Porturi si cai navigabile

CURSUL 3
Oceanele şi mările lumii
• Mările sunt regiuni ale oceanului planetar mai puţin
adânci şi mai mici ca întindere, care se găsesc, de
regulă, în imediata vecinătate a uscatului, despărţite de
suprafeţele oceanice prin peninsule, ori prin
arhipelaguri şi care comunică adesea, prin strâmtori, cu
apele oceanului. Deşi suprafaţa lor este înglobată în
cea a oceanelor, mările au bazine proprii ce însumează
circa 74.800.000 km2, ceea ce reprezintă aproximativ
20% din hidrosfera Terrei.
• Mările Oceanului Pacific însumează o suprafaţă de
32.800.000 km2, cele ale Oceanul Atlantic reprezintă
18.480.000 km2, iar cele ale Oceanului Indian au o
suprafaţă de 13.210.000 km2.
• Mările Oceanului Artic reprezintă mai bine de două
treimi (10.310.000 km2) din suprafaţa acestuia.
• După poziţia geografică mările sunt clasificate astfel:
• mări mediteraneene, situate mai adânc în interiorul uscatului, între
două continente şi care comunică cu oceanul doar prin strâmtori:
• - Marea Mediterană;
• - Marea Caraibilor;
• - Mediterana asiatică;
• - Marea Roşie;
• mări ţărmureene, interpuse, cel mai adesea, între continent şi
ocean, cu care comunică prin spaţii largi:
• - Marea Nordului;
• - Marea Arabiei;
• ori, dimpotrivă, sunt barate de arhipelaguri, iar legătura eu oceanul
se face prin strâmtori:
• - Marea Bering;
• - Marea Ohoțsk;
• - Marea Japoniei;
• - Marea Chinei de Sud;
• - mări marginale (bordiere) aşezate la
marginea continentelor, având o largă
comunicare cu oceanul:
• - Marea Norvegiei;
• - Marea Barents;
• - Marea Laptev,
• - Marea Beaufort;
• - Marea Tasman;
• mări interioare, înconjurate aproape în
întregime de continent şi care comunică cu
alte mări prin strâmtori înguste:
• - Marea Neagră;
• - Marea Baltică;
• - Marea Azov;
• - mări complet închise ce au făcut parte
cândva din Oceanul Planetar, dar care acum
sunt complet separate:
• - Marea Caspică;
• - Marea Aral.
• După temperatura apelor de supafaţă, mările se clasifică în:
• - mări polare, a căror temperatură la suprafaţă nu depăşeşte 50C:
• - Marea Kara;
• - Marea Laptev;
• - Marea Beaufort;
• - Marea Baffin;
• - Marea Ross;
• - Marea Weddell;
• - mări subpolare, cu temperatura apelor de suprafaţă întotdeauna mai mică de 100C:
• - Marea Ohotsk;
• - Marea Bering;
• - Marea Labradorului;
• - mări temperate reci, în care temperatura apelor de suprafaţă nu depă-şeşte, de obicei, 180C:
• - Marea Norvegiei;
• - Marea Nordului;
• - Marea Baltică;
• - Marea Mânecii;
• - Marea Tasman;
• - mări temperate calde, cu temperatura apelor de suprafaţă ce urcă frecvent pînă la 230C, uneori
ajungând la 25 - 270C:
• - Marea Mediterană;
• - Marea Japoniei;
• - Marea Galbenă;
• - mări intertropicale, cu temperaturi ale
apelor de suprafaţă întotdeauna mai mari de
230C, atingând adesea 28 - 300C:
• - Marea Caraibilor;
• - Mediterana asiatică;
• - Marea Roşie;
• - Marea Arabiei;
• - Marea Chinei dc Sud.
• După geneză, mările sunt:
• mări continentale, situate pe platforma continentală, ce au
luat naştere prin transgresiunea apelor asupra uscatului şi
care au, de obicei, adâncimi reduse, până la 200 m:
• - Marea Baltică;
• - Marea Albă;
• - Marea Ciuhoțk;
• - Marea Galbenă;
• - Marea Irlandei;
• - Marea Mânecii;
• - mări tectonice, ce s-au format prin prăbuşirea unor por-
ţiuni de uscat şi care au adâncimi mari:
• - Marea Mediterană;
• - Marea Roşie;
• - Marea Caraibilor.
•
• Oceanul Pacific este cel mai mare ocean, acoperă cam
35% din suprafaţa Terrei şi aproape jumătate din
suprafaţa oceanică, având o formă aproape circulară.
Este mărginit spre vest de ţărmurile Asiei şi Australiei,
spre sud de Antarctida, spre est de cele două Americi şi
la nord de coastele de nord-vest ale Americii de Nord şi
cele de nord-est ale Asiei. Prin strâmtoarea Bering
comunică spre nord cu Oceanul Arctic, prin
strâmtoarea Drake cu Oceanul Atlantic, iar cu Oceanul
Indian comu-nică prin numeroasele strâmtori dispuse
între peninsula Indochina şi Australia, pre-cum şi prin
larga deschidere dintre Australia şi Oceanul Antarctic.
Principalele ca-racteristici ale Oceanului Pacific sunt:
suprafaţa 169.852.000 km2; adâncimea medie 4.001 m;
adâncimea maximă 11.034 m în Challenger Deep din
Groapa abi-sală a Marianelor; volumul 679.614.000
km3; lungimea 13.900 km; lățimea 18.000 km
• Mările Oceanului Pacific, dinspre nord pe coastele Asiei, continuând spre sud și est, sunt
următoarele (fig.2.51):
• Marea Bering;
• Marea Ohotsk;
• Marea Interioară;
• Marea Japoniei;
• Marea Galbenă;
• Marea Chinei de Est;
• Marea Chinei de Sud;
• Marea Filipinelor;
• Marea Savu;
• Marea Java;
• Marea Bali;
• Marea Flores;
• Marea Timor;
• Marea Arafura;
• Marea Banda;
• Marea Seram;
• Marea Halmahera;
• Marea Molucce;
• Marea Celebes;
• Marea Sulu;
• Marea Tasman;
• Marea Coralilor;
• Marea Solomon;
• Marea Bismark;
• Apele costiere ale zonei de sud-est Alaska şi Columbia Britanică
• Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca mărime, ocupă apro-
ximativ 29% din suprafaţa Terrei şi este mărginit la vest de ţărmurile
celor două Americi, iar la est de ţărmurile Europei şi Africii. Limita
sa nordică o formează coastele Groenlandei şi Islandei, precum şi o
linie convenţională ce uneşte Insula Baffin cu Groenlanda si Islanda,
de-a lungul Cercului Polar de Nord (lat.66033′N), care de pe
ţărmurile estice ale Islandei se abate spre sud-est, unind insulele
Far Oer şi Shetland cu insula Starfosen din faţa fiordului norvegian
Trondheim. Spre sud, Oceanul Atlantic mărgineşte ţărmurile
Antarticii între meridianele 670W şi 200E. Oceanul Atlantic ocupă o
suprafaţă de 76.800.000 km2, căruia i se adaugă suprafața mărilor şi
golfurilor mărginaşe ce însumează în total 10.115.000 km2.
Lungimea coastelor atlantice este de 111.866 km. Axa sa orizontală
Ecuatorul, străbate bazi-nul Atlanticului pe la mijlocul său şi împarte
Atlanticul în Atlanticul de Nord şi Atlanticul de Sud, în timp ce axa sa
longitudinală este meridianul de 300W. Cele două axe de
coordonate se întretaie in apropierea insulelor Sao Paulo situate in
par-tea centrală a oceanului. De-a lungul acestui meridian,
Atlanticul are o lungime maximă de 14.120 km, lățime maximă de
7.900 km, iar între ţărmurile apusene ale Golfului Mexic şi cele
răsăritene ale Mării Mediterane, distanţa este de aproximativ
12.500 km.
• Mările Oceanului Atlantic de Nord sunt următoarele :
• Marea Baltică;
• Marea Nordului;
• Mările interioare ale coastei vestice a Scoţiei;
• Marea Irlandei;
• Marea Celtică;
• Marea Labradorului;
• Marea Coralilor,
• Marea Mediterană;
• Marea Neagră;
• Marea Azov;
• Marea Caraibilor.
•
• În Oceanul Atlantic de Sud există o singură mare distinctă:
Marea Scotia
• Oceanul Indian, al treilea ca mărime
(aproximativ 20% din suprafaţa oceanului
planetar), este un ocean sudic, peste 80% din
suprafaţă fiind situată la sud de Ecuator, până
la paralela de 600S, în timp ce limita sa nordică
este paralela de 300 N, în Golful Persic.
• Mările Oceanulul Indian sunt:
• Marea Arabiei;
• Marea Roşie;
• Marea Laccadive;
• Marea Andaman.
• Oceanul Artic, numit şi Oceanul Îngheţat de Nord
este cel mai mic ocean şi ocupă 4,1% din
suprafaţa oceanul planetar. El se află situat în
zona polară şi sub-polară a emisferei nordice,
scăldând ţărmurile nordice ale Europei, Asiei şi
Ame-ricii de Nord, precum şi a numeroaselor
insule din jurul acestora. El cuprinde cea mai
mare întindere de apă îngheţată de la suprafaţa
oceanelor (circa 11.000.000 km2 în timpul iernii),
cam trei pătrimi din suprafaţa sa, iarna şi mai
mult de jumătate vara. Imensă calotă de gheaţă
(banchiza polară) este centrată în zona Polului
nord, însă limita sa sudică nu depăşeste decât în
mările din nord-estul Asiei şi în nord-vestul
Americii la nord paralela de 770N.
• Mările Oceanului Artic sunt următoarele :
• Marea Groenlandei;
• Marea Norvegiei;
• Marea Barents;
• Marea Albă;
• Marea Kara;
• Marea Laptev;
• Marea Est Siberian Marea Ciuhoțk;
• Marea Beaufort;
• Trecerile de nord-vest;
• Marea Lincoln.
•
• Principalele caracteristici fizico-geografice ale
Oceanului Antarctic sunt:
• suprafaţa (inclusiv mările marginale):
20.327.000 km2;
• adâncimea medie: 4.500 m;
• adâncimea maximă: 7.235 km;
• volumul: 91.471.500 km3;
• lungimea: 21.500 km;
• lățimea: 400 - 2.700 km.