Legatura care se poate stabili, la nivelul continutului, intre cele doua texte
suport este sentimentul de tristete, emotie traite atat de Ion, cat si de scriitorul
Toparceanu.
In primul text, Ion se simte nelalocul lui, vazand ca lucrurile nu-i merg ca pe
roate, avand parte doar de „ponoase, paguba si certuri”.
De cele mai multe ori, necazurile provin din cauza necomunicarii si a izolarii
sentimentelor fata de cei apropiati.
Spre exemplu, in textul suport 1, Ion este sincer si isi recunoaste greseala,
aceea ca a murdarit din neglijenta covorul, obiect valoros pentru gazda.
Ion isi deschide sufletul fata de Stavaroaia, explicandu-i onest ca are parte si de
zile proaste, sperand ca aceasta va intelege faptul ca greseala lui nu a fost
intentionata.
In textul suport 1, Ion murdareste covorul gazdei, lucru valoros pentru aceasta,
insa baiatul isi asuma vina pentru incidentul creat si cu sinceritate ii
marturiseste doamnei ca, in viata omul are parte si de zile proaste.