TESTE DE EVALUARE PE CAPITOLE A. POPOARE SI SPATII ISTORICE Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor Test nr.1 SUBIECTUL | (30 puncte) Cititi cu atentie sursele de mai jos: A. ,.Dacia a fost una din ultimele regiuni cucerite de Imperiul Roman; anexarea ei a avut Joc in urma expeditiilor conduse de imparatul Traian, care a infrant in 106 rezistenfa ultimului rege dac, Decebal. Civilizajia roman se raspéndise prin comercianfi la nordul Duniirii cu céteva secole inainte de cucerirea Iui Traian, Dup& 106, administratia si civilizatia romana s-au stabilit in noua provincie; 0 dati cu aceasta au avut loc procese semnalate inainte cu céteva secole si in celelalte provincii ale Imperiului Roman. Romanii aduceau avantajele unei culturi mai rafinate i ale unei prosperititi materiale evidente, care atriigeau o parte a populatiei cucerite. Este foarte probabil c& acest lucru a inceput in marile orage. Primii care au adoptat acest fel de trai erau cei care aparfineau claselor de sus, aristocrafiei locale. Acestia si-au trimis copiii la gcoli romane, pentru c& numai astfel puteau promova in magistratura imperial’. Comercianfii se gribeau si ei sé invefe noua limba, fiindca latina era limba comer{ului. Locuitorii de la sate se asimileaz mai fncet si isi pAstreaza limba mai bine. Scolile romane erau unul dintre factorii important in pro- cesul de romanizare. in scoli se invaja latina, limba oficialé a administratiei, a comertului sia ar- matei. [...] In latina se infelegeau si colonistii veniti din diferitele regiuni ale imperiului; dintre ei, unii sunt fosti soldati, deveniti veterani, stabiliti in Dacia, unde li se acordasera terenuri. Dacii care nu cunosteau latina au folosit-o la inceput intr-o forma rudimentard, pentru a intra in con- tact cu noua administratie (latina era pentru ei o limba de comunicare secundara; acasi conti- nuau sa vorbeasca limba lor matern’). Cu timpul, in Dacia, ca si in Occident, latina, cu prestigiul sau de limb a imperiului, a devenit principalul mijloc de comunicare in dauna limbii autoh- tone, care a fost abandonati.” (Academia Romana, Istoria Roménilor) B. ,Continuitatea daco-romanilor la nordul Duna a fost si mai este inc mult dezba- tut in literatura de specialitate. in disputa dintre adepfii si adversarii persistenfei daco-romane se reflecté nu numai concepfiiistorice diametral opuse, ci i stadiul de dezvoltare al cercetarilor privind acest important capitol din istoria noastra veche, indisolubil legat de etnogeneza ro- ménilor. Din pacate, discufiile in aceasta problema au fost alimentate uneori gi de un substrat politic, foarte diundtor adevarulu istorc. Partizanii disparijiei romanitajii din Dacia in vremurile de dup& Aurelian au inlocuit dezvoltarea istoricd inter, fireasc’, cu teoria unui imaginar exod de populatie din sudul Dundri Pornind de la datele vagi si contradictorii ale unor scriitori antici (Eutropius, Festus, lordanes etc.) si invocdnd apoi lipsa stirilor scrise despre o populajie romanicd nord-duntreand, ei neag’ existenja masivé a daco-romanilor in (inuturile carpato-danubiene. Acesti invajati susfin 8 aici ar fi ramas cel mult niste neinsemnate resturi romanice, care ar fi disparut in masa migratorilor, fara s4 fi jucat vreun rol in configuratia etno-culturala si social-politica a Daciei in timpul mi- gratiilor. Scanned with CamScannerin schimb, sustindtorii continuitigii daco-romane, romani si strdini, au arttatj tatea evacutriintregii sau a majorititi populate’ civile din Dacia la sud de Dung Si, cuare total sau aproape totall populate’ civile nu mumai ed practic era imposibit, o rezultt de fapt ici din relaiile autorilor antici care se refer la imprejuriile abun ct Daciei de cdtre Imperiul Roman. sy in ciuda faptului ca scriitorii antici mentioneaza in fosta Dacie roman’ UMA: pe ps gator, care stapneau prin fla armelor, si ignor’ total populatia autohtond,i2vcarley (atheologice, numismatce si chiar epigrafice din secolul al 1V-la) furizeazi documere referitoare la continuitatea gi activitatea productiva a daco-romanilor.” (Academia Romana, Istoria Roménil) Pornind de Ia aceste surse, rispundeti la urmitoarele ceringe: 1, Numiti tema istoricd precizati in sursa B. 2punc 2, Precizati, din sursa A, o informatie referitoare la civilizafia romana, ame 3. Numiti cele doua state din antichitate, mentionate atat in sursa A, cat si in sursa B, 6 pun 4. Scriefi, pe foaia de examen, litera Corespunzitoare sursei care sustine ci etoogeaet Toméneascii a fost un subiect politizat de-a lungul timpului. 3 puncte 5. Scrieti, din sursa A, doud informafii care se afl intr-o relatie cauzi-efect, precizing Tolul fiecireia dintre aceste informatii (cauzd, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentaji doui teori istoriografice cu privire la formarea poporului roman, 6 puncte 7. Mentionati o aseminare intre modul in care a fost abordati romanitatea romanilor in Opera cantemiriana, respectiv in lucrarile scriitorilor reprezentativi ai $colii Ardelene, 4 puncte W SUBIECTUL al Il-lea (30 puncte) cu atenfie sursa de mai jos: nul dintre cele mai importante izvoare narative latino-maghiare care relateaz’ despre rominii nord-dunireni din secolele IX-X este opera lui Anonymus, Gesta Hungarorum. Desers Personalitatea, valoarea istoric8, geografic si literari a serierii sale s-a discutat mult, da op niile sunt in eontinuare controversae, S-a incercat idenificarea lui cu difeiti magist, prepo- Ziti sau episcopi din vremea celor patru regi ai Ungariei cu numele de Bela, cea mat plaucbls ‘dentificare fiind aceea cu un fost notar al regelui Bela al IIl-lea (1172-1196), Temeimicis ea. hostinjeloristorice, geografice si etnografice ale lui Anonymus a fost recunoscuth de majors tatea specislistilor modemi, iar relatrile sale rman o sursi de baz’ de © valoare exalt. Pentru istoria ungurilor, cat si pentru cea a comunitijilor autohtone, chiar daca cronica com si unele anacronisme Anonymus pomeneyte in CAmpia Tisci, la sfiyitul sevolului al IX-lea, pe vlahi, add PAstorii romanilor, precizénd c& ...pe drept cunbu se praute spune cd paiminnel Panwaies ar Pasunile romanilor, findcd si acum romanti irdiesc pe moyithe Ungariei. (| Deosebit de tm Portante sunt stirile lui Anonymus refertoare la prumcle formsgiumi politice din Tranailvana conduse de Gelu, Menumorut si Glad. Despre Gely se prosizeazd 2 ere rowabi (quiahum Bacio (ara sa, Transilvania (terre Ulinastlvana), find hocwitd de rownden 98 align (Blanes ot Seiawu) Atit din opera lui Anonyanus, c&t i din alec uovouee manstine (Kita Sum Gerhard Chronicon Pictom Vindobonense ot.) reeuha im eaod clas GUL as CURR WepiaL scent 10 Scanned with CamScannerteritorii gi c& doar spre sfirsitul secolului al XI-lea [...] pun stipanire in mod ferm pe uncle plrti din Transilvania si abia dupa anul 1200 reusese si o cucereasca pin8 la arcul carpatic.” (Academia Romana, Istoria Roménilor) Pornind de la aceasta sursi, rispundefi la urmatoarele cerinfe: 1. Numiti conducdtorul politic, precizat in sursa dat, despre care lucrarea Gesta Hungarorum menjioneazi ci era de etnie romana. 2 puncte 2. Precizati secolul in care a domnit regele Bela al IlJ-lea, menfionat in sursa datd. 2 puncte 3. Mentionafi cele doud etnii neromanice la care se refer sursa dati. 6 puncte 4, Mentionafi, din sursa dati, doud informatii referitoare la roménii care traiau in Transilvani 6 puncte 5. Formulati, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la importanfa lucrarii lui Anonymus, sustinandu-] cu doua informatii selectate din sursa. 10 puncte 6. Argumentafi, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform céreia politizarea istoriografica a procesului de formare a poporului roman a dus la denaturarea adeva- tului istoric. (Se puncteaz& coerenfa si pertinenfa argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimé cauzalitatea si con- cluzia.) 4 puncte HB SUBIECTUL al Ill-lea (30 puncte) Elaborafi, in aproximativ doua pagini, un eseu despre romanitatea romanilor in viziunea istoricilor romGni si straini din secolele al XIX-lea — al XX-lea, avand in vedere: — precizarea unei teorii istoriografice din secolul al XIX-lea care combatea ro- manitatea roménilor si continuitatea populajiei romanizate la nord de Dunare, precum sia unei cauze a aparitiei acesteia; — prezentarea a doua idei prin care aceasta teorie tendentioasi aborda problema formarii poporului roman si a limbii sale; — mentionarea a doi istorici romani sau straini care au combitut teoria istorio- graficd ce denatura problematica etnogenezei roménesti, precum si a denumirii a doud lucrari istorice in care apar argumentele utilizate de acestia; — formularea unui punct de vedere referitor la rolul ideii romanitatii romanilor in istoriografia romana sau strain’ din secolele al XIX-lea — al XX-lea si sus- {inerea acestuia printr-un argument istoric. Nota. Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentirii, evidentie- rea relajiei cauzi-efect, susjinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenta si pertinenja argumentirii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv @ conectorilor care exprima cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiuaii cronolo- c/logice a faptelor istorice gi incadrarea eseului in limita de spasiu precizath. Se acoed 10 puncte din oficiu. " Scanned with CamScanner