Sunteți pe pagina 1din 7

ROMNIA: RELATIILE CU BANCA MONDIAL

Parteneriatul pentru Dezvoltarea Strategic a Romniei

1. Autorittile romne urmeaz o strategie menit s mentin stabilitatea macroeconomic si s stabileasc o crestere economic sustenabil si o reducere a srciei, ndreptndu-se ctre telul final, acela al aderrii la Uniunea European. Elementele cheie ale acestei politici includ ntrirea disciplinei pltilor n ntreaga economie, n special n sectorul energetic, ntrirea constrngerilor bugetare pentru ntreprinderile de stat, urmrind activ privatizarea si restructurarea ntreprinderilor si a bncilor, consolidnd protectia si siguranta social. Pe termen mediu, continuarea redresrii economice actuale va depinde n mare msur de mentinerea vitezei reformei si de continuarea ntr-o manier constant a reformelor de dezvoltare a sectorului privat. Astfel de reforme ar sublinia transparenta si responsabilitatea guvernului, mbunttirea mediului de afaceri si actiunile de ntrire a regulamentelor si supravegherii pietelor financiare si de capital. 2. n general, FMI este pe primul loc n acordarea de asistent Romniei pentru mentinerea stabilittii macroeconomice. Programele Fondului se concentreaz pe cadrul fiscal, politica monetar si pe acele elemente ale programului de reform structural care influenteaz direct situatia macroeconomic. Principalul vehicul pentru dialogul dintre fond si autoritti este un Acord Stand By pe 18 luni (ASB) care acoper perioada dintre octombrie 2001 si martie 2003. Prima si cea de-a doua revizuire a ASB au fost ncheiate cu succes n august 2002, iar concluziile celei de-a treia revizuiri este asteptat a fi luat n considerare de ctre Board-ul FMI n februarie sau martie 2003. 3. Banca Mondial a devenit lider al dialogului asupra politicilor structurale, printre care msurile de reducere a srciei, dezvoltarea sectorului privat, dezvoltarea si administrarea institutional. Banca dispune de o gam de instrumente cu ajutorul crora conduce acest dialog, inclusiv operatiunile de acordare de mprumuturi pentru ajustarea sectorului privat cum ar fi PSAL 1 si PSAL 2, o serie planificat de mprumuturi Programatice de Ajustare, cteva operatiuni de investitii sectoriale si de activitti economice, cum ar fi recent ncheiata Revizuire a Cheltuielilor si Institutiilor Publice (PEIR) si planificatul Memorandum Economic de tar (CEM). 4. n unele domenii n care Banca este lider al dialogului, analiza pe care aceasta o efectueaz este mprtsit si FMI si este folosit ca baz pentru cadrul fiscal, ns nu exist puncte de referint structurale sau conditii strategice corespunztoare n Acordul Stand-By al FMI. n alte domenii n care Banca este lider, ASB reflect anumite elemente n conditionalittile pe care le include. Acestea sunt n general msuri de

reform structural care au importante implicatii fiscale, cum ar fi reforma si restructurarea sectorului energetic. Exist si alte domenii de responsabilitate comun cum ar fi Programul de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP). 5. Personalul FMI si al Bncii Mondiale mentin o legtur strns de colaborare n vederea sprijinirii programului de reform al Guvernului si si coordoneaz activittile de consultant strategic acordat autorittilor romne.

Colaborarea FMI Banca Mondial n domenii concrete Domenii n care Banca Mondial este lider si n care FMI nu este implicat direct
6. Printre domeniile strategice n care Banca este lider si care nu sunt direct incluse n programul FMI sau n dialogul cu autorittile se numr consolidarea protectiei si sigurantei sociale, revitalizarea economiei n zonele rurale, dezvoltarea si guvernarea institutional si mbunttirea mediului de afaceri. Dialogul Bncii pe probleme de politici pentru consolidarea protectiei sociale include monitorizarea srciei, asistenta social, reforma pensiilor, reforma protectiei copilului, reformele din sectorul de sntate si instruirea si redistribuirea fortei de munc. Acestea au fost sprijinite de mprumutul Bncii pentru Protectia Social si Forta de Munc, mprumutul pentru Dezvoltarea Sectorului Social, Fondul de Dezvoltare Social si mprumutul pentru nchiderea Minelor. Aceste msuri sunt n continuare sprijinite de activitti economice cum ar fi recent ncheiatul Profil al Srciei si Studiul asupra Furnizrii de Servicii pe plan Local si de urmtoarele studii economice asupra srciei si vulnerabilittii, reformei pensiilor si evalurii vrstei de pensionare pentru femei si brbati. Banca are o gam de programe pentru revitalizarea economiei n zonele rurale. 7. Acestea includ mprumutul de Finantare Rural care sprijin activittile generatoare de venit si care va fi suplimentat de un Studiu asupra legturilor existente ntre cresterea rural/urban care s pregteasc terenul pentru un mprumut de Dezvoltare Rural care s sprijine dezvoltarea infrastructurii si mbunttirea administrrii la nivelul comunittii. mprumutul pentru Reabilitarea Irigatiilor sprijin reabilitarea infrastructurii si reforma institutional. Alte activitti de sprijin economic includ Studiul Legturilor Sociale din cadrul Comunittii si Studiul de Dezvoltare a Vii Jiului. 8. Banca are un program puternic de dezvoltare si guvernare institutional. Acest program este construit n jurul recentelor reforme ce au avut loc n finantele publice, impozitare si dezcentralizare. Dialogul asupra politicilor a fost facilitat de recent ncheiata Revizuire a Institutiilor si Cheltuielilor Publice (PEIR) care au inclus analiza si recomandrile legate de 1) mbunttirea alocrii resurselor n sectorul de sntate; 2) furnizarea asistentei sociale la nivel local; 3) reforma sistemului de pensii; 4) institutiile de management al bugetului; 5) dezcentralizarea fiscal si 6) reformele bugetare n domeniul juridic. Dialogul politic va continua printr-o Evaluare a Responsabilittii

Financiare a trii (CFAA) care urmeaz a fi lansat n curnd. Banca a ncheiat un Raport de Diagnostic al Coruptiei n Romnia nainte ca Guvernul s pregteasc Programul National de Prevenire a Coruptiei. Se ncepe acum lucrul asupra unei serii de mprumuturi de Ajustare Programatic (PAL), primul dintre ele urmnd s se concentreze asupra reformelor institutionale si de guvernare din cadrul serviciului public si al sistemului juridic, precum si asupra administrrii cheltuielilor publice. Acest program va fi sprijinit de un mprumut de Dezvoltare Institutional a Sectorului Public si Privat (PPIBL) n valoare de 18,6 milioane USD, care va oferi asistent tehnic pentru aceste activitti si pentru activitti legate de privatizare. Alte mijloace de sprijinire a dezvoltrii institutionale sunt finantarea unui proiect cadastral si de nregistrare a terenurilor, un proiect asupra aspectelor de mediu legate de nchiderea minelor, un proiect de reducere a riscurilor, co-finantat de un grant GEF, care se concentreaz pe distrugerile cauzate de cutremure, de deversarea deseurilor toxice precum si pe alte pericole existente n zone cu risc ridicat, si de un proiect regional asupra Facilitrii Comertului si Transporturilor n Sud-Estul Europei. Banca a oferit sprijin si consultant strategic, n mai multe zone, pentru 9. reformele referitoare la mediul de afaceri. Prin programele PSAL 1 si PSAL 2, Banca si-a concentrat atentia asupra reducerii barierelor ce stau n calea intrrii societtilor si firmelor mixte, punnd n aplicare standarde de contabilitate recunoscute pe plan international si introducnd proceduri mbunttite de faliment si lichidare. Programele PAL vor aborda, de asemenea, probleme legate de mediul de afaceri si toate aceste initiative vor fi sprijinite de asistenta tehnic oferit n cadrul PPIBL.

Domenii n care Banca Mondial este lider si n care analiza acesteia serveste ca informatie de baz pentru programul FMI
10. Banca sprijin programul de privatizare al Guvernului Romniei prin intermediul programului PSAL 2, ce include obiective si termene pentru privatizarea societtilor comerciale de stat si a institutiilor financiare. Programul consolideaz progresul nregistrat n cadrul programului PSAL 1 si identific pachete de societti din cadrul crora un numr minim de societti este selectat pentru privatizarea caz cu caz si pentru restructurare. Au fost identificate si ntreprinderi concrete, cum ar fi Alro, Alprom si Petrom. Cheia succesului acestui program este acordul cu Banca privitor la strategiile de privatizare a acestor entitti si adoptarea ulterioar a unui proces de licitatie clar, deschis si transparent, folosind serviciile consultantilor de investitii calificati, ntr-o manier consecvent cu politica Bncii. 11. Banca a condus dialogul asupra restructurrii, reformei si privatizrii ntreprinderilor din industria energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale si asupra adoptrii legislatiei de reglementare n procesul de pregtire pentru privatizarea cu investitori strategici. Ca parte a acestui proces, Banca sprijin, printre altele, reforma tarifelor la energie si eliminarea arieratelor n sectoarele energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale, aceste obiective fiind incluse n conditionalittile din cadrul

PSAL 2, nsotite de conditiile legate de privatizarea ntreprinderilor din domeniul distributiei energiei electrice. Aceste conditii au fost ndeaproape coordonate cu FMI, deoarece Acordul Stand-By include si prevederi pentru reformele structurale n sectorul energetic, care includ stabilirea tarifelor, eliminarea arieratelor si mbunttirea ratelor ncasrilor, precum si o conditie legat de structura industriei care cere transferul a sase centrale termice ctre municipalitti. Banca este cea care conduce dialogul institutiilor financiare internationale cu guvernul asupra unor probleme importante pe termen lung, cum ar fi restructurarea sectorului de producere a energiei electrice si integrarea sectorului energetic romnesc n Piata Regional de Electricitate din Sud Estul Europei si n Piata de Electricitate a Uniunii Europene si ofer asistent pentru problemele aferente de reglementare si de functionare a pietei. Banca ofer si asistent tehnic Ministerului Industriei n vederea punerii la punct a unui sistem de stabilire a pretului si de impozitare a gazului pentru a atrage mai multe investitii n acest sector. Dialogul politic n aceste domenii si precum si n altele, mai ales n sectorul energiei termice, va fi facilitat n continuare de dialogul permanent cu Guvernul asupra documentului final referitor la Strategia pentru Energie si Infrastructur si la recomandrile sale operationale. Din nou, seria de programe PAL va fi folosit ca mijloc de incorporare a consultantei strategice n aceste domenii n operatiunile de creditare ale Bncii. 12. Banca este lider al dialogului si al consultantei strategice cu privire la reglementarea, restructurarea, privatizarea si lichidarea bncilor. n cadrul PSAL 1 a fost modificat Legea Privatizrii Bncilor si au fost stabilite proceduri transparente de privatizare. Cerintele de lichiditate si solvabilitate ale BNR au fost nsprite si au fost introduse prevederi pentru a mbuntti conformarea la reglementrile prudentiale, fiind efectuate audituri externe n conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate. Au fost introduse reforme legale si institutionale pentru eliminarea ordonat a activelor ne-performante. Aceste schimbri de strategie au stat la baza lichidrii bncii cu cele mai mari probleme (Bancorex), n timp ce Banca Agricol a fost restructurat si privatizat n cele din urm, precum si alte dou bnci de stat mai mici. Aceast strategie este continuat si n programul PSAL 2 cu msuri menite a ncheia vnzarea Bncii Comerciale Romne (BCR) si a restructura Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). Aceste initiative au fost sprijinite de FMI care a inclus criterii de performant Stand-By n legtur cu privatizarea BCR si actiuni preliminare legate de cerintele BNR de constituire a provizioanelor. Banca va continua dialogul cu guvernul n ceea ce priveste nevoia de a nainta pe calea mbunttirii cadrului legal si de reglementare pentru sectorul valorilor mobiliare si cel al asigurrilor precum si pentru sectorul bancar. PPIBL va furniza finantare pentru aceste activitti.

Domenii de responsabilitate comun


13. n timp ce Banca a devenit lider al reformelor structurale si de privatizare n sectorul energetic, asa cum s-a precizat mai sus, FMI si-a manifestat un puternic interes din punct de vedere macroeconomic, deoarece veniturile din privatizare sunt folosite pentru a reduce datoria public iar deficitul cvasi-fiscal al societtilor de stat reprezint o amenintare pentru stabilitatea macroeconomic. n consecint, cele dou institutii dezvolt o consultare si o coordonare intens cu privire la aceste probleme. FMI a

introdus n Acordul Stand-By conditii legate de tariful la energie electric, arieratele la gaze naturale si ncasarea facturilor la energia electric, precum si privatizarea unui pachet de ntreprinderi incluse n programul Bncii. n vreme ce termenii programelor respective sunt consecventi si se sprijin reciproc, programul Bncii este motivat si se concentreaz pe eficienta structurilor de piat rezultate, pe o functionare mbunttit a ntreprinderilor, furnizarea serviciilor, performanta financiar si pe transparenta procesului si mbunttirea general a administrrii sectoriale iar FMI se concentreaz pe generarea imediat de venituri, controlul cheltuielilor si restrngerea sarcinilor fiscale actuale. 14. Banca si FMI au ncheiat un acord oficial de a efectua mpreun un Program de Evaluare a Sectorului Financiar, care va fi ncheiat n cursul acestui an fiscal.

Domenii n care FMI este lider si a crui analiz serveste ca punct de plecare pentru programul Bncii Mondiale
15. n timp ce Banca s-a concentrat pe simplificarea sistemului de impozitare ca metod de mbunttire a mediului de afaceri, Fondul conduce dialogul pe probleme fiscale. n plus fat de realizarea obiectivelor fiscale globale, programul Stand-By al Fondului include conditii structurale si criterii de performant legate de introducerea noilor legi pentru TVA si pentru impozitul pe profit, de majorarea accizelor specifice si de eliminarea preferintelor de impozitare din sistemele de percepere a taxelor vamale si de impozitare a profitului. FMI ofer si asistent tehnic n sprijinul unificrii sistemelor de impozitare a veniturilor din salarii. 16. FMI conduce dialogul cu privire la anumite politici de restrngere a anumitor cheltuieli n sectorul public. Acestea includ politici privitoare la stabilirea salariilor att pentru functionarii publici ct si pentru societtile de stat. FMI cere rapoarte de monitorizare a bugetelor pentru o list stabilit de societti de stat si a impus conditii n programul Stand-By cu privire la micsorarea fondului de salarii n aceste ntreprinderi si la realizarea obiectivelor de disponibilizare convenite. n plus, FMI conduce discutiile legate de cerintele de deconectare a nepltitorilor din sectorul energetic si al gazelor. 17. n aceste domenii, Banca ia n considerare recomandrile strategice ale FMI si se asigur c politica proprie si consultanta oferit sunt consecvente cu acestea.

Domenii n care FMI conduce discutiile si n care Banca Mondial nu este implicat direct
18. FMI este pe deplin responsabil de dialogul asupra politicii monetare, ratele dobnzii, regimul ratei de schimb, balanta pltilor si de toate problemele statistice aferente.

Strategia si Operatiunile de Creditare ale Grupului Bncii Mondiale


19. Strategia de Asistent pentru Romnia (CAS) a fost prezentat Board-ului Bncii Mondiale pe data de 19 iunie 2001. CAS defineste serviciile de creditare si de consultant ale Bncii, ce se bazeaz pe priorittile guvernului de reducere a srciei si de aderare la Uniunea European si dezvolt activittile initiate sub egida Cadrului Lrgit de Dezvoltare, pentru care Romnia a fost una din trile pilot. Aproape o jumtate din programul de creditare pentru exercitiile financiare 02-04 este reprezentat de mprumuturile de ajustare. Au fost schitate dou scenarii de mprumut distincte. n scenariul pesimist n care Romnia ar demonstra un mers ezitant al reformei, sprijinul Grupului Bncii Mondiale ar fi redus semnificativ la nivelul de 60 de milioane USD n perioada programului pentru exercitiile financiare 02-04, activittile fiind concentrate pe cteva interventii directionate ctre reducerea srciei. Totusi, Romnia a rmas cu succes n cadrul scenariului optimist de creditare, conform cruia Banca a prevzut angajamente de pn la 995 de milioane de dolari pe durata exercitiilor financiare 02-04, fat de 600 milioane dolari n perioada exercitiilor financiare 98-00. Acest lucru reflect ndeplinirea obiectivelor scenariului optimist, printre care progresul n stabilirea unui climat macroeconomic care s conduc la scderea inflatiei si la o crestere sustenabil, precum si la progresul problemelor structurale, cum ar fi privatizarea, asa cum a fost initiat n cadrul PSAL 1, initierea privatizrii si procesului de restructurare pentru un numr de societti mari de stat rmase, ncheierea unui acord asupra planului si programului de reducere a arieratelor la energie electric, acordul asupra metodei si termenului de privatizare a Bncii Comerciale Romne si a CEC, mbunttirea sectorului financiar, a cadrului legal si de supraveghere, acordul asupra strategiei anticoruptie si aprobarea legislatiei pentru asistenta social. Scenariul optimist nftiseaz un program de reforme structurale si sectoriale 20. accelerate care vor deschide drumul aderrii Romniei la Uniunea European. Prima etap a acestui program a fost lansat odat cu aprobarea programului PSAL 2 de ctre Board-ul Bncii n septembrie 2002 si naintarea Raportului asupra Institutiilor si Cheltuielilor Publice (PEIR) n luna iulie 2002. n cea de-a doua etap ce va urma PSAL 2, Banca va oferi sprijin printr-o serie de mprumuturi de Ajustare Programatic (PAL), concentrndu-se asupra reformelor institutionale si de administrare, ncheierea programului de privatizare, punerea n aplicare a recomandrilor din Documentul de Strategie n domeniul energetic si al infrastructurii si mbunttirea mediului de afaceri, precum si a Evalurii Financiare a trii. 21. Banca Mondial este activ n Romnia din 1991 si a construit un portofoliu de 35 de operatiuni finantate de Banc, cu un angajament total n valoare de 3,5 miliarde USD. Portofoliul din Romnia este al doilea ca mrime din Europa si Asia Central n ceea ce priveste numrul de proiecte si pe locul patru n ceea ce priveste angajamentul total. La data de 30 septembrie 2002, portofoliul activ este de 19 proiecte cu un total net al angajamentelor de 1.032,5 milioane USD si cu un sold total nealocat de 508,3 milioane USD. Distribuirea pe sectoare a angajamentelor nete este dominat de energie si

infrastructur (58 de procente, sapte proiecte) si sectoarele sociale (28 de procente, de asemenea sapte proiecte). 22. Calitatea portofoliului Bncii n Romnia s-a mbunttit constant n ultimii ctiva ani. n timp ce indicatorii globali de performant sunt pozitivi, cteva probleme comune de punere n aplicare persist. Acestea includ: (i) nevoia de a acorda o atentie special dezvoltrii capacittii de monitorizare si evaluare; (ii) nevoia de a alinia cerintele de raportare financiar la cele mai bune practici internationale si (iii) nevoia de a ntri procesul de stabilire a priorittilor bugetare de ctre Guvern, pentru a asigura alocarea fondurilor din cadrul mprumutului BIRD si finantarea echivalent, pentru a obtine un impact maxim de dezvoltare de la portofoliul Bncii. 23. IFC a dedicat resurse substantiale pentru punerea n aplicare a strategiei menite a avansa reforma structural, a sprijini dezvoltarea pietelor de capital si a infrastructurii (utilitti si telecomunicatii) si a oferi sprijin societtilor mici si mijlocii. Pn n prezent, IFC a aprobat peste 200 milioane USD n cadrul a 25 de proiecte totaliznd peste 950 de milioane USD (printre care proiecte regionale care investesc n Romnia). n plus fat de investitii, IFC s-a angajat la un numr de proiecte de consultant menite s sprijine privatizarea si restructurarea marilor ntreprinderi de stat, utilittile publice si sectorul snttii. Gradul de succes pe care IFC l va obtine va depinde ntr-o oarecare msur de vointa Guvernului de a demonstra un angajament sustinut pentru accelerarea reformei, n special cu privire la transparenta n privatizarea ntreprinderilor, reforma sectorului bancar si a celui financiar, restructurarea si dereglementarea sectorului energetic, dezcentralizarea fiscal, privatizarea terenurilor si continuarea reformei n sectorul agricol, accesul la nvtmnt de calitate n zonele rurale si reforma sistemului de pensii pentru a asigura durabilitatea n contextul mbtrnirii populatiei. Succesul va depinde, n final, si de capacitatea Romniei de a atrage investitii strine directe. ntrebrile pot fi adresate lui Ron Hood (473-0115) sau lui Myla Williams (473-6997)