Metode și tehnici de evaluare în învățământul preuniversitar

Evaluarea este o parte importantă a procesului de învăţământ alături de predare şi învăţare.

Ea are ca scop identificarea și măsurarea obiectivelor atinse, reglarea și eficientizarea procesului
instructiv-educativ. Evaluarea determină în ce măsură se ating prin rezultatele concrete obiectivele
propuse inițial. Aceste obiective sunt formulate în programele școlare. Consider că evaluarea este
la fel de importantă ca predarea şi învăţarea şi trebuie planificată cu multă grijă.
Toţi folosim toate cele trei forme de evaluare: evaluarea iniţială (predictivă), evaluare
continuă (formativă) şi evaluare sumativă (cumulativă).
Evaluarea iniţială se aplică la începutul unui semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ. Ea
are atât o funcţie diagnostică, cât  şi prognostică.
Evaluarea sumativă se realizează la sfârşitul unui semestru, an, ciclu de învăţământ sau
chiar şi la sfârşitul unui capitol.
Evaluarea formativă se poate face în orice moment al lecţiei şi are o funcţie de reglare.
De-a lungul timpului, în teoria și practica educației și instruirii, conceptul de evaluare a
suferit modificări semnificative. De la simpla verificare a cunoștințelor acumulate de către
elev și notarea lor de către învățător s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra
rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, a durabilității
cunostințelor elevului, a calitătii curriculumului școlar și a pregătiri personalului didactic .
Evaluarea introduce o normă valorică, evoluând sub influența pedagogiei prin obiective,
în două direcții :
Sumativă care se concentrează asupra rezultatelor grupei de elevi, reflectând
performantele ;
Formativă care analizează situațiile complexe, demersurile de studiu și procesele de
învățare diverse ;
Analizând practicile evaluative ,Ion T. Radu remarcă faptul că “evaluarea performanțelor
școlare este tot mai mult ințeleasă nu ca acțiune de control - sacțiune , limitată la verificare
și notare, ci ca proces ce se întrepătrunde organic cu celelalte procese ale actului didactic,
exercitând o functie esential – formativă, concretizată în a informa și a ajuta în luarea unor
decizii cu scopul de ameliorare a activității în ansamblu “.Relaţiile funcţionale dintre acţiunile
de evaluare a rezultatelor şcolare şi procesele de instruire şi educare, relevă funcţiile fundamentale
ale evaluării în activitatea şcolară.
Prima dintre acestea este de constatare şi apreciere a rezultatelor produse. Următoarea
vizează cunoaşterea factorilor şi situaţiilor care au condus la obţinerea rezultatelor constatate, la
diagnosticarea activităţilor desfăşurate.
Constatarea şi diagnosticarea oferă, prin datele şi informaţiile referitoare la starea procesului,
sugestii pentru deciziile care urmează a fi adoptate cu privire la desfăşurarea activităţii în etapele
următoare şi anticiparea rezultatelor posibile. Sub acest aspect, evaluarea îndeplineşte o funcţie de
predicţie (pronosticare).
În funcţie de obiectivele educaţionale urmărite, se folosesc strategii de evaluare variate,
ce îmbină evaluarea continuă cu utilizarea diferitelor forme de testare. Este esenţial ca aceste
acţiuni de evaluare să fie judicios echilibrate, păstrându-se cu măsură raportul dintre aspectele
informative şi cele formative cuprinse în obiectivele procesului de predare-învăţare.
Metodele de evaluare sunt modalităţi prin care elevilor li se oferă posibilitatea de a-și
dovedi nivelul de pregătire. Există trei tipuri principale de evaluare: probe orale, probe practice şi
probe scrise. Ele se mai numesc şi metode tradiţionale de evaluare.
Metoda de evaluare orală este una dintre cele mai răspândite. Principalul avantaj al acestei
metode îl constituie posibilitatea dialogului profesor-elev, care presupune o discuție liberă.
În cazul unor erori, elevul se poate corecta imediat sau în cazul unei neclarități profesorul poate
cere elevului informații suplimentare sau o motivare a răspunsului. Ea se poate realiza printr-
un interviu, conversație, redarea unui conținut etc. Folosesc această metodă aproape la fiecare oră,
aceasta ajutându-mă să fac o diagnoză a înţelegerii lecţiei precedente, să recapitulez cunoştinţele
anterior predate şi este, de asemenea, şi o parte importantă pentru formarea competenţei de
exprimare orală . Evaluarea orală are loc printr-o serie de întrebări legate de tema lecţiei sau
diferite exerciţii de vorbire precum descrierea unei imagini, descrierea unor experienţe personale
ale elevilor etc.
Metoda de evaluare scrisă include diferite forme: extemporal, teză, test, chestionar, eseu,
referat, temă executată acasă, portofoliu, proiect etc. Un avantaj este posibilitatea de a testa un
număr mare de elevi simultan. Este o metodă mai obiectivă decât cea orală. Metoda de evaluare
scrisă cea mai tradiţională şi, totodată, cea mai des întrebuinţată de mine este testul. Folosesc testul
la sfârşitul fiecărei unităţi, iar itemii sunt de cele mai multe ori diversificaţi, având atât itemi
obiectivi, cât şi subiectivi. La comunicare în limba română avem pentru competenţele de înţelegere
a textul citit şi a celui audiat itemi cu alegere multiplă, cu alegere duală sau itemi de completare. În
schimb, pentru competenţele de producere a mesajelor scrise avem itemi subiectivi. Testele mă
ajută să depistez eventualele probleme de scriere, de vocabular pe care elevii nu le-au aprofundat.
Sunt, de asemenea, rapid de corectat şi de conceput, ceea ce e un avantaj mare pentru mine.
Metodele complementare de evaluare sunt proiectul, portofoliul, observarea, investigaţia,
autoevaluarea, fişa de evaluare, chestionarul.
Proiectul este o metodă mai amplă. Acesta presupune formularea temei de către profesor şi
explicarea sarcinilor, precum și perioada de realizare. Urmează o perioadă în care elevii se
documentează, colectează date și aplică tehnicile de lucru sugerate de profesor. După finalizează
produsului, are loc o prezentare a proiectului. Această metodă stimulează creativitatea şi elevii pot
face dovada capacităţii de a investiga un subiect dat, de a formula o concluzie, folosind metode şi
instrumente diferite, precum și cunoştinţe din diverse domenii. 
Portofoliul poate conţine temele pentru acasă ale elevilor, notiţele din clasă, compuneri, fişe
de lucru, răspunsuri la chestionare. Acestea trebuie să fie făcute de către elev, de unul singur în
afara școlii sau sub îndrumarea profesorului sau a părinților. Poate fi un instrument de evaluare, cât
și un instrument de autoevaluare pentru a cuantifica progresul făcut și o dovadă a aceea ce a
învățat. Avantajele acestei metode sunt stimularea creativității și a implicării elevului în procesul
de evaluare, dezvoltarea simțului critic și a motivației. Pentru a diversifica notarea, portofoliul este
o altă medodă folosită de mine. Alte portofolii mai pot conţine diferite fişe cu texte sau cu exerciţii
rezolvate în clasă şi care au fost verificate de colegi sau de mine, lucrări scrise parţiale etc.
În concluzie, toate aceste metode pot fi eficiente şi pot fi folosite în diferite scopuri şi pentru
obiective diferite de către profesor. Profesorul trebuie însă să diversifice evaluarea şi să o centreze
pe obiectivele de la clasă. Sunt de părere că abordând metode de evaluare diversificate, elevii vor
fi mai interesaţi şi rezultatele vor fi mai productive.

Metode de evaluare :
I. Metode tradiționale
Evaluarea se poate realiza prin metode tradiționale numite așa datorită consacrării lor
în timp fiind cele mai des folosite .În aceasta categorie intra probele orale ,probele scrise si
probele practice .
 Probele orale -avantaje
-adecvarea întrebărilor la elev și la răspunsurile anterioare ale acestuia pentru a grada
gândirea elevului prin înrebări ajutatoare la răspunsul asteptat ;
- clarificarea pe moment a erorilor și / sau a neîtelegerilor apărute ;
 -oferirea posibilității elevului de a se exprima liber, de a-și manifesta originalitatea,
capacitatea de argumentare;
- interacțiunea dintre evaluator și evaluat permite evaluarea comportamentului afectiv –
atitudinal;
Limite – gradul de dificultate poate să difere de la elev la altul în înrebările ce vizează
același conținut :
-variații în comportamentul evaluatorului ;
- nivel scăzut de validitate și fidelitate;
- consum mare de timp.
Probele scrise -avantaje:
-economie de timp permițând evaluarea unui număr mare de elevi într-un timp scurt;
acoperirea unitară ca volum și profunzime la nivelul continutului evaluat ;
- un grad mai înalt de obiectivitate;
- un stress mai scăzut pentru elevii timizi.
Limite –decalajul temporal între momentul aplicării testului și momentul corectării unor
greșeli și completării unor lacune.
Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacității elevilor de a aplica anumite
cunoștințe teoretice precum și a gradului de stăpânire a priceperilor și deprinderilor de ordin
practic .
-avantaje - verifică competentele legate de utilizarea corecta și eficiența a
instrumentelor și aparaturii de laborator;
- evidențiază originalitatea elevului raportată la aplicarea practică a cunoștințelor
teoretice .
-limite- necesită un volum mare de timp și materiale;
- greu de evaluat rezultatele individuale, în condițiile în care materialul didactic permite
dar realizarea de lucrări pe grupe.
II Metode complementare ( alternative ) de evaluare
Principalele metode complementare de evaluare sunt: observarea sistematica a activitații
și comportamentului elevilor; evaluarea prin investigatie; evaluare proiectelor ;evaluarea
portofoliilor;autoevaluarea; hartile conceptuale; metoda R.A.I; tehnica 3-2-1; jurnalul reflexiv;
III - Evaluarea în contextul învățării prin cooperare
Activitățile de învățare prin cooperare presupun activități în care elevii învață pe grupe
și cooperând pentru realizarea sarcinilor . Elevii învață împreună și pun în practică
individual cele învățate. Pentru realizarea sarcinilor, elevii trebuie să-și dezvolte abilitatile
de răspundere individuală.
Răspunderea individuală este promovată atunci când :
 fiecare elev este evaluat ;
 fiecarui elev îi sunt comunicate rezultatele muncii sale ;
 fiecare elev răspunde față de ceilalți colegi din grup pentru propria activitate sau
contribuție la reușita grupului.
Evaluarea analitică permite invatatorului sa stie precis la ce nivel se gaseste fiecare
dintre elevii săi .
Oricum ar fi, tradiţională sau modernă, bazată pe metode vechi sau noi, convenţionale sau
nu, evaluarea este un moment în cadrul învăţării.
Bibliografie:
 CERGHIT, I, Metode de învăţământ, ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura
Polirom, 2006;
 CUCOŞ, C.,  Pedagogie, Iaşi, Polirom, 2000;
 ILIE, Marian D., Elemente de pedagogie generală, teoria curriculum-ului şi teoria instruirii,
Timişoara, Editura Mirton, 2005;
 MANOLESCU, M., Evaluarea şcolară. Metode, tehnici, instrumente, Bucureşti, Editura
Meteor Press, 2006;
 MOGONEA, Florentin Remus, Pedagogie pentru viitorii profesori, Craiova, Editura
Universitaria, 2010.
 RADU, Ion ’’Evaluare in procesul didactic ’’ , EDP RA , Buc.- 2000
 RADU , Ion ’’Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului ’’ , EDP, Buc. -
1998
 MOGLAN,Vasile ’’Didactica disciplinei- Limba și literatura română- în învățământul
primar”, Ed. Miniped, Buc. -2010

Profesor pentru învățământul primar -Popescu Nicoleta

Școala Gimnazială Ciocănești/ Suceava
 Numele................................................... Data-10.10.2018
Școala Gimnazială Ciocănești / clasa I
prof.pt. înv. primar Popescu Nicoleta

Test de evaluare
MEM- Unitatea II / Universul

1. Scrie cu cifre numerele reprezentate în desene:

Z U Z U Z U Z U Z U Z U

2. Descompune numerele:

19 26 17 26 31

1 0 9

3. Ordonează crescător numerele:

8, 25 , 5, 30, 14, 20,

4.Ordonează descrescător numerele:

17, 9, 12, 31, 24, 6,

5. Compară numerele folosind semnul corespunzător:
< (mai mic) , > (mai mare) , = (egal)
15 17 19 12 31 13 20 20
0

6. Încercuieşte numărul mai mare din următoarele perechi de numere:

19 16 15 14 31 21
20 18 10 17 6 26
7.Colorează doar legumele sub care sunt scrise numere pare (cu soţ).

4 18 21 16 30 19 24 15 12 27

8.Scrie pe flori doar numerele impare: 1; 14; 3; 18; 9; 15; 23; 28 ; 31

9.Scrie X în caseta corespunzătoare obiectelor care folosesc curent electric:

NUMELE……………………………. Data..................
Şcoala Gimnazială Ciocăneşti / clasa I an şcolar 2018-2019
prof.pt. înv. primar Popescu Nicoleta

Probă de evaluare
MEM- Adunarea şi scăderea numerelor de la 0 -10. Probleme

1.Scrie operaţiile ilustrate prin desen:

1 + = 8 --- =

+ =

2.Rezolvă problema:

În copac sunt 7 veveriţe. Două-2 veveriţe au sărit. Câte veveriţe au rămas în copac?

- =
 3.Rezolvă următoarea problemă :

- =

4. În parc sunt 4 copii. Mai vin 2 copii. Câţi copii sunt în total?
Scrie operaţia corespunzătoare problemei.

+ =
 Numele................................................... Data......................
Şcoala Gimnazială Ciocăneşti- clasa I an școlar 2018-2019

Test de evaluare
MEM –Numerele naturale de la 0 la 100
Rotunjirea, ordonarea şi compararea numerelor

2. Scrie cu cifre numerele reprezentate în desene:

Z U Z U Z U Z U

2. Descompune numerele:

32 41 53 60 98
3 0 2

3.Scrie câte trei numere care au:

Z U
*la zeci / Z cifra 8 8

Z U
* la unităţi / U- cifra 3 3

* la zeci /Z şi la unităţi / U – cifră identică

ZU
5 5
 4.Rotunjeşte la zeci numerele:

31- 66- 47-

54- 13- 89-

5.Ordonează crescător numerele:

51, 36 , 7, 79, 12, 99

6. Scrie descrescător numerele:

44, 65, 72, 31, 80, 15,

7. Compară numerele folosind semnul de relaţie corespunzător:

< (mai mic) , > (mai mare) , = (egal)

45 25 33 33 17 73
38 32 32 92 5 50
8.Scrie numerele:
*pare, cuprinse între 32 și 46

*impare de la 43 la 53:

*din 3 în 3 de la 80 la 92

9 .Realizează corespondenţa dintre organul intern şi partea scheletului care le adăpostește.

CREIERUL INIMA STOMACUL FICATUL RINICHII PLĂMÂNII

Numele ________________________________________ 23.09.2019

Școala Gimnazială Ciocănești an școlar 2019-2020
prof.pt. înv. primar Popescu Nicoleta

Test de evaluare inițială

clasa a II-a
Comunicare în limba română

1. Dictare

2. Citește textul!

Luna septembrie a deschis porțile școlilor. Copiii s-au întors din vacanța de vară cu
ghiozdanele pline de amintiri. În primele zile de școală ei povestesc cum au petrecut vacanța
mare.
- Gina, unde ai fost în vacanță? întreabă Alexe.
- Am fost la munte. Mie îmi plac foarte mult drumețiile.
- Dar tu, Mircea?
- Eu am stat mai mult la bunici. Am ajutat în gospodărie și am fost la pescuit.
- Eu merg în fiecare an la mare, zice Liza. Îmi place să construiesc castele de nisip
și să fac plajă.
Copiii sunt veseli și plini de energie. Se bucură că a început școala.

a) Alege varianta corectă de răspuns:

 Titlul textului poate fi:

* Vacanța de vară * Amintiri din vacanță * La școală
 A petrecut vacanța la bunici:
* Alexe * Mircea * Gina
 A mers la mare în vacanță:
* Gina * Mircea * Liza
 A fost la munte în vacanță:
* Gina * Alexe * Mircea

b) Formulează răspunsuri la întrebări:

 În ce lună începe școala?
  Ce îi place Lizei să construiască?

 La ce a ajutat Mircea bunicii?

3. Citeşte şi scrie în casetă numărul de silabe:

septembrie munți bunici vacanță

Mircea înot

4. Eu scriu una, tu scrii mai multe:

școală munte castel

5. Scrie cuvinte cu același ințeles:

elev copil ghiozdan

6. Separă cuvintele din propoziție:

Clinchetulclopoțeluluicheamăcopiiilașcoală.

7. Alcătuiește câte o propoziție despre ceea ce vezi în imagini.

Cum te simți la începutul clasei a II-a? Cum te simti după test?
 TEST DE EVALUARE INITIALĂ
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Data: 23.09.2019
Unitatea: Şcoala Gimnazială Ciocăneşti
Clasa: a II-a
Învăţător: Popescu Nicoleta
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română

Obiective operaţionale:
O1-să scrie după dictare cuvinte și propoziții;
O2- să aleagă varianta corectă de răspuns;
O3- să formuleze răspunsuri la intrebări;
O4- să scrie numărul silabelor corespunzătoare cuvintelor ;
O5- să scrie forma de plural a cuvintelor;
O6- să scrie cuvinte cu același înțeles;
O7- să scrie propozițiea separțnd corect cuvintele;
O8- să alcătuiască propoziții după imaginile date;

Competente specifice
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, ev.
familiare
4.1. Scrierea literelor de mână
4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind
materiale diverse
 Descriptori de performantă

Com Calificativul
-pe- Itemul
tenta Foarte bine Bine Suficient
cuvintele si cuvintele si
Scrie după dictare cuvinte, Scriere după
4.1 propozițiile scrise propozițiile scrise
propoziții dictare suficientă
corect partial corect
3.1 Alege varianta corectă de 4 răspunsuri 3 răspunsuri 1-2 răspunsuri
3.2 răspuns corecte corecte corecte
3.1 Formulează răspunsuri la 3 răspunsuri 2 răspunsuri un răspuns
3.2 întrebări pe baza unui text corecte corecte corecte
1.3 Identifică numărul de silabe al
6 cuvinte 4 cuvinte 2 cuvinte
4.1 cuvintelor
1.3 Scrie forma de plural a
3 cuvinte 2 cuvinte 1 cuvânt
4.1 cuvintelor
1.3
Scrie cuvinte cu același înțeles 3 cuvinte 2 cuvinte 1 cuvânt
4.1
1.3
Separă cuvintele din propozitie 6 cuvinte 4 cuvinte 2 cuvinte
4.1
Alcătuieste propozitii după 1 propozitie
4.2 imagini
3 propozitii corecte 2 propozitii corecte
corectă

3. Evaluare finală
ITEMI CALIFICATIVUL FINAL

Rezolvă integral si corect 6-7 itemi FOARTE BINE

Rezolvă integral si corect 4 – 5 itemi; incorect /parţial

BINE
corect restul itemilor

Rezolvă integral si corect 2 – 3 itemi; incorect /parţial

SUFICIENT
corect restul itemilor