Sunteți pe pagina 1din 58

Capitolul I Aspecte generale privind calitatea serviciului de alimentare cu energie electric

Una din problemele de mare actualitate n domeniul alimentrii cu energie electric a consumatorilor este fr indoial asigurarea calitii acestei energii. n acest sens, att consumatorii ct i furnizorii de energie electric sunt interesai s foloseasc, s produc i s transmit ct mai ingrijit energia electric. Orice perturbaie produs in sistemul energetic de unul din elementele componente poate afecta defavorabil calitatea energiei electrice consummate de celelalte componente i in primul rnd de consumatorii alimentai in aceeai reea de transport. Calitatea, conform definiiei formulate de Organizaia Standardizare-ISO (Internaional Standard Organization), Internaional de totalitatea reprezint

caracteristicilor i a particularitilor unui produs sau serviciu, care concretizeaz aptitudinea de a rspunde la necesitile poteniale sau exprimate ale utilizatorului. Calitatea oricrui produs sau serviciu este o notiune complex pentru conturarea creia se impune luarea in consideraie a unui numar mare i variat de factori. n acelai timp, noiunea de calitate trebuie s sintetizeze acele caracteristici care, n rapot cu specificul produsului sau serviciului, au ponderi i semnificaii dinstincte. Energia electric este considerat n prezent un produs, livrat de furnizor consumatorilor. Calitatea energiei electrice a preocupat specialitii din sectorul electroenergetic nc din primi ani ai utilizrii, pe scar larg, a curentului alternativ. n ultimul deceniu se constat ns o revigorare a interesului pentru acest domeniu, datorit dezvoltrii explozive a echipamentelor i a tehnologiilor bazate pe electronica de putere. n prezent, calitatea energiei electrice constituie o preocupare major att pentru furnizori, ct i pentru consumatorii de energie electric. Termenul de calitate a energiei electrice (power quality) a devenit deosebit de frecvent dup anul 1980 i reprezint generic acoperitor pentru luarea n considerare a influenei unui numar mare de perturbaii electromagnetice care pot s apar n sistemul electroenergetic (n special la medie si joas tensiune). De menionat ns faptul c sintagma de calitate a energiei electrice nu este unanim acceptat i utilizat pe plan mondial,

existnd n prezent mai muli termeni folosii n relaia furnizor de energie electricconsumator. Calitatea energiei electrice (Power Quality) : termenul a fost propus n S.U.A de I.E.E.E (Institute of Electrical and Electronics Engineers) i preluat de majoritatea publicaiilor de limb englez. Calitatea energiei electrice, conform I.E.E.E reprezint conceptul alimentrii i legrii la pamnt a echipamentelor sensibile, ntr-un mod care s permit funcionarea corect a acestora. De fapt, n pofida acestei definiii, termenul este utilizat ntr-un sens mult mai larg, referindu-se att la problema polurii armonice generate de darcinile neliniare, ct i la alte tipuri de perturbaii electromagnetice aprute n sistemele electroenergetice. n continuare vom enumera civa termeni care fac referire la calitatea alimentrii cu energie electrica in anumite zone ale globului dupa cum urmeaz: Compatibilitate electromagnetic (Electromagnetic Compatibility E.M.C): termenul este utilizat de C.E.I (Comission Electrotechnique Internationale) i reprezint aptitudinea unui echipament sau sistem de a funciona satisfctor n mediul su electromagnetic, fr a induce perturbaii inacceptabile n orice alt echipament sau sistem existent n acel mediu. Calitatea tensiunii (qualite de la tension): termenul este utilizat n Frana i n diferite publicaii europene i se refer la abaterile formei curbei de variaie n timp a tensiunii de la sinusoida ideal, si poate fi interpretat ca referindu-se la calitatea produsului livrat de furnizor consumatorilor. Calitatea curentului (current quality): este o definiie complementar celei anterioare i se refer la abaterile curentului fa de forma ideal (o curb sinusoidal de fregven i amplitudine constant i n faz cu tensiunea de alimentare); Noiunea se folosete pentru a descrie performanele convertoarelor electronice. Calitatea alimentrii cu energie electric (quality of supplz sau quality of power supply): reflect relaia furnizor consumator. Are o component tehnic, calitatea tensiunii, descris anterior, i o alt component, fregvent denumit calitatea serviciilor (qualitz of service), care reflect relaiile cu consumatorul (viteza de rspuns la solocitrile acestuia, transparena tarifelor etc.). Calitatea consumului (qualitz of consumption): reflect relaia consumator furnizor; se refer la calitatea curentului, corectitudinea n plata facturii electrice etc.

n analiza problemelor legate de compatibilitate electromagnetic, standardele C.E.I (Comission Electrotechnique Internationale) opereaz in primul rnd cu urmtorii termeni importani: Emisia (emission): se refer la nivelul polurii electromagnetice produs de un echipament ; Imunitatea (immunity): reflect capacitatea unui echipament de a nu fi afectat de poluarea electromagnetic; Pot fi enumerate patru argumente majore, care justific interesul manifestat pentru domeniul calitii energiei electrice: 1. echipamentele moderne sunt mai sensibile la reducerea calitii energiei electrice, datorit faptului ca au in componena lor dispozitive electronice i sisteme de control, bazate pe microprocesoare, ale cror caracteristici de funcionare sunt afectate de perturbaii n reeaua electric de alimentare; 2. preocuprile pentru creterea randamentelor n procesele de producere, transport i utilizare a energiei electrice au determinat introducerea, pe scar larg, a electronicii de putere n controlul proceselor de conversie a energiei i a echipamentelor adaptive pentru controlul factorului de putere; 3. consumatorii au devenit mai contiieni i mai bine informai asupra impactului pe care diferite perturbaii electromagnetice (aleatoare, semipermanente sau permanente) l au asupra echipamentelor electrice i a proceselor tehnologice (inclusiv asupra calitii produsului finit) i ca urmare, cer furnizorilor sa le ofere energie electric la parametrii contractai; 4. creterea complexitii sistemelor energetice i a influenelor reciproce ntre acestea i utilizatori, precum i ntre consumatorii racordai la acelai sistem de alimentare. n prezent, utilizatorii implementeaz echipamente i tehnologii tot mai complexe, care reprezint, din punct de vedere electric, o larg clas de sarcini neliniare. Furnizorii de energie electric incurajeaz aceast tendin, deoarece ea determin limitarea investiiilor n sisteme de generare, transport i distribuie a energiei electrice (n principal centrale i staii de transformare i/sau distribuie), prin reducerea consumurilor n sectoarele de utilizare

(strategiile D.S.M Demande Side Management aplicate in rile dezvoltate reprezint un elocvent exemplu n acest sens). Pe de alt parte ns, echipamentele noi corespunztoare tehnologiilor moderne sunt, de ce le mai multe ori, puternic afectate de calitatea redus a energiei electrice, in acela timp aceste echipamente reprezint n multe cazuri surse suplimentare de perturbaii electromagnetice. Evaluarea calitii energiei electrice furnizat consumatorilor poate fi abordat n doua moduri: 1. o abordare subiectiva care const n anchete asupra gradului de satisfacere a cerinelor consumatorilor. Anchetele sunt efectuate pentru a cunoate aprecierile clienilor asupra produsului energie electric i asupra serviciului de furnizare; aceast abordare permite s se puna n eviden calitatea perceput de utilizator ; 2. o abordare obiectiv, care const n efectuarea de msurri privind indicatorii de calitate. Ca orice produs sau serviciu, energia electric livrat are o serie de parametrii cantitativ care-i definesc calitatea. Dei exigenele consumatorilor de energie electric sunt din ce n ce mai mari, produsul energie electric nu poate fi niciodat perfect i n consecin, consumatorul trebuie s adopte masuri tehnologice precum protecia propriilor instalaii, n paralel cu aciunile furnizorului pentru mbuntirea calitii energiei electrice livrate. Pentru unele tipuri de perturbaii limitarea efectelor acestora impune actiuni comune ale furnizorului de energie electric i ale consumatorului. Deoarece perturbaiile electromagnetice afecteaz att parametrii economici i funcionali ai furnizorului de energie electric, ct i ai consumatorilor, din ce n ce mai sensibili la perturbaii, apare necesar, n etapa actual, o preocupare permanent pentru calitatea energiei electrice, planificarea i monitorizarea acesteia, standardizarea emisiilor perturbatoare, stabilirea de niveluri de compatibilitate. n acest sens furnizorul de energie electric trebuie s urmreasc nivelul de poluare electromagnetic a reelei (o planificare a acesteia), s stabileasc niveluri admisibile pentru diferitele tipuri de emisii perturbatoare ale consumatorilor, astfel nct toate echipamentele conectate n reeaua electric s aib condiii normale de funcionare. O caracteristic important din punctul de vedere al calitii energiei electrice este forma sinusoidal a curbei de tensiune. n realitate, nici o surs nu poate asigura o tensiune perfect sinusoidal.

Consumatorii conectai la reea, la o tensiune dat solicit un curent a crui amplitudine i form reprezint o caracteristic a consumatorului i a modului lui de funcionare. n consecin, curentul care parcurge impedana din amonte a reelei electrice de alimentare, determin variaia tensiunii pe barele de alimentare. Pentru ca perturbaiile pe curba de tensiune s se menin n limite admisibile, este deci necesar s se impun limite ale emisiilor perturbatoare, determinate pe curba curentului electric absorbit de consumator. Este evident necesitatea corelrii dintre abaterile admise privind tensiunea n punctul comun de cuplare i cele ale curentului absorbit de consumator. ntr-un sistem electroenergetic pot fi identificate urmatoarele procese principale: electrice. producerea; transportul; ditribuia; utilizarea.

Fiecare dintre aceste procese are o influen specific asupra calitaii energiei

Producerea:
Producerea energiei electrice reprezint procesul de transformare a diferitelor forme de energie primar n energie electric, n cadrul unor instalaii specializate de complexitate mare, denumite centrale electrice. Evoluia consumului de energie electric a fcut ca aceste centrale s fie cat mai mari, puterile lor instalate fiind limitate de restricii tehnologice, economice, de mediu sau de securitate. Centralela electric reprezint un ansamblu de instalaii complexe, n care se asigur conversia unei forme primare de energie n energie electric. Ea materializeaz tehnologic o concepie de conversie. Se pot evidenia la limit dou concepii opuse de producerea energiei: O concepie centralizat, bazat pe centrale electrice de mare putere, care utilizeaz surse primare cu concentrare energetic mare (combustibili fosili sau nucleari). Puterea acestor centrale este de regul superioar consumului local, implicnd astfel existena unui sistem de transport i distribuie. O concepie distribuit, cu surse mici, amplasate lnga consumatori. Se bazeaz n general pe utilizarea unor resurse primare uoare cu concentrare energetic redus.

Generatoarele din sistem asigur energia necesar consumatorilor. Controlul acoperirii, n orce moment, a necesarului de energie al consumatorilor este realizat de reglajul putere activ frecven. Forma curbei de tensiune la bornele generatoarelor se urmrete s fie practic sinusoidal. n practica de asemeni se consider c aceast tensiune este sinusoidal. De asemenea dimensionarea corect a surselor din sistemul energetic determin i un alt indicator de calitate al energiei electrice i anume continuitatea n alimentare (cu efecte importante asupra funcionrii economice a consumatorilor).

Transportul:
Energia electric este transportat la distan printr-un sistem de reele electrice la diverse tensiuni: 110 kV, 220 kV, 400 kV si uneori chiar 750 kV. Transportul energiei electrice se poate face prin linii electrice aeriene (LEA)sau/i linii electrice n cablu (LES). Liniile electrice n cablu sunt folosite pentru transportul energiei n localiti urbane i acolo unde costul suplimentar al liniei este justificat de alte consideraii. n mod obinuit reelele de transport funcioneaz buclat i este asigurat rezerva, n cazul apariiei unor incidente. Reeaua de transport este supusa unor solicitri diferite electrice, mecanice, termice, chimice (trznete, chiciur, deteriorri mecanice) care pot conduce la defecte temporare (scurtcircuite) sau permanente (ntreruperi). Scurtcircuitele trebuie eliminate rapid pentru a evita deteriorarea echipamentelor, ieirea din sincronism a generatoarelor i pierderea unor surse ale sistemului. La funcionarea buclat a reelei, pe faza afecta de defect, pe durata scurtcircuitului apare un gol de tensiune, a carei amplitudine este maxima la locul de defect i descrete o data cu apropierea de punctele de generare. n cazul liniilor radiale, defectele sunt n general nsoite de ntreruperi de scurt durat (la funcionarea R.A.R reanclanare automat rapid) sau de lung durat (la deconectarea definitiv). Din punctul de vedere al calitii energiei livrate consumatorilor, reeaua de transport este o surs de goluri i ntreruperi de tensiune, a caror durat este determinat de reglajul proteciei prin relee (n cazul golurilor i ntreruperilor de tensiune de scurt durat) i de tipul de defect (n cazul ntreruperilor definitive).

Distribuia:
n general, reeaua de distribuie este conectat la reeaua de transport n staii de transformare cobortoare, n care transformatoarele pot realiza i funcii de reglare a amplitudinii tensiunii. Dei cele mai multe dintre reelele de distribuie au o structur buclat, n funcionare se opereaz cu bucl deschis, ceea ce determin caracterul radial al acestor reele. La apariia unui defect pe unul dintre fiderii reelei, toate instalaiile care sunt alimentate de la aceleai bare la care este conectat i fiderul afectat de defect, vor suporta un gol de tensiune. Protecia reelei va comanda deconectarea fiderului, pe care a aprut defectul, iar consumatorii alimentati de acest fider vor suporta o ntrerupere de tensiune pn la alimentarea prin A.A.R (anclanarea automat a rezervei) sau pna la reconfigurarea reelei. O data cu deconectarea fiderului defect are loc i revenirea tensiunii (dupa golul de tensiune), la ceilali consumatori. Timpul ntreruperii va fi de scurt durata, n funcie de tipul defectului, de caracteristicile automaticii de sistem i de configuraia reelei de distribuie. n general se poate considera faptul c ntreruperile de scurt durat sunt sub 3 [s], valoare egal cu durata maxim de acionare a proteciei prin releie. ntreruperile de lung durat (peste 3 [s]) sunt imputabile n special configuraiei specifice a reelei de distribuie.

Utilizarea:
n numeroase cazuri practice, consumatorii sunt ei nsui surse de emisii perturbatoare. Cele mai importante tipuri de consumatori, care determin perturbaii sunt : consumatorii care includ elemente neliniare ( traciunea electric urban, instalaii de inducie electromagnetic, instalaii de electroliz, etc) i absorb un curent nesinusoidal, al crei armonici, parcurg impedanele armonice ale reelei de alimentare, conduc la tensiuni armonice pe bare; consumatorii dezechilibrai (traciunea electric interurban, echipamente de sudare, iluminatul public, etc), care absorb cureni de amplitudine diferit pe cele trei faze i parcurgand impedanele amonte ale reelei electrice, determin nesimetrie de tensiune pe barele de alimentare; consumatori cu sarcini variabile, care produc fluctuaii de tensiune pe barele de alimentare; acestea sunt de doua tipuri: 1- fluctuaii puin frecvente, ca de exemplu pornirea unor motoare mari;

2- fluctuaii frecvente, modificari rapide, regulate sau aleatorii, care determin efect de flicker (ca de exemplu, n cazul cuptoarelor cu arc electric, aparatele de sudare prin puncte etc).

Fig.1.1 Consumatori deformani in reelele de joas tensiune

Fig.1.2 Sarcinile neliniare conduc la caderi neliniare de tensiune Analiza problemelor privind alimentarea cu energie electric a consumatorilor pune n eviden dou aspecte distincte privind calitatea, aspecte care trebuie urmrite la furnizarea energiei electrice:

calitatea energiei electrice, cu referire la parametrii tehnici

ai produsului (amplitudinea tensiunii, frecvena, coninut armonic, simetria sistemelor trifazate); alimentare). n mod obinuit, cele doua aspecte sunt cuprinse, generic sub denumirea de calitate a energiei electrice. n condiiile creterii numrului i puterii absorbite de consumatorii cu sarcini neliniare, care sunt denumii i consumatori perturbatori ( echipamente cu comenzi i reglare utiliznd electronica de putere, cuptoare cu arc electric, traciune electric, aparatur electrocasnic modern etc.), asigurarea calitii energiei devine o problem de complexitate deosebit. Productorul de echipamente i aparate electrice trebuie s realizeze produse cu limite reduse de emisie armonic, iar furnizorul este obligat s asigure meninerea unor niveluri admisibile ale perturbaiilor, astfel nct toate instalaiile racordate la reea s aib condiii normale de funcionare. Pot fi puse in eviden urmtoarele concluzii: Energia electric este considerat n prezent un produs, livrat de furnizor consumatorilor, n condiii de calitate i eficien economic, cu limitarea impactului instalaiilor energetice asupra mediului ambiant. n orce domeniu de activitate, calitatea nu este un concept static. Coninutul acestui concept variaz n timp, datorit dezvoltrii tehnologice i a evoluiei sociale. n consecin i ceriele privind calitatea serviciului de furnizare a energiei electrice trebuie mereu adaptate unor necesiti standardizate, mereu perfectibile. Produsul energie electric este utilizat de consumatori de mare diversitate, de la cei industriali (mai putini, dar de mare putere), pn la cei casnici, caracterizai de receptoare de putere mic, dar foarte numeroi, att n mediul urban ct i n mediul rural. Tehnologiile moderne, ntr-o continu evoluie, bazate pe electronic de putere i microinformatic, prezentate astzi n toate sectoarele de consum, antreneaz procese complexe, dintre care unele sunt: calitatea serviciului, cu referire la continuitatea n alimentare (ntrerupere de scurt i de lung durat, sigurana n

sensibile la perturbaii electromagnetice, provenind att din mediul lor, ct i din reeaua electric de alimentare; generatoare de perturbaii electromagnetice; perturbatoare i n acela timp i perturbate electromagnetic.

Meninerea n permanen a unui anumit nivel al calitii energiei electrice ntr-un nod energetic necesit o colaborare continu a furnizorului de energie electric (cu responsabiliti privind calitatea tensiunii la barele de alimentare) cu consumatorii de energie electric (poteniali surse de perturbaie), pentru a obine un punct comun de cuplare, precum i indicatorii de calitate nscrii n contractul de furnizare. Nivelul mediu de calitate al produsului energie electric livrat de furnizor consumatorilor trebuie adaptat dinamic pe toat durata de via a reelei electrice. n acest scop este necesar o conlucrare permenent ntre: furnizorii de energie electric; fabricanii i instalatorii de receptoare electrice; utilizatorii de energie electric.

Cei trei participani la rezolvarea problemelor de compatibilitate electromagnetic trebuie s posede cunotine complexe referitoare la: mediul electromagnetic n care funcioneaz receptoarele electrice; nivelul de emisie al perturbaiilor n punctul comun de cuplare al consumatorului; nivelul de imunitate al fiecarui tip de receptor electric la diferite tipuri de perturbaii, ce pot sa apar n punctul comun de cuplare; msurile de asigurare a calitii necesare n punctul respectiv, la o anumit etap de dezvoltare a reelei de alimentare. Calitatea energiei electrice, spre deosebire de alte sectoare de activitate, depinde nu numai de furnizor, ci i de toi consumatorii racordai la aceeai reea de alimentare; unii dintre acetia pot determina influene perturbatorii n reeaua furnizorului, care s afecteze funcionarea altor consumatori, racordai la aceeai reea; n consecin, consumatorii, care contribuie la alterarea calitii energiei electrice peste valorile admise, trebuie s adopte msuri pentru ncadrarea perturbaiilor produse n limitele alocate sau s accepte posibilitatea deconectrii sale.

Fig.1.3 Corelaia furnizor-consumator. Promovarea riguroas a unei politici a calitii la nivel de stat, a unor programe concrete la nivelul companiilor de electricitate, presupune definirea i promovarea unei legislaii adecvate i armonizate cu reglementrile adoptate la nivel internaional, care vizeaz att responsabilitatea furnizorilor pentru daune provocate utilizatorilor prin livrarea unei energii electrice de calitate necorespunztoare (cu abateri fa de indicatorii nscrii n contractul de furnizare), ct i responsabilitatea consumatorului pentru perturbaiilor determinate n reeaua electric a furnizorului; astfel de reglementri trebuie s constituie baza legal a relaiei furnizor consumator i s stabileasc obligaii i rspunderi precise pentru toi parteneri implicai pe ntregul traseu producie consum. n acest scop, se impun urmtoarele msuri principale: crearea unui set simplu, clar i uor perfectabil, de indicatori de calitate, care s surprind rapid i, pe ct posibil, ct mai complet, multiplele aspecte care definesc, la un anumit stadiu, calitatea; normarea unor valori i/sau abateri admisibile pentru indicatorii de calitate, acceptate de toi factorii implicai: furnizor utilizator fabricant de receptoare electrice; elaborarea bazelor metodologice ale controlului de calitate i asigurarea unei monitorizri n timp real a tuturor indicatorilor de calitate; crearea, exploatarea i ntreinerea unui sistem informaional adecvat, capabil de prelucrri statice asupra valorilor msurate, care s permit obinerea, procesarea i vehicularea rapid a unor informaii sigure cu

privire la nivelul de calitate a tranzitului de energie ctre toate categoriile de consumatori; elaborarea unor acte tehnico normative care s constituie baz legal a contractelor economice ntre furnizor i consumator i care s cuprind obligaiile celor doua pri privind calitatea energiei electrice. Studiile actuale, viznd problema calitii energiei, dezbtute n cadrul unor prestigioase conferine internaionale PQ (POWER QUALITY): Paris (1992), Atlanta SUA (1993), Amsterdam(1994), New York (1996), Stockholm (1997), New Dehli (1998), Boston (2000), Barcelona (2007) se desfoar, n principal, pe trei direcii: analiza indicatorilor actuali de calitate i dezvoltarea unor programe eficiente de monitorizare, care s stea la baza unor relaii corecte furnizor consumator; evaluarea efectelor abaterilor fa de limitele recomandate de reglementrile internaionale; stabilirea unor msuri eficiente tehnice, organizatorice, contractuale i juridice, care s asigure ncadrarea indicatorilor de calitate n limitele impuse de standarde.

Capitolul II Fenomenul de flicker

Fluctuaiile de tensiune reprezint variaii sistematice ale undei de tensiune sau o serie de modificri aleatorii ale tensiunii a cror amplitudine nu depete, n mod normal plaja specific a ANSI C84.1-1982 cuprins ntre 0,9 i 1,1 u.r. Sarcinile electrice cu variaii rapide ale valorilor pot determina fluctuaii de tensiune cunoscute sub numele de flicker. Termenul de flicker deriv de la cuvntul similar englezesc ce nseamn licrire i este n strns legtur cu principalul efect al fluctuaiilor de tensiune. Pentru corectarea exprimrii, fluctuaia de tensiune este un fenomen electromagnetic, n timp de flickerul este un efect nedorit al fluctuatiei tensiunii. Cu toate acestea cei doi termeni se folosesc adesea n comun tensiune de flicker - pentru a descrie fluctuaiile de tensiune. Tensiunea din reeaua electric variaz n timp datorit perturbaiilor care apar n procesul de generare, transport, i distribuie. Interaciunea dintre sarcinile electrice i reea determin deteriorarea ulterioar a energiei electrice. Sarcinile mari care absorb un curent electric fluctuant, ca de exemplu cuptoarele electrice cu arc, i motoarele electrice mari, determin variaii ciclice , cu frecven redus a tensiunii care conduc la : Flicker al surselor de lumin, care poate conduce la un semnificativ disconfort fiziologic asupra ochiului omenesc n special n domeniul de frecven 1-20 Hz, stres fizic i psihologic i chiar efecte patologice asupra oamenilor. De asemenea, fenomenul de flicker cauzeaz deformarea imaginii televizoarelor, precum i deranjamente n funcionarea unor echipamente electronice. Probleme privind stabilitatea funcionrii echipamentelor electrice. n figura 2.1 este indicat modul n care o modificare redus a tensiunii determin un efect semnificativ asupra fluxului luminos al unei lampi cu incandescen.

Fig.2.1 Modificarea fluxului luminos ca rezultat al modificrii temporare a tensiunii [1]. Modificri periodice reduse ale surselor de lumin determin fluctuaii ale surselor de lumin. Acest fenomen este numit n mod obinuit flicker i este un indicator semnificativ al calitii energiei electrice. Un exemplu n care in spectrul tensiunii de reea apare flicker este indicat n figura urmatoare (Fig. 2.2). Spectrul indicat este tipic pentru tensiunea din reelele electrice care alimenteaz multe sisteme de acionare cu sarcin variabil. O lamp cu incandescen alimentat din acest nod va prezenta flicker cu o frecven de circa 1 Hz.

Fig.2.2 Spectrul tensiunii de reea; n diagrama din dreapta componenta de 50 Hz a fost nlturat.

Flickerul este caracterizat de doi parametrii: Indicatorul pe timp scurt Pst const n preluarea statistice a nivelurilor instantanee de flicker, pe un anumit interval de timp bine determinat (de obicei zece minute); Indicatorul pe termen lung Plt - definit pe baza indicatorului pe timp scurt, determinate pe un interval de urmarire de doua ore.

II.1 Cuptorul electrioc cu arc CEA, generator tipic de fluctuaii de tensiune


Unul dintre cei mai mari productori de perturbaii n reeaua electric este cuptorul cu arc electric. El produce efecte negative sub aspectul circulaiei de putere reactiv. n plus, variaia aleatorie a sarcinii cuptorului determin un fenomen de flicker, care const n variaii de 0,3-0,5 % din tensiunea nominal i frecvene de 6-10 Hz. Acestea provoac plpiri ale luminii emanate de lmpile cu incandescen i variaii de tensiune nepermise pentru tehnica de calcul. Pentru evitarea acestor neajunsuri, n exploatare, reeaua de alimentare a cuptoarelor cu arc electric este prevzut cu filtre de armonici pasive, active sau hibride. Cuptorul cu arc electric fiind un mare consumator de energie electric, este evident necesitatea alimentrii lui de la nalt tensiune. Astfel alimentarea cuptorului cu arc electric se face de la o staie de transformare coboratoare de la nalt tensiune la medie tensiune (T/MT). De la aceast staie pleac fideri de racord adnc de 30 kV pn la punctul de transformare al cuptorului. Schematic acest traseu este prezentat n figura urmatoare (Fig.2.3).

Fig.2.3 Schema simpl de alimentare a cuptorului electric cu arc.

Fig. 2.4. Schema electric trifazat a reelei de alimentare a cuptorului cu arc electric Legtura ntre cele doua transformatoare se face prin cabluri monofilare de 30 kV, avnd o lungime aproximativ de 400 m. Cuptorul se conecteaz la barele uzinale ale unei ntreprinderi la o tensiune de aproximativ 0,9 kV. Stabilizarea funcionrii arcului electric pe durata procesului de topire este realizat prin conectarea unei bobine scurtcircuitat n celelalte faze ale preparrii metalului. Alimentarea cuptorului se face utiliznd un transformator n al carui secundar sunt conectai electrozi cuptorului, prin intermediul unei reele scurte. Pe durata arderii arcului electric alimentat cu tensiune alternativ, schema electric echivalent a circuitului de alimentare este urmtoarea:

Fig.2.5 Schema electric echivalent a circuitului de alimentare. Tensiunea de alimentare din sistemul electroenergetic us considerat sinusoidal, determin curentul i n circuitul care cuprinde rezistena echivalent r i inductivitatea

echivalent L ale circuitului de alimentare ca i rezistena electric variabil RA a arcului electric. La bornele arcului electric poate fi msurat tensiunea uA.

II.2 Studiul i estimarea fluctuaiilor de tensiune


Fenomenul de flicker al surselor de lumin a fost cunoscut odat cu apariia reelelor electrice de alimentare i s-a intensificat rapid odat cu creterea numrului de sarcini i a puterii consumate. Studii ample au fost efectuate pentru msurarea i limitarea efectului de flicker. Pentru a cuantifica scala efectului de flicker al surselor de lumin, cercetrile efectuate au avut scopul de a conduce la dezvoltarea de echipamente de msurare, tehnici de control i de limitare a flickerului. Aceast seciune prezint principiile de msurare i principiile generale de proiectare ale unui echipament de masurare. Iniial proiectanii de echipamente de msurare s-au bazat pe simpla observare a fluxului luminos. Urmtorul pas a fost dezvoltarea unui model al reaciei al omului, sub form de disconfort sau iritare, la variaia fluxului luminos. Modelul a fost bazat pe o lamp cu incandescen de 60 W, alimentat la o tensiune de 230 V cu filament din wolfram, deoarece era cea mai utilizat surs de lumin n Europa la acel moment. n figura 2.6 sunt indicate pragurile de percepie a flickerului ca funcie de nivelul variaiei de tensiune n procente (axa Y) i de frecvena de variaie (axa X). Atunci cnd amplitudinea i frecvena variaiilor sunt deasupra curbei, probabil c rezult un efect de perturbare a observatorului uman, pe cnd sub curb acest efect este probabil imperceptabil. Liniile punctate corespund lmpilor cu incandescen cu filament din wolfram cu alte tensiuni nominale. Primele instrumente de msurare a flickerului includeau o lamp cu incandescen tipic de 60 W, 230 V, un senzor de flux luminos i un model analogic pentru simularea reaciei umane. Ulterior n cadrul studiilor din anii 80 activitatea n domeniul evalurii flickerului s-a concentrat. A rezultat un model normalizat de instrument complet electronic. Acesta msoar nivelul fluctuaiilor de tensiune i simuleaz att rspunsul sursei de lumin ct i reacia uman. Au derivat dou tipuri de msurtori: una pentru efectul de flicker pe termen scurt , pe baza msurtorilor pe una pentru efectul de flicker pe termen lung Plt care are rolul de a un interval de timp de 10 minute Pst ; media valorile Pst pe un interval de timp de doua ore.

Fig.2.6 Caracteristica de percepie a flickerului pentru variaii dreptunghiulare ale curbei de tensiune, aplicate unei lmpi de 60 W.

II.3 Msurarea nivelului de flicker pe termen scurt


Schema bloc a instrumentului propus de User Interface Engineering (U.I.E) este indicat n figura 2.7. Msurarea fluctuaiilor de tensiune este realizat pe baza unui model al fluxului luminos n funcie de caracteristicile de tensiune ale unei lmpi cu incandescent cu filament din wolfram i a unui model al reaciei umane la fluctuaiile fluxului luminos. Astfel se obin valori instantanee ale nivelului de flicker. Totui, avnd n vedere faptul c persoane diferite reacioneaz diferit la variaia fluxului luminos, valorile Pst sunt obinute pe baza unui model statistic, stabilit experimental pentru un grup mare de indivizi. Schema bloc de detaliu a instrumentului este indicat n figura 2.8. Modul de procesare a semnalului de tensiune n schema propus de User Interface Engineering (U.I.E) este definit printr-un standard IEC 60868. Realizarea instrumentului conform acestui document trebuie s redea caracteristicile indicate n figura 2.7 cu o incertitudine mai mic de 5%.

Fig.2.7 Operaii pentru determinarea nivelului de flicker Pst .

Fig.2.8 Structura instrumentului U.I.E pentru msurarea nivelului de flicker. Convertorul analogic numeric este utilizat numai n varianta numeric a instrumentului. Convertorul ptratic i urmtoarele filtre redau modelul lmpii cu incandescen de 60 W, 230 V cu filament din wolfram. Filtrul trece sus de 0,05 Hz i servete doar la eliminarea componentei continue deoarece sunt msurate numai variaiile fluxului luminos, iar filtrul trece jos la 35 Hz dinamince ale lampii cu incandescen. Al doilea rnd din figura 2.9. modeleaz rspunsul uman la variaiile de flux luminos. Reacia ochiului i cea a creierului este modelat utiliznd un filtru trece band avand urmtoarea form : i reprezint asfel doar caracteristicile

K ( s) =

k 1 s s + 2 s + 12
2

1+ (1 +

s 2

s s ) (1 + ) 3 4

n care pentru o lamp cu incandescen de 60 W, 230 V avem :


k = 1,74802

= 2 4,05981 1 = 2 9,15494 2 = 2 2,27979 3 = 2 1,22535 4 = 2 21,9

Acest filtru a fost proiectat pe baza studiilor siho-fiziologice privind influena variaiilor fluxului luminos asupra omului. Studiile au incus analiza efectelor frecvenei i amplitudinii variaiilor fluxului luminos asupra omului. Convertorul ptratic i filtrul trece jos de 0,53 Hz modeleaz efectul de iritare determinat de variaiile de flux luminos. In figura urmtoare Fig.2.9. este redat rspunsul, ca amplitudine, al tuturor filtrelor utilizate in acest instrument.

Fig.2.9. Rspunsul n amplitudine al filtrelor unui flickermetru. Cel de al treilea rand din figur indic zona de procesare statistic numeric .

Evaluarea valorii Pst se bazeaz pe determinarea curbei de probabilitate cumulat (C.P.F Cumulative Probabilitz Function) pe durata de observaie. Metoda de evaluare a curbei C.P.F este indicat in figura urmtoare:

Fig.2.10 Procesul de evaluare a curbei CPF Curba din partea stang indic nivelul de flicker instantaneu (axa y) in funcie de timp (axa x), pentru o durat de observare de 10 minute. Liniile orizontale reprezint pragurile care sunt utilizate pentru a grupa datele msurate, care sunt indicate in partea dreapt a figurii. Aici axa x reprezint valori procentuale din intervalul de observare in care valorile discrete instantanee depesc pragurile corespunztoare. n practic, dup ce au fost colectate eantioanele pentru intervalul de observare de 10 minute, pragurile sunt setate pentru valori procentuale, care sunt depite cu o probabilitate de 0,1% ; 1% ; 3% ; 10% ; i 50% din durata intervalului de observare de 10 minute.n continuare n text, aceste valori procentuale sunt notate cu P0,1 ; P1 ; P3 ; P10 ; P50 , iar indicele s (de exemplu P1s , P3s , P10s , P50s ) indic faptul c a fost facut medierea pe baza urmtoarelor relaii:
Ps = 1 P3 s = P s 10 P50 s ( P0, 7 + P1 + P ,3 ) 1 ( P2, 2 3 + P3 + P4 )

3 ( P + P8 + P10 + P + P17 ) 13 = 6 5 ( P + P50 + P80 = 30 3

Pst se calculeaz cu relaia:


Pst = 0,0134 P0,1 + 0,0525 P s + 0,0657 P3 s + 0,08 P50 s 1

Valorile Pst sunt utilizate pentru evaluatea valorii Plt pe un interval lung de msurare, pe baza relaiei:

Plt =

P
i =1

3 sti

n care N este numrul de intervale Pst pe durata de timp a intervalului de observare a valorii Plt , adic douasprezece valori Pst (10 minute) care sunt necesare pentru calculul mrimii Plt (doua ore). n figura 2.11 sunt indicate valori msurate ale mrimii Pst ntr-un nod al reelei electrice n care a fost conectat un cuptor cu arc electric. Se poate observa faptul c condiiile de funcionare ale cuptorului influeneaz valorile marimii Pst . n acest caz, valorile Pst variaz n raport de 15:1.

Fig.2.11. Valorile Pst determinate pe durata funcionrii unui cuptor cu arc electric.

II.4 Calibrarea i verificarea instrumentului pentru msurarea nivelului de flicker


Msurarea nivelului de flicker este, asa cum s-a artat anterior, un proces complex. Dac se cere ca instrumente realizate i proiectate de diferii productori s determine

rezultate coerente la msurtori n teren, atunci este necesar s fie realizate corect testul de conformitate i procedura de calibrare. Testul de conformitate necesit validarea proiectului, adic verificarea corectitudinii modelrii i acurateea calculelor statistice, la aplicarea unui semnal test predeterminat i monitorizarea semnalului de ieire coorespunztor. Semnalul de testare trebuie definit ca o curb modulat (sinusoidal sau dreptunghiular) ca amplitudine i frecven, astfel ca acesta s fie bine reproductibil i predictibil. Calibrarea necesit reverificarea fiecrui echipament cu semnale de intrare predeterminate, pentru a se asigura c rezultatul indicat este suficient de precis. Productorii trebuie s indice ct de frecvent trebuie repetat calibrarea i s ofere elementele necesare pentru aceasta.

II.5 Msurarea i evaluarea nivelului de flicker n reeaua electric de alimentare


Aa cum s-a menionat n introducere, principala surs de fluctuaii ale tensiunii (i n consecin flickerul surselor de lumi) sunt sarcinile electrice mari. Mecanismul este prezentat n figura urmtoare:

Fig.2.12 Influena sarcinii asupra reelei electrice. Tensiunea n punctul de conectare a sarcinii este mai mic dect tensiunea sursei de alimentare datorit cderii de tensiune.
U Zn = I sarcin Z Zn ,

n care avem : Isarcin curentul de sarcin, ZZn impedana reelei, vzut din punctul de conectare a sarcinii(a, b). Deoarece tensiunea ntre punctele (a, b) este:

U ab = U n U Zn

trebuie observat faptul c o variaie a curentului de sarcin Isarcin , n special componenta sa reactiv, determin o variaie nedorit a tensiunii Uab. n reelele electrice reale acest fenomen este mult mai complex, ns acest principiu este corect. De multe ori problema apare fie atunci cnd este planificat conectarea la reeaua electric a unei sarcini care determin flicker, fie atunci cnd nivelul de flicker depete limitele prescrise. Soluia la aceast problem depinde de parametrii reelei electrice i de sarcinile conectate, care pot determina efecte negative. Deoarece efectul nu poate fi msurat nainte de conectare, acesta trebuie s fie estimat. Problemele de compatibilitate se rezolv conform documentului de standardizare CEI 61000-3-3:1995, n care se consider ca impedana de referint a sursei ZZn cu Re(ZZn)= 0,4 i Im(ZZn)=0,25. n plus, standardul indic o metod pentru imbuntirea evalurii lund n considerare profilul de modulare a tensiunii de alimentare, adic se calculeaz cazul cel mai defavorabil al modulrii ptretice i se impun modificri pentru alte forme ale curbei de modulare.

Fig.2.13 Exemplu de profil de sarcin. In figura 2.13 este prezentat un profil, tipic pentru un motor de acionare, indicanduse modul in care sunt determinate variaiile mari de tensiune U pentru calculul valorii d=U / Uab. Standardul IEC 61000-3-3:1995 impune: valoarea indicatorului de flicker de scurt durat Pst 1 ; valuarea indicatorului de flicker de lung durat Plt 0,65 ;

valoarea staionar a variaiei relative a tensiunii d 3% ; valuarea maxim a variaiei relative a tensiunii d max 4% ; valoarea mrimii d pe durata variaiei de tensiune nu trebuie s

depaeasc 3% pentru o durat mai mare de 200 ms. n cazul n care sarcina determin variaii ale tensiunii Uab cu o frecven mai mic de o data pe ora sau dac variaiile au loc datorit unor comutaii manuale, atunci valuarea admis crete pn la 33%. Este important de reinut faptul c este considerat o tensiune constant a reelei, adic n absena sarcinii de verificat, nu apr fluctuaii ale tensiunii reelei electrice. De asemeni pentru receptoarele cu ocuri aleatorii de putere reactiv cum este cuptorul cu arc electric, se recomand ca efectul de flicker s fie msurat cu un flickermetru, aparat care ine seama i de efectul cumulativ al fluctuaiilor de tensiune asupra nervului optic. n cazul utilizrii flickermetrului de tip ptratic care nregistreaz doza de flicker definit de relaia:
2 f = a10 dt 0 T

2 unde a10 reprezint fluctuaia sinusoidal cu frecvena de 10 Hz ,echivalent din punct de

vedere al fenomenului de flicker cu fluctuaia real a tensiunii care prezint amplitudini i frecvene aleatorii. Doza de flicker sdmis trebuie s se afle permanent sub curba limit prezentat in figura 2.14.

Fig.2.14 Caracteristica limit a dozei de flicker.

II.6 Soluii pentru atenuarea fenomenului de flicker in reelele electrice


Exist mai multe soluii pentru reducerea interferenei arcului electric al cuptorului electric cu arc, sau a ocurilor de putere reactiv care determin efectul de flicker. Unele dintre soluii se bazeaz pe principiul reconfigurrii schemelor primare iar altele pe utilizarea unor dispozitive de compensare a ocurilor i ca urmare, a fluctuaiilor de tensiune. Aceste metode sunt: Modificarea configuraiei schemei primare sau mai bine spus transferarea punctului comun de conexiune la alt treapt de tensiune; Compensarea cu baterii de condensatoare comandate prin tiristoare; Compensarea cu bobin de reactan saturabil. Tot pentru atenuarea sau limitarea fenomenului de flicker dar de aceast dat n reelele de joas tensiune se folosesc filtrele active .

Modificarea configuraiei schemei primare


Una dintre cele mai folosite soluii este transferarea punctului comun de conexiune PCC1 (Fig.2.15.a) la o treapt superioar de tensiune, PCC2 din Fig.2.15.b. Acest lucru se poate obine prin utilizarea unui transformator numai pentru alimentarea cuptorului electric cu arc CEA.

Fig.2.15. Transferarea PCC la un alt nivel de tensiune.

Dac sigurana n alimentare este esential att pentru cuptorul electric cu arc ct i pentru sarcina distribuit, aspect prioritar celui legat de pierderile n transformatoare, se poate utiliza un al treilea transformator ca n Fig.2.16.a. Din punct de vedere al schemei operative, este de preferat ca acest al treilea transformator s alimenteze una din sarcini aa cum rezulta din Fig.2.16.b. n cazul apariiei unui defect la transformatorul numarul 3 de exemplu, ntreruptorul IT3 declaneaz, ntreruptorul I2 va fi conectat manual iar I1 va fi deconectat pentru alimentarea sarcinii distribuite SD in condiiile meninerii punctului comun de conexiune PCC la nivelul superior de tensiune. Astfel n nici un moment cuptorul electric cu arc CEA nu a fost deconectat de la sursa de alimentare.

Fig.2.16 Transferarea PCC cu asigurarea siguranei n alimentarea consumatorilor.

Compensarea cu baterii de condensatoare comandate prin contactoare statice


Problema care apare in cazul cuptoarelor electrice cu arc este de a asigura puterea reactiv optim pe durata variaiei rapide a sarcinii reactive mai ales n timpul perioadei de topire. Ca urmare, instalaiile sunt adesea proiectate astfel ncat, pe durata regimului de topire al cuptorului electric cu arc, o parte din energia reactiv necesar este preluat din sistem. n cazul n care apare supracompensarea i energia reactiv este furnizat sistemului pot aprea supratensiuni cu consecine negative asupra receptoarelor conectate n punctul comun de conexiune PCC. Schema prezentat n Fig.2.17 are doua tipuri de baterii de condesatoare: una cu capacitate fix permind compensarea consumului constant de putere reactiv i cealalt

comutabil cu ajutorul contactelor statice, permind compensarea variaiilor rapide de putere reactiv. Prezena transformatorului pentru alimentarea bateriei reglabile este necesar pentru aducerea tensiunii n plaja de utilizare a tiristoarelor. Bobinele de reactan prezentate n schema din Fig.2.17 au rolul de limitare a curenilor la punerea sub tensiune a condensatoarelor.

Fig.2.17. Compensarea cu baterii de condensatoare comandate prin contactoare statice.

Compensarea cu bobin de reactan saturabil


n locul bateriilor cu capacitate variabil, se pot utiliza contactoare statice care permit comutarea unor bobine de reactan astfel nct suma dintre puterea reactiv cerut de cuptorul electric cu arc CEA i puterea reactiv a bobinelor s fie constant. Condensatoarele de compensare de capacitate fix asigur valuarea minim a puterii reactive absorbite din sistem. Soluia are dezavantajul unor pierderi de putere i energie mai mari, comparativ cu cea care utilizeaz baterii cu contactoare statice. n Fig.2.18.a se prezint soluia de compensare care utilizeaz o bobin de reactan care funcioneaz n cotul de saturaie al miezului de fier prezentat n Fig. 2.18.b.

Caracteristica bobinei este cea notat IL n figur. Adugnd condensatorul serie CS, caracteristica bobin-condensator serie este deplasat spre abscis n zona factorului de putere inductiv. Condensatorul CP, n paralel cu bobina deplaseaz caracteristica rezultant a ansamblului n zona factorului de putere capacitiv. Bara de la care este alimentat cuptorul electric cu arc CEA este meninut astfel la tensiune efectiv constant daca aceasta funcioneaz corespunztor zonei marcate n Fig.2.18.b.

Fig.2.18. Compensarea cu reactor saturabil: a) schema primar; b) diagrama tensiune curent a condensatorului.

II.7 Limitarea fenomenului de flicker prin folosirea fliltrelor active


Filtrele active se sunt numite n prezent condiionere active de armonici (Active Harmonic Conditioners AHC). Filtrele active de putere se amplaseaz n staiile de distribuie de joas tensiune la care sunt conectai consumatori importani de putere reactiv i deformant i realizeaz imbuntirea parametrilor energiei electrice, fcnd s absoarb din reea practic numai puterea reactiv. Principiul unui filtru activ este simplu, electronica de putere este utilizat pentru generarea armonicilor de curent electric cerute de sarcina neliniar, astfel nct sursa de

alimentare este destinat s asigure numai componenta fundamental a curentului. n figura 2.19. este indicat principiul filtrului activ paralel.

Fig.2.19. Filtru active paralel Curentul de sarcin este msurat cu ajutorul transformatorului de current TC, al crui current secundar este analizat de procesorul DSP (Digital Signal Prosessors) pentru a determina spectrul armonic. Aceast informaie este utilizat de sursa de current pentru a genera exact armonicele de current cerute de sarcin, n perioada urmtoare a fundamentalei. n realitate, curentul armonic cerut de la sursa de alimentare se reduce pn la circa 90%. Deoarece filtrul activ se bazeaz pe datele de la transformatorul de msurare de curent electric, este adaptabil rapid modificarea componenei spectrale a sarcinii. Deoarece procesul de analiz i generare este controlat prin soft, n fond este simplu de programat echipamentul astfel nct s asigure eliminarea numai a unor armonici n vederea realizrii unei eficiene maxime, n limitele posibile ale echipementului. Sunt mai multe topologii propuse pentru conectarea acestor filtre la reea i unele dintre acestea sunt prezentate mai jos. Fiecare topologie are condiiile proprii privind dimensionarea componentelor i metode specifice de dimensionare a ntregului filtru n funcie de sarcina care trebuie luat n considerare. Astfel avem: Filtre active serie acest tip de filtru (FAT filtru activ de tensiune) figura .2.20. este conectat n serie n reelele de distribuie, asigur compensarea att a armonicilor de curent electric generate de sarcin ct i fluctuaiile de tensiune i implicit fenomenul de flicker care exist n mod

obinuit n reeaua electric de alimentare. Aceast soluie este asemntoare din punct de vedere tehnic cu filtru de reea i trebuie dimensionat pentru ntreaga sarcin.

Fig.2.20. Filtru activ serie Filtrele active paralel Sunt denumite filtre active paralel (FAC filtre active de curent) figura 2.21. echipamentele conectate n paralel cu sursa de alimentare i dimensionate numai pentru curenii armonici absorbii de sarcina (sarcinile) neliniar. Acest tip de filtru, este prezentat detaliat n continuare.

Fig.2.21 Filtru activ paralel Filtrul hibrid - aceast soluie, combinnd un filtru activ cu unul pasiv

poate fi ntlnit att la filtrul paralel ct i la cel serie. n unele cazuri este soluia cea mai eficient economic. Filtrul pasiv realizeaz filtrarea armonicelor principale (de exemplu, armonica de rang 5), iar filtrul activ, determinat de exactitatea i dinamica sa , asigur filtrarea celorlalte armonici.

II.8 Principiul de funcionare al filtrului activ paralel, punctul de conectare i configuraia


Filtrul activ de curent este conectat n paralel cu reeaua de alimentare i n mod constant injecteaz cureni armonici care corespund n mod exact componentelor armonice absorbite de sarcin. Ca rezultat curentul electric i tensiunea asigurat de sursa de alimentare rmn sinusoidale. Astfel fluctuaiile de tensiune i efectul lor fenomenul de flicker se va micora sau chiar va disprea. Dac curentul armonic absorbit de sarcin este mai mare dect valoarea de dimensionare a filtrului, acesta i limiteaz automat curentul de ieire la valoarea maxim de dimensionare. Filtrul nu poate fi suprancrcat i va funciona corect pn la valoarea maxim a curentului de dimensionare. Filtrul poate funciona n mod permanent n aceast stare, fr a fi deteriorat. Filtrul activ poate fi amplasat n diferite puncte din reeaua de distribuie: B); n apropierea sarcinii poluante, asigurnd o compensare local a armonicilor de curent (fig.2.22. poziia C) De subliniat faptul ca filtrul rspunde numai la armonicile din aval, n cazul filtrului din poziia B de exemplu, vor fi compensate numai armonicele de curent electric din cablul de alimentare 3 i nu va rspunde la sarcinile de pe celelalte alimentri. Acest lucru permite o mare flexibilitate n proiectarea schemelor de filtrare. Ca la toate filtrele, circuitul spre sarcin rmne n continuare poluat cu armonici de curent electric. Numai circuitul spre reeaua de alimentare este nepoluat. De remarcat faptul c circuitul spre sarcin trebuie s fie dimensionat innd seama de armonici i efectul pelicular. Centralizat, n punctul comun de cuplare (PCC), pentru o compensare Compensare parial a armonicilor de curent electric (fig.2.22. poziia global a armonicilor de curent electric (fig.2.22. poziia A);

Fig.2.22. Sistemul de distribuie radial n trei trepte cu indicarea punctelor n care este posibil conectarea filtrelor active. n mod ideal, compensarea armonicilor trebuie fcut la locul lor de apariie. Pentru a optimiza compensarea armonicilor, unele filtre pot fi conectate n diferite configuraii. Aceste configuraii pot fi utilizate n orce punct al reelei de distribuia, oferind o flexilbilitate toatal i posibilitate larg de alegere a strategiei de compensare. Cele mai utilizate configuraii sunt descrise n urmtoarele doua paragrafe.

Configuraia paralel
Aceast configuraie, indicat n figura 2.23., ofer trei posibiliti diferite: Creterea capacitii de compensare ntr-un punct dat al reelei de curent alternativ prin conectarea pn la patru filtre de aceeai valoare nominal;

Creterea capacitii de compensare pentru o eventual extindere n O mai buna fiabilitate la utilizarea filtrelor de aceeai valoare nominal

viitor a sarcinii; ntr-un mod redundant de funcionare.

Fig.2.23. Configuraie paralel.

Configuraie n cascad
Aceast configuraie, indicat n figura 2.24, are urmtoarele avantaje: Creterea capacitii totale de compensare utiliznd filtre cu aceeai Compensarea local a unei anumite sarcini sau a unor armonici i valoare nominal sau cu valori nominale diferite; compensarea global a unui grup de sarcini neliniare.

Fig. 2.24. Configuraia n cascada

Capitolul III Schema sistemului signature


Sistemul Signature este o nou viziune privind informatiile din sistemul de distributie a puterii electrice in sistem. El se bazeaz pe cteva lucruri simple: Captarea datelor Conversia datelor in informaii Gestionarea informaiilor n timp ce se salveaza datele. Mutarea informaii pentru cei care au nevoie de ea, atunci cnd este nevoie. Impartirea informaiei. Furnizeaza rspunsuri, nu doar date. Elimina software-urile instalate. i folosesc internetul.

Un exemplu tipic de Sistem signature este construit din mai multe DataNodes, plus unul sau mai multe InfoNodes echipate cu o selecie de module rspuns. Sistemele mari Signature mai pot include, de asemenea, NodeLink sau NodeCenter, o suita de instrumente bazate pe server pentru analiza gestiunii sistemelor la nivel mare. Datanodes aduna informatii din circuit si din procese. Ieftin, mic si usor de instalat DataNodes are inteligenta de a converti primele citiri n date utile. Acestea comunic datele lor la InfoNodes prin RS- 485 sau link-uri Ethernet. InfoNodes aduna date DataNodes, converteste datele in informaii, gestioneaza i prezinta informaii. Acestea formeaza elementul central al ntregului Sistem Signature. InfoNodes sunt echipate cu module raspuns care transforma informaiile n rspunsuri ale aplicaiei specifice utilizand brevetele i dreptul de proprietate de catre Electrotek Concepts, Electric Power Research Institute (EPRI) and Dranetz-BMI. Aceste rspunsuri conectate, specifice aplicaiei vor acoperi aplicatiile pentru identificarea originilor perturbarii puterii si raportareaza pe baza standardelor de evoluie, pentru a prezice programele de ntreinere de la substaii.

InfoNode: componenta centrala

InfoNode este componenta central a Sistemului Signature , sistemul care invata din trecut, sa informeze ca suntei n prezent, i previne multe probleme n viitor . Sistemul Signature se compune din una sau mai multe DataNodes (module de achizitii de date), conectate la o InfoNodes (module de stocare si analiza a datelor). Opional, datele i informaiile de la mai multe InfoNodes pot fi combinate la nivel mare

utiliznd NodeLink sau softwareul NodeCenter. InfoNodes poate fi accesat fie prin LAN sau modem. Specificatii InfoNode 5502 Gama de operare AC tensiune 90-250VAC DC de tensiune 105-125Vdc Frecventa 47-63Hz Consum de energie 35W max Inlocuire baterie 4 ani UPS Ora 10 secunde 10 secunde Deviatia orei/ GPS 10 msec / minut maxim Memorie interna RAM 32M Memorie Intern flash standard de 8M De mediu Temperatura de operare 0 - 65 C Temperatura de depozitare -20 - 70 C Umiditate (Fr condensare) 0-95% Caracteristici fizice Dimensiuni 13 "W x 8" D x 5 "H Greutate 7.1 lbs Culoare vopsit aluminiu Conexiuni Ethernet - baz 10 T RJ45 Ethernet - AUI Female 15 pin D COM1 - RS232 Male 9 pini D COM2 - RS232 Male 9 pini D Optiune GPS Male BNC Optiune Modem RJ11C

Opiuni Memorie Flash 64M, 128M, 256M Disk Drive NA, Receptorul GPS Ceas cu precizie 10 msec Modem Max Baud rate 56K Tip V56 / V56 MNP Software-ul ncrcare firmware prin intermediul FTP Browser-ul Microsoft IE5.5 + InfoNode ofer interfaa cu utilizatorul printr-un server web independent. Astfel elibereaza utilizatorul incarcarea software-ului pe PC sau laptop. Accesul este posibil de oriunde din lume, prin intermediul Intranet, Internet, sau prin intermediul unui modem, doar cu un standard browser web (Microsoft Internet Explorer v5.5, Netscape Navigator 6.x sau cu viteza mai mare de funcionare Sun Java Virtual Machine 1.3.x sau mai mare (Sun Java VM 1.4.x este recomandat)). Versiunile anterioare de Netscape, care utilizeaza Netscape Java VM nu mai sunt acceptate. Timpul de acces este dependent n primul rnd de media de comunicare, cea cu o conexiune de reea directa fiind cea mai rapid. InfoNode poate oferi, de asemenea, timpul GPS sincronizat la DataNodes cu modulul opional GPS. Unele dintre cele mai importante opiuni sunt cele ale mudulului raspuns. Aceste opiuni pot fi partial iniiale de cumprare sau uor de adugat mai trziu. Datele dintr-unul sau mai multe DataNodes sunt analizate pentru a oferi rspunsuri, cum ar fi direcia capaculului PF tranzitoriu de comutaie (n amonte sau n aval), incovoiere directa , localizarea defectelor pe cablurile radiale de alimentare, indicii etalon de fiabilitatea pentru calitatea energiei electrice, si caracterizari diferite de date, cum ar fi QOS ( calitate aprovizionrii), IEEE 1159, EPRI DPQ.

Interfa grafic a sistemului Signature InfoNode cu utilizatorul Interfaa grafica cu utilizatorul, InfoNode, const dintr-o serie de pagini fila(directoare). Paginile sunt etichetate dup cum urmeaz: Home, Views, Reports, Realtime si Setup. Fiecare pagin fil are propriul su director copac situat n stnga ferestrei. Directorul poate fi extins sau micsorat. Click pe plus semnul (+) pentru a extinde directorul i a arata mai multe opiuni disponibile. Facei clic pe semnul minus (-) s micsoreze directorul cu un nivel napoi. Toate paginile cu informaii detaliate se gsesc n dreapta tabloului din fereastr. Sistemul ofer o legatura InfoNode(nofuss) directa, interfa care afieaz informaii numite n afara filei, hyperlink i butonul Format. Fiecare fil este dotata cu o opiune ajutor pentru a oferi utilizatorilor asistenta imediata. Mai jos este un ecran de prob care arat cele cinci directoare principale din Sistemul Signature InfoNode.

Pagina Home furnizeaz informaii de baz despre starea de conectare a InfoNode i DataNodes, cu uor acces la prima, ultima i cele mai recente evenimente din memorie.

Pagina Vizualizare ofer acces la trei sectiuni interactive: Starea QOS (Quality of Supply), Timeline, Smart views. Modulul QOS este proiectat pentru a monitoriza i raporta calitatea de aprovizionare respectand specificatiile date de Standardului european EN50160. Starea QOS va aprea n sisteme InfoNode care au module de achizitii de date QOS (5560 DataNode) n ea. Timpul limita este un browser cu dou panouri, cu temporizator pentru parametri selectai i canalele din panoul principal, precum i lista i detaliile evenimentului (forme de unda) n panoul inferior. Vizualizarile inteligente includ: 3D RMS Mag/Dur (amploare /durata), RMS Mag/Dur, tendinte inteligente, sumarul evenimentelor, variatiile RMS, instantanee si tranzitorii.

Pagina Rapoarte este folosita pentru a genera rapoarte formatate pentru imprimare direct, prin intermediul rapoartelor inteligente i rapoarte standard. Rapoartele inteligente au un format de iesire preselectat i include: sumarul DataNode, calitatea tensiunii, energia si cererea, sumarul evenimentelor i top 10 evenimente. Rapoartele standard au formate de ieire care pot fi personalizate de ctre utilizator i includ: sumarul evenimentelor, top 10 evenimente, statisticile evenimentelor, calitatea ofertei, distorsiunea formelor de und, cererea si energia i sumarul InfoNode. Modulul raspuns este o facilitate personalizata care ne permite a identifica sursa, cauza i ora defectelor sau perturbrilor ale cderilor de tensiune i supratensiunilor. Sistemul este capabil s nregistreze i sa se documenteze asupra sursei problemei, dac provine din interiorul instalaiei sau din aprovizionarea de la furnizorul de energie.

Afiajul paginii in timp real msoara in timp real datele ntr-unul din cele de trei formate: panou metric, format metric i modul de aplicare. Panoul metric afieaz o list textual a parametrilor msurati selectati de modulul DataNode. Parametrii afisati sunt cei configurati pentru inregistare i orientare. Cadranul metric prezinta aceleai informaii ca panoul metric, dar ntr-un format analogic metric cu apelare. Modul de aplicare prezinta in timp real toate formele de und ale canalelor activate ntr-un osciloscop tip, cu afiaj. Modul de aplicare nu este disponibil pentru toate tipurile de DataNode.

Pagina setari permite utilizatorului s configureze att InfoNode cat i orice DataNodes conectat la acesta. Utilizatorii suplimentari i accesul lor i a parolelor sunt programate pe aceast pagin. DataNodes conectati suplimentari la InfoNode, de asemenea sunt setati pe aceast pagin. Alti parametrii care ii putei vizualiza i / sau personaliza (in funcie de accesul utilizatorilor privilegiati) sunt: notificarile, comunicarile, modulul raspuns,datele din nod .

Capitolul IV Analizatorul de tensiune FLUKE 434

Fig.4.1 Analizatorul trifazat Fluke 434. Analizatorul trifazat pentru calitatea energiei electrice Fluke 434 are rolul de a localiza, prezice, preveni i depana problemele n sistemele electrice de distribuie. Acesta este un instrument portabil uor de utilizat cu multe caracteristici inovative care ofer detaliile pentru localizarea mai rapid i mai sigur a problemelor. Analizatorul ofer un set puternic i extins de msurtori pentru a se controla procesele din sistemele electrice de distribuie. Unele msurtori ofer o imagine general a performanelor sistemelor electrice, altele sunt folosite pentru a se putea investiga detalii specifice. Msurtorile se pot realiza n reele electrice de joas i medie tensiune. Analizatorul trifazat pentru calitatea energiei Fluke 434 poate avea numeroase funcii cum ar fi :

Autotendina Vizualizarea rapid a tendinelor. Funcia unic de

Autotendin ofer o privire rapid asupra schimbrilor n timp. Fiecare valoare afiat este nregistrat automat i continuu fr a fi necesar setarea nivelurilor de prag sau a intervalelor de timp, i fr a fi necesar pornirea manual a procesului. Putem vizualiza rapid tendinele pentru tensiune, curent, frecven, putere, armonice sau flicker pentru toate trei fazele ct i pentru nul. Putem analiza tendinele folosind cursoarele i funcia zoom chiar pe timpul n care n fundal continu nregistrarea.

Fig.4.2 Funcia de autotendin nregistreaz automat n fundal toi parametrii afiai.

Monitorizare sistem Verificarea performanei conform EN50160.

Prin apsarea unui singur buton, sistemul unic de monitorizare v ofer o privire general asupra performanei sistemului de energie, de asemeni verific conformitatea cu limitele EN50160 sau cu propriile specificaii

personalizate. Toate acestea sunt afiate ntr-un singur ecran, cu ajutorul unor bare colorate care indic clar parametrii care sunt n afara limitelor, lucru ce poate fi observat n figura 4.3.

Fig.4.3 Ecranul de monitorizare sistem ce ofera informaii cu privire la depirea limitelor pentru tensiune, armonice, flicker.

IV.1 Caracteristicile analizorului trifazat FLUKE 434


Analizatorul trifazat Fluke 434 este un intrument care poate fi folosit cu usurin pentru: Depanare, deoarece msoar curent fiecare parametru consum al de sistemului energie, electroenergetic: tensiune, frecven,

dezechilibru i flicker, armonice i interarmonice.(Fig.4.4) Fluke 434 ofer o exactitate pentru tensiune de 0,1% pentru a fi Funcia Logger nregistreaz detaliile de care avem nevoie. complet n conformitate cu standardul IEC 61000-4-30 Clasa A; nregistrrile de lung durat, detaliate, configurabile de ctre utilizator, ne ofer valorile MIN, MAX i AVG pentru pn la 100 de parametrii pe toate patru fazele cu un timp de mediere selectabil pn la minim 0,5 secunde. Are disponibil suficient memorie pentru o nregistrare a 400 de parametrii cu o rezoluie de un minut timp de o luna.

Fig.4.4 a) Prezentarea funciei Logger, b)Msurarea i nregistrarea puterii precum i a consumului de energie, c)Urmrete armonicele pn la ordinul 50 i msoar i nregistreaz THD n conformitate cu cerinele IEC61000-4-7. Autoscalare: analiza mai uoar a evoluiei cu scalarea automat a axei verticale, astfel se va utiliza ntreg afisajul pentru a vizualiza formele de und; Afiarea automat a evenimentelor tranzitorii: captureaz automat pn la 40 de scderi, creteri, ntreruperi sau evenimente tranzitorii; ndeplinete standardele de siguran 600 V CAT IV, 1000 V CAT III necesare pentru msurarea n staiile de alimentare;

Posibiliti extinse de analiz a datelor. Cursoarele i funcia de zoom pot fi folosite live n timpul efecturii msurtorilor, sau offline pentru datele msurate stocate. Msurtorile stocate pot fi de asemenea treansferate la un PC cu ajutorul software-lui Fluke View. Legarea la reea a analizatorului trifazat de tensiune Fluke 434 este prezentat n Fig.4.5.

Fig.4.5 Schema general de conectare a analizatorului trifazat Fluke 434 la reeaua electric trifazat.

IV.2 Moduri de msurare n meniu


Cu ajutorul analizatorului trifazat Fluke 434 se pot masura urmtoarele mrimi electrice: Tensiunea electric (faz/linie valoare efectiv), intensitatea curentului electric (faz/linie valuare efectiv) aceste mrimi sunt msurate prin intermediul funciei Volts/ Amps/ Hertz, care indic simultan curentul i tensiune. Poate fi utilizat pentru obinerea unei prime impresii asupra tensiunii i a curentului, naintea examinrii detaliate a semnalului cu alte funcii. (Fig.4.6)

Fig.4.6 Prezentarea funciei Volts / Amps / Hertz trend. Armonice de curent, armonice de tensiune, armonice de putere. Acestea se msoar prim folosirea functiei Harmonics. Armonicele reprezint componente sinusoidale ale semnalelor periodice. Semnalul poate fi conceput ca o combinaie de semnale sinusoidale de diferite frecvene. Contribuia fiecrei componente la semnalul total este indicat sub forma unei bare.(Fig.4.7)

Fig.4.7 Prezentarea funciei Harmonics.

Puterea (P activ, Q reactiv, S aparent, D deformant),

energia, i factorul de putere. Aceste mrimi sunt msurate cu ajutorul funciei Power & Energy. (Fig.4.8)

Fig. 4.8 Prezentarea funciei Power & Energy. Efectul de flicker (fluctuaii de tensiune). (Fig.4.9)

Fig.4.9 Prezentarea funciei Flicker

Nesimetria de tensiune sau curent; Intensitatea curentului electric de pornire (mod osciloscop/valori

efective); De asemeni analizatorul trifazat Fluke 434 poate fi folosit i pentru moduri de msurare externe cum ar fi : Forma curbei de tensiune electric. (Fig.4.10)

Fig.4.10 Prezentarea curbei tensiuni in meniul aparatului Forma curbei de curent electric n mod osciloscop; Diagrama fazorial; Monitorizarea calitii tensiunii electrice n sistemele electrice de joas Msurarea curentului de pornire la motoare. Convertorul ultrarapid

tensiune i medie tensiune conform EN50160 prezentat n tabelul 4.1. utilizat de Flucke 434 permite echipamentului s nregistreze acest parametru.(Fig.4.11).

Fig. 4.11 Msurarea curentului de pornire la motoare

Indicator
Frecvena Variaia amplitudinii tensiunii Variaii rapide (brute) Goluri de tensiune ntreruperi de scurt durat ntreruperi de lung durat Supratensiuni temporare Supratensiunii tranzitorii Nesimetrie Armonici Interarmonici Semnale de comand

50 Hz 1%; 95% din sptmn;

Prevederi EN 50160

50 Hz + 4/- 6%; 100% din sptmn. 10% U c (tensiunea contractat); 95% din sptmn. Limitate la 4% U c n general, cu totul exepional 6% U c Informaie: cea mai mare parte a golurilor au o durat mai mic de 1 s cu o amplitudine sub 60%. Informaie: de la cteva zeci la mai multe sute pe an; 70% dintre ntreruperi au o durat mai mic dect 1 s. Informaie: de la 10...50 pe an.
1.7 U c

Exist 2%; 95% din sptmn. Limita pentru armonici pn la rangul 25 i factor de distorsiune 8%; 95% din sptmn. n studiu. Limitat conform curbei Meister; 99% din zi.

Tabelul 4.1 Norme EN 50160: Caracteristici ale calitii energiei electrice n joas tensiune JT i medie tensiune MT.

IV.3 Msurarea fenomenului de flicker folosind analizatorul trifazat FLUKE 434


Analizatorul transform durata i intensitatea variaiilor de tensiune intr-un factor deranjant cauzat de efectul de flicker dat de o lamp de 60 de W. O intensitate mare a flickerului citit determin pentru majoritatea populaiei un anumit grad de iritare. Variaiile de tensiune pot fi relativ mici.

Msurtoarea este optimizat pentru lmpi alimentate la 230 V, frecvent 50 Hz. Flickerul este msurat pe fiecare faz i afiat pe ecranul aparatului. De asemeni acranul care arat trendul sau evoluia in timp poate fi de asemeni selectat.

Fig 4.12 Prezentarea meniului analizatorului trifazat Fluke 434. Dup cum se poate observa in prima figur este prezentat meniul analizatorului, in figura a doua prin apasarea tastelor de navigare in meniu alegem funcia flicker dup care tastam enter i asfel pe ecranul aparatului vor aparea parametri care definesc efectul de flicker si anume indicatorul pe termen scurt Pst si indicatorul pe termen lung Plt . Pentru ca analizatorul s afieze trendul sau evoluia in timp a fenomenului de flicker trebuie sa apsm tasta F4. In ceea ce privete msurarea fenomenului de flicker cu ajutorul analizatorului trifazat fluke 434 avem urmatoarele taste ce indeplinesc anumite functii taste prezentate in tabelul 4.2 F2 F4 Activare ecran cu valuarea maxim a parametrilor D; Accesarea ecranului ce red evoluia fenomenului de flicker in

timp; F5 Comutarea intre STOP i funcionare pentru actualizare ecran; Tabelul4.2Prezentarea funciilor tastelor folosite n masurarea fenomenului de flicker

Parametrii din ecranul msurare sunt actualizai in timp. Ei sunt inregistrai pe duratamsurrii. Toate valorile de pe ecranul msurare sunt inregistrate iar evoluia in timp pe fiecare faz se afieaz simultan. Apsarea tastei F1 permite selectarea fazei, iar afiarea evoluiei in timp se poate face pe maximum ase ecrane. In submeniul PF5 se afieaz evoluia fenomenului intr-un singur ecran. De asemeni doua linii de marcare verticale sunt utilizate pentru a indica perioada relativ la Pst in cadrul tendinei. Note: 1. Folosii submeniurile PF5 pentru analiza tendinei pe durata unei jumti de perioad a tensiunii sau a curentului, pentru a determina sursa fenomenului de flicker. 2. Valoarea Pst pe durata a zece minute este determinat pe o perioad mai mare in scopul eliminrii influenei variaiilor aleatorii ale tensiunii. Acest interval este suficient de mare pentru a detecta interferena de la o singur surs care are receptoare cu un ciclu lung de funcionare ca i a unor receptoare industriale cum ar fi aplicatiile casnice sau pompele de cldur. 3. Un interval de msurare a Plt de dou ore este util in cazul in care exist mai multe surse de flicker, cu cicluri neregulate de funcionare sau echipamente cum sunt aparate de sudur i/sau morile rotative.

IV.4 Studiu de caz


Pentru evidenierea fenomenului de flicker au fost efectuate msurtori in laboratorul de fiabilitate aflat in corpul de energetic la etajul intai. Msurtorile au fost axate pe producerea fenomenului de flicker de catre calculatoare existente in laborator. S-au efectuat msurtori pe o durat de 22 de ore , avand calculatoarele oprite si apoi pornite pentru o grup de studeni lucrand pe ele. In acest interval de timp 22 ore s-au efectuat msuratori ale indicatorul de flicker pe termen scurt, ale crui valori au fost luate la un interval de zece minute, i indicatorul de flicker pe termen lung care a fost luat dupa trecerea a doua ore.

Astfel in figura 4.13 sunt prezentate valorile fenomenului de flicker pe termen scurt si pe termen lung cu ajutorul analizatorului de tensiune Fluke 434, in data de 06/21/10 in intervalele orare 03 :10 :29 ; 03 :37 :01 ; 07 :07 :47 ; 13 :40 :42 ; 22 :19 :06.

a)

b)

c)

d)

e) Fig. 4.13 Prezentarea valorilor indicatorilor fenomenului de flicker pe termen scurt, Pst si pe termen lung, Plt

In figura 4.14. a) este prezentat graficul de variatie a flickerului la ora 07:07:40 , atunci cand calculatoarele din laborator sunt inchise si la ora 13:40:23 atunci cand toate calculatorele din laboratorul de fiabilitate de la etajul 1 din corpul de energetica sunt in stare de functionare figura 4.14 b)

a)

b) Fig.4.14 Prezentarea display-ului analizatorului Fluke 434 pe durata msurtorii

S-ar putea să vă placă și

  • Abc 25
    Abc 25
    Document4 pagini
    Abc 25
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 12
    Test 12
    Document2 pagini
    Test 12
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 9
    Test 9
    Document2 pagini
    Test 9
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Abc 26
    Abc 26
    Document4 pagini
    Abc 26
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Abc 23
    Abc 23
    Document4 pagini
    Abc 23
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 18
    Test 18
    Document2 pagini
    Test 18
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 1
    Test 1
    Document1 pagină
    Test 1
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Abc 28
    Abc 28
    Document4 pagini
    Abc 28
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 7
    Test 7
    Document1 pagină
    Test 7
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 10
    Test 10
    Document2 pagini
    Test 10
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 13
    Test 13
    Document2 pagini
    Test 13
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 11
    Test 11
    Document2 pagini
    Test 11
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 8
    Test 8
    Document1 pagină
    Test 8
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 6
    Test 6
    Document1 pagină
    Test 6
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 8
    Test 8
    Document1 pagină
    Test 8
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 1
    Test 1
    Document1 pagină
    Test 1
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Ess 12
    Ess 12
    Document5 pagini
    Ess 12
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 2
    Test 2
    Document1 pagină
    Test 2
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 4
    Test 4
    Document1 pagină
    Test 4
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 5
    Test 5
    Document1 pagină
    Test 5
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Diana
    Diana
    Document16 pagini
    Diana
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test Pregatire Profesionala
    Test Pregatire Profesionala
    Document3 pagini
    Test Pregatire Profesionala
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Ess 13
    Ess 13
    Document5 pagini
    Ess 13
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test 3
    Test 3
    Document1 pagină
    Test 3
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Ess 14
    Ess 14
    Document5 pagini
    Ess 14
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Ess 15
    Ess 15
    Document5 pagini
    Ess 15
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Modbus 2
    Modbus 2
    Document5 pagini
    Modbus 2
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Test Verificare SSM
    Test Verificare SSM
    Document3 pagini
    Test Verificare SSM
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Transform A Tore 1
    Transform A Tore 1
    Document20 pagini
    Transform A Tore 1
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări
  • Transform A Tore 1
    Transform A Tore 1
    Document20 pagini
    Transform A Tore 1
    maikpopescu
    Încă nu există evaluări