Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Istorie și Filosofie

Referat
Disciplina: Pedagogie

Laturile și noile educații:

Educație pentru sănătate

Elaborat: Tabaranu Cezara Tudorița, anul II, istorie și limbă engleză

Gorgan Andreea, anul II, istorie și limbă engleză
Condrea Vlada, anul II, istorie
Profesor: Bernaz Nina

Chișinău 2022
 Motto: „Ai grijă de corpul tău, pentru că este singurul loc unde va trebui să trăieşti.”
(Jim Rohn)
Definiție: Educaţia constituie un sistem complex şi unitar, care prezintă mai multe
dimensiuni, corespunzătoare principalelor laturi ale personalităţii umane care se află în raporturi
de interdependenţă. Din acest punct de vedere, educaţia pentru sănătate în şcoală devine o
componentă esenţială a educaţiei. Educația pentru sănătate este un proces de ordin intelectual,
psihologic și social care cuprinde activități proprii în vederea dezvoltării unei conștiințe a stării
de sănătate și a simțului responsabilității, în ceea ce privește sănătatea. Claude Michaud,
specialist francez în sănătate publică, definește conceptul de educație pentru sănătate ca fiind:
„procesul îndelungat de descoperire și învățare de noi cunoștințe, deprinderi de viață și noi
competențe, care permite oferirea mijloacelor necesare unui individ sau a unui grup pentru
exercitarea unei alegeri privind comportamentele de sănătate”.
Esența disciplinei: Educaţia pentru sănătate oferă cunoştinţe despre dezvoltarea umană,
despre valorile, atitudinile şi comportamentele necesare elevilor, în funcţie de vârstă şi de gen,
pentru o evoluţie satisfăcătoare şi pozitivă în ceea ce priveşte sănătatea personală şi starea de
bine. Această disciplină dorește obținerea percepției din partea indivizilor asupra riscurilor fizice,
psihice și sociale existente în jurul lor și.
Date istorice: Interesul uman firesc în aspectul sănătății a început să se remarce activ în
perioada ascensiunii civilizațiilor antice. Regulile cu privire la igienă pentru o înaintare corectă
în vârstă au fost oferite încă de către medicul antic Hippocrates (460 î.Hr. - 370 î.Hr.), care se
consideră că a pus bazele medicinii moderne. Totuși fundamentarea idei de promovare a sănătății
a avut loc în cadrul Primei Conferințe Internaționale de Promovare a Sănătății a OMS, unde a
fost semnată Carta de la Ottawa la 21 noiembrie 1986. În Cartă sunt descrise condițiile
fundamentale și resursele necesare pentru asigurarea sănătății, cum ar fi: condiția de pace,
adăpostul, accesul la educaţie, hrană corespunzătoare, ecosistemul stabil, dreptul la justiție
socială, precum și la tratament echitabil. În urma Conferinței de la Ottawa promovarea sănătății a
fost recunoscută ca fiind un pilon de bază al sănătății publice și a devenit o preocupare pentru
mulți autori, printre aceștia Downie și Tannahill. În viziunea lor, promovarea sănătății cuprinde 3
domenii distincte: prevenția, protejarea sănătății și educația pentru sănătate. Trăind într-o lume
care este în permanentă mișcare, în care totul trebuie să se adapteze unor noi ordini, domeniul
educației pentru sănătate trebuie adaptat noilor cerințe și acesta continuă să evolueze. Educația
pentru sănătate a fost introdusă în sistemul educațional al Republicii Moldova în anul 2015
pentru clasele I-XII. În 2020-2021, aproape 26.000 de elevi din 463 de instituții de învățământ
din întreaga țară au ales să studieze această disciplină opțională, fiind una dintre cele mai
solicitate la nivel național.
Obiectivele disciplinei – După studierea acestei discipline, elevul va fi capabil:
1. Să aplice regulile de igienă personală pentru menținerea organismului în stare de
sănătate;
2. Să se implice în activități de menținere a sănătății personale, cât și a celor din jurul
său:
3. Să argumenteze necesitatea alimentației corecte;
4. Să identifice nevoia de prim ajutor medical în situații de urgență;
5. Să aprecieze factorii de risc pentru sănătate;
Categorii/termeni cheie: Promovarea sănătăţii este un termen care presupune o
abordare multidimensională de îmbunătăţire a stării de sănătate, incluzând activităţi de educaţie
și de promovare a unor schimbări comportamentale şi de stil de viaţă, politici şi măsuri
legislative. Deci, elementele-cheie care definesc disciplina educație pentru sănătate sunt:
protejarea sănătății, participare, implicare, mod de viață sănătos, alimentație echilibrată, sport,
conștiință de sine. Termenii au drept scop conceptualizarea materiei, și determinarea conștiinței
discipolilor asupra importanței Educației pentru sănătatea ca disciplină.
Conținut: Ca și conținut, în cadrul disciplinei Educație pentru sănătate există mai multe
modalităţi de abordare practică a priorităţilor din promovarea sănătăţii: cea axată pe
probleme/subiecte/boli, cea axată pe factori de risc şi cea axată pe grupuri ţintă. Abordarea
clasică este ce a realizării unor programe specifice fiecărei probleme/subiect de promovare a
sănătăţii; în fapt, acestea se referă la abordarea unor boli sau obiceiuri dăunătoare sănătăţii.
Fiecare subiect/problemă necesită o abordare adapatată nivelului fiecărei vârste, astfel ținta
conținutului pentru clasele 1-4 va atinge subiecte precum: Noţiuni elementare de anatomie şi
fiziologie, Locul meu în lumea mare, Rolul fructelor şi legumelor în alimentaţie, Igiena
personală, Locul medicamentelor în viaţa noastră, Un mediu curat –o viaţă sănătoasă. Pentru
clasele 5-9 Educația pentru Sănătate necesită o abordare mai matură, disciplina vine în ajutorul
adolescentului pentru al ajuta în descoperire propriei personalități. În cadrul
conținutului: ,,Corpul uman, dezvoltarea umană şi igiena’’ se propune noi subiecte ca și Eu şi
corpul meu și Pubertatea şi adolescenţa. Pentru abordare unității de conținut ,,Alimentație
Sănătoasă’’ se vor pune în discuție subiecte precum: Rolul alimentaţiei sănătoase în dezvoltarea
adolescentului. Cu scopul de a implimenta Manifestarea a unui comportament responsabil
privind relaţiile interpersonale şi cele intime, în cadrul unității ,,Sănătatea reproductivă’’, se vor
pune în discuție subiecte precum : Noţiunile de bază despre sistemul reproducător; Mituri
despre reproducere; Piramida relaţiilor; Negocierea deciziilor de implicare sau neimplicare în
relaţii interpersonale, pe baza subiectelor se vor deschide următoarele discuții: compararea cu
ajutorul imaginilor a modificărilor organismului în pubertate; examinarea calendarului
dezvoltării pubertare; schimbări la pubertate în organism: menstruaţia, poluţia;
Principiile pe care se bazează Educația pentru sănătate asigură funcționalitatea și
respectarea particularităţilor de vîrstă, a motivaţiilor, intereselor elevilor şi oferă continuitatea în
momentul trecerii de la o clasă la alta. Principiul integrării stimulează caracterul inter-pluri- şi
transdisciplinar al educaţiei prn integrarea disciplinei opţionale, iar principiul accesibilităţii
solicită respectarea nivelului de gîndire conform vîrstei elevilor şi învăţarea gradată. Principiul
racordării la societate presupune asigurarea legăturilor optime dintre şcoală şi cerinţele sociale.
Cu ajutorul principiului însușirii temeinice copiii trebuie să conceapă îngrijirea pentru sănătate ca
formă de comportare care caracterizează un tânăr civilizat şi corect educat, și să dezvolte
învățarea logică, ritmică și capacitățile de autocontrol.
Metodele utilizate în cadrul disciplinei ,,Educație pentru sănătate’’, presupun implicarea
activă a elevilor pentru a trezi interes în cadrul disciplinei, și a menține vie corelația dintre elev-
profesor. Disciplina este orientată spre dezvoltarea competenţelor la elevi prin prisma
următoarelor dimensiuni: cunoştinţe, abilităţi şi atitudini (sau valori), de aceea profesorul v-a
utiliza o gamă largă de metode în predarea disciplinei, de exemplu:
- Metode și tehnici de organizare grafică a informațiilor: tabelul consecinţelor,
tabelul comparativ, tabelul conceptelor, analiza trăsăturilor semantice, organizator grafic
comparativ, diagrama Venn, bula dublă, hărţi conceptuale (tip păianjen, ierarhice, liniare,
sistemice);
- Metoda reprezentativă: Lucrul cu planşele Părţile corpului uman; postere, analiza
etichetelor produselor alimentare (ingrediente, termen de valabilitate, valoare nutriţională etc.);
- Jocuri didactice: Floarea, Cubul sănătăţii; microfonul magic, creionașul fermecat,
pălăriile gânditoare;
 - Metoda studiului de caz : Modificările organismului uman sub influenţa factorilor
nocivi;
- Metoda învățării prin dezbateri: Explorarea atitudinii personale (norme şi valori) cu
privire la maternitate şi paternitate (la o vârstă timpurie), contracepţie, avort şi adopţie;
- Metode de evocare a cunoștințelor și experințelor anterioare: brainstorming (metoda
Osborne, furtună în creier, asaltul de idei, Filosofia Marelui Da, evaluarea amânată), metoda
„Think-Pair-Share” („Gândiţi-Lucraţi în perechi-Comunicaţi”), metoda „Think-Pair-Square”
(„GândiţiLucraţi în perechi-Lucraţi în patru”), metoda „Simultaneous Roundtable” (masa
rotundă simultană), metoda „Round robin” (cercul), metoda „Inside-Outside Circle” (cercul
interior – exterior) sau „Mad Hatter' s Tea Party ”, scrierea liberă, graffiti, lanţul ideilor, copacul
ideilor, metoda „Find Someone Who Knows” sau „Treasure Hunt”.
Concluzie: În contextul pandemiei de Covid-19 igiena personală, protecția sănătății,
vaccinarea, precum și prevenirea îmbolnăvirii, au devenit subiecte primordiale care sunt
discutate nu doar la nivel științific, dar și la nivel educațional, ele fiind necesare de cunoscut încă
de pe băncile școlii. Disciplina Educație pentru sănătate contribuie la o formare a unei atitudini
sănătoase a elevilor privitor la propriul lor corp, la necesitățile fiziologice, precum și a stării de
bine a celor din jur. Societatea contemporană se confruntă cu o mulțime de probleme ale sănătății
umane apărute ca urmare a schimbărilor din modul de viață, a dezvoltării tehnologiilor și a
schimbării mentalității societății. În această cheie, Educația pentru sănătate predată în școală
învață elevii, viitorii adulți și membri ai societății, că sedentarismul, alimentația incorectă,
neadresarea la medic, folosirea nereglemantată a antibioticelor și alte obiceiuri prezente în
societatea noastră, sunt comportamente distructive propriei sănătăți. Educarea copiilor în spiritul
conștientizării valorii sănătății contrbuie la formarea unor persoane sănătoase atât din punct de
vedere fizic, cât și mental.
În cadrul acestei discipline sunt o mulțime de teme care ar putea să fie explorate de către
profesori și elevi. Drept exemplu pot fi următoarele teme: Primul ajutor în caz de intoxicație
alimentară, Eu în familie. Rolul familiei în dezvoltarea personalității, Strada – loc de joacă?
Reacţii în situaţii critice, Atitudinea față de bolnavi. Pe baza acestei teme elevii pot fi implicați
în mai multe activități, precum vizitele medicului, psihologului la școală, lecții despre primul
ajutor medical, la fel ca și analizarea studiilor de caz, folosindu-se metodele descrise mai sus.