MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
DEPARTAMENTUL CULTURĂ FIZICĂ, PSIHOPEDAGOGIE, MANAGEMENT ȘI
LIMBI MODERNE

Maria TVERDOHLEB

INTERNETUL ȘI IMPACTUL SĂU ASUPRA MEA

Lucru individual

A verificat:
Gheorghe VOLCU

Chişinău – 2022
 Cuprins:
Introducere.....................................................................................................................................3

1. Modalități, sisteme moderne de comunicare în societatea contemporană. Internetul........4

2. Internetul ca mediu specific de comunicare............................................................................6

Concluzii.........................................................................................................................................8

Bibliografie:....................................................................................................................................9

2
 Introducere
Internetul, este probabil, cea mai importantă realizare știinifică a istoriei moderne, atât din
punct de vedere tehnologic, cât și din punct de vedere social, întrucât, în prezent, face parte din
viețile multor oameni, devenind o resursă aproape indispensabilă.
În opinia mea, internetul are un impact major asupra vieii sociale și personale a omului,
fiind atât un avantaj cât și un avantaj. Perspectiva unei lumi ultramecanizată și ultratehnologizată
este pentru unii, sumbră, în timp ce alții consideră că este pur și simplu direcția către care se
îndreaptă umanitatea. Personal, consider că în momentul actual, se
stabilesc și se trasează granțiele între ceea ce este uman și natural și ceea ce este pur artificial.
Taberele sunt împărite, la fel și opiniile, dar un lucru este cert. Societatea se află într-un punct
zero al evoluiei și fiecare, trebuie să decidă pentru el, direcția și căile pe care se deplasează către
viitor.
În primul rând, internetul, de-a lungul timpului, s-a dezvoltat de la an la an, extinzându-se
exponenial și extrem de rapid. Evoluția tehnologică și inovațiile din domeniul comunicațiilor și
telecomuicațiilor, au înglobat internetul în structura lor. Concret, internetul s-a născut laolaltă cu
dezvoltarea calculatoarelor și sistemelor de informații din SUA, pornind apoi, în întreaga lume.
În al doilea rând, perspectiva practică a funcției internetului și anume, transferul rapid și
facil al informațiilor fără să depinzi de distană fizică este cât se poate de clară. Din
acest punct de vedere, internetul este categoric, o invenție extrem de utilă, revoluționară și  larg
aplicată în viața omului din societatea modernă.
În secolul XXI avem posibilitatea să fim conectați în permanență şi ni se pun la dispoziție
modalități de a munci de acasă, de a plăti facturile sau a face cumpărături pe internet, putem
socializa cu prietenii sau ne putem face prieteni noi, fără a ieşi din casă. Ba mai mult, unii
oameni au relații amoroase de durată desfăşurate exclusiv prin intermediul internetului. În
ceea ce privete perspectiva strict socială, lucrurile se schimbă și iau o cu totul altă
direcție. Apariția site-urilor de socializare și hipercomunicarea în online, lipsa contactului tipic
uman, fizic, a dus la o stare de degradare mentală, emoională și
fizică a generației actuale de tineri.
Dependența de internet este definită ca o pierdere compulsivă a controlului impulsurilor
legate de utilizarea internetului (jocuri online, rețele sociale, sesiuni-maraton de navigare pe
internet) care implică în principal dependența psihologică de internet iar simptomele sunt
comparabile cu ale altor comportamente adictive, cel mai apropiat fiind jocul de noroc patologic.

3
 1. Modalități, sisteme moderne de comunicare în societatea contemporană.
Internetul
Internetul a devenit mediul de comunicare preferat al tinerilor, în condițiile în care
majoritatea îşi petrec pe web, în medie, cel puțin 2 ore pe zi. Tinerii au o nevoie puternică de
distracție, ei doresc să se evidențieze în lumea virtuală, să fie prezenți în rețelele de socializare,
să influențeze comportamentele altor utilizatori, să se facă plăcuți și apreciați.
În prim planul motivației lor se remarcă necesitatea întreținerii relațiilor cu diverse
persoane, de a aparține comunității utilizatorilor, nevoia crescută de divertisment şi nevoia de
auto-prezentare în fața unei audiențe cât mai largi. Aceste trăsături distinctive se reflectă în
timpul îndelungat petrecut pe Internet, în defavoarea altor activităţi specifice vârstei.
Se poate spune, fără teama de a greși, că Internetul participă la definitivarea tinerilor ca
individualități, modelându-le personalitatea aflată în formare. Prin intermediul Internetului se
dezvoltă interacțiuni specifice între tineri, aceștia afișează anumite comportamente, desfășoară
activități diverse cu colegii și alte cunoștințe, comentează diverse aspecte din viața lor cotidiană.
Însă normele și legile lumii Internetului sunt diferite de normele sociale ale lumii reale. Pe
web, tinerii interacționează ,,la distanță”, ei își construiesc profilul așa cum doresc (de regulă
acesta este un profil ideal, care arată nu cum sunt ei în realitate, în viațade zi cu zi, ci așa cum și-
ar dori să fie). De exemplu, deținătorii de profiluri Facebook își gestionează cât mai profitabil
identitățile autoatribuite, pentru a se afișa ca fiind personae de succes. Reglementările flexibile
ale lumii virtuale fac ca Internetul să permit anonimatul, emiterea unor judecăți diverse, fără
constrângeri sociale și fără inhibiţii.
Privit din această perspectivă, Internetul ca mediu modern de comunicare pare a fi un
organism viu, evolutiv. Criteriile de acceptare/excludere din forumuri ori chat-uri sunt permanent
revizuite în raport cu dorințele grupurilor de persoane care frecventează respectivele forumuri
sau chat-uri. Mai mult, grupurile de tineri se fac și se desfac în funcţie de prezenţa sau absența
unor preocupări și interese comune.
Date fiind toate caracteristicile menționate, credem că înțelegerea corectă a relaţiei care se
stabilește între tineri și noua tehnologie este o provocare importantă a prezentului, căreia trebuie
să-i răspundă atât psihologii, sociologii, profesorii, cât și specialiștii în comunicare și marketing.
Studiul interacţiunii personalitate - cogniție - comportament - tehnologie poate ajuta la
explicarea modului în care noile tehnologii intervin tot mai pregnant în comunicarea
interindividuală și în formarea identității tinerei generaţii.

4
 O analiză aprofundată a proceselor de comunicare, în contextul utilizării noilor tehnologii
informaționale, poate avea un impact direct asupra teoriilor psihologiei sociale şi a modelelor
psihologice care explică comportamentul indivizilor pe Internet și îndeosebi accesarea site-urilor
de social networking. Totodată, sudiul noilor forme de comunicare mediate de tehnologie este
susceptibil să ofere informații importante despre particularitățile individuale și culturale cu
privire la utilizarea Internetului, în funcție de vârsta utilizatorului şi de tehnologiile folosite.
S-a demonstrat, de pildă, că acei oameni care comunică ușor față în față pot avea aptitudini
similare şi în ceea ce priveşte comunicarea pe Internet, ceea ce le crează sentimentul eficacității
personale.
Noile interacțiuni sociale mediate de computer influențează atât construcţia personalității
tinerilor, cât şi manifestarea trăsăturilor ei, adeseori prin comportamentele afişate în rețea. Toate
aceste aspecte au devenit direcții semnificative de cercetare nu numai pentru psihologi şi pentru
inginerii implicaţi în proiectarea şi dezvoltarea interfețelor web, ci și pentru specialiștii în
marketing interesați de reușita unor campanii de promovare a produselor proprii în rândul unui
public-țintă cu vârste fragede, pentru pedagogi, profesori, părinți interesați de modul cum
gândesc copiii, de identificarea preocupărilor acestora.
Pe teritoriul psihologiei Internetului mai pot fi studiate gestionarea identităților umane în
interacțiunile la distanță, efectele de anonimat, funcționarea grupurilor virtuale de prieteni,
precum şi comportamentele violente sau chiar penale ale unor utilizatori, cum ar fi furtul de
identitate, cyberintimidarea, sextingul, cyberbullyingul, flaming-ul, sau cybersuicidul.
Menţionăm că investigarea pericolelor la care sunt expuși copiii și tinerii care petrec mult
timp în mediul virtual și implicit inițierea unor relații periculoase cu necunoscuții sunt teme de
interes în întreaga lume.
Toate studiile din domeniile comunicării mediate de calculator, care sunt din ce în ce mai
numeroase, vor avea un impact direct și asupra înțelegerii problemelor privind noile
comportamente ale persoanelor dependente de Internet, care se asociază cu probleme de sănătate
mintală și cu probleme şcolare, cu consumul excesiv de alcool, tutun sau droguri. În acest sens
sunt de remarcat studiile care arată că nu toți copiii și tinerii riscă să ia ,,boala Internetului", ci
numai aceia cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi cei singuraticii, introvertiții, timizii,
cei care practic se ascund în spatele calculatorului din cauza fricii de a iniția relații apropiate în
lumea reală.
Nu în ultimul rând, studiul comunicării mediate de noile tehnologii poate genera aplicații
pedagogice importante vizând utilizarea calculatoarelor, tabletelor, smartphone-urilor şi a altor

5
aplicații IT&C în cadrul procesului instructiv-educativ, dar şi în contextual altor activități umane,
în vederea sporirii eficienței și performanţei acestora.
Sistematizând informațiile prezentate anterior, studiul influenței Internetului asupra
tinerilor permite:
 identificarea activităților preferate de tineri pe Intemet şi elaborarea unor profiluri
de utilizatori;
 reexaminarea critică a modelelor tradiționale ale psihologiei sociale, cu privire la
definirea individului ca personalitate în epoca noilor tehnologii, în funcție de
tipurile de interacțiuni interpersonale moderne, preferate de tineri;
 identificarea cognițiilor tinerilor și a modului în care aceștia interacționează cu
egalii lor şi cu adulții;
 formarea abilităţilor de gândire critică ale tinerilor, însușirea de către aceștia a unor
măsuri de protecție împotriva comportamentelor indezirabile social promovate pe
Internet, împotriva tehnicilor de marketing nepotrivite sau dăunătoare;
 înțelegerea motivațiilor complexe ale tinerilor care utilizează rețelele de socializare;
 influenţa personalității tinerilor asupra modului în care sunt concepute aceste rețele
(dinamism, interactivitate, prezența de gadget-uri etc.);
 educarea părinților în sensul dezvoltării unei conduite parentale optime, de natură a
elimina utilizarea problematică a calculatoarelor de către copii;
 educarea profesorilor cu privire la integrarea noilor tehnologii în procesele de
instruire şi educație, îmbunătățirea abilităților acestora de folosire a noilor
tehnologii.
În țara noastră, astfel de studii sunt mai mult decât binevenite, în condiţiile în care cifrele
oficiale indică o creștere a accesului populației la noile tehnologii, precum și a timpului petrecut
pe Internet. Astfel, cel mai recent studiu privind utilizarea Internetului arată că românii, cu 18,6
ore de Internet pe săptămână, se clasează pe locul al doilea într-un top al țărilor europene din
punct de vedere al timpului consumat în lumea virtuală. Tot românii sunt şi cei care folosesc
mesageria instant pentru a comunica online, cu 60% mai mult decât media europeană a
utilizatorilor de Internet. Studiul Mediascope mai evidențiază că pe primul loc al consumului de
timp pe Internet sunt ucrainenii, cu 20 de ore pe săptămână iar pe locul al treilea se plasează
turcii, cu o medie săptămânală de 18,3 ore.

6
 2. Internetul ca mediu specific de comunicare
Aşa cum am arătat anterior, tinerii zilelor noastre îşi petrec din ce în ce mai mult timp în
faţa calculatorului. Interacțiunile virtuale suplinesc relațiile de comunicare din viața reală, ieșirile
cu prietenii, discuțiile intime. Comunicarea efervescentă de pe Internet se poate desfășura cu mii
de prieteni" pe care nu-i cunoști personal, dar fără de care ajungi, aproape pe nesimțite, să nu mai
poți trăi.
Facebook-ul, Twitter-ul, chat-urile sau forumurile web devin indispensabile tinerei
generații, deși interlocutorii nu sunt întotdeauna cine pretind a fi, nu au poze care să le reflecte
imaginea adevărată. Foarte multe persoane de pe Internet dau dovadă de nesinceritate sau de
ipocrizie ori au interese ascunse.
Transpunerea comunicării virtuale în comunicare clasică, în situațiile din viaţa reală, poate
fi, deseori, dezamăgitoare. Atunci când comunici virtual cu cineva, nu-l poţi simți, nu-i poți
vedea privirea, nu-i poți aprecia tonalitatea vocii, nu poți deține informații asupra
comportamentului său. Abia atunci când are loc întâlnirea cu acest necunoscut îi poți examina
atitudinile, îi poți urmări mesajele nonverbale și paraverbale, îi poți testa adevăratele sale
intenții.
În ciuda acestor neajunsuri, comunicarea virtuală tinde să acapareze din ce în ce mai mult
timpul tinerei generații, care astfel nu mai are resursele temporare și poate nici disponibilitatea
de a comunica în viața reală, de a participa la întâlniri cu prieteni adevărați, de a empatiza în mod
sincer cu aceștia.
Comunicarea virtuală se bazează pe cuvântul scris și eventual pe emoticoane, însă în cadrul
ei se pierde mult din ceea ce se transmite prin comunicarea clasică (stări, așteptări, impresii,
opinii spontane exprimate verbal).
Din cauza Internetului, tinerii contemporani au uitat practic ce înseamnă jocurile în echipă
ori ieșirile în aer liber. Sporturile practicate de ei se desfășoară acum în faţa computerelor, sunt
cunoscute sub denumirea de e-sport, adică jocuri pe calculator, de fotbal, de baschet sau
campionate de Formula 1. Obezitatea (generată de asemenea preocupări statice) a ajuns o
epidemie în rândurile lor, deoarece e-sportul nu este sport adevărat.
Mai mult, comunicarea virtuală tinde să-i transforme pe indivizi în persoane tot mai
egocentrice, dându-le iluzia că se află în centrul unui univers construit de ei, radical diferit de
ambianța externă.
Interpretările realiste şi complexe ale unor situații ale vieții cotidiene devin tot mai greu de
elaborat, rezolvarea unor situații împreună cu oamenii reali este tot mai complicată.

7
 Pe de altă parte, este adevărat că interacțiunile virtuale nu nasc asemenea probleme şi
dileme. În rețelele de socializare se comunică efervescent și facil, totul are rapid o rezolvare.
Totul se cataloghează ca plăcut sau neplăcut, ca bun sau rău, ca amuzant sau trist. Atât situaţiile
în sine, cât şi cei care le invocă primesc diverse etichete de la populația frecventată pe web.
Psihologii susțin că online-ul nu amputează numai aptitudinile traditionale de comunicare
cu persoane adevărate, ci și informațiile oferite de analizatori (văz, auz, miros ș.a.) sau
sentimentele oamenilor. Astfel, din spatele ecranului calculatorului nu ai cum să-ți dai seama de
zâmbetul, reticența, repulsia, ura sau invidia interlocutorului, nu-l poți auzi, privi sau mirosi.
Un loc aparte în analiza accepțiunilor modeme ale comunicării este ocupat de relația dintre
tineri şi site-urile de socializare. Aceste site-uri permit tinerilor să relaționeze unii cu alții, să-și
exprime atitudinile favorabile sau defavorabile unei anumite situații, să-și manifeste opțiunile
politice, să se autoprezinte.
Facebook-ul este, de departe, cel mai popular site de social networking al tinerilor, în
condițiile în care este accesat de majoritatea elevilor cel puțin 30 de minute pe zi, ca parte din
rutina lor cotidiană (idem). Uriaşa rețea afişează o constelație de interese ale tinerilor,
angajamentele și interrelaționarea lor, măsoară popularitatea în rețea a elevilor şi studenţilor.
Comunicarea mediată de computer generează noi modele ale interacţiunilor virtuale,
transformă web-ul într-un spațiu liber de schimb și transfer de informaţii, stări atitudini. Această
efervescență virtuală îi încurajează pe tineri să „muncească" pe Facebook la construirea
profilurilor lor publice și private, la câştigarea unor grupuri cât mai extinse numeric sau mai
semnificative de ,,prieteni", la identificarea conținuturilor amuzante sau de divertisment pe care
le pot împărtăși cu alții, prin distribuire sau prin postare pe propriii „pereți”.
Rețeaua reprezintă, totodată, nu numai un mijloc care îi ajută pe utilizatori să întreţină
relațiile pe care le au în viața reală, ci și un spațiu de manifestare a conflictelor dintre tineri sau
de protecție a intimității lor față de ,,intruși" (părinți, profesori etc.).

Concluzii
Aparitia internetului a produs schimbari importante in viata noastra. Reusim sa comunicam
cu persoane aflate peste mari si tari, sa aflam tot felul de informatii in doar cateva minute, fie ca
este vorba despre o strada, un medic, o piesa de teatru, un animal, un job sau orice altceva.
Motoarele de cautare „muncesc” pentru noi dandu-ne in cateva secunde pagini intregi cu adrese
unde putem gasi ceea ce cautam si, chiar, ce nu cautam sau nici nu stiam ca exista. Insa, cum in
orice lucru este si o parte mai putin buna asa este si cu internetul.

8
 Deci, internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult mediatizat. Acesta a avut si
va avea un impact determinat asupra societatii si viitorului sau. Oamenii sunt atrasi de acest
fenomen si ii dedica foarte mult timp, modificand moduri de lucru ori afectand interactiunea
umana.
Este evidenta tendinta înternetului sa revolutioneze informatia si mijloacele de
divertisment, afecatand productia si consumul acestora, transformand viata sociala si
comportamentul nostru, chiar si institutiile politice si rolul cetatenilor in cadrul acestora
Astfel, internetul este pe de-o parte o realizare a omului și o contribuție semnificativă la
simplificarea vieții zilnice a tuturor societăiilor întrucât toi avem nevoie și depindem de
informații, într-un timp cât mai scurt. Paradoxal, însă, există și efectele negative pe care le-a adus
cu sine dezvoltarea internetului, nefiind reglementate legi care sa ateste și să verifice informațiile
de pe internet, apărând astfel, manipularea, escrocheriile, dar și alte infracțiuni, efectul pe care îl
are asupra tinerilor, dependența etc. Toate aceste plusuri și minusuri trebuie permanent puse
în balanță și este de datoria fiecăruia să contribuie la echilibrarea acestei balanțe pentru a clădi și
dezvolta concomitant, o lume mai bună și din punct de vedere tehnologic, dar și din punct de
vedere spiritual.

Bibliografie:
1. Influenta internetului asupra omului | Tehnici mediatice (wordpress.com)
2. Internetul impactul (scritub.com)
3. Influența Internetului Asupra Tinerilor | PDF (scribd.com)
4. Care sunt avantajele si dezavantajele internetului? (stoianciprian.blog)