Grile IEE 1

*nota: unde e evidentiat cu galben acela e raspunsul, unde nu e evidentiat si ai text ca mai
jos, asta e raspunsul.
SUBIECTE REZOLVATE LA ECONOMIE EUROPEANA
1) Ce reprezinta integrarea economica?

o Integrarea economică se referă în special la diviziunea muncii şi specializarea
intraregională şi internaţională;
o Integrarea presupune libera circulaţie a bunurilor, serviciilor sau factorilor de producţie;
o Termenul este în strânsă relaţie cu tratamentul comercial diferenţiat sau
discriminatoriu în ceea ce priveşte originea şi destinaţia bunurilor, serviciilor si factorilor de
producţi.
Una din cele mai cuprinzătoare sinteze asupra definirii conceptului de integrare economică
o găsim la Balassa, acesta propunând respingerea definirilor prea generale şi pledând pentru
reducerea integrării la o stare de fapt sau un ansamblu de procese prin care diferite state constituie
un grup sau un bloc comercial regional.
2) Ce reprezinta tratamentul comercial diferential?
3) Ce este integrarea pozitiva?

Integrarea pozitivă implică o participare activă, permanentă şi flexibilă. Presupune existenţa
unor instituţii publice care să adopte măsuri dureroase la nivel naţional, angajamentele putând fi
redefinite dacă mediul economic se modifică. Integrarea pozitivă este mai degrabă domeniul
politicii şi al birocraţiei decât al rigurozităţii.
4) Ce este integrarea negativa?

Integrarea negativă implică o serie de paşi aparent uşor de realizat - reglementare structurală,
liberalizare comercială - măsurile putând fi clar definite, negociate şi înscrise în tratate, devenind
obligatorii pentru guverne şi cetăţeni.
5) Enumerati si explicati stadiile integrarii economice?

STADIILE INTEGRĂRII ECONOMICE
Zona de liber schimb, în cadrul căreia obstacolele sub formă de taxe vamale de import şi
restricţii cantitative sunt înlăturate dintre parteneri. Circulaţia internă a produselor este liberă,
fiecare ţară păstrându-şi propria politică comercială faţă de terţi. Bunurile care fac obiectul
comerţului cu terţii trebuie însoţite de certificatul de origine.
Uniunea Vamală, ca şi în căzui zonei de liber schimb, elimină toate obstacolele din calea
liberei circulaţii a mărfurilor între ţările participante. în plus. se elaborează şi se pune în aplicare
un tarif vamal comun faţă de terţi, şi începe uniformizarea legislaţiei vamale.
Piaţa Comună este în primul rând o uniune vamală. în plus, factorii de producţie (forţa de
muncă şi capitalul) încep să circule liber în interiorul pieţei unice. începe procesul de punere la
puncî a unor reglementări comune pentru toate ţările membre.
Uniunea Economică implică pe lângă o piaţă comună şi un grad ridicat de coordonare şi
unificare a politicilor economice sectoriale, paralel cu regularizarea politicilor de coordonare a
pieţelor. Se uniformizează politicile macroeconomice, monetare, sociale şi de redistribuire a
veniturilor.
Uniunea Monetară este o formă de cooperare care în stadiul cel mai avansat al pieţei
comune - când s-a realizat libera circulaţie a capitalurilor - stabileşte o politică monetară comună şi
o monedă unică. O astfel de uniune presupune un grad ridicat de integrare a politicilor bugetare şi
a celor macroeconomice.
Uniunea Economică Completă implică o completă unificare a economiilor implicate şi o
politică comună în cete mai importante domenii.
6) Ce reprezinta planul Marshall?

Dupa criza din anii 1929-1930 si dupa cel de-al doilea razboi mondial, influenta Europei
in economia mondiala a scazut considerabil. Marile puteri europene si-au pierdut coloniile, Europa
caracterizandu-se prin: tarife si contingente apasatoare; valute neconversibile; penurie de
alimente; lispa de dolari si foarte putine oportunitati comerciale. Mai mult decat atat, Europa era
divizata de Cortina de Fier.
In situatia mai sus mentionata, a aparut proprietatea americana si anume Planul Marshall
pentru intr-ajutorarea Europei. Planul a fost conceput sub forma unei contributii la efortul european
de relansare economica. Cu o singura conditie, aceea unei cooperari intraeuropene care sa respinga
ideologia comunista. 16 tari sau intrunit la Paris impreuna cu uniunea sovietica, aceasta din urma
si tarile satelit respingand Planul Marshall. In consecinta, singurele beneficiare ale programului
sunt tarile Europei Occidentale care au raspuns ofertei americane semnand conventia de cooperare
economica europeana.
7) Care sunt parintii integrarii Europene?

Jean Monnet nu a fost un economist sau un om politic, dar experienta sa a fost
determinanta pentru evolutia ulterioara a Europei. Traind intre 1888-1979 a jucat un rol important
in primul razboi mondial, fiind apoi numit secretar general adjunct al Natiunilor Unite. Cunoscand
foarte bine slabiciunile dar si oportunitatile pe care le ofera organizatiile supranationale, Jean
Monnet si-a dat seama ca viitorul european consta in realizarea unei uniuni puternice. El a fost cel
care a propus creearea comunitatii europene a carbunelui si otelului. Propunerea lui a fost preluata
mai tarziu de Robert Schuman, care a si pus-o in practica. German la origine, a trait intre anii
1886 – 1963. a facut parte din rezistenta fraceza fiind numit dupa al doilea razboi mondial ministru
de externe al Frantei. A fost cel insarcinat sa gaseasca o solutie la problema germana si anume
deblocarea pietei carbunelui si otelului dintre Franta si Germania. El a fost si primul presedinte al
Parlamentului European. Planul Schuman a fost revolutionar deoarece pentru prima data se punea
problema realizarii uni institutii supranationale ale carei decizii trebuiau respectate de catre statele
membre.
8) Cand si unde a fost semnat tratatul privind CECO?

1951, 18 aprilie: Franţa, Republica Federală Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, au
semnat, la Paris, Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO).
1952, 23 iulie: Intră în vigoare Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi
Oţelului (CECO).
9) Care a fost prima institutie cu puteri supra nationale din Europa?

Prima institutie cu puteri supranationale a fost Comunitatea Europeana a carbunlui si
otelului (CECO).
10) Ce institutii sau infiintat prin tratatele de la Roma?
tratatele de la Roma, creeau doua institutii:
- Comunitatea economica europena (CEE);
- Comunitatea europeana a energiei atomice (CEEA sau EURATOM).
11) Ce presupunea uniunea vamala ?

Uniunea vamala industriala prin liminarea taxelor vamale intra comunitare si desfiintarea
contingentelor cantitative. Aceasta unitate vamala presupunea si aplicarea unui tarif vamal comun.
Uniunea urma sa fie realizata in 12 ani in 3 etape in care sa se realizeze o politica agricola comuna,
o politica comerciala comuna si o politica concurentiala comuna.
12) Care erau obiectivele tratatului Euratom ?

Obictiv principal a fost crearea unor conditii de dezvoltare al unei industrii nuclear
puternice.
Actiunile prevazute sunt:
- cercetarea si difuzarea cunostintelor;
- punerea la punct a tehnologiilor industriale;
- realizarea de investitii si intreprinderi comune;
- realizarea unei piete nucleare comune si punerea la punct a aspectelor referitoare la
securitate si aprovizionare.
13) Cand si unde sa semnat tratatul de fuziune ?

1965, 8 aprilie: Este semnat, la Bruxelles, Tratatul de fuziune, prin care se instituie o Comisie
unică şi un Consiliu unic pentru toate cele trei Comunităţi.
1967, 1 iulie: Tratatul de fuziune intră în vigoare.
14) Explicati etapele crearii uniunii vamale ?

Realizarea uniunii vamale 1957 – 1972
Sa realizat in 3 etape:
1. 1958 – 1961 prevedea:
- reducerea taxelor vamale interne cu cl putin 25%;
- cresterea contingentelor globale de import cu cl putin 60%;
- adaptarea legislatiilor vamale.
2. 1962 – 1966
- reducerea taxelor vamale cu inca 25%;
- cresterea cu 80% a contingentelor de import;
- reducerea cu 30% a diferentei existent intre tarifele vamale national si tariful
vamal comun, calculat dupa media aritmetica a taxelor vamale aplicate la 1 ianuarie 1957.
3. 1967 – 1969
- eliminarea totala a taxelor vamale interne, a contingentelor si a tuturor
obstacolelor din calea liberi circulatii comunitare;
- aplicarea unui tarif vamal comun;
- libera circulati a bunurilor si a persoanelor.
15) Enumerati tarile membre ale Uniunii Europene?

Belgia , Franţa, Germania , Italia, Luxemburg, , Olanda, Danemarca , Irlanda, Regatul
Unit, Grecia, Portugalia, Spania, Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Estonia, Letonia,
Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria si Romania.
16) Principiile actului unic european?

Actul unui european a formulat 3 principii:
a) Principiul recunoasterii reciproce;
b) Principiul privind recunoasterea autoritatilor de control si de supravegherre din tara de
origine;
c) Principiul armonizarii minimale a reglementarilor.
Principiul rrecunoasterii competentei autoritatilor de control se refera la faptul ca institutia
executorie a unuinii, in speta, Comisia Europeana isi extinde controlul in tarile membre printr-o
retea de institutii si organisme subordonate ei.
Principiul armonizarii minimale a reglementarilor se refera la armonizarea legislatiilor
nationale ale tarilor membre macar in domeniile prioritare.
Principiul cunoasterii reciproce presupune existenta si semnarea unor acorduri de buna
vecinatate cu tarile cu care tara in speta are granite comune.
17) Cand a intrat in vigoare tratatul de la Maastricht?

In 1991 cand s-a elaborat Tratatul de la Maastricht, sa semnat in 1992 si a intrat in vigoare
in 1993.
18) Explicati etapele trecerii la uniunea economica si monetara?

I. 1990 – 1994
Principalele obiective:
- liberalizarea circulatiei intracomunitare a capitalurilor;
- integrarea tuturor monedelor nationale in Sistemul Monetar European si inghetarea
compozitie cosului de monede, in functie de care se calcula valoarea monedei europene E.C.U.;
- o mai buna cooperare la nivel monetar si armonizarea politicilor fiscal – bugetare.
II. 1994 – 1999
Obiective principale:
- Infiintarea Institutului Monetar European ca embrion al viitoarrei Banci Centrale
Europene cu sediul la Frankfurt; din institut faceau parte toate autoritatile monetare din tarile
membre.
Rolul institutului era de a planifica functionarea viitoarei Banci Centrale Europene si de a
monitoriza tranzitia la uniunea monetara.
Functiile Institutului Monetar Europena:
a) Intarirea cooperarii dintre bancile centrale in domeniul reglementarilor contabile si a
supravegherii bancare;
b) Armonizarea sistemelor informatice bancare;
c) Formularea de recomandari si facilitarea coordonarii in materie de politica monetara;
d) Supravegherea functionarii Sistemului Monetar European;
e) Pregatirea emisinuii monedie unice.
- Desavarsirea liberei circulatii a capitalului.
- Realizarea independentei bancilor centrale si interzicerea finantarii acestora de catre
autoritatile nationale.
III. 1999
Obiective principale:
- inceperea activitatii Bancii Centrale Europene;
- fixarea irevocabila a cursurilor de schimb intre monedele tarilor participante;
- introducerea efectiva a monedei unice Euro.
Inainte de a trece la moneda unica tarile europene trebu iau sa aiba economii
convergente.aceasta convergenta sa stabilit in functie de criteriile de convergenta care priveau
principalele domenii ale politicii economice nationale si anume:
- politica monetara;
- politica fiscala;
- politica cursurilor de schimb.
19) Criteriile de convergenta?

1. Rata inflatiei nu trebuia sa depaseasca cu mai mult de 1.5 puncte procentuale media
ratelor din 3 tari cu cel mai bune performante in domeniu;
2. Rata dobanzii nu trebuia sa depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratelor
dobanzii din 3 tari cu cele mai bune performante in domeniu;
3. Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din PIB;
4. Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB;
5. Moneda sa faca parte din Sistemul Monetar Europena minim 2 ani si sa fie stabila in
aceasta perioada. Stabilitatea se referea la faptul ca moneda trebuia sa creasca sau sa scada cu
maxim 2.5%.
Consiliul European a fost institutia indreptatita sa judece gradul de indeplinire a criteriilor.
20) Ce reprezinta pactul de stabilitate?

La Consiliul European de la Dublin din decembrie 1996 a fost adoptat Pactul de Stabilitate
si Crestere (PSC), un acord politic intre statele membre UE avand scopul de a coordona politicile
fiscale nationale in cadrul Uniunii Economice si Monetare (UEM) pentru asigurarea u nui climat
de stabilitate si de prudenta bugetara considerata necesara pentru succesul UEM.
Pactul era menit sa limiteze puterile guvernelor nationale de a exercita presiuni inflationiste
asupra economiei europene.
Cum statele membre ca sa adera la Uniunea Economica si Monetara trebuie sa
indeplineasca criteriile de convergenta de la Maastricht, Pactul de Stabilitate si Crestere a fost
adoptat pentru a se asigura ca aceste tari respecta criteriile de stabilitate si dupa aderarea la UEM.
21) Explicati disciplina bugetara impusa de tratatul de la Maastricht?

Aceasta disciplina era axata pe 3 principii:
1) Este interzisa finantarea directa de la Banca Centrala sau accesul la finantare in conditii
de favoare a deficitelor bugetare.
2) Fiecare stat membru este responsabil de finantarea datoriei sale publice, chiar si in
conditiile unei crize financiare.
Al doilea principiu se mai intituleaza clauza no-boil-out.
3) Statele membre vor evita deficitele bugetare excesive.
Discutii foarte aprinse au produs si sanctiunile pe care UE le impunea statele membre care aveau
deficite bugetare excesive mai multi ani la rand.
22) Obiectivele tratatului de la Amsterdam?
A fost propus pentru a da satisfactie Frantei tratand problemele sociale ale uniunii. In ceea
ce priveste uniunea economica si monetara, tratatul nu a facut decat sa reitereze vointa statelor
membre pentru realizarea monedei unice. Tratatul a avut 4 obiective principale:
1)Plasarea problemei locurilor de munca si a drepturilor cetatenilor in centrul preocuparilor
uniunii.
2)Depasirea problemelor legate de libera circulatie a persoanelor si asigurarea securitatii.
3)Prezentarea unei voci unice a Uniunii in problemele internationale.
4)Eficientizarea structurilor institutionale in vederea unor noi valuri de extindere
23) Care este tratatul extinderii?

Tratatul de la Nisa din 2000, mai este denumit si Tratatul Extinderii, deoarece a definitivat
reforma institutionala stabilind si trecerea la o extindere treptata a uniunii incepand cu 2003.
24) Care este si cand a fost semnat tratatul constitutiei?

Tratatul de la Lissabona, denumit si Tratatul Constitutiei, a fost semnat in 2004, insa
ratificarea sa a fost blocata atunci cand s-au opus Franta si Olanda. A urmat o perioada in care s-
au propus modificari pentru deblocarea constitutiei astfel ca in 2007 s-a semnat un nou tratat care
este in curs de ratificare.
25) Enumerati sectiunile constitutiei Europene?

Constitutia este impartita in 4 sectiuni:
1.Defineste UE obiectivele, prerogativele, procedurile si institutiile sale.
2.Cuprinde cartea drepturilor fundamentale.
3.Defineste politicile si modul de functionare al uniunii.
4.Cuprinde procedurile finale inclusiv procedurile de aprobare si reviziune a constitutiei.
26) Ce reprezinta tariful vamal comun?

A fost instituit în 1968, o data cu încheierea procesului de înlăturare a taxelor vamale
între ţările membre UE şi formarea uniunii vamale;
Tariful vamal comun se aplică uniform pe întreg teritoriul UE, având rolul de:
–a evita distorsionareaschimburilor prin intermediul taxelor vamale;
–a evita orientarea schimburilor în funcţie de nivelul mai scăzut al taxelor vamale în anumite
ţări;
–răspunde nevoii de a menţine controlul la frontiera externă.
Odată cu preluarea Tarifului vamal comun, statele nu mai au posibilitatea de a modifica în mod
autonom tariful vamal comun sau de a institui în mod unilateral noi taxe vamale.
Tariful vamal comun are două componente: taxele vamaleşi nomenclatorul tarifar
27) Parlamentul European?

Parlamentul European (PE) este forul democratic al uniunii, participand la procesul
legislativ si cel de control al activitatii uniunii.
Intre 1952 si 1976 membrii PE erau numiti de catre membrii parlamentelor din statele
uniunii dupa 1976. ei sunt alesi prin vot direct odata la 5 ani prin alegeri libere si secrete. Incepand
cu 2007 aproape 500 milioane de persoane din 27 de state isi aleg cei 785 de reprezentanti in PE
cu un prag minim de 5 si maxim 99 de deputati pentru fiecare stat membru. Alocarea locurilor in
Parlamentul European tine cont de populatia statelor membre si de situatia economica a acestora
in momentul alegerilor parlamentare.
Parlamentarii sunt grupati in grupuri politice in parlament. Grupurile politice din
parlament:
1. Partidul Socialist European – PSE
2. Partitudul Popular European – PPE
3. Uniunea pentru Europa – UPE
4. Liberali , democratii si radicalii Europeni – LDRE
5. Stanga Radicala Europeana –
6. Europa Natiunilor – EN
7. Partidul Verzilor – PV
8. Grupul Neinscrisilor – GN
Sediul principal al Parlamentului European a fost stabilit la Strasburg imediat dupa
constituirea acestuia deoarece acest oras reprezinata simbolul reconcilierii franco- germane.
Parlamentul European se intruneste de 12 ori in sedinte anuale in plen a cate 4 zile fiecare.
Comisiile de specialitate si grupurile parlamentare se intalnesc la Bruxel. La Luxemburg se afla
sediul secretariatului general.
Organele Parlamentului European: Biroul parlamentului este compus din: presedinte,
vicepresedinti si chestori.
28) Structura Parlamentului European?

Organele Parlamentului European:
Biroul parlamentului este compus din: presedinte, vicepresedinti si chestori.
Biroul este responsabil de organizarea interna a institutiei.
Conferinta presedintilor reuneste presedintele Parlamentului European si sefii gruparilor
politice, fiind organul politic al parlamentului. Conferinta presedintilor stabileste ordinea de zi a
sedintelor plenare, calendarul activitatilor desfasurate de orgaismele parlamentare, precum si
competentele comisiilor si delegatiilor parlamentare. Parlamentarii sunt grupati in cele 20 de
comisii permanente(agricultura, mediu, economice etc.).
29) Functiile Parlamentului European?

Parlamentul European are 3 functii importante:
1. Functia legislativa, si-o exercita impreuna cu consiliul Uniunii Europeane, adoptand
legislatia europeana. Aceasta codecizie a fost foarte importanta ea manifestandu-se in anumite
domenii si anume:
a) Piata interna europeana
b) Programe cadru de cercetare, mediu, retele transfrontariere, sanatate
c) Anumite aspecte privind cultura si educatia.
Parlamentul European poate sa acorde aviz favorabil in cadrul aderarii unui nou stat. Avizul
se acorda numai dupa ce se obtine acordul tuturor membrilor parlamentului. Parlamentul
European nu are inca drept de initiativa legislativa, Comisia Europeana fiind singura cu acest
drept. Constitutia europeana modifica acest aspect.
2. Functia Bugetara, Parlamentul European impreuna cu Consiliul European sunt organele
bugetare ale Uniunii Europeane. Comisia europeana propune bugetul iar Parlamentul
European si Consiliul European pot aduce modificari la acest proiect. La capitolul venituri
bugetare ultimul cuvant il are Consiliul European, iar la cel al cheltuielilor bugetare il are
Parlamentul European.
In privinta cheltuielilor privind conditia agricola dreptul Parlamentului European este
destul de redusa
3. Functia de control democratic, se exercita in special asupra Comisiei europene.
Inaintea numirii membrilor Comisiei Europene, Parlamentul European analizeaza in comisiile
de specialitate competentele comisarilor propusi. Parlamentul European poate aproba numirea
comisarilor sau respingerea unui comisar prin neacordarea votului de incredere. Parlamentul
European exercita un control politic prin consiliul de ministri si consiliul european cu
precadere in afara uniunii acolo unde aceste institutii pot avea si functii de executie.
30) Consiliul Uniunii Europene sau consiliul de ministrii?

Este principala instanta de decizie a Uniunii formata din reprezentantii guvernelor tarilor
membre. Reglementarile adoptate de consiliu sunt obligatorii pentru state, consiliu de ministri
exprimand interesele nationale.
Consiliu de ministrii decide asupra actelor juridice formale si hotaraste asupra acordurilor
internationale negociate de catre comisie. Consiliu nu se poate exprima decat la propunerea
comisiei anumite hotarari putant fi luate in codecizie su Parlamentul European. Consiliul Uniunii
Europene sau Consiliu de ministri face parte din triunghiul decizional european alaturi de comisie
si Parlament.
31) Functiile Consiliului Uniunii Europene?

Functiile Consiliului Uniunii Europene sunt:
1. Organ legislativ, rezolvand o gama larga de probleme comunitare impreuna cu Parlamentul
European.
2. Coordoneaza politica economica a statelor membre.
3. Incheie in numele comunitatii acorduri internationale.
4. Autoritate bugetara adoptant bugetul impreuna cu Parlamentul European.
32) Componentele consiliului de ministri?

Consiliul de Miniştri compus din miniştri reprezentând statele membre, este instituţia
decizionala principala a Comunităţii Europene si a Uniunii în cadrul cărora el exprima în mod
special interesele naţionale.
Consiliul „afacerilor generale", acesta este compus din miniştrii Afacerilor Externe ai
statelor membre. Fiecare tara exercita preşedinţia prin rotaţie, pentru o perioada de 6 luni.
Consiliul se reuneşte alternativ la Bruxelles si la Luxemburg. El este asistat de un secretariat
general al cărui sediu este la Bruxelles.
Consiliile de specialitate, acestea sunt convocate când ordinea de zi solicita tratarea
unor probleme mai tehnice: Consiliile Agriculturii, Economiei si Finanţelor, Mediului,
Transporturilor, industriei etc. Toate reunesc miniştrii respectivi din fiecare stat membru.
În activităţile cotidiene, Consiliul este asistat de către un organ administrativ esenţial si
anume Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER). Alcătuit din diplomaţi având rangul
de ambasadori ai statelor membre, fiind relatia dintre diferitele administratii nationale si institutiile
comunitare.
33) Consiliul European?

Consiliul European sa intrunit pentru prima data in anul 1974, s-a construit din practica
intalnirilor regulate ale sefilor de stat si de guvern cu preşedintele Comisiei. A devenit cel mai înalt
organ legislativ al Uniunii Europeane fiind forul politic suprem al acesteia.
Deciziile Consiliului European au promovat in mod decisiv procesul de integrare.
Una din pricipalele sfere de activitate se refera la politica externa si de securitate comuna.
Consiliul european fiind chemat sa rezolve probleme care nu pot fi solutionate la nivel minesterial.
Consiliul European se intruneste de 2 ori Parlamentul European an sau in situatii speciale cand sunt
discutate probleme importante ale Uniunii.
Presedentia Consiliului European se schimba odata la 6 luni, presedintii fiind sefii de guvern
sau presedintii statelor membre.
Sedintele Consiliului European nu sunt publice, totusi deciziile sunt obligatorii pt state.
Consiliul european este obligat sa raporteze deciziile sale in scris Parlamentului European.
Din cadrul consiliului european se va numii si viitorul ministru de externe al Uniunii
Europeane.
34) Explicati diferenta dintre consiliul Uniunii Europene si Consiliul European?
35) Comisia Uniunii Europene?

Comisia este organul executiv al U.E
Preşedintele este desemnat de către statele membre cu unanimitate, înainte de a fi supus,
votului de investitura al Parlamentului European. Presedintele exercita o funcţie importanta de
reprezentare în exterior: participa la lucrările Consiliului European, la summit-urile tarilor
industrializate si isi prezinta anual programul in fata Parlamentului European.
Comisia este formata din 27 de comisari repartizati pe, portofolii ce corespund directiilor
generale de activitate a comisiei. Comisarii raporteaza direct comisiei si nu tarilor de origine.
Comisia Uniunii europene este un organism de control ce dispune de un aparat administrativ de
16000 persoane repartizate pe 3 nivele: 1. sarcini de concepere; 2. sarcini de executie; 3. sarcini de
traducere.
36) Organizare si functii ale comisiei Uniunii Europene?

Este un organism independent fata de statele membre.
Are monopolul initiativei legislative.
Dispune de o putere de reglementare, ea executand bugetul comunitar girand politica
agricola comuna, politica comerciala si piata interna europeana. Puteri deosebite are in domeniul
politicii concurentei. Acest domeniu priveste atat firmele de stat cat si cele private.
In noul tratat al constitutiei, functiile comisiei sunt diminuate dorindu-se reducerea
numarului membrilor comisiei in scopul cresterii eficientei.
Presedintele comisiei in noul tratat va fi ales de catre parlament la propunerea consiliului
de ministri. Comisarii urmand sa-si exercite atributiile prin rotatie.
37) Curtea de conturi?

Este un organism independent al Uniunii Europene care a inceput sa functioneze dupa
tratatul de la Mastricht cu scopul de a verifica legitimitatea intrarilor si iesirilor din Uniunea
Europeana, supraveghand o buna gestiune a bugetului comunitar.
Incepand cu 2007, Curtea de conturi are 27 de membri alesi pe 7 ani. Presedintele Curtii de conturi
este desemnat de acestia pe 3 ani. Membrii Curtii de conturi sunt persoane cu experienta in auditul
finantelor publice. La Curtea de conturi lucreaza in jur de 600 de persoane din cele 27 de state ale
Uniunii Europene. Cam jumatate sunt auditori internationali. Curtea de conturi este independenta
planificandu-si controalele si publicarea rapoartelor.
Curtea de conturi controleaza conturile Uniunii Europene si verifica executia bugetara, asistand
Parlamentul European si consiliul in controlul bugetului Uniunii Europene.
38) Curtea de justitie?

Este compusa din 27 de judecatori si 8 avocati generali numiti de comun acord de statele membre
Parlamentul European un mandat de 6 ani care poate fi reinoit.
Membrii curtii de justitie sunt independenti fata de statele membre si isi aleg presedintele care are
un mandat Parlamentul European 3 ani. Presedintele curtii conduce lucrarile prezidand audierile
si dezbaterile. Curtea de justitie este asistata de avocatii generali in indeplinirea atributiilor sale.
Are componenta de a solutiona litigii in care statele membre sunt parti precum si litigii care tin de
institutii comunitare, firme sau persoane fizice. Principala functie a curtii de justitie este
respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor.
39) Explicati instrumentele utilizate de curtea de justitie?

Recursul prejudiciar – se utilizeaza atunci cand un stat isi pune problema validitatii sau
interpretarii unei norme comunitare. Are ca scop clarificarea aplicarii dreptului comunitar in
Uniunea Europeana.
Functia de contencios – este de fapt recursul in anulare pentru incompetenta, violarea
tratatelor sau excese de putere din partea unor institutii.
Recursul in carenta – sanctioneaza inactivitatea consiliului sau comisiei in aplicarea unei
politici prevazute in tratat.
40) Banca Europeana de Investitii?

Finanteaza din banii obtinuti de Uniunea Europeana proiecte structurale in statele membre
si unele tari terte. Aceste fonduri sunt directionate in special spre tari mai putin dezvoltate. Rolul
bancii este de a contribui la dezvoltarea, integrarea si ___ economica, sociala si ___ a statelor
membre. Fondurile Parlamentul European care banca le aloca sunt cu dobanda foarte mica, in
special pentru zonele dezavantajate.
41) Organizarea Bancii europene de Investitii?

Consiliul guvernatorilor este format din ministri desemnati de state de regula ministri de
finante. Consiliul stabileste politicile de creditare, aproba bilantul si raportul anual, autorizeaza
operatiunile de finantare in afara Uniunii Europene si ia decizii privind majorarile de capital.
Consiliul Guvernatorilor numaste membrii consiliului director, al comitetului de management si
ai comitetului de audit.
Consiliul Director are 27 de membrii considerati directori si 16 membri supleanti. Dintre
acestia un director si un membru supleant sunt numiti de catre comisia europeana. Consiliul
Director poate coopta pana la 16 experti fara drept de vot.
Comitetul de management controleaza operatiunile curente, face recomandari cu privire la
adoptarea unor hotarari si aplicarea acestora. Presedintele bancii conduce sedintele.
Incepand cu 2004 deciziile au fost luate cu o majoritate compusa din 1/3 a membrilor cu
drept de vot reprezentand cel putin 50% din capitalul subscris.
Comitetul de audit verifica operatiunile si contabilitatea bancii atat cu ajutorul auditorilor
interni cat si cei internationali.
42) Ce reprezinta fondul european de investiti?

Fondul european de investitii este un fond public privat al carui scop este obtinerea de
profit pentru actionarii sai. Fondul este o institutie care sprijina aparitia si dezvoltarea
Intreprinderilor Mici si Mijlocii. Din structura fondului fac parte: Banca Europeana de
Investitii, Uniunea Europeana reprezentata prin comisia Europeana si un numar de banci si
institutii financiar europene. Fondul intervine pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii cu
capital de risc si fonduri de garantare, provenite fie din fonduri proprii fie de la Uniunea
Europeana.
43) Care este diferenta intre Banca Europeana de Investitii si Fondul European de
Investitii?
Banca Europeana de Investitii sprijina dezvoltarea proiectelor in zonele mai putin dezvoltate
banii fiind alocati de Uniunea Europeana nedorindu-se optinerea unor profituri pentru banca.
Fondul European de Investitii urmareste atat dezvoltarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii cat
si optinerea unor profituri.
44) Explicati etapele trecerii la moneda unica?

În ianuarie 1996, şefii de state şi de guverne, au decis ca trecerea la moneda unică să se
realizeze în jurul a trei date cheie, care marchează tot atâtea etape.
Etapa A (1.01.1998 - 1.01.1999). Lansarea U.E.M. Pe 2 mai 1998 ; la Bruxelles,
Comisia Europeană a recomandat la 41 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, 11 ţări
care sunt pregătite pentru E.U.R.O.: Germania, Austria, Belgia, Spania, Finlanda, Franţa,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda şi Portugalia. Anglia şi Danemarca au refuzat ade rarea la
noua moneda europeană, în timp ce Suedia nu respecta ultimul criteriu, al apartenenţei la
S.M.E. (cei puţin doi ani). Grecia nu îndeplinea criteriile de convergenţă, dar şi-a anunţat
intenţia de a se alătura la EURO în 2001.
Etapa B (1.01.1999-1.01.2002). Demararea efectivă a U.E.M. în timpul acestei
perioade care a durat trei ani, monedele naţionale au circulat alături de moneda unică EURO,
cursurile de schimb fiind fixate irevocabil între ele şi EURO.
Întreprinderile puteau lucra şi cu EURO şi cu moneda naţională. Se spera însă. ca
întreprinderile angajate în comerţul internaţional şi european să apeleze rapid la moneda
unică.
Tot în timpul acestei etape, principalele sisteme de plăţi (virament, cărţi de credit.
CEC. etc.) urmau să fie adaptate pentru a putea funcţiona în EURO.
Etapa C (1.01.2002) generalizarea monedei unice. Începând cu 1.01 2002 şi timp de
şase luni, s-au introdus noile mijloace de plată in moneda unică şi s-au retras vechile monede
naţionale. Această perioadă trebuia să fie cât mai scurtă pentru a minimiza complicaţiile
pentru utilizatori, care decurg dintr-o dubla circulaţie monetară prelungită.
Toate operaţiiie monetare (salarii, retrageri, conturi bancare etc.) urmau să fie exprimate
în EURO. Contractele încheiate în monedele naţionale urmau să fie la rândul lor
transformate în EURO conform cursului de schimb irevocabil fixat, fără alte modificări de
termene şi condiţii stipulate.
45) Avantajele monedei unice?

Prin crearea Uniunii Monetare s-a urmărit atingerea a cel puţin două obiective, primul.
Uniunea Monetară să constituie un motor pentru continuarea integrării politice a Europei
Occidentale, şi al doilea, să se realizeze o dinamică mai accentuată a creşterii economice şi o
utilizare mai ridicată a forţei de muncă.
Fără îndoială, o uniune monetară poate aduce avantaje economice însemnate:
o se îmbunătăţeşte alocarea factorilor de producţie, deoarece producţia şi investiţiile nu vor
mai fi influenţate de evoluţia cursurilor de schimb;
o se vor face economii de către populaţie, care vor duce la creşterea consumului. În
1996, germanii au cheltuit peste 45 miliarde DM la călătoriile în ţările Uniunii
Europene, iar la transformarea cursurilor si pentru comisioane bancare s-au plătit în
medie, 5% ceea ce înseamnă 2,25 miliarde DM;
o creşterea transparenţei pieţei si a preţurilor;
o piaţa de capital creşte ca spaţiu şi lichidităţi, ceea ce va putea determina reducerea
nivelului dobânzii (aceasta nu va mai cuprinde prime contra riscului de devalorizare,
aşa cum s-au practicat în cazul altor ţări);
o scade costul tranzacţiilor. întrucât nu vor mai cuprinde cheltuieli legate de risc
valutar, şi scade costul informaţiei valutare. Comisia UE apreciază aceste economii
la 20-25 miliarde ECU. care reprezintă circa 0.3 % din PIB al UE. Resursele
disponibilizate. ca urmare a eftcientizârii fluxului de bunuri, servici şi capital, vor fi
folosite in special pentru stimularea cererii şi a ofertei. Îmbunătăţirea climatului
investiţional şi comercial va duce şi la crearea de noi locuri de muncă. În Germania,
unul din cinci locuri de munca este legat de activitatea de export. Peste 40% din
exporturi merg în celelalte ţări ale Eurolandului. în comerţul reciproc, nu va mai exista
risc valutar şi. cel puţin în ţările orientale spre export, există posibilitatea ca introducerea
euro să creeze noi locuri de muncă;
o crearea euro va contribui la dezvoltarea relaţiilor comerciale şi financiare între
membrii Euroland şi parteneri, întrucât ţările membre ale Uniunii Monetare nu vor mai fi
afectate de riscul valutar în aceeaşi măsură în care au fost expuse înainte;
o relaţie de mai mare echilibru între principalii actori ai sistemului financiar
internaţional, respectiv Euroland, SUA şi Japonia, va contribui la creşterea
responsabilităţii fiecăruia, in vederea asigurării unui mediu global stabil;
o eurova deveni, alături de dolarul SUA monedă internaţională de tranzacţii,
depozit, învestiţii şi rezerva.
46) Ce reprezinta ERI?

Se aplicau în mod riguros regulile privind întocmirea mesajelor pentru plăţi, aşa cum
rezultă şi procedurile SWIFT şi din convenţiile cu băncile străine din UEM. Întrucât în multe
cazuri trebuiau să se specifice sumele atât în euro, cât şi în monede naţionale IN, în mesajele
SWIFT pentru perioada de tranziţie de la 1 ianuarie 1999 la 31 decembrie 2001, a trebuit să se
includă „Informaţia relativ la euro” prescurtat ERI.
ERI permitea transmiterea următoarelor informaţii:
o Moneda originală (DEM; FRF):
o Suma originală;
o În mod opţional, comisioanele şi spezele de tranziţie.
47) Care sunt monedele si bancnotele Europene?

Monedele sunt: 1, 2, 5, 10, 20, 50 de centi si 1 si 2 euro.
Bancnotele sunt: 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 euro
48) Din cine este format sistemul european al bancilor centrale?

Sistemul European al Băncilor Centrale este format din Banca Centrală Europeană şi
băncile centrale ale statelor membre. Băncile centrale naţionale din ţările participante au devenit
de la 1.01.1999 membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale (S.E.B.C.).
49) Care sunt functiile Bancii Central Europene(BCE)?

Principala functie a Bancii Central Europeane este mentinerea stabilitatii preturilor.
Banca Central Europeana acorda credite guvernelor cu dificultăţi bugetare.
► Să emită monede şi bancnote: singura instituţie desemnată de Tratate să emită bancnote
şi monede este BCE. Băncile Centrale ale ţărilor membre pot emite monede cu acordul
prealabil al BCE;
► Cooperarea la nivel internaţional şi european: BCE decide modul în care Sistemul
European al Băncilor Centrale este reprezentat la nivel internaţional. Tot BCE elaborează
agenda de lucru cu entităţi monetare din interiorul şi din afara UE;
► Să stabilizeze sistemul financiar european şi să monitorizeze sistemul bancar:
monitorizează respectarea normelor prudenţiale cu privire la activitatea de creditare a
instituţiilor financiare din sistem şi intervine pentru stabilizarea sistemului.
► BCE are dreptul să elaboreze reglementări direct aplicabile ţărilor membre:
reglementările emise sunt supuse verificărilor de către CEJ iar rezolvarea disputelor
dintre BCE şi băncile centrale locale sau alte instituţii de credit se rezolvă de către
instanţe locale (în cazul în care se impune pot fi transferate la CEJ);
► Poate face recomandări şi poate să îşi exprime opinia asupra unei probleme
specifice;
► BCE are dreptul să impună sancţiuni;
► Iniţiază măsuri legislative în domeniu şi notifică instituţiilor comunitare iniţiativele
sale legislative;
► Aplică deciziile SEBC şi Eurosystem şi răspunde de aplicarea politicii monetare.
Functiile Sistemului European al Bancilor Centrale sunt:
1. Definirea si aplicarea politicii monetare in zona euro;
2. Derularea operatiunilor externe;
3. Pastrarea si gestionarea rezervelor statelor membre;
4. Promovarea unui sistem de plati eficient.
50) Structura Banci Central Europeane?

Structura băncii este similară Bundesbank. Ca şi aceasta, B.C.E. are un Birou Executiv şi un
Consiliu de conducere. Consiliul de conducere al B.C.E. este format din membrii Biroului
Executiv şi din guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre din zona euro. Comitetul
executiv este compus din presefintele B.C.E. vicepresedinte si 4 membri alesi pe ntru
recnoasterea lor in domeniu.
Membri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani, care nu poate fi reînnoit. Mandatul
guvernatorilor băncilor centrale este de 5 ani şi poate fi reînnoit.
Consiliul Guvernatorilor
Compus din toţi membrii Biroului Executiv şi Guvernatorii Băncilor Centrale din
zona Euro.
Biroul Executiv
Compus din preşedinte, vicepreşedinte şi alţi 4 membrii
Consiliul General
Compus din preşedinte, vicepreşedinte şi guvernatorii tuturor băncilor centrale (cei
care au adoptat euro şi cei care nu);
51) Care este structura rezervelor Banci Central Europeane?

Structura rezervelor Banca Central Europeana este prevazuta a fi 15% in au r si de 85% in
devize.
52) Pactul de stabilitate de la Dublin? (Mecanismele bugetare)

Banca Centrală Europeană pune un mare accent pe încheierea Pactului de stabilitate şi
creştere economică, adoptat de Consiliul European de la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul
European de la Maastricht (iunie 1997).
Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare:
1. ţările participante la moneda unică sunt obligate să întocmească programe
de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurt privind
reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şi măsurile
preconizate a le înfăptui;
2. ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică), urmează să
fundamenteze programe de convergenţă având aceleaşi orientări;
3. Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulată a
evoluţiei finanţelor publice a statelor membre. în cazuri specifice, comisia elaborează
un raport asupra situaţiei bugetare a statelor, care presupun riscul unui deficit excesiv şi
face operativ recomandările necesare statelor membre.
Se consideră deficit excesiv, atunci când acesta depăşeşte 3% din PIB. în cazul în care se
constată o asemenea situaţie, Consiliul face recomandări ţării respective (maxim în luna mai a
anului următor în care a apărut acel deficit), iar aceasta trebuie să întreprindă "acţiuni normale
de efecte", pentru a putea corecta dezechilibrul existent.
53) Ce reprezinta target?

Target este sistemul de derulare a plăţilor mari, transfrontaliere, din cadrul Sistemului
Băncilor Centrale Europene, respectiv reţeaua de reglementare interbancară.
Implementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numai armonizarea
instrumentelor monetare, ci şi integrarea pieţelor naţionale interbancare. Băncile trebuie să fie în
stare să efectueze tranzacţii băneşti peste graniţă (transfrontaliere) în euro, la fel de eficient ca şi pe
piaţa internă. în acest sens, Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţi, intitulat
TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross Settlement Express Transfer), care se
realizează printr-o reţea specială de comunicaţii (interlinking system), care permite
participanţilor să efectueze plăţi imediate în euro. În acelaşi timp, se urmăreşte cs sistemul de
preţuri (costul de operare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizate, pentru
a evita operaţiuni de arbitraj între sistemele de plăţi naţionale.
La sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare, dar aceste ţări vor trebui
să-şi ajusteze sistemele lor, astfel încât să poată efectua atât plăţi în euro, cât şi în monede locale.
54) Ce reprezinta piata unica?

Piata unica este o zona fara frontiere interne in care este asigurata libera circulatie a
bunurilor, serviciilor, capitalelor, si persoanelor. Toate controalele si verificarile necesare
respectarii reglementarilor au loc pe piata si nu la frontierele nationale. Piata unica, piata interna
sau piata comuna a fost finalizata in 1992.
55) Acordurile care stau la baza liberei circulatii a persoanelor si politicii in domeniul
vizelor?
Uniunea Europeana a semnat 2 acorduri, acordul Schengen din 1985 si conventia de aplicare
Schengen semnata in 1990 si intrata in vigoare in 1995. Tarile care au semnat au fost: Franta,
Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Austria, Grecia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Italia,
Spania, Portugalia. La aceste tari se adauga Elvetia, Norvegia si Islanda. Irlanda si Marea
Britanie nu sunt membre ale conventiei, au optat pentru aplicarea anumitor capitole din tratate.
Celelalte tari ale Uniunii Europeane nu indeplinesc criterii de siguranta la granitele interne.
56) Ce reprezinta libera circulatie a serviciilor?

Libera circulatie a serviciilor consta in dreptul de a oferii servicii pe teritoriul statelor
membre plecand de la un sediu stabilit in Uniunea Europeana. Libera circulatie a serviciilor prin
natura sa este transfrontaliera punand in discutie 2 legislatii nationale, cea a statului de unde
provine prestatia si cea a statului in care se afla clientul.
57) Tipologia serviciilor?

Serviciile pot fi: active, pasive si intermediare.
Serviciile active presupun ca furnizorul sa fie activ, adica sa se deplasesza la clientul care
este in alt stat membru al Uniunii Europeane.
Serviciile pasive presupun ca furnizorul sa ramana pasiv, iar clientul sa se deplaseze la acesta
pentru optinerea prestatiei.
Serviciile intermediare presupun utilizarea postei, faxului, internetului, astfel incat, nici
furnizorul si nici clientul sa se deplaseze in alt stat membru al Uniunii Europeane.
1. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este cresterea pretului intern (vãzut de
firmele si consumatorii Gazdei)
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: A
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este scãderea pretului intern (vãzut de
firmele si consumatorii Gazdei)
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este scãderea importurilor
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: A
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este cresterea importurilor
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este scãderea pretului de frontierã
(pretul vãzut de Partener)
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: A
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este cresterea pretului de frontierã
(pretul vãzut de Partener)
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
7. Fie douã tãri: Gazdã ss Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda
impune un tarif T importurilor de la Partener. Impactul global al tarifului, adicã câstigurile si
pierderile însumate ale Gazdei si Partenerului, este negativ
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: A
un tarif T importurilor de la Partener. Impactul global al tarifului, adicã câstigurile si pierderile
însumate ale Gazdei si Partenerului, este ambiguu
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
un tarif T importurilor de la Partener. Impactul global al tarifului, adicã câstigurile si pierderile
însumate ale Gazdei si Partenerului, este pozitiv
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
10. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda
impune un tarif T importurilor de la Partener. Impactul net al tarifului asupra Gazdei este pozitiv.
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
• .
Este corecta doar afirmatia :
o A.
Negocierile de aderare imbraca forma unei serii de conferinte

interguvernamentale bilaterale
o B.
Romania a fost prima tara care a depus cerere de aderare la Uniunea

Europeana
o C.
In prima etapa a negocierilor Comisia prezinta statului candidat acquis-ul

comunitar, acesta putand fi acceptat partial
o D.
Liberalizarea comerciala si impulsionarea fluxurilor de investitii sunt

singurele efecte pe care le vor inregistra tarile candidate
• 2.
Principiul recunoasterii reciproce presupune :
o A.
dreptul de a avea un loc de munca in oricare stat membru UE
o B.
adoptarea obligatorie, la nivel comunitar, a standardelor internationale

adoptate de catre organisme la care gruparea este parte contractanta
o C.
Libertatea de comercializare a unui produs in orice stat membru al UE, atata

timp cat acesta este produs in alt stat membru conform legislatiei nationale din
acesta
o D.
Elaborarea unor norme si standarde unice europene elaborate de organisme

comune in domeniul standardizarii
• 3.
Consiliul Uniunii isi imparte puterea decizionala cu :
o A.
Parlamentul european
o B.
Comisia europeana
o C.
Consiliul europei
o D.
Consiliul european
• 4.
In legatura cu Uniunea Europeana ca entitate statala , nu este corecta afirmatia :
o A.
Nu exercita intr-o maniera electorala o serie de abilitati
o B.
Gestioneaza integral afacerile interne , justitia si apararea
o C.
Nu are guvern in adevaratul sens al cuvantului
o D.
Politica externa este exercitata pe baze guvernamentale
• 5.
Este specifica inerguvernamentalismului ca filozofie integrationista :
o A.
Suveranitatea apartine statului-natiune, chiar daca acesta opteaza sa o exercite

in comun
o B.
Integrarea incepe cu sectoare situate in zona "low politics"
o C.
Se va crea o inalta autoritatea care sa supravegheze procesul de integrare
o D.
Integrarea unor sectoare va crea presiuni pentru integrarea altor sectoare
• 6.
Este considerata incorecta urmatoarea afirmatie :
o A.
Curtea Europeana de Conturi verifica actiunile intreprinse de catre Consiliul
Ministerial
o B.
Curtea Europeana de Justitie cuprinde cate un judecator din fiecare tara

membra a UE
o C.
Cu ocazia Conferintei Interguvernamentale finalizate cu Tratatul de la Nisa s-

a decis crearea unui Comitet pentru protectie sociala
o D.
Procedura decizionala de cooperare consolidata a fost introdusa prin Tratatul

de la Amsterdam
• 7.
Este specific neofunctionalismului ca filozofie intregrationista :
o A.
Integrarea incepe cu sectoare situate in zona " low politics"
o B.
Scade complexitatea reglementarilor si nu presupun e existenta unor

arhitecturi institutionale comune
o C.
Suveranitatea apartine statului- natiune, chiar daca acesta opteaza sa o

exercite in comun
• 8.
Care din urmatoarele afirmatii este corecta :
o A.
Integrarea negativa implica o participare mai activa permanenta si flexibila
o B.
Procesul de integrare incepe cu piata bunurilor deoarece in cazul acestora se
pot folosi instrumente alternative pentru a interveni in procesele economice
o C.
Integrarea economica conduce automat la cea politica in cazul

interguvernamentalismului
o D.
Integrarea pozitiva implica dereglementare structurala
• 9.
Integrarea negativa se defineste prin :
o A.
Eliminarea obstacolelor comerciale dintre entitatile integrate
o B.
Crearea de conditii egale pentru functionarea componentelor economice
o C.
Crearea de institutii comune
o D.
Obligatii definitve relativ generic
• 10.
Printre elementele asupra carora nu s-a intrunit consensul intre specialisti in problematica
integrarii economice regasim :
o A.
Integrarea presupune mobilitatea marfurilor si factorilor de productie
o B.
Integrarea este un fenomen autentic global
o C.
Integrarea se refera la diviziunea muncii si la specializarea intra si
internationala
o D.
Integrarea se afla in stransa corelatie cu tratamentul comercial diferential si

chiar discriminatoriu
• 11.
Piata unica definita prin actul unic european presupunea :
o A.
Inlaturarea controalelor la frontierele interne
o B.
Identitate in ceea ce priveste nivelul taxei asupra valorii adaugate
o C.
Dreptul de resedinta cu conditia de a detine neaparat o slujba in tara

respectiva
o D.
Control national asupra politici comerciale
• 12.
Este considerata incorecta urmatoarea afirmatie :
o A.
Dreptul comunitar clasifica serviciile in : servicii active,pasive si de

corespondenta
o B.
Libertatea de circulatie a serviciilor presupune necesitatea obtinerii liventei de

functionare in cel putin trei tari membre
o C.
Libera circulatie a serviciilor presupune interzicerea oricaror masuri care au
un caracter discriminatoriu pe considerente de nationalitate
o D.
Din motive de securitate sau de sanatate publica se pot aplica restrictii in calea
liberei circulatii a serviciilor
• 13.
Printre principiile cuprinse in Carta Comunitara a Drepturilor Sociale Fundamentale ale
Lucrarilor nu regasim :
o A.
Dreptul de a munci in orice tara membra a Uniunii Europene
o B.
Libertatea de a alege o profesie si dreptul la un salariu crespunzator
o C.
Dreptul la protectie sociala in conformitate cu prevederile legislatiei nationale
o D.
Dreptul la protectie sociala in conformitate cu prevederile legislatiei

internationale
• 14.
In ceea ce priveste uniformizarea normelor tehnice, printre pilonii pe care se bazeaza
procesul de realizare a pietei unice interne nu regasim :
o A.
Armonizarea reglementarilor nationale prin stabilirea unor standarde minime

de exigenta
o B.
Elaborarea unor norme si standarde unice europene elaborate de organisme

comune in domeniul standardizarii
o C.
Aplicarea generalizata a principiului recunoasterii reciproce pentru produsele
pentru care nu se adopta standarde europene
o D.
Adoptarea obligatorie la nivel comunitar , a standardelor internationale

adoptate de catere organisme la care gruparea este perte contractanta
• 15.
Integrarea pozitiva presupune :
o A.
Crearea de conditii egale pentru functionarea componentelor economice
o B.
Decizii permanente ale unei infrastructuri decizionale
o C.
Obiective clar definite care devin obligatorii pentru guverne, companii sau
cetateni
o D.
Dereglementarea structurala
• 16.
Este considerata incorecta una din urmatoarele afirmatii :
o A.
Organul suprem de decizie in Uniunea Europeana este Consiliul European
o B.
Practicarea unor intelegeri intre firme privind partajarea pietelor este interzisa
de reglementarile comunitare
o C.
Codecizia , ca procedura decizionala a fost introdusa prin Tratatul de la

Maastricht
o D.
Deciziile care privesc derogari de la textele tratatelor se adopta cu majoritate

calificata
• 17.
Printre rolurile care au revenit Comisiei Europene nu regasim :
o A.
Asigurarea echilibrului functional intre celelalte institutii europene
o B.
Coordonarea procesului de trecere de la stadiu de integrare la altul
o C.
Orientarea legislatiei comunitare si compatibilitatea intre acquis-ul comunitar

si textele de Tratat
o D.
Elaborarea si aplicarea politicilor monetare si fiscale comune
• 18.
Printre organismele cu rol pur consultativ in arhitectura decizionala a Uniunii Europene
regasim :
o A.
Banca Europeana de Investitii si Curtea Europeana de Conturi
o B.
Comitetul Economic si Social si Comitetul REgiunilor
o C.
Parlamentul si Comisia Europeana
o D.
Consiliul European si Curtea de Prima Instanta

• 19.
Este corecta urmatoarea afirmatie:
o A.
Parlamentul are cel mai important rol in cadrul procedurii de consultare
o B.
Procedura de codecizie a fost introdusa prin Tratatul de la Maastricht
o C.
Consiliul Ministerial este subordonat Parlamentului European
o D.
Comitetul Reprezentatilor Permanenti este o componenta din structura

Comisiei Euroepene
• 20.
Printre functiile Parlamentului Europeam regasim :
o A.
Functia bugetara
o B.
Dreptul de a controla activitatile Consiliului European
o C.
Controlul politic asupra activitatilor Consiliului Ministerial
o D.
Functia executiva
• 21.
Printre atributiile principale ale Bancii Centrale Europene regasim :
o A.
Implementarea politicii monetare in conformitate cu liniile directoare si

deciziile Consiliului Guvernator
o B.
Elaborarea de recomandari pentru Parlamentul European
o C.
Elaborarea de instructiuni necesare pentru functionarea bancilor comerciale

din tarile membre
o D.
Administrarea instrumentelor de politica sectoriala si fiscala comune
• 22.
Tratatul asupra Uniunii Europene a stabilit :
o A.
Trecerea la stadiul de uniune vamala
o B.
Crearea functiei de Presedinte al Uniunii Europene
o C.
Structura Uniunii Europene pe trei piloni: CE,JAI si PESC
o D.
Consolidarea stadiului de zona de liber schimb
• 23.
Conform Tratatului de la Lisabona in categoria competentelor exclusive ale gruparii
regasim :
o A.
Energie
o B.
Piata unica
o C.
Politica comerciala comuna
o D.
Protectia consumatorilor
• 24.
Tara care a aderat la 1 ianuarie 2011 la UME este :
o A.
Romania
o B.
Malta
o C.
Estonia
o D.
Cipru
• 25.
Este considerata incorecta urmatoarea afirmatie:
o A.
Cadrul relatiilor bilaterale dintre Comunitatile Europene si tarile din Europa

rasariteana a fost inaugurat de ACordurile de Asociere
o B.
La 16 iulie 1997, Comisia Europeana a dat publicitatii Agenda 2000 si

Avizele referitoare la toate cele 10 tari asociate
o C.
Strategia de preaderare se compune din Acordurile Europene Parteneriatele

pentru aderare si asistenta de preaderare
o D.
Criteriile pentru aderarea tarilor din Europa Centrala si de Est au fost adoptate
cu ocazia Consiliului European de la Luxemburg din 1997
1. Cum arată steagul Uniunii Europene?

a. 12 stele aurii pe un fond albastru ;
b. 10 stele aurii pe un fond albastru;
c. 15 stele aurii pe un fond albastru.
2. Ziua Europei se sărbătoreste în fiecare an la data de:

a. 18 aprilie;
b. 1 mai;
c. 9 mai.
3. Moneda unică europeană - Euro:

a. a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1997 si a început să fie distribuită, în
bancnote simonede, în toate statele membre U.E., începând cu 1 ianuarie
1999;
b. a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999 si a început să fie distribuită, în
bancnote simonede, în toate statele membre U.E., începând cu 1 ianuarie
2002;
c. a intrat în vigoare si a început să fie distribuită, în bancnote si
monede, în toatestatele membre U.E., începând cu 1 ianuarie 2002.
4. Sigla monedei unice europene - Euro, are următoarea semnificaţie:

a. este inspirată de prima literă a cuvântului „Europa”, iar cele două linii
paralelesimbolizează perfecţiunea si unitatea;
b. este inspirată din litera grecească epsilon si de prima literă a cuvântului
„Europa”,iar cele două linii paralele simbolizează stabilitatea;
c. este inspirată de primele patru litere ale cuvântului „Europa”.
5. Aderă la Uniunea Europeană în anul 1995:

a. Austria;
b. Finlanda;
c. Suedia.
6. În ce an a aderat Norvegia la Uniunea Europeană?
a. 1973;
b. 1995;
c. Nici un răsuns nu este corect.
7. În 1995 nu făceau parte din Uniunea Europeană:

a. Danemarca;
b. Norvegia;
c. Elveţia.
8. Câte state făceau parte din Uniunea
Europeană în 1995? a. 12
b. 15
c. 25
9. Austria a devenit membră a Uniunii Europene în anul:

a. 1973;
b. 1981;
c. 1995.
10. Statele potenţial candidate la UE, asa cum a stabilit Comisia Europeană
în ianuarie 2006, sunt:
a. Albania, Bosnia si Herţegovina, Serbia si Muntenegru, Kosovo;
b. Turcia, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;
c. Albania, Bosnia si Herţegovina, Serbia si Muntenegru, Croaţia, Fosta RepublicăIugoslavă a
Macedoniei.
1. Dintre statele candidate, cea mai mare suprafaţă o are:

a. Islanda;
b. Turcia;
c. Croaţia.
2. În anul 2009 există aproximativ 499 milioane de cetăţeni europeni, cifră care este:
a. mai mare decât corespondenţa sa americană ( 307 de milioane locuitori);
b. mai mică decât corespondenţa sa japoneză ( 530 de milioane locuitori);
c. mai mică decât corespondenţa sa americană ( 500 de milioane locuitori).
3. Care dintre afirmaţiile următoare demonstrează diversitatea statelor europene

în ceea ce priveste populaţia:
a. cel mai mare stat din punct de vedere demografic – Germania,
are o populaţie deaprox. 200 ori mai mare decât Malta - cel mai mic
stat din această categorie;
b. locuitorii Uniunii nu sunt dispusi uniform pe continent: anumite
ţări (si regiuni) auo densitate a populaţiei mai mare decât celelalte;
c. o suprafaţă mare nu înseamnă neapărat o populaţie numeroasă;
4. În UE27, în categoria statelor mari ( peste 38 milioane locuitori) intră :

a. Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria, Suedia, Austria si Bulgaria;
b. Germania , Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania si Polonia;
c. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia si Estonia.
5. În UE27, în categoria statelor mijlocii după numărul de locuitori ( cu o

populaţie între 715 milioane locuitori) intră:
a. Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria, Suedia, Austria si Bulgaria;
b. Germania , Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Polonia, România si Olanda;
c. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia si Estonia.
6. În UE27, în categoria statelor foarte mici după numărul de locuitori ( cu o

populaţie sub 1 milion de locuitori) intră:
a. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia si Estonia;
b. Slovenia, Estonia, Cipru, Luxemburg si Malta;
c. Cipru, Luxemburg si Malta.
7.Venitul mediu pe cap de locuitor în anul 2009 în statele UE27

este aproximativ: a. 45.900 Euro;
b. 25.100 Euro;
c. 6.762 Euro.
8. În categoria statelor UE cu venit mare pe cap de locuitor ( peste media UE27) intră:
a. Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Germania,
Franţa, UK, Suedia;
b. Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Italia, Germania, Franţa,
UK si Suedia;
c. Luxemburg, Spania, Grecia, Portugalia, Cipru, Slovenia, Malta, Cehia, Ungaria,Slovacia si
Estonia.
9.În categoria statelor UE cu venitul pe cap de locuitor cuprins între

15.000Euro si 25.100 Euro intră:
a. Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Italia, Germania, Franţa,
UK si Suedia;
b. Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Cipru, Slovenia, Malta, Cehia, Slovacia si
Malta;
c. Lituania, Polonia, Letonia, România, Bulgaria.
10. În categoria statelor UE cu venituri mici pe cap de locuitor – sub
15.000 Euro, intră:
a. Lituania, Letonia;
b. Polonia;
c. România, Bulgaria.
11. În categoria statelor UE cu venituri mari pe cap de locuitor ( peste media

UE27) intră printre altele:
a. Austria, Marea Britanie, Olanda, Belgia;
b. Luxemburg, Italia, Slovenia, Cipru;
c. Suedia, Finlanda, Cehia, Malta.
12.În categoria statelor UE cu venituri pe cap de locuitor cuprins între

15.000Euro si 25.100 Euro intră printre altele:
a. Luxemburg,
Italia, Slovenia,
Cipru;
b Slovacia,
Portugalia, Cipru,
Cehia ;
c. Lituania, Polonia, Ungaria, Slovenia.
13. În categoria statelor UE cu venituri scăzute pe cap de locuitor (mai mici de 15.000
Euro), intră printre altele:
a. Slovacia, Estonia, Ungaria, Cehia;
b. România, Bulgaria, Lituania, Letonia;
c. Lituania, Polonia, Ungaria, Slovenia.
14.Ţara cu cea mai mare participare individuală la

PIB-ul UE este: a. Franţa;
b. Germania;
c. Marea Britanie.
15. În categoria ţărilor cu o participare individuală la PIB-ul UE în anul 2008
între 1% - 2% intră printre altele:
a. Luxemburg, Slovenia, Lituania, Cipru;
b. Danemarca, Portugalia ;
c. Cehia, România, Grecia.
16. În categoria ţărilor cu o participare individuală la PIB-ul UE în anul 2008
sub 1% intră:
a. Luxemburg;
b. Ungaria, Slovacia si Bulgaria;
c. Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Cipru si Malta.
17.Statele cu cea mai mare contribuţie la PIB-ul UE în anul 2008, a

căror participare însumată se ridică la aproximativ 75%, sunt:
a. Germania, Marea Britanie, Franţa;
b. Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania;

c. Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Olanda .
1. Obiectivul teoriei neofuncţionaliste este:

a. „Statele Unite ale Europei”;
b. crearea federaţiei europene;
c. crearea Comunităţii Economice Europene.
2. Criticile la adresa „metodei Monnet”, ca metodă comunitară, se referă la faptul că:

a. nu explică cum se pot forma identităţile si un sentiment al loialităţii care să susţină o
asemenea evoluţie;
b. consideră statele naţiune cele maistabile si eficiente forme de guvernamânt;
c. Uniunea Europeană nu reprezintă un răspuns funcţional la procesul de globalizare.
3. Interguvernamentalistii, spre deosebire de neofuncţionalisti, susţin că, în fapt:

a. suveranitatea naţională aparţine în ultimă instanţă statului-
naţiune, chiar dacăacesta alege să o exercite în comun la nivel
european;
b. actorii supranaţionali vor avea mai puţină importanţă decât
guvernele naţionaleatunci când se va decide viitorul statelor-
naţiune si al Europei;
c. integrarea economică atrage după sine integrarea politică.
4. Construcţia europeană reprezintă o formă deosebit de elaborată a:

a. Neofuncţionalismului;
b. Interguvernamentalismului;
c. Guvernanţei pe mai multe niveluri.
5. Conform teoriei guvernanţei pe mai multe niveluri:

a. distincţia naţional/ internaţional îsi pierde din semnificaţie,
autorităţilesupranaţionale, naţionale si subnaţionale(regiuni)
interacţionează constant;
b. statul-naţiune are autoritatea exclusivă în procesul decizional,
împărţind-o, pe de oparte, cu instituţii internaţionale si
supranaţionale si, pe de altă parte, cu actori privaţi, iar suveranitatea
statului-naţiune nu poate fi împărţită si exercitată în comun la
diferite niveluri de guvernanţă;
c. funcţiile guvernării aparţin unor „reţele de negociere” din care
fac parte nu numaiguvernele (la nivel naţional, regional sau local),
ci si actori privaţi ( companii transnaţionale, grupuri de interese) si
societatea civilă (organizaţii nonguvernamentale).
1. Efectele economice ale înlăturării taxelor vamale si suprimăriirestricţiilor cantitative,

ca urmare a Tratatului de la Roma au fost :
a. comerţul intracomunitar a crescut de 3 ori, schimburile CEE cu terţe state s-au majorat de
3 ori, PIB-ul mediua sporit cu30%;
b. comerţul intracomunitar a crescut de 6 ori, schimburile CEEcu terţe state s-au majorat de
3 ori, PIB-ul mediua sporit cu70%;
c. comerţul intracomunitar a crescut de 70 de ori, schimburileCEE cu terţe state s-au majorat
de 3 ori, PIB-ulmediu asporit cu 30%.
2. Care dintre comunităţile europene au fuzionat pentru a creaîmpreună “Comunitatea

Europeană”?
a. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului,Comunitatea Economică Europeană si
Euratom;
b. Comunitatea Economică Europeană si Euratom;
c. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului siComunitatea Economică Europeană.
3. Obiectivul principal al Actului Unic European, în spiritul CărţiiAlbe:

a. a rămas crearea pieţei unice, respectiv a unui „spaţiu fărăfrontiere interioare în care libera
circulaţie amărfurilor,persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurată”;
b. a devenit posibil la 1 ianuarie 1992, prin crearea unei pieţe depeste 340 milioane de
locuitori, care dispune deo totalăliberă circulaţie în interior a mărfurilor, serviciilor,persoanelor
si capitalurilor;
c. nu a putut fi îndeplinit datorită inexistenţei monedei unice sia eterogenităţii politicilor
macroeconomice alestatelormembre.
4. Piaţa unică implică:

a. libera circulaţie a bunurilor si tarife vamale comune faţă deterţi;
b. libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor;
c.libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, persoanelor sicapitalurilor, precum si moneda unică.
5. Ce factori au determinat realizarea Actului Unic European?
a. gradul crescut de indecizie în contextul unanimităţii voturilor(Compromisul de la
Luxemburg) si intereseleeterogene(extindere);
b. temerile exprimate la începutul anilor optzeci de cătrepoliticieni de marcă, de a rămâne,
din acest motiv si dincauza lipsei unei pieţe comune adevărate, în urma SUA siJaponiei;
c. schimbarea de guvernare (în Marea Britanie, în 1979 -Margaret Thatcher; în Germania, în
1982 preluareaputerii decătre Kohl si noi alegeri în 1983) si redefinirea
platformelorprogram(Franţa: Mitterand se detasează de politica socialist economică de până
atunci) au făcut ca ideologiile guvernelordin unele mari state membre s-au aliniat în mod
vizibil.
6. Declaraţia lui Robert Schuman a fost făcută publică în:

a. 9 mai 1950;
b. 18 aprilie 1951;
c. 1-3 iunie 1955.
7. Asa-numitul "Plan Schuman" propunea:

a. crearea unei autorităţi pentru controlul producţiei de cărbunesi oţel pe teritoriul Republicii
Federale Germanesi al Franţei;
b. folosirea în comun de către toate naţiunile europene, care arfi dorit acest lucru, a resurselor
din sectoarelecărbunelui sioţelului, cu scopul menţinerii păcii în Europa;
c. încurajarea procesului de împăcare dintre statul francez si celgerman prin cooperarea la
nivelul industriei cărbunelui si a oţelului .
8. Tratatul de la Paris a fost semnat în anul:

a. 1951;
b. 1957;
c. 1965.
9. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la Tratatul de la Paris suntcorecte:

a. a fost semnat la 18 aprilie 1951 de către Franţa, Germania(R.F.G.), Italia si Ţările Benelux;
b. a fost semnat la pe 25 martie 1957 si a condus la instituireaComunităţii Economice;
Europene (C.E.E.) si a
ComunităţiiEuropene a Energiei Atomice (EURATOM);
c. a fost semnat pe 8 aprilie 1965 si a realizat un cadruinstituţional unic pentru cele trei
Comunităţi.
10. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului
(CECO) a avut drept misiune:
a. făurirea pieţe unice europene;
b. făurirea unei pieţe comune sectoriale;
c. făurirea unei pieţe comune în domeniul cărbunelui si oţelului.
11. Tratatul de la Paris interzicea pentru produsele cărbune si oţel:

a . taxele vamale si orice restricţii cantitative; orice discriminări,în special în ce priveste
condiţiile de preţ sau de livrare sitarifele de transport;
b. subvenţiile, ajutoarele sau facilităţile fiscale acordate de cătrestate;
c. practicile restrictive privind repartiţia sau exploatareapieţelor .
12. Ce semnificaţie are “Înalta Autoritate”:

a. reprezintă unica instituţie de conducere a ComunităţiiEuropene a Cărbunelui si Oţelului
(CECO);
b. deciziile sale urmau a fi valabile si obligatorii în toate statelemembre;
c. reprezintă prima organizaţie europeană care se bucură deprerogative supranaţionale.
13. Unde a fost semnat Tratatul care a stat la baza

creării Comunităţii Economice Europene (CEE) ?
a. Roma;
b. Paris;
c. Amsterdam.
14. Tratatul de la Roma, a fost semnat în:

a. 1951,
b. 1957,
c. 1958.
15. Tratatul de la Roma prevedea instituirea:
a. Comunităţii Economice Europene (C.E.E.);
b. Comunităţii Europene a Cărbunelui si Oţelului (CECO) si aComunităţii Europene a
Energiei Atomice
(EURATOM);
c. Comunităţii Economice Europene (C.E.E.) si a ComunităţiiEuropene a Energiei Atomice
(EURATOM).
16. Comunitatea Economică Europeană (CEE) instituită prin Tratatul dela Roma viza:
a. crearea unei pieţe comune care să promoveze o „dezvoltarearmonioasă a activităţilor
economice în ansamblulComunităţii, o expansiune continuă si echilibrată, ostabilitate sporită,
o ridicare accelerată a nivelului de viaţă si relaţii mai strânse între statele pe care le reuneste";
b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuripasnice si pentru formarea si
dezvoltarea uneiindustriinucleare europene;
c. promovarea progresului economic si social echilibrat sidurabil, graţie a trei mijloace sau
mai exact a treiobiectiveintermediare - crearea unui spaţiu fără frontiere interioare,întărirea
coeziunii economice si sociale si stabilirea uneiUniuni economice si monetare comportând, la
un anumittermen, o monedă unică: aceasta fiind dimensiuneaeconomică a Uniunii.
17. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) instituităprin Tratatul de

la Roma viza:
a. crearea unei pieţe comune a energiei atomice care săpromoveze o dezvoltare armonioasă a
activităţiloreconomiceîn ansamblul Comunităţii, o expansiune continuă siechilibrată, o
stabilitate sporită, o ridicare accelerată anivelului de viaţă si relaţii mai strânse între statele pe
care lereuneste";
b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuripasnice si pentru formarea si
dezvoltarea uneiindustriinucleare europene;
c. uniunea vamală a industriei nucleare europene, prineliminarea taxelor vamale
intracomunitare si desfiinţareacontigentelor cantitative; odată cu realizarea unei mari zonede
liber schimb si asigurarea unui sistem de protecţie exterioară uniformă (tarif vamal comun).
18. Tratatul de la Roma stabileste o serie de politici concrete pe

diferite domenii:
a. uniune vamală;
b. politică agricolă, comercială si concurenţială comună;
c. politică monetară comună.
19. Piaţa „comună" instituită prin Tratatul de la Roma prevedea:
a. înţelegeri între întreprinderi si ajutoare de stat (cu excepţiacelor cu caracter social);
b. elaborarea de politici comune, limitate numai la domeniilecomerţului, concurenţei,
transportului siagriculturii;
c. abolirea, între statele membre, a obstacolelor în calea libereicirculaţii a mărfurilor,
persoanelor, serviciilor sicapitalurilor.
20. Obiectivul principal al Tratatului de la Roma a fost:

a. crearea unei pieţe comune în domeniul cărbunelui si oţelului;
b. formarea unei uniuni vamale;
c. crearea uniunii economice si monetare.
21. Piaţa comună, în conformitate cu Tratatul de la Roma, erafundamentată pe:

a. principiul liberei concurenţe, interzicerea înţelegerilor dintreîntreprinderi si a aju toarelor
de stat, instaurareaunei cetăţeniieuropene, cooperare strânsă în domeniul justiţiei si
afacerilorinterne;
b. interzicerea înţelegerilor dintre întrepinderi si a ajutoarelor destat, libera circulaţie a
presoanelor, liberacirculaţie amărfurilor, cooperare strânsă în domeniul justiţiei siafacerilor
interne;
c. principiul liberei concurenţe, interzicerea înţelegerilor dintreîntrepinderi si a ajutoarelor de
stat si abolirea,între statelemembre, a obstacolelor în calea liberei circulaţii a
mărfurilor,persoanelor, serviciilor si capitalurior.
22. Uniunea vamală, ca obiectiv major stabilit prin tratatul de la Roma,presupune:

a. abolirea taxelor vamale si a contingentelor cantitative dincadrul schimburilor dintre statele
membre îndecursul uneiperioade de 12 ani;
b. stabilirea unei politici vamale si comerciale si a unui tariff vamal comun în relaţiile lor cu
terţe state;
c. libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor sipersoanelor .
23. Care au fost efectele uniunii vamale instituite prin Tratatul de laRoma în cursul
perioadei de tranziţie (1958-1970):
a. efecte spectaculoase din punct de vedere economic: comerţulintracomunitar a crescut de 6
ori, schimburile
CEE cu terţestate s-au majorat de 3 ori, iar PIB-ul mediu a sport cu 70%;
b. efecte negative din punct de vedere politic: un transfersemnificativ de putere economică
dinspre Europa către
SUAsi Marea Britanie;
c. un efect pozitiv asupra încrederii în procesul de integrare,stimulând procesul de integrare
atât în Europa, câtsi pe altecontinente.
24. Tratatul de la Bruxelles, numit si “Tratatul de

fuziune”, a fost semnat la data de:
a. 1.02.1958;
b. 8.04.1965,
c. 25.03.1995.
25. Tratatul de la Bruxelles a avut ca rezultat:

a. un cadru instituţional unic - un Consiliu unic si o Comisieunică prin unificarea executivelor
(Consiliilor deMinistri si aComisiilor celor trei Comunităţi; Parlamentul si Curtea deJustiţie
fiind deja comune), precum si a bugetului;
b. Comunitatea Economică Europeană si-a mărit numărul demembri, prin actele succesive de
aderare ale
Danemarcei,Irlandei si Marii Britanii;
c. fuziunea Comunităţii Economice Europene (C.E.E.), aComunităţii Europene a Cărbunelui
si Oţelului(CECO) si aComunităţii Europene a Energiei Atomice (EURATOM).
26. Care dintre comunităţile europene au fuzionat pentru a creaîmpreună “Comunitatea

Europeană”?
d. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului,Comunitatea Economică Europeană si
Euratom;
e. Comunitatea Economică Europeană si Euratom;
f. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului siComunitatea Economică Europeană.
27. După „extinderea spre nord”, ţările membre ale C:E.E. erau:
a. Franţa, Germania (R.F.G.), Italia si Ţările Benelux, MareaBritanie, Danemarca, Irlanda si
Norvegia;
b. Franţa, Germania (R.F.G.), Italia si Ţările Benelux, MareaBritanie, Danemarca, Irlanda;
c. Franţa, Germania (R.F.G.), Italia si Ţările Benelux,Danemarca, Irlanda si Norvegia.
28. “Extinderea spre sud” se referă la:
a. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei ]n 1985 siPortugaliei în 1986;
b. aderarea Greciei, Spaniei si Portugaliei în 1986;
c. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei si Portugaliei în1986 .
29. „Cartea albă pentru desăvârsirea pieţei unice":

a. a fost adoptată de Comisia Europeană în iulie 1985;
b. a avut ca scop unificarea pieţei europene prin: desfiinţareatuturor formelor de obstacole,
armonizareareglementărilor,coordonarea legislaţiei si a structurilor fiscale;
c. a propus realizarea până în 1992, a pieţei interne unitare acomunităţii, în care să fie posibilă
libera circulaţie amărfurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor.
30. Cartea Albă preconiza să se realizeze o piaţă unică, bazată peurmătoarele libertăţi:
a. libertatea de miscare a bunurilor, serviciilor, persoanelor sicapitalurilor;
b. libertatea de miscare a persoanelor, serviciilor;
c. libertatea de miscare a mărfurilor,capitalurilor si serviciilor.
31. Actului Unic European:

a. a fost adoptat de Comisia Europeană în iulie 1985;
b. a fost semnat în februarie 1986 si a intrat în vigoare la 1 iulie1987;
c. are ca obiectiv principal crearea pieţei unice.
32. Actul Unic European a fost semnat în:

a. 1981,
b. 1986,
c. 1987.
33. Actul Unic European a intrat în vigoare la data de:
a. 1.07.1987,
b. 28.02.1986,
c. 18.02.1986.
34. Obiectivul principal al Actului Unic European, în spiritul CărţiiAlbe:

a. a rămas crearea pieţei unice, respectiv a unui „spaţiu fărăfrontiere interioare în care libera
circulaţie amărfurilor,persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurată”;
b. a devenit posibil la 1 ianuarie 1992, prin crearea unei pieţe depeste 340 milioane de
locuitori, care dispune deo totalăliberă circulaţie în interior a mărfurilor, serviciilor,persoanelor
si capitalurilor;
c. nu a putut fi îndeplinit datorită inexistenţei monedei unice sia eterogenităţii politicilor
macroeconomice ale statelormembre .
35. Actul Unic European a marcat si debutul unificării diferiţilor poli dedezvoltare ai
Uniunii Europene:
a. libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor sicapitalurilor;
b. construcţia comunitară, cooperarea monetară, cooperareapolitică europeană;
c. uniunea economică si monetară, politica externă si desecuritate comună, justiţia si afacerile
interne.
36. Care au fost inovaţiile aduse de Actul Unic European?

a. Includerea unei serii de domenii politice noi: politica mediului, politica cercetării si a
tehnologiei, politica regională, politica externă si de securitate comună, politica
îndomeniul justiţiei si afacerilor interne; b. realizarea pieţei interne ca obiectiv inclus în
Tratat;
c. modificarea si completarea modalităţilor de luare a decizieideja existente prin introducerea
unei noi proceduri de decizie,care prevedea majoritatea calificată în cadrul Consiliului
deMinistri, precum si modalităţi de influenţare cu mult maiputernice pentru Parlamentul
European, care până în acelmoment nu avusese decât o funcţie consultativă.
1. Ce se înţelege prin convergenţa legală

a. armonizarea legislaţiilor naţionale si a regulamentelorbăncilor centrale ale ţărilor membre
ale UE, astfel încâtsădevină compatibile cu Sistemul European al BăncilorCentrale (SEBC);
b. independenţa băncilor centrale naţionale si integrarea acestor bănci în Sistemul European
al Băncilor
Centrale (SEBC);
c. egalizarea legală a standardelor de viaţă în ţările membre,realizarea asa-numitei „coeziuni
economice sisociale" lanivelul Uniunii.
2. Convergenţa reală:
a. presupune armonizarea legislaţiilor naţionale si aregulamentelor băncilor centrale ale
ţărilor membre ale UE,astfel încât să devină compatibile cu Sistemu l European alBăncilor
Centrale (SEBC);
b. se referă la omogenizarea nivelului de trai, egalizareastandardelor de viaţă în ţările
membre, realizarea asa-numitei„coeziuni economice si sociale" la nivelul Uniunii;
c. reprezintă pentru UE un scop în sine, îndeplinirea condiţiilorpe care le presupune
reprezentând un mijlocpentru a garantacresterea economică durabilă la nivelul Uniunii.
3. Tratatul de la Maastricht introduce termenul „convergenţă

durabilă" pentru a sublinia că:
a. UE nu este interesată de un proces de integrare formal sirapid, ci de un proces de integrare
cu geometrie siritmurivariabile, în acord cu rezultatele fiecărui stat membru;
b. pentru UE convergenţa economică nu este un scop în sine,îndeplinirea condiţiilor pe care
le presupunereprezentând unmijloc pentru a garanta cresterea economică durabilă lanivelul
Uniunii.
c. pentru UE convergenţa este un scop în sine, îndeplinireacondiţiilor pe care le presupune
reprezentând unmijloc pentru a garanta cresterea economică durabilă la nivelulUniunii.
4. Variabilele care măsoară convergenţa reală sunt:

a. rata inflaţiei, rata dobânzii pe termen lung, deficitul public,datoria publică, marjele de
fluctuaţie ale cursurilordeschimb;
b. venitul pe cap de locuitor, nivelul salariilor, rata somajului,cheltuielile guvernamentale;

c. rata inflaţiei, rata dobânzii pe termen lung, venitul pe cap delocuitor, nivelul salariilor, rata
somajului.
5. Care dintre următoarele criterii nu se regăsesc printre criteriile

deconvergenţă nominală? a. deficitul public;
b. rata inflaţiei;
c. rata somajului.
6. Criteriile de convergenţă nominală prevăzute de Tratatul de laMaastricht (art. 104c,

109j), respectiv Protocolul nr. 6 asupracriteriilor de convergenţă, anexat la tratat, se
referă la:
a. stabilitatea preţurilor, care va reiesi dintr-o rată a inflaţieiobservată de-a lungul unei
perioade de un an înaintedeexaminarea pentru trecerea la etapa a treia, rată a inflaţieicare să nu
depăsească cu mai mult de 1,5% rata medie a celortrei state membre cu inflaţia cea mai scăzută
si rate aledobânzilor pe termen lung, care nu trebuie să depăsească cumai mult de 2% rata
medie a dobânzilor nominale pe termenlung a celor trei state membre cu cea mai scăzută
inflaţie;
b. capacitatea de susţinere a finanţelor publice:deficitul publicnu trebuie să depăsească 3%
din produsul internbrut (PIB) lapreţuri de piaţă; datoria publică nu trebuie să depăsească
60%din PIB, “mai puţin în cazul în care acest raport se reducesuficient si se apropie de valoarea
de referinţă într-un ritmadecvat”;
c. stabilitatea ratelor de schimb, adică respectarea marjelornormale de fluctuaţie prevăzute
prin mecanismul deschimbal Sistemului Monetar European pentru cel puţin doi
anipremergători examinării, fără devalorizare din proprieiniţiativă a ratei de schimb a monedei
proprii în raport cumoneda unui alt stat membru.
7. Etapele principale ale realizării Uniunii economice si monetareeuropene au fost, în

ordine, următoarele:
a. etapa coordonării politicilor monetare, etapa introduceriimonedei unice, etapa consolidării
convergenţei si apreparativelor tehnice;
b. etapa consolidării convergenţei si a preparativelor tehnice,etapa coordonării politicilor
monetare, etapaintroduceriimonedei unice;
c. etapa coordonării politicilor monetare, etapa consolidăriiconvergenţei si a preparativelor
tehnice, etapa introduceriimonedei unice .
8. Etapa coordonării politicilor monetare în cadrul procesului derealizarea a Uniunii

Economice si Monetare s-a desfăsurat înperioada:
a. 1 iulie 1990 - 31 decembrie 1993;
b. 1 noiembrie 1992 – 1 noiembrie 1993;
c. 7 februarie 1992 – 1 noiembrie 1993.
9. Etapa consolidării convergenţei si a preparativelor tehnice în cadrulprocesului de

realizarea a Uniunii Economice si Monetare s-adesfăsurat în perioada: a. 1 ianuarie 1994
– 1 ianuarie 1998;
b. 1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998;
c. 1 ianuarie 1999 – 1 iulie 2002.
10. Etapa introducerii monedei unice în cadrul procesului de realizarea aUniunii

Economice si Monetare s-a desfăsurat în perioada:
a. 1 ianuarie 1999 - 1 iulie 2002;
b. 1 ianuarie 1992 – 31 decembrie 1996;
c. 1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998.
11. Prin etapa coordonării politicilor monetare, în cadrul procesului derealizare a

Uniunii economice si monetare, s-au urmărit următoareleobiective:
a. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţăeconomică prin planurile de
convergenţă, eliminareabarierelor tehnice, eliminarea barierelor fizice si fiscale,înfiinţarea
Institutului Monetar European (IME), cu scopulintensificării cooperării dintre băncile
naţionale si centrale sicoordonării politicilor monetare, etapă preliminară în vedereacreării
Băncii Centrale Europene(BCE);
b. angajamentul de a garanta independenţa băncilor centrale,finalizarea tranziţiei la piaţa
unică, eliminareabarierelortehnice, fizice si fiscale care împiedicau dezvoltarea deplinăa
acesteia, eliminarea tutoror genurilor de obstacole din caleacirculaţiei persoanelor si
serviciilor;
c. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţăeconomică prin planurile de
convergenţă, finalizareatranziţiei la piaţa unică, eliminarea barierelor tehnice, fizicesi fiscale
care împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia,eliminarea tuturor genurilor de obstacole din
calea libereimiscări a capitalurilor .
12. Printre obiectivele principale ale etapei consolidării convergenţei si aprepara tivelor
tehnice, în cadrul procesului de realizare a Uniuniieconomice si monetare, se numără:
a. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţăeconomică prin planurile de
convergenţă, finalizareatranziţiei la piaţa unică, eliminarea barierelor tehnice, fizicesi fiscale
care împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia,eliminarea tuturor genurilor de obstacole din
calea libereimiscări a capitalurilor;
b. îndeplinirea criteriilor de convergenţă, interzicerea accesuluiprivilegiat al sectorului public
la instituţiilefinanciare,pregătirea de către statele membre a legislaţiilor naţionale,inclusiv
regulamentele băncilor lor centrale, astfel încât să fiecompatibile cu Tratatul privind Uniunea
Europeană;
c. interzicerea accesului privilegiat al sectorului public lainstituţiile financiare, realizarea
celui mai mare gradposibilde convergenţă economică prin planurile de convergenţă,eliminarea
barierelor tehnice, eliminarea barierelor fizice sifiscale
13. Obiectivele principale ale etapei introducerii monedei unice au fost:

a. îndeplinirea criteriilor de convergenţă;
b. intrarea în funcţiune a Băncii Centrale Europene si transferal către aceasta a suveranităţilor
monetarenaţionale din parteabăncilor centrale ale celor 11 state care au intrat în
uniuneamonetară (12 state de la l ianuarie 2001, incluzând si Grecia),
c. introducerea EURO - moneda unică europeană si dispariţiamonedelor naţionale.
14. Consiliul european, reunit la Bruxelles, la 3 mai 1998, a decis, înurma evaluării
îndeplinirii „criteriilor de convergenţă" următoarele:
a. 11 state membre respectiv Belgia, Germania, Spania, Franţa,Irlanda, Italia, Luxemburg,
Olanda, Austria,Portugalia siFinlanda, îndeplinesc condiţiile necesare pentru
adoptareamonedei unice la 1 ianuarie 1999 si, ca atare, vor participa lacea de-a treia etapă a
uniunii economice si monetare;
b. 2 state membre respectiv Marea Britanie si Danemarca nuvor participa la etapa introducerii
monedei unice siîsi vorpăstra moneda naţională;
c. 4 state membre respectiv Marea Britanie, Danemarca, Greciasi Suedia nu îndeplinesc
condiţiile necesarepentru adoptareamonedei unice la 1 ianuarie 1999 si, ca atare, vor intra
încategoria statelor cu derogare.
15. Avantajele monedei unice sunt:

a. creste transparenţa pieţei si a preţurilor, creste costultranzacţiilor, întrucât nu mai include
cheltuielile legatederiscul valutar;
b. producţia si investiţiile nu mai sunt influenţate de evoluţiacursurilor de schimb, creste

costul tranzacţiilor,scadetransparenţa pieţei si a preţurilor;
c. scade costul tranzacţiilor, creste transparenţa pieţei si apreţurilor, producţia si investiţiile
nu mai suntinfluenţate deevoluţia cursurilor de schimb.
16. Care sunt contra-argumentele “euroscepticilor” faţă de monedaunică:

a. ca monedă de schimb, Euro nu are sanse să constituie oalternativă reală la hegemonia
dolarului,
b. ca monedă de rezervă, dolarul ocupă primul loc în rezervelevalutare mondiale,
c. ca monedă de investiţii, piaţa obligaţiunilor europene estemai mare decât cea americană.
17. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu Pactul de crestere

sistabilitatesunt corecte:
a. este construit pe criteriile de convergenţă;
b. impune statelor membre obligaţia de a evita deficiteleexcesive si a menţine o rată redusă a
inflaţiei si adobânzilor,pentru a asigura o crestere economică susţinută sineinflaţionistă;
c. obligă toate părţile să se angajeze în realizarea promptă aprocedurii deficitelor excesive.
18. Procedura deficitelor excesive se aplică atunci când o ţarăînregistrează:

a. un deficit al cheltuielilor publice comparativ cu veniturile,respectiv de peste 60% din PIB;
b. un deficit al cheltuielilor publice comparativ cu veniturile,respectiv de peste 3% din PIB;
c. datorie publică totală mai mare de 6% din PIB.
19. În mod formal, Pactul de crestere si stabilitate acoperă următoareleelemente
distincte:
a. un angajament politic din partea UE de a aplica proceduradeficitelor excesive, elemente de
prevenţie,elemente dedisuasiune - prin emiterea unei „scrisori de avertizare";
b. elemente de prevenţie - prin emiterea unei „scrisori deavertizare", elemente de disuasiune,
un angajamentpoliticdin partea tuturor membrilor de a aplica procedura desupraveghere
bugetară;
c. un angajament politic din partea tuturor membrilor de aaplica procedura de supraveghere
bugetară, elementedeprevenţie, elemente de disuasiune - prin emiterea unei„scrisori de
avertizare".
20. Există domenii, precum __________________________________,care au fost separate

de către statele membre în mod constient deCE, domenii în care hotărârile se iau cu
unanimitate de voturi si încare domină forme tradiţionale de cooperare interstatală.
a. Politica Externă si de Securitate Comună (PESC) si cooperareaîn domeniul Justiţiei si
Afacerilor Interne
(JAI);
b. Comunitatea Europeană (CE), Politica Externă si de SecuritateComună (PESC) si
cooperarea în domeniul
Justiţiei si AfacerilorInterne (JAI);
c. Comunitatea Europeană (CE) si Politica Externă si de SecuritateComună (PESC);
d. Comunitatea Europeană (CE) si cooperarea în domeniul Justiţieisi Afacerilor Interne (JAI).
1. Care au fost primii pasi ai UE cu privire la extinderea către EuropaCentrală si de Est,

imediat după căderea comunismului:
a. acceptarea fără rezerve a cererilor de aderare a statelor dinEuropa Centrală si de Est;
b. semnarea Acordurilor de Asociere, cunoscute sub numele deAcordurile Europene ;
c. acordarea asistenţei financiare nerambursabile sub formafondurilor de pre-aderare.
2. Acordurile Europene:
a. s-au angajat faţă de UE să elimine tarifele si restricţiilecantitative privind anumite produse
industriale; textile,cărbune si produse din oţel si produse agricole, până lasfârsitul anului 1994;
b. s-au angajat faţă de UE să elimine tarifele si restricţiilecantitative privind majoritatea
produselor industrialepână lasfârsitul anului 1994, exceptând un grup de produ se industrial
„sensibile”, inclusiv anumite textile, cărbune si produse dinoţel si produse agricole ;
c. s-au angajat faţă de UE să elimine tarifele si restricţiilecantitative privind toate produsele
industriale, până lasfârsitulanului 1994.
3. La întâlnirea de la Copenhaga, din iunie 1993. Consiliul European ahotărât că:

a. „statele asociate din Europa Centrală si de Est care doresc sădevină membre ale Uniunii
Europene, să devină”
b. aderarea statele din Europa Centrală si de Est va ficondiţionată de îndeplinirea criteriilor de
la Copenhagapentruacordarea statutului de membru UE;
c. “aderarea presupune ca statul candidat să obţină stabilitateainstituţiilor care garantează
democraţia, aplicarealegii,drepturile omului si respectarea acestora, protecţiaminorităţilor,
existenţa unei economii de piaţă viabile precumsi capacitatea de a face faţă presiunilor
competitive si forţelorde piaţă din cadrul Uniunii. Aderarea presupune
capacitateacandidatului de a-si asuma responsabilităţile aderării incluzândaici aderarea la
obiectivele politice, economice si monetare aleUniunii.”
4. După cum stipulează Concluziile Presedinţiei, la întâlnirea ConsiliuluiEuropean de la

Copenhaga din 12-13 decembrie 2002 s-a hotărât:
a. „statele asociate din Europa Centrală si de Est care doresc sădevină membre ale Uniunii
Europene, sădevină”;
b. “aderarea presupune ca statul candidat să obţină stabilitateainstituţiilor care garantează
democraţia, aplicarealegii,drepturile omului si respectarea acestora, protecţiaminorităţilor,
existenţa unei economii de piaţă viabile precumsi capacitatea de a face faţă presiunilor
competitive si forţelorde piaţă din cadrul Uniunii. Aderarea presupune capacitateacandidatului
de a-si asuma responsabilităţile aderării incluzândaici aderarea la obiectivele politice,
economice si monetare aleUniunii.”;
c. “încheierea negocierilor de aderare cu Cipru, Republica Cehă,Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Malta,Polonia, RepublicaSlovacia si Slovenia. Uniunea are în vedere acceptarea
acestorstate ca membre începând cu 1 mai 2004. Această realizare stădovadă pentru
determinarea comună a naţiunilor Europei de ase uni într-o Uniune care a devenit forţa
conducătoare de pace,democraţie, stabilitate si prosperitate pe continentul nostru.”
5. La Consiliul European de la Copenhaga, din decembrie 2002 s-austabilit ţările în

privinţa cărora s-a apreciat că au încheiat negocierilede aderare si care vor semna
Tratatul de aderare la Atena, în 16 aprilie 2003. Acestea sunt:
a. Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,Malta, Polonia , Republica
Slovacia si Slovenia;
b. Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia,Lituania, Malta, Polonia,
România, Republica
Slovacia siSlovenia;
c. Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Croaţia, Estonia, Ungaria,Letonia, Lituania, Malta,
Polonia, România,RepublicaSlovacia si Slovenia, Turcia.
6. Tratatul de la Amsterdam a fost semnat în anul:

a. 1997;
b. 1999;
c. 2000.
7. Tratatul de la Amsterdam a intrat în vigoare la data de:
a. 2 octombrie 1997;
b. 1 mai 1999;
c. 17 iulie 1997.
8. Tratatul de la Amsterdam a realizat progrese considerabile în ceea cepriveste:

a. consolidarea „Europei cetăţeanului" ;
b. îmbunătăţirea capacităţii Uniunii de acţiune externă;
c. reforma cadrului instituţional.
9. Schimbările aduse de Tratatul de la Amsterdam se referă la:

a. flexibilitate, extinderea codeciziei, politica externă si desecuritate comună (PESC),
respectiv justiţie si afaceriinterne(JAI), în special controlul graniţelor, acordarea azilurilor
siimigrarea;
b. flexibilitate, extinderea codeciziei, schimbări minore la nivelulpilonilor
interguvernamentali ai UE;c. serie de decizii referitoare la reforma instituţională.
10. Schimbările aduse de Tratatul de la Amsterdam la nivelul

pilonilorinterguvernamentali ai UE se referă la:
a. În ce priveste pilonul I –politicilor în domeniul justiţiei siafacerilor interne care trec la
pilonul I le va fiaplicat votulunanim si nu votul cu majoritate calificată, pentru cel puţincinci
ani de la intrarea în vigoare a Tratatului.
b. În ce priveste pilonul II - Politica Externă si de SecuritateComună (PESC) - reformele
prevăzute sunt destulde modeste,în sensul că i s-au conferit responsabilităţi sporite
ConsiliuluiEuropean în luarea deciziilor, dar nu sa hotărât nimic clar înce priveste posibilitatea
trecerii către adoptarea mai multordecizii privind PESC prin vot cu majoritate calificată.
c. În ce priveste pilonul III - a fost considerat vedeta surpriză aTratatului, cu elemente
semnificative îndomeniul politicilorde justiţie si afaceri interne, în special controlul
graniţelor,acordarea azilurilor si imigrarea, care nu au mai intrat înpilonul I.
11. Care este principala realizare a Tratatului de la Amsterdam:

a. desăvârsirea pieţei unice;
b. consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene ;
c. soluţionarea problemelor instituţionale necesare pentru a seputea realiza extinderea către
Europa Centrală side Est.
12. Care este principala neîmplinire a Tratatului de la Amsterdam:

a. nefinalizarea pieţei unice;
b. esecul cetăţeniei europene;
c. absenţa unei serii de decizii referitoare la reforma instituţională.
13. Tratatul de la Nisa a fost semnat în:
a. 2000;
b. 2001;
c. 2003.
14. Tratatul de la Nisa a intrat în vigoare la data de:

a. 26 februarie 2001;
b. 20 decembrie 2000;
c. 1 februarie 2003.
15. Scopul major al Tratatului de la Nisa a fost:

a. crearea uniunii economice si monetare europene inclusive crearea si punerea în circulaţie a
unei monedeunice – Euro;
b. instituirea cetăţeniei europene incluzând dreptul cetăţenilor dea se muta si trăi în orice stat
european;
c. reforma instituţională a U.E. pentru a o pregăti de extindere .
16. Reforma instituţională demarată de Tratatul de la Nisa

este orientată pe trei axe principale:
a. legitimitatea democratică, eficacitatea instituţiilor, acţiuneaComunităţii în exterior;
b. componenţa si funcţionarea principalelor instituţiilor europene,procedura decizională la
nivelul Uniunii
Europene, facilitareacooperării avansate;
c. cetăţenia europeană, extinderea si întărirea acţiuniiComunităţii, luarea în consideraţie a
regiunilor.
17. Tratatul Constituţional:

a. a fost semnat la Roma la 29 octombrie 2004 si a intrat în vigoarela 1 ianuarie 2005;
b. a fost semnat la Roma la 29 octombrie 2004, dar nu a fost ratificatde toate statele membre,
alegătorii francezisi olandezi l-aurespins la mijlocul lui 2005, deci pare improbabil că
Tratatul vaintra în vigoare în următorii ani;
c. a fost semnat la Roma la 29 octombrie 2004 si a intrat în vigoare,după un proces dificil de
ratificare, laLisabona, pe 13 decembrie2007.
18. Principalele reforme instituţionale prevăzute de TratatulConstituţional sunt:

a. crearea postului de Ministru de Externe al UE, schimbări înregulile de vot ale Consiliului
de Ministri;
b.renunţarea la postul de presedinte al Comisiei;
c. abandonarea principiului că fiecare membru ar trebui să aibă unComisar European.
19. Următoarele reprezintă schimbări prevăzute de

TratatulConstituţional:
a. eliminarea celor trei piloni;
b.posibilitatea suspendării anumitor drepturi ale statelor membre,precum si posibilitatea
retragerii unui stat membru din Uniune;
c. includerea unor modalităţi noi, mai usoare, de modificare aConstituţiei în viitor .
20. Cele mai semnificative schimbări prevăzute de Tratatul Constituţionalsunt:

a. Apare funcţia de Ministru al UE pentru Afaceri Externe, prinfuzionarea celei d e Înalt
Reprezentant PESC cu cea de Comisarpentru Relaţii Externe, Consiliul European este ridicat
la rangul deinstituţie, care se va reuni trimestrial; presedintele ConsiliuluiEuropean (care nu
are voie să deţină altă funcţie la nivel naţional)va fi ales pentru o perioada de 2.5 ani (cu
posibilitatea realegerii)si, alături de el, va fi Ministrul UE al Afacerilor Externe
(esteresponsabil cu PESC);
b.Comisia va cuprinde până în 2014, câte un comisar pentru fiecareSM; ulterior numărul
comisarilor va fi egal cu maxim 2/3 dinnumărul statelor membre (alesi prin rotaţie);
c. Parlamentul European va cuprinde maxim 750 membri (min 6/statmembru, max 96/stat
membru).
21. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la Tratatul de reformă sunt corecte:
a. a fost aprobat în cadrul Consiliului European informal de laLisabona în 18 -19 octombrie
2007 si semnat de statele membre în13 decembrie 2007 la Lisabona si va intra în vigoare la 1
ianuarie2009, după ce va fi validat de toţi cei 27 de membri ai UE, process care va avea loc pe
parcursul anului 2008;
b.se concentrează asupra nevoilor UE de modernizare si reformă,având ca obiective principale:
mai multă democraţie, răspunzândasteptărilor cetăţenilor europeni legate de standarde mai
înalte deresponsabilitate, deschidere, transparenţă si participare; mai multăeficienţă si întărirea
capacităţii de a oferi răspunsuri la problemeleglobale cum ar fi schimbările climatice,
securitatea si dezvoltarea durabilă;
c. dincolo de reforma instituţională a Uniunii, va crea premiseleimplementării Strategiei
Lisabona, care prevede ca, până în 2010,Europa să aibă cea mai competitivă si mai dinamică
economie dinlume.
22. Dacă s-ar fi aprobat, Tratatul Constituţional, acesta ar fi eliminat cei 3piloni ai
Uniunii Europene.
a. Adevărat;
b.Fals.
23. Pentru un număr dat de membri cu drept de vot din care, fiecare arealocat un
anumit număr devoturi, cresterea pragului de adoptare adeciziei de la 50% din voturi,
la 72% din voturi, nu va determina niciodată o crestere a eficienţei adoptării deciziilor.
a. Adevărat;
b. Fals.
24. Sistemul de vot cu majoritate calificată a fost propus prima oară în textul Tratatului
de la Maastricht.
a. Adevărat;
b. Fals.
25. Subsidiaritatea este principiul în baza căruia deciziile ar trebui adoptate cât mai
aproape posibil, de nivelul cetăţenilor.
a. Adevărat;
b. Fals.
26. Obiectivul Tratatului de la Nisa a fost acela de a se asigura că oUniune Europeană
extinsă va putea continua să adopte decizii într-omanieră eficientă si legitimă.
a. Adevărat;
b. Fals.
27. Reformarea sistemului de vot propusă prin Tratatul Constituţional afost stabilită încă
înainte de a se fi aplicat reformele sistemului de votadoptate prin Tratatul de la Nisa.
a. Adevărat;
b. Fals.
28. Principalul motiv pentru care s-a considerat că extinderile UE din anii2004 si
respectiv, 2007, ar fi determinat o reducere a eficienţeiadoptării deciziilor, îl reprezinta
faptul că:
a. noii membri ar fi votat ca un bloc compact si s-ar fi opusmajorităţii propunerilor;
b. fiecare stat membru ar fi primit un vot în Consiliul de Ministri,motiv pentru care ar fi mult
mai dificil deobţinut o majoritate cumai multe naţiuni ca membri ai UE;
c. majoritatea noilor state membre sunt state mici si astfel, ar fiprimit un număr disproporţionat
de voturi .
29. Politica comercială externă este de competenţa exclusivă a UE; acestfapt este justificat
în teoria federalismului fiscal dea. economiile de scară; b. preferinţele locale si avatajele
informaţionale;
c. spillover-urile negative;
d. niciuna din cele de mai sus.
30. În timpul aplicării sistemului de vot al Consiliului de Ministri valabilanterior

extinderii UE din anul 2004, statele mari aveau mai multevoturi decât cele mici. Este
puterea lor de vot mai mare sau mai mică decât ar fi cea dată după principiul
proporţionalităţii cu numărulpopulaţiei fiecărui stat membru? a. Mai mare;
b. Mai mică ;
c. Egală.
1. Acquis-ul comunitar reprezintă:
a. ansamblul de drepturi si obligaţii comune ce unesc statele UE;
b. totalitatea normelor juridice care reglementează activitatea instituţiilor UE;
c. reprezintă acordurile internaţionale la care CE este parte, precum si cele încheiate între
statele membre aleUE cu referire la activitatea acesteia.
2. Acquis-ul comunitar cuprinde:

a. conţinutul, principiile si obiectivele politice cuprinse în Tratatele originare ale
Comunităţilor Europene si încele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht si
Tratatul de la Amsterdam); legislaţia adoptată de instituţiile UE pentru punerea în practică a
prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandări);
b. jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;declaraţiile si rezoluţiile adoptate
în cadrul UniuniiEuropene; acţiuni comune, poziţii comune, convenţii semnate, rezoluţii,
declaraţii si alte acte adoptate în cadrul
Politicii Externe si de Securitate Comună (PESC) si al cooperării din domeniul Justiţiei si al
Afacerilor Interne
(JAI);
c. acordurile internaţionale la care CE este parte, precum si cele încheiate între statele
membre ale UE cu eferirela activitatea acesteia.
3. Sursele dreptului Uniunii Europene sunt:
a. Sistemele legale ale majorităţii statelor democratice, care sunt bazate
pe o constituţie;
b. Tratatul Constituţional;
c. Tratatul de la Roma, Tratatul de la Maastricht.
4. Dreptul Uniunii Europene este acum o masă enormă de legi, reglementări si practici
care au fost stabilite Prin:
a. Tratatele UE si legile UE;
b. judecatCurţii Europene de Justiţie;
c. Tratatele UE, legile UE si deciziile Curţii Europene de Justiţie.
5. Tratatele UE reprezintă în dreptul Uniunii Europene:
a. dreptul primar;
b. dreptul secundar;
c. speţa.
6. Legile UE reprezintă în dreptul Uniunii Europene:

a. dreptul primar;
c. speţa.
7. Deciziile Curţii Europene de Justiţie reprezintă în dreptul
Uniunii Europene: a. dreptul primar;
c. speţa.
8. Cele mai importante principii ale dreptului din Comunitatea Europeană (CE) sunt:
a. tratatele UE, legile UE si deciziile Curţii Europene de Justiţie;
b. dependenţa sistemului legal al CE de sistemele legale ale majorităţii statelor membre, efectul
direct, primatuldreptului CE;
c. efectul direct, primatul dreptului CE, autonomia sistemului legal al CE.
9. Principiile sistemului legal din Comunitatea Europeană (CE) sunt:

a. Efectul direct, primatul dreptului CE;
b. Efectul direct, primatul dreptului CE si autonomia sistemului legal al CE;
c. Primatul dreptului CE, autonomia sistemului legal al CE.
10. Principiul primatului legilor din CE înseamnă că:

a. Dreptul comunitar are ultimul cuvânt;
b. Dreptul comunitar nu are ultimul cuvânt;
c. Legea naţională este cea care are prioritate si are ultimul cuvânt.
1. Principiul efectului direct arată că:

a. Legile CE sunt automat legi în fiecare stat membru;
b. Legile CE nu sunt automat legi în fiecare stat membru;
c. Legile CE sunt automat legi atât în fiecare stat membru cât si nemembru.
2. Principiul primatului legilor din CE determină ca atunci când legea europeană si cea
naţională sunt în conflict să se aplice:
a. Automat legea naţională;
b. Automat legea europeană;
c. Deciziile Curţii Europene de Justiţie.
3. Actele dreptului comunitar, altele decât tratatele, se clasifică în:

a. Ordonanţe, directive, decizii;
b. Ordonanţe, directive, decizii, recomandări;
c. Directive, decizii, recomandări.
4. În dreptul comunitar, ordonanţele:

a. se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităţilor si cetăţenilor
b. pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, trasează rezultatele care trebuie obţinute;
c. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetăţean.
5. În dreptul comunitar, directivele:

a. se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităţilor si cetăţenilor imediat de la
intrarea în vigoare
b. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetăţean;
c. pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, doar trasează rezultatele care trebuie obţinute.
6. În dreptul comunitar, deciziile:

a. se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităţilor si cetăţenilor imediat de la
intrarea în vigoare
b. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetăţean;
c. pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, directivele doar trasează rezultatele care trebuie
obţinute.
7. În dreptul comunitar, recomandările:
b. nu obligă la nimic din punct de vedere juridic;
c. obligă statul membru să pună în aplicare anumite decizii.
8. În dreptul comunitar, opiniile:

b. nu obligă la nimic din punct de vedere juridic;
c. obligă statul membru să pună în aplicare anumite decizii.
9. În dreptul comunitar, directivele pot fi aplicate:

a. numai anumitor state membre;
b. oricăruia din statele membre;
c. tuturor statelor membre.
10. Uniunea Europeană este, la ora actuală:

a. O organizaţie internaţională;
b. Un stat federal;
c. Un „obiect politic neidentificat”.
11. O organizaţie internaţională reprezintă:

a. O formă de organizare care promovează cooperarea voluntară si coordonarea între membri,
dar care nu auautonomie si nici autoritatea de a-si impune regulile în faţa membrilor;
b. O formă de organizare bazată pe asocierea de state suverane,constituite într-un nou stat, în
care transferul deputere este limitat si rezervat numai anumitor domenii
c. O formă de organizare, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală si
autorităţi locale,regionale.
12. O confederaţie reprezintă:

dar care nu auautonomie si nici autoritatea de a-si impune regulile în faţa membrilor;
b. O asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este
limitat si rezervatnumai anumitor domenii
c. Un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, central si autorităţi
locale, regionale.
13. O federaţie reprezintă:

dar care nu auautonomie si nici une regulile în faţa membrilor;
b. O asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este
limitat si rezervatnumai anumitor domenii
c. Un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală si autorităţi
locale, regionale.
14. UE apare a fi mult mai mult decât o organizaţie, din următoarele motive:
a. instituţiile sale au capacitatea de a emite decizii cu putere de lege si de a concepe politici
obligatorii pentrustatele membre (de exemplu, în domeniul concurenţei, agriculturii, politicii
regionale etc.), iar în domeniile în care UE are autoritate, legislaţia comunitară este mai
presus de legislaţia naţională;
b. membrii săi nu sunt egali ca putere, cele mai multe decizii se iau folosind votul cu majoritate
calificată;
c. în domeniul politicii externe si de securitate comună, UE are autoritatea de a negocia în
numele celor 27 demembri.
15. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. în cadrul sistemului juridic internaţional, UE reprezintă un stat federal;
b. în cadrul funcţionării UE, caracteristicile interguvernamentale se regăsesc alături de cele
supranaţionale;
c. procesul decizional si mecanismele operaţionale ale UE sunt asigurate de cele cinci
importante instituţii(Consiliul, Comisia, PE, CJ si Curtea de Conturi).
16. În cadrul unei federaţii, Statele membre:

a. pierd atribute ale suveranităţii în favoarea unor instituţii federale;
b. au dreptul să adere si să se retragă atunci când doresc;
c. nu au dreptul să se retragă.
17. În cadrul unei confederaţii, Statele membre:

a. sunt suverane atât în plan intern, cât si extern;
b. pierd atribute ale suveranităţii în favoarea unor instituţii federale;
c. au dreptul să adere si să se retragă atunci când doresc.
18. În cadrul unei federaţii, baza legală o reprezintă:

a. un tratat semnat de toate statele membre;
b. mai multe tratate semnate de către toate statele membre;
c. Constituţia.
19. În cadrul unei confederaţii, baza legală o reprezintă:

a. un tratat semnat de toate statele membre;
b. mai multe tratate semnate de către toate statele membre;c.
Constituţia.
20. Instituțiile Uniunii Europene sunt:

a. Consiliul European, Parlamentul European, Comisia Europeană,
b. Consiliul European, Parlamentul European, Comisia Europeană,Curtea Europeană de
Justiţie, Curtea de
Conturi Europeană;
c. Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeană, Curtea Europeană
de Justiţie, Curteade Conturi Europeană.
21. Principiul separării puterilor în stat:

a. nu se regăseste în structura instituţională a UE; cele trei puteri (juridică, executivă si
legislativă) sunt partajateîn cadrul asanumitului „triunghi instituţional” între Curtea Europeană
de Justiţie, Comisia Europeană si Parlamentul European, fiecare instituţie reprezentând
interese specifice.
b. se regăseste în structura instituţională a UE; puterea juridică este în credinţată Curţii de
Justiţie, putereaexecutivă – Comisiei Europene, iar puterea legislativă – Parlamentului
European;
c. nu se regăseste în structura instituţională a UE; cu excepţia puterii juridice (încredinţată
Curţii de Justiţie),celelalte puteri (executive si legislativă) sunt partajate în cadrul asa-
numitului „triunghi instituţional” între Consiliul, Comisia Europeană si Parlamentul European,
fiecare instituţie reprezentând interese specifice.
22. Principiul balanţei instituţionale sau al echilibrului instituţional în UE determină:

a. ca fiecare instituţie trebuie să-si exercite puterile în condiţiile si pentru scopurile pentru
care a fost creată, înconformitate cu Tratatele;
b. în cazul în care prerogativele unei instituţii sunt preluate de o alta,care îsi depăseste astfel
competenţele,instituţia lezată poate veni în faţa Curţii de Justiţie;
c. o clară diviziune a muncii între instituţiile comunitare în cadrul ciclului politic, de vreme
ce, în funcţie dereglementările aplicate într-un domeniu anume, deciziile se iau în mod diferit.
23. Instituţiile la nivel comunitar cu orientare interguvernamentală sunt:

a. Comisia Europeană, Parlamentul European si Curtea Europeană de Justiţie;
b. Comisia Europeană, Consiliul European si Consiliul Europei;
c. Consiliul Uniunii Europene si Consiliul European.
24. Instituţiile la nivel comunitar cu orientare supranaţională sunt:

a. Consiliul Uniunii Europene si Consiliul European;
b. Comisia Europeană, Parlamentul European si Curtea Europeană de Justiţie;
c. Comisia Europeană, Consiliul European si Consiliul Europei.
25. Consiliul Uniunii Europene este o instituţie:
a. Supranaţională;
b. Interguvernamentală;
c. Federală.
26. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la Consiliul Uniunii Europene sunt corecte:
a. este organul de decizie cel mai important al UE;
b. propune legislaţia către Comisie si Parlament;
c. decide cu privire la legile propuse de Comisie, în colaborare cu Parlamentul.
27. Membrii Consiliului de Ministri se întrunesc:

a. în aceeasi componenţă, în funcţie de domeniul politic în discuţie, reunind toţi reprezentanţii
permanenţi simembrul Comisiei responsabili de domeniul luat în discuţie;
b. în componenţă diferită, în funcţie de domeniul politic în discuţie, sunt prezenţi ministrii pe
domenii de resortsi membrul Comisiei responsabili de domeniul luat în discuţie: Consiliul
Ministrilor pentru Agricultură, consiliul Ministrilor pentru Mediu etc.
c. în aceeasi componenţă, indiferent de domeniul politic în discuţie,reunind toţi ministrii de
externe din statelemembre.
28. Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER):

a. este organ central de decizie al UE, organ legislativ;
b. coordoneauă activitatea a cca. 250 de comitete si de grupuri de lucru, compuse din
funcţionari din statelemembre, care pregătesc dosare cu conţinut tehnic pentru COREPER
si Consiliu.COREPER preia cea mai importantă parte din procesul de pregătire al deciziilor;
c. este alcătuit din cca. 2500 de persoane, care activează în cadrul a sase departamente.
Sarcinile sale sunt, înprimul rând de ordin administrativ, adică aici se rezolvă lucruri ca de
exemplu:pregătirea agendei de lucru, întocmirea rapoartelor, serviciul de traduceri,
verificarea problemelor de ordin juridic etc.
29. Consiliul Uniunii Europene are puteri legislative si bugetare legate de:
a. coordonarea politicilor economice;
b. definirea politicii externe si de securitate comună si coordonarea cooperării poliţienesti si
judiciare în materiepenală;
c. încheierea de acorduri internaţionale.
30. Puterea legislativă a Consiliului Uniunii Europene este:
a. Împărţită cu Comisia Europeană,
b. Împărţită cu Parlamentul European,
c. Împărţită cu Consiliul European.
31. Comisia Europeană este o instituţie:

a. supranaţională;
b. interguvernamentală;
c. federală.
32. Comisarii europeni:

a. îsi desfăsoară activitatea în numele ţării lor de origine, reprezintă interesele acesteia;
b. nu îsi desfăsoară activitatea în numele ţării lor de origine, trebuind să se implice, fără
părtinire, în vedereaîndeplinirii obiectivelor comunitare;
c. îsi desfăsoară activitatea în numele ţării lor de origine, dar trebuie să respecte interesele
comunitare.
33. Comisarii europeni sunt:

a. selectaţi prin concurs, ca funcţionari publici pe perioadă nedeterminată;
b. propusi de guvernele statelor membre si numiţi pe o perioadă de cinci ani, Parlamentul
European trebuie si elsă îsi dea acordul pentru alegerea lor.
c. alesi de către cetăţenii statelor membre, prin vot universal direct pe o perioadă de patru ani.
34. Comisia Europeană are următoarele competenţe si atribuţii:

a. puteri executive - realizarea politicii comunitare;
b. Iniţiativă legislativă, impunerea dreptului european (împreună cu CEJ);
c. reprezentarea UE la nivel internaţional.
35. Cele mai importante 4 atribuţii ale Comisiei Europene sunt:
a. dreptul la iniţiativă, gardianul respectării Tratatelor, organ executiv pentru aplicarea politicii
comunitare,reprezentativitate în afară;
b. să împartă puterile legislative cu Consiliul de Ministri si Parlamentul, să vegheze la
respectarea Tratatelor
UE, să împartă puterile legislative cu Consiliul de Ministri si Parlamentul, să supervizeze toate
instituţiile UE;
c. coordonarea politicilor economice, definirea politicii externe si de securitate comună,
coordonarea cooperăriipoliţienesti si judiciare în materie penală, încheierea de acorduri
internaţionale.
36. Consiliul European este:

a. o instituţie interguvernamentală, creată în 1949, care are ca membri 47 de state europene,
cu sediul lastrasbourg;
b. o instituţie interguvernamentală a Uniunii Europene, care reuneste reprezentanţi la nivel
ministerial dinfiecare stat membru al UE;
c. cel mai important organ de decizie cu privire la procesul de integrare europeană, constituit
din sefii de statsau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene.
37. Asa cum reiese din Articolul 4 al Tratatului UE, Consiliul European:
a. este cea mai importantă instituţie de decizie a UE, având funcţia de forţă motorie a
unificării europene si deîmbinare a unor domenii distincte;
b. nu are, propriu-zis, statut de instituţie a UE, însă are un rol essential în trasarea priorităţilor
si definireaorientărilor politice generale ale UE, având funcţii importante de conducere, care
se află deasupra celor trei piloni, pe care îi angrenează;
c. are, propriu-zis, statut de instituţie a UE, „oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării
acesteia, stabilindobiectivele politice generale în vederea bunului mers al acestei dezvoltări."
38. Consiliul European:

a. împarte puterea legislativă la nivelul UE cu Comisia, Consiliul de Ministri si cu Parlamentul
European;
b. nu are un rol formal în promulgarea legilor UE, chiar dacă este cea mai influentă organizaţie
în acest proces,funcţia lui principală este de a conferi, mai degrabă, impulsul politic necesar
adoptării deciziilor si să pună bazele principiale ale politicii si dezvoltării arhitecturii
europene;
c. reprezintă puterea legislativă, deciziile politice ale Consiliului European sunt traduse în lege
urmândprocedurile legislative standard, care implică Comisia, Consiliul de Ministri si, în
majoritatea problemelor, Parlamentul European.
39. Aspectele majore aflate pe agenda de lucru a Consiliului European de la

“instituţionalizarea” sa în 1975, s-au referit la:
a. Afaceri generale si relaţii externe, Afaceri economice si financiare, Justiţie si afaceri
interne, Politică Socialăprivind ocuparea forţei de muncă, sănătăţii si protecţiei
consumatorilor, Competitivitate (Piaţă Internă, Industrie si cercetare, inclusive turism),
Transporturi, telecomunicaţiil si energie, Agricultura si pescuit, Mediu, Educaţie;
b. Afaceri generale si relaţii externe, Afaceri economice si financiare, Justiţie si afaceri
interne, Politică Socialăprivind ocuparea forţei de muncă, sănătăţii si protecţiei
consumatorilor,Competitivitate (Piaţă Internă, Industrie si cercetare, inclusive turism),
Uniunea Economică si Monetară, Transporturi, telecomunicaţiil si energie,
Agricultura si pescuit, Mediu, Educaţie;
c. alegerea prin vot direct a Parlamentului, lansarea Sistemului Monetar European si apoi a
Uniunii Economicesi Monetare, reforma diferitelor politici sectoriale, extindere, problematica
ambientală, tipuri de asistenţă acordată ţărilor asociate .
40. Parlamentul European este o instituţie:

a. supranaţională;
b. interguvernamentală;
c. federală.
41. Parlamentul European are următoarele atribuţii:

a. puteri legislative,
b. puteri bugetare,
c. control democratic.
42. Parlamentarii europeni sunt:
a. selectaţi prin concurs, ca funcţionari publici pe perioadă nedeterminată;
b. propusi de guvernele statelor membre si numiţi pe o perioadă de cinci ani;
c. sunt alesi în mod democratic, prin vot universal direct pe o perioadă de cinci ani.
43. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu alegerile pentru Parlamentul European
sunt corecte:
a. din 1979, deputaţii sunt alesi prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani;
b. se desfăsoară după aceleasi reguli în toate statele membre;
c. fiecare stat membru hotărăste cu privire la modul de desfăsurare a alegerilor, aplicând, însă,
aceleasi reguli democratice: dreptul de vot la 18 ani, egalitatea între sexe si votul secret .
44. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu Parlamentul European sunt adevărate:
a. Parlamentul European este alcătuit, în prezent, din 785 de deputaţi/ europarlamentari alesi
în cele 27 de statemembre ale Uniunii Europene extinse;
b. fiecare stat membru dispune, în aest mandat, de un număr fix de locuri, maximum 99 si
minimum 5 ;
c. pentru mandatul 2009-2014, fiecare stat membru va dispune de un număr fix de locuri,
maximum 96 siminimum 6.
45. Locurile în Parlamentul European sunt distribuite:

a. egal pentru fiecare stat membru;
b. proporţional cu populaţia fiecărui stat membru;
c. proporţional cu PNB-ul fiecărui stat membru.
46. În cadrul legislaturii 2009-2014, numărul de reprezentanţi în Parlamentul European

al României va fi de:
a. 35,
b. 33,
c. 30.
47. Începând cu 1 ianuarie 2007, Marea Britanie are în
Parlamentul European: a. 72 de voturi,
b. 78 de voturi,
c. 73 de voturi.
48. Deciziile Curţii Europene de Justiţie reprezintă în dreptul

Uniunii Europene: a. dreptul primar;
c. speţa .
49. Curtea Europeană de Justiţie îsi are sediul la:

a. Bruxelles,
b. Luxemburg,
c. Strasbourg.
50. Curtea Europeană de Justiţie:

a. este organul juridic al Comunităţilor Europene, are rolul puterii juridice;
b. este organul juridic al Comunităţilor Europene, dar are si putere legislativă si executivă;
c. este organul executiv al Comunităţilor Europene, are rolul puterii juridice.
51. Printre competenţele Curţii Europene de Justiţie se numără:

a. este responsabilă cu respectarea dreptului comunitar;
b. aplanarea conflictelor între statele membre, între Uniune si statele membre, între
organismele si instituţiiledin Uniunea Europeană, precum si între persoane fizice si Uniune;
c. este „gardianul” Tratatelor.
52. Judecătorii si avocaţii/procurorii generali ai Curţii Europene de Justiţie sunt:

a. numiţi de guvernele statelor membre de comun acord, pentru un mandat de sase ani, cu
posibilitatea de reînnoire ;
b. propusi de guvernele statelor membre si numiţi pe o perioadă de cinci ani, Parlamentul
European trebuie si elsă îsi dea acordul pentru alegerea lor;
c. alesi de către cetăţenii statelor membre, prin vot universal direct pe o perioadă de patru ani.
53. Judecătorii Curţii de Justiţie au

un mandat de: a. 5 ani;
b. 4 ani;
c. 6 ani.
54. Curtea Europeană de Conturi are următoarele atribuţii:

a. să împartă puterile legislative cu Consiliul de Ministri si Parlamentul, să vegheze la
respectarea Tratatelor
UE, verificarea conturilor si a execuţiei bugetului Uniunii Europene, să supervizeze toate
instituţiile UE;
b. verificarea conturilor si a execuţiei bugetului Uniunii Europene, cu dublul scop de a
îmbunătăţi gestionarearesurselor financiare si informarea cetăţenilor Europei cu privire la
utilizarea fondurilor publice de către autorităţile cu responsabilităţi de gestiune;
c. coordonarea politicilor economice, definirea politicii externe si de securitate comună,
coordonarea cooperăriipoliţienesti si judiciare în materie penală, încheierea de acorduri
internaţionale.
55. Membrii Curţii Europene de Conturi au

un mandat de: a. 5 ani;
b. 4 ani;
c. 6 ani.
1. Care din afirmaţiile de mai jos despre bugetul UE sunt corecte:

a. reprezintă suma bugetelor statelor membre;
b. trebuie să fie echilibrat în fiecare an;
c. toate cheltuielile trebuie finanţate în fiecare an prin venituri colectate de la membrii UE sau
rămase din anulanterior.
a. se alimentează, în principal, din contribuţia statelor membre – 1% din PNB
b. ca valoare totală se situează în jurul a 100 de miliarde de euro;
c. reprezintă 240 de euro pe cetăţean european (lucru valabil valabil pentru anul 2005),
respectiv 255 de euro(estimat pentru 2007-2013).
3. UE cheltuie aproximativ 80% din bugetul său pe:
a. Politici interne: agricultură si politică regională, concurenţa, afacerile economice si
financiare, educaţia si cultura, ocuparea forţei de muncă si afacerile sociale, energia si
transportul, întreprinderile, mediul, pescuitul, sănătatea si protecţia consumatorilor, societatea
informaţională, piaţa internă, justiţia si afacerile interne, cercetarea, impozitarea si uniunea
vamală, asistenţa pentru dezvoltare, politica comercială externă;
b. agricultură si politică regională;
c. politici interne, „altele” decât agricultură si politica regională, acţiuni externe, administraţie,
ajutor de preaderare.
4. În anul 2009, cheltuielile cu agricultura au reprezintă:

a. 7% din bugetul UE,
b. 31% din bugetul UE,
c. 45% din bugetul UE.
5. În anul 2009, cheltuielile de coeziune, pentru sprijinirea zonelor

sărace reprezintă: a. 7% din bugetul UE,
6. În anul 2009, ajutorul de pre-aderare a reprezintă:

7. În anul 2009, cheltuielile cu celelalte politici interne, altele decât agricultura si politica
de coeziune, reprezintă:
8. În anul 2009, ponderea cheltuielilor cu administraţia
UE reprezintă:
9. Nivelul cheltuielilor UE si ponderea acestora ca si cotă în PIB-ul statelor membre s-au

modificat de-a lungul timpului după cum urmează:
a. Cheltuiele UE au fost neglijabile până la sfârsitul anilor ‘60,crescând la mai puţin de 1 euro
pe cetăţeaneuropean;
b. De la începutul anilor 70 si până la începutul anilor 90, bugetul a crescut con stant, pornind
de la aproximativ
0,8 % si crescând la 1,2 % până în 1993;
c. De la extinderea din 1994, bugetul ca si cotă a PIB a rămas destul de stabil la aproximativ 2
%.
10. Priorităţile de cheltuieli ale UE si nivelul acestora s-au modificat de-a lungul timpului
după cum urmează:
a. până în 1965, bugetul era cheltuit mai mult în administraţie ;
b. Cheltuielile pentru politica agricolă comună au început în 1965 si în curând au dominat
bugetul, reprezentândîn mod regulat 80 % sau mai mult din cheltuielile totale; în 1972, au
ajuns la 92 % din buget;
c. de la data primei extinderi, 1973, cheltuielile de coeziune au început să crească în importanţă,
împingând înjos partea pentru agricultură. Suma părţilor acestor două mari subiecte a rămas
remarcabil de constantă, variind între 80 si 85 % din buget.
1. Procedura de stabilire a bugetului anual (după cum este stabilită în tratate),constă în:
a. Consiliul pregăteste un proiect preliminar al bugetului;proiectul Consiliului este prezentat
Comisiei pentruamendamente si adoptare; odată ce este votat deComisie,bugetul este înaintat
Parlamentului European care deţine oanumită putere de a-l amenda; după două citiri în
Parlament,Parlamentul European este forul care adoptă bugetul final, iar Presedintele
semnează;
b. Comisia pregăteste un proiect preliminar al bugetului; proiectul Comisiei este prezentat
Parlamentului pentruamendamente si adoptare; odată ce este votat de Parlament, bugetul este
înaintat Consiliului European care deţine o anumită putere de a-l amenda; după două citiri în
Consiliu si Parlament, Consiliul European este forul care adoptă bugetul final, iar Presedintele
semnează;
c. Comisia pregăteste un proiect preliminar al bugetului; proiectul Comisiei este prezentat
Consiliului pentruamendamente si adoptare; odată ce este votat de Consiliu, bugetul este
înaintat Parlamentului European care deţine o anumită putere de a-l amenda; după două citiri
în Consiliu si Parlament, Parlamentul European este forul care adoptă bugetul final, iar
Presedintele semnează.
2. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „Perspectivele Financiare”sunt corecte:

a. Începând cu anul 1958, bugetul UE este planificat multianual,iar componenta de cheltuieli
se regăsestedetaliată în cadrul “perspectivelor financiare”;
b. Începând cu anul 1988, bugetul anual al UE este ghidat, în principal, de un acord pe termen
mediu privindpriorităţile de cheltuieli, numit Perspective Financiare;
c. Deoarece Perspectivele Financiare sunt adoptate de toate instituţiile implicate în bugetare
(Comisia,Parlamentul European si Consiliul), existenţa acestora reduce disputele privind
bugetul anual.
3. Analizând comparativ estimarea din 2013 cu anul 1988 se pot observa, în legătură cu
cheltuielile UE, următoarele tendinţe:
a. menţinerea tendinţei de scădere a cheltuielilor pentru politica agricolă comună si de crestere

a cheltuielilor pentru coeziune;
b.tendinţa de scădere atât a cheltuielilor pentru politica agricolă comună, cât si a cheltuielilor
pentru coeziune;
c. scăderea la aproximativ 70% a ponderii însumate a cheltuielilor pentru politica agricolă
comună si de coeziune, în favoarea altor politici comune.

a. reprezintă suma bugetelor statelor membre;
b. trebuie să fie echilibrat în fiecare an;
c. toate cheltuielile trebuie finanţate în fiecare an prin venituri colectate de la membrii UE sau
rămase din anulanterior.

a. se alimentează, în principal, din contribuţia statelor membre –1% din PNB
b. ca valoare totală se situează în jurul a 100 de miliarde de euro;
c. reprezintă 240 de euro pe cetăţean european (lucru valabil valabil pentru anul 2005),
respectiv 255 de euro(estimate pentru 2007- 2013).
6. Veniturile UE provin din:

a. taxe vamale si prelevările variabile aplicate importurilor de produse agricole
dinspre non-membri; b. TVA;
c. un procent din suma PNB-ului statelor membre (ulterior transformat în Venit National Brut-
GNI) calculat la preţul pieţei.
7. Care sunt cele patru surse principale de venit, cunoscute sub numele de „resurse
proprii” în jargonul
UE:
a. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun,perceperea de impozite în
agricultură, resursa TVA,diverse;
b. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun, resursa TVA, contribuţia bazată pe
PNB, diverse;
c. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun,perceperea de impozite în
agricultură, resursa TVA,contribuţia bazată pe PNB.
8. În categoria de surse de venit ale UE etichetate ca diverse intră:

a. Taxele plătite de angajaţii instituţiilor europene;
b. Taxele plătite de angajaţii instituţiilor europene, amenzi si surplusuri din anii
anteriori;
c. Amenzi si surplusuri din anii anteriori.

1. În perioada 1971- 2013, se pot observa următoarele tendinţe cu privire la veniturile
UE:
a. o tendinţă de scădere a veniturilor provenite din tarifele aplicate produselor agricole care
sunt importate dinstatele nemembre de la peste 30% în anii ’70 la între 20% - 10% în anii
’80, sub 5% în anii ’90; veniturile tarifare provenind de la Tariful Extern Comun au
înregistrat o tendinţă spectaculoasă de crestere în anii ’70 de la aproximativ 20% la
aproximativ 50% în 1977, urmată de o scădere continuă. În 2013, cele două categorii de taxe
- vamale si agricole - vor cumuli aproximativ 15%, faţă de 30% cât cumulau în 1988;
b. importanţa resursei TVA s-a micsorat, dar se prevede să crească în importanţă. În 2013 va
reprezenta peste
60% faţă de aproximativ 10% în 1988;
c. creste tot mai mult ca importanţă în alimentarea bugetului UE, contribuţia bazată pe PNB-
ul statelor membre,care va reprezenta în 2013 peste 70% faţă de 10% în 1988.
2. Rata precisă a contribuţiei statelor membre, ca si cotă din PNB:

a. se situează în jurul a 1%, cu rambursări ulterioare, de la intrarea în vigoare a rabatului
Marii Britanii; b. este fix 1% în fiecare an;
c. variază de la an la an în fiecare Stat Membru datorită complexităţilor sistemului; cea mai
mare cifră în 1999 a fost de 0,99 %, pentru Grecia si Irlanda, cea mai mică cifră a fost cea a
Marii Britanii de 0,61 % datorită rabatului Marii Britanii.
3. Un stat membru este contribuabil net dacă:

a. plăteste mai mult la bugetul UE decât primeste de la acesta;
b. plăteste mai puţin la bugetul UE decât primeste de la acesta;
c. UE decide astfel, în funcţie de situaţia economică a acestuia.
4. Un stat membru este recipient net dacă:

a. plăteste mai mult la bugetul UE decât primeste de la acesta;
b. plăteste mai puţin la bugetul UE decât primeste de la acesta;
c. UE decide astfel, în funcţie de situaţia economică a acestuia.
5. Cele mai mari capitole în bugetul UE sunt:

a. administraţia si cercetarea;
b. politica agricolă comună (PAC) si fondurile de coeziune;
c. política externă si asistenţa pentru dezvoltare.
6. Fondurile structurale si de coeziune reprezintă aproximativ ______ din

bugetul actual al UE.
a. 30%;
b. 25%;
c. 10%.
7. „Rabatul” Marii Britanii:

a. reprezintă reducerea cheltuielilor necesare constituirii bugetului UE, pe care Marea
Britanie o acordă noilorstate membre UE, si echivalează cu returnarea către aceste state a două
treimi din diferenţa între sumele provenite din TVA pe care noile state membre le varsă la
bugetul comunitar si fondurile europene absorbite de acestea;
b. reprezintă premiul acordat de Marea Britanie, de 5% din cuantumul sumelor necesare a fi
virate la bugetulUE de către oricare stat membru care reuseste să vireze toţi banii aferenţi unui
an, în primul trimestru al acelui an;
c. reprezintă returnarea către Marea Britanie a două treimi din diferenţa între sumele
provenite din TVA, pe careMarea Britanie le varsă la bugetul comunitar, si fondurile europene
absorbite în Regatul Unit.
1. Politicile principale ale UE, care totalizează 80% din bugetul UE, sunt:
a. concurenţa, afacerile economice si financiare, educaţia si cultura, ocuparea forţei de muncă
si afacerilesociale, energia si transportul, întreprinderile,mediul, pescuitul, sănătatea si
protecţia consumatorilor, societatea informaţională, piaţa internă, justiţia si afacerile
interne,cercetarea,impozitarea si uniunea vamală, asistenţa pentru dezvoltare, politica
comercială externă;
b. politica agricolă comună (PAC) si „politica de coeziune" (numită si politică regională);
c. depinde de statul membru, de sectorul în discuţie sau de aria specifică, de exemplu: politica
în domeniulpescuitului este crucială în nordul Spaniei sau politica în domeniul transportului
este importantă pentru transportul rutier de marfă sau politica concurenţei este esenţială în
anumite cazuri de fuziuni.
2. Anul în care si-a început viaţa Politica Agricolă

Comună(PAC) a fost: a. 1958;
b. 1962;
c. 1965.
3. Scopul iniţial al PAC a fost:

a. să scadă veniturile fermierilor din UE;
b. de a păstra preţurile agricole înalte si stabile;
c. de a-i determina pe fermieri să asocieze în cadrul unor ferme mari.
4. Ţările bogate tind să-si sprijine fermierii prin:

a. impozite;
b. subvenţii si preţuri ridicate;
c. acordarea de plăţi directe.
5. Ţările sărace tind:

a. să-si impoziteze fermierii, în special pe cei care produc recolte pentru export;
b. să-si sprijine fermierii prin subvenţii si preţuri ridicate;
c. să-si sprijine fermierii prin acordarea de plăţi directe.
1. În câmpia pariziană, fermele:

a. tind să fie foarte mari si foarte tehnologizate, utilizează seminţe scumpe, înaltproductive,
rezistente la bolipentru a-si spori „productivitatea", mari cantităţi de pesticide pentru a
controla dăunătorii, mari cantităţi de îngrăsăminte chimice pentru a menţine fertilitatea
solului si masini performante, care economisesc munca pentru a planta, supraveghea si
recolta;
b. tind să fie mai mici, mai tradiţionale, iar echipamentele agricole, mult mai simple;
c. sunt, mai curând, administrate de o societate decât ferme familiale.
2. În insulele grecesti, fermele:

a. tind să fie foarte mari si foarte tehnologizate, utilizează seminţe scumpe,
înaltproductive, rezistente la bolipentru a-si spori „productivitatea", mari cantităţi
de pesticide pentru a controla dăunătorii, mari cantităţi de îngrăsăminte chimice
pentru a menţine fertilitatea solului si masini performante, care economisesc
munca pentru a planta, supraveghea si recolta;
b. tind să fie mai mici, mai tradiţionale, iar echipamentele agricole, mult mai
simple;c. sunt, în general, ferme familiale.
3. Terminologia economică standard pentru „sprijinirea preţului intern" în cadrul PAC

este „pricefloor". Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu „price-
floor":
a. UE a stabilit (si încă stabileste) „price-floor" pentru toate produsele agricole majore -
cereale, produse lactate,carne de vită, carne de viţel si zahăr;
b. de când există PAC, datorită „price-floor", preţurile pentru toate produsele agricole majore
au fost cu 50% -
100% mai mari decât preţurile mondiale;
c. „price-floor" au fost impuse prin cumpărarea garantată, nelimitată de către autorităţile PAC,
dar numai înultimă instanţă.
4. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „preţul-ţintă“, în cazul grâului, sunt
corecte:
a. Este primul preţ de stabilit, un preţ teoretic, o linie directoare a preţurilor concrete, se referă
la preţul devânzare al grâului în Duisburg, un oras situat exact în centrul regiunii Ruhr
(deoarece în această localitate s-a înregistrat cea mai redusă ofertă);
b. Este cel mai important preţ operaţional, stabilit la un nivel inferior la preţului de vânzare
al grâului înDuisburg, cu 12- 20% mai redus, este preţul la care autorităţile sunt îndrituite „să
intervină", adică să cumpere cantităţi nelimitate de grâu la pe piaţa oricărui stat membru al UE;
c. este preţul minim la care grâul poate fi importat în UE din ţări terţe. Acesta este stabilit ca
preţul-ţintă minuscosturile de transport si manipulare pentru grâul importat - care soseste în
cel mai mare port al Europei, Rotterdam – si vândut la Duisburg.
5. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „preţul de intervenţie“,în cazul grâului,
sunt corecte:
al grâului înDuisburg, cu 12-20% mai redus, este preŢul la care autorităţile sunt îndrituite „să
1. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „preţul prag “, în cazul grâului, sunt
corecte:
al grâului înDuisburg, cu 12-20% mai redus, este preţul la care autorităţile sunt îndrituite „să
2.Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
a. Preţul de intervenţie este cu 12-20% mai redus decât preţulţintă;
b. Preţul-prag este întotdeauna peste preţul de intervenţie;
c. Preţul-ţintă sau price-floor este preţul minim.
3. Conform unei estimări a Comisiei Europene privind pre-reforma PAC, 20 % dintre

fermieri deţin 80 % din beneficiile PAC (Comisia Europeană, 1994). Care din
afirmaţiile de mai jos vin în sprijinul acestei estimări?
a. circa 80% din producţia fermelor provine de la fermele mari, eficiente, iar un „price-floor"
recompenseazăproducţia indiferent de mărimea fermei.
b. 80% din cheltuielile PAC, adică 18,4 miliarde de euro au fost cheltuite pentru 1,38 milioane
de ferme, ceeace înseamnă 13.333 de euro/fermă. Cele 20% din cheltuielile PAC rămase, 4,6
miliarde de euro, au fost împărţite între 5,52 milioane de ferme, implicând o medie de 833 de
euro/fermă.
c. pentru 80% dintre ferme, cheltuielile PAC au fost mici; nu este de mirare că cei mai mulŢi
fermieri au spuscă PAC este inadecvată si au protestat vehement împotriva oricărei reduceria
cheltuielilor PAC, în schimb 1,38 milioane de proprietari ai fermelor mari care au primit 52%
din întregul buget comunitar! Deci, mai mult de jumătate din bugetul UE ajută numai 0,4% din
populaŢia UE.
4. Efectele PAC între anii '60 si '90 au fost:
a. Cresterea echitabilă a veniturilor fermierilor,

b. Cresterea preţurilor suportată de consumatorii europeni,
c. Cresterea importurilor UE de produse agricole.
5. Urmare a aplicării PAC, în legătură cu veniturile fermierilor europeni se poate afirma:
a. venitul mediu din agricultură pe muncitor ocupat în acest sector era în medie cu 40 % mai
mic decât venitulpe muncitor în economia UE, luată în ansamblu;
b. venitul mediu din agricultură pe muncitor ocupat în acest sector era în medie cu 50 % mai
mic decât venitul pe muncitor în economia UE, luată în ansamblu;
c. venitul mediu din agricultură pe muncitor ocupat în acest sector era în medie cu 40 % mai
mare decât venitul pe muncitor în economia UE, luată în ansamblu.
6. Industrializarea fermelor, determinată de PAC, a determinat la rândul său:

a. poluare, probleme legate de bunăstarea animalelor, dispariţia fermelor de familie;
b. poluare, scăderea atractivităţii sectorului agricol;
c. reducerea preţurilor, probleme legate de bunăstarea animalelor.
7. Problema dispariţiei fermelor de familie în Europa, urmare a aplicării PAC, s-a

manifestat prin:
a. provenienţa venitului total al proprietarilor fermelor preponderent din alte surse decât
agricultura;
b. pe de o parte, majoritatea fermelor reprezentau doar o ocupaţie part time pentru milioane de
fermieri carelucrau la ele, iar pe de altă parte, foarte puţine ferme mari furnizau cea mai mare
parte a alimentelor din Europa si o viaţă generoasă pentru câteva sute de mii de fermieri;
c. fermele de mărime intermediară, ai căror proprietari încercau să-si facă o viaţă în agricultură,
se găseaupermanent la limita falimentului.
8. Care a fost cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC si care este explicaţia acesteia:
a. toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a păstra preţurile interne
în UE mult pestepreţurile mondiale, deci cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC era
reducerea acestor preţuri;
b. toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a păstra preţurile interne
în UE subpreţurile mondiale, deci cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC era cresterea
acestor preţuri;
c. toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a cumpăra întreaga
producţie de pe piaţă, înultimă instanţă, deci cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC era
cresterea contribuţiei statelor membre pentru a asigura cumpărarea întregii producţii de
alimente.
9. De-a lungul anilor '80, până la reformele din 1988, UE a experimentat un set ad-hoc si
extrem de complex de controale asupra producţiei agricole. Putem puncta ca politici
notabile:
a. contingentele de producţie pentru fermierii din domeniul produselor lactate si pentru sfecla
de zahăr;
b. instituirea „cantităţilor maxim garantate" pentru toate produsele agricole majore, cu excepţia
cărnii de vită;
c. taxarea fermierilor, atunci când depăseau plafoanele de producţie specificate.
10. În 1986, întreaga lume s-a angajat la un set de negocieri comerciale -Runda Uruguay,
al cărei obiectiv principal a fost:
a. reducerea politicilor agricole protecţioniste, cum erau cele ale SUA, UE si Japonia;
b. liberalizarea comerţului cu produse agricole si industriale;
c. stabilirea unor politici protecţioniste în comerţul cu produse agricole.
1.Acordul privind agricultura încheiat în 1994 în cadrul Rundei Uruguay a avut ca efecte
importante asupra PAC, următoarele:
a. taxele variabile si restricţiile cantitative la import trebuiau transformate în taxe
standard, nefluctuante; b. reducerea sprijinului intern;
c. angajamentul de a reduce gradual subvenţionarea exporturilor cu procente între 1,3 si 1,5.
2. Fundamentul reformelor MacSharry, adoptate la mijlocul anului
1992 consta în: a. cumpărările garantate la „price-floor";
b. „plăţile compensatorii";
c. instituirea „cantităţilor maxim garantate" pentru toate produsele agricole majore, cu excepţia
cărnii de vită.
3. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu prevederile „set-aside"introduse de
reforma MacSharry:
a. pentru a obţine plata directă, fermierii trebuiau să accepte să reducă cu 15% suprafaţa pe
care o cultivau.
b. pentru produsele animaliere, au fost implementate scheme de natură similară, iar pachetul
conţinea un numărde măsuri în favoarea mediului si a bunăstării animalelor. De exemplu,
fermierii primeau o primă pe animal pentru păstrarea numărului de capete pe hectar sub
limitele specificate. c. nu priveste sectoarele laptelui si zahărului nu au fost reformate.
4. Reforma PAC - în particular, reducerea „price-floor" al UE către nivelurile preţurilor
mondiale - a rezolvat o serie dintre problemele PAC după cum urmează: a. nivelul total
al cheltuielilor PAC a scăzut considerabil;
b. stocurile de alimente ale UE au scăzut brusc;
c. UE a renunţat definitiv la practicarea dumpingului alimentar pe pieţele internaţionale.
5. Impactul PAC asupra mediului la începutul anilor 2000 a însemnat:

a. poluarea cu nitraţi si alte substanţe a râurilor, lacurilor si apelor subterane, inclusiv a surselor
de apă potabilă,eroziunea, poluarea si sărăcirea solului;
b. daune asupra atmosferei si asupra peisajelor rurale;
c. abandonarea fermelor extensive folositoare mediului în cele mai sărace regiuni.
6. În decursul următorilor ani, PAC va evolua si mai mult, pentru a continua:
a. să fie o politică vie, care să reflecte nevoile si asteptările societăţii europene; să promoveze
o agriculturădurabilă, oferind produse sănătoase, de calitate, protejând în acelasi timp mediul
si bunăstarea animalelor;
b. să sprijine rolul multifuncţional al agricultorilor în calitate de furnizori de bunuri publice
pentru societate; să promoveze cresterea si crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale;
c. să contribuie la consolidarea unui sector agricol competitiv si inovator, care să poată face
faţă provocărilor depe piaţa mondială; să fie gestionată prin norme simple si transparente.
7. Actuala PAC:
a. urmăreste sprijinirea veniturilor agricultorilor, încurajându-I totodată să producă mărfuri

de înaltă calitatecerute de piaţă si să găsească noi modalităţi de a-si îmbunătăţi activitatea,
precum sursele ecologice regenerabile de energie;
b. ţine seama pe deplin de preocupările consumatorilor si contribuabililor, lăsând în acelasi

timp agricultorilordin UE libertatea de a-si adapta producţia la cerinţele pieţei;
c. instituie un nou sistem, în cadrul căruia agricultorii vor continua să primească plăţi directe
cu scopul de amenţine stabilitatea veniturilor, dar legătura cu producţia a fost eliminată.
8. Politica de dezvoltare rurală a UE, pentru perioada 2007 -2013, va avea la bază
următoarele teme, în conformitate cu axele definite în noul Regulament privind
dezvoltarea rurală:
a. ameliorarea competitivităţii în sectorul agricol; ameliorarea mediului, sprijinirea gestionării
terenurilor si îmbunătăţirea calităţii vieţii; diversificarea economiei în zonele rurale;
b. ameliorarea competitivităţii în sectorul agricol; ameliorarea mediului, sprijinirea gestionării
terenurilor si îmbunătăţirea calităţii vieţii;
c. diversificarea economiei în zonele rurale.
9. Impactul PAC în România, în perioada 2007-2013, poate fi pus în evidenţă prin:

a. oportunităţi de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5
miliarde de euro, prin
Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală;
b. va fi negativ datorită limitării producţiei prin măsuri precum „cotele de lapte”;
c. oportunităţi de finanţare pentru un sector piscicol competitiv, modern si dinamic, în
valoare de 307,6 de milioane de euro, prin Programul Operaţional pentru Pescuit va
beneficia în perioada 2007-2013.
10. Fondul European pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală urmăreste:
a. formarea în noile tehnici agricole si mestesuguri rurale;asistenţă pentru in stalarea tinerilor
agricultori/ asistenţă pentru pensionarea agricultorilor; modernizarea clădirilor si masinilor
agricole;
b. asistenţă acordată agricultorilor pentru îndeplinirea standardelor UE, de exemplu cele
referitoare la protecţiamediului, bunăstarea animalelor si sănătatea publică;
c. instalarea de echipamente de prelucrare a produselor în cadrul fermei, astfel încât
agricultorii să câstige mai mult din produsele fermei prin valoarea adăugată.
1. Afirmaţia “activitatea economică a Europei este puternic concentrate geografic” este
demonstrată de faptul că:
a. 43 % din activitatea economică si 75 % din investiţiile în cercetare si inovare se concentrează
pe doar 14 % din teritoriul european, asa-numitul pentagon între Londra, Hamburg, München,
Milano si Paris;
b. populaţia localizată în „centru" se bucură de venituri si rate ale somajului mai ridicate;
c. decalajele de dezvoltare sunt mult mai semnificative decât în cazul S.U.A. si al Japoniei.
2. Ce se înţelege prin tendinţa de divergenţă regională:
a. persistenţa unor disparităţi de dezvoltare între diferitele regiuni ale unei ţări;
b. apropierea între nivelul PIB pe locuitor a regiunilor UE;
c. dispersarea activităţii economice către regiunile cel mai puţin favorizate.
3. Care este indicatorul macroeconomic cel mai utilizat în politica regională a UE pentru
cuantificarea disparităţilor regionale:
a. salariul minim pe economie;
b. produsul intern brut pe locuitor ;
c. rata somajului.
4. Ce se înţelege prin tendinţa de convergenţă regională:

a. persistenţa unor disparităţi de dezvoltare între diferitele regiuni ale unei ţări;
b. apropierea între nivelul PIB pe locuitor a regiunilor UE;
c. concentrarea activităţii economice în regiunile centrale.
5. Scopul politicii regionale a UE este:

a. de a determina apropierea între nivelul PIB pe locuitor a regiunilor UE;
b. de a determina concentrarea activităţii economice către regiunile cel mai puţin favorizate;
c. de a împiedica dispersarea activităţii economice către regiunile cel mai puţin favorizate.
6. Suprafaţa pe care o numim „inima UE" sau centrul economic al Europei:

a. acoperă 1/7 din suprafaţa Europei, dar 1/3 din populaţia sa si ½ din activitatea sa economică;
b. acoperă 65% din suprafaţă si deţine 40% din populaţie, dar numai 20% din activitatea
economică;
c. acoperă 20% din suprafaţă si deţine 40% din populaţie si 65 % din activitatea economică.
7. Care din afirmaţiile de mai jos reflectă disparităţi regionale la nivel sub-naţional în
UE:
a. cea mai bogată regiune din Marea Britanie, Inner London, are un venit/locuitor care este cu
166% mai maredecât media UE25, în timp ce venitul/locuitor în cea mai săracă regiune
britanică, Merseyside, este cu 30% sub medie;
b. în Spania, venitul madrilenilor este cu 21% peste media UE25, în timp ce venitul
locuitorilor din
Extremadura este cu 46% sub medie;
c. venitul în regiunea Trentino-Alto Adige din nordul Italiei, este cu 50% peste medie, în timp
ce în Campinaeste cu 28% sub medie.
8. Pentru care din ţările de mai jos este adevărată afirmaţia că, între 1988 si 2000, a trecut
de la un nivel al venitului care reprezenta doar 64% din media UE15 la un nivel care
depăseste cu 15% media: a. Spania;
b. Irlanda;
c. Grecia.
9. Instrumentele structurale ale UE, pentru perioada 2007 – 2013, sunt:

a. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul
de Coeziune
(FC);
b. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European
pentru Pescuit (FEP);
c. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul
de Coeziune(FC), acţiune complementară : Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP).
10. În prezent, UE cheltuie în regiunile cel mai puţin

favorizate circa:
a. 1/2 din bugetul său;
b. 1/3 din bugetul său;
c. 1/4 din bugetul său.
1. Fondul de Coeziune finanţează direct proiecte

individuale în domeniul:
a. protecţiei mediului;
b. transporturilor;
c. agriculturii.
2. Fondul European pentru Dezvoltare Regională:
a. finanţează lucrări de infrastructură, investiţii pentru creare de locuri de muncă, proiecte de
dezvoltare localăsi sprijin pentru IMM-uri;
b. îi sprijină pe someri si populaţia dezavantajată să revină la lucru, mai ales prin finanţarea
unor măsuri depregătire profesională si acordarea de ajutoare pentru sistemele de recrutare;
c. finanţează măsuri de dezvoltare rurală si ajutor pentru fermieri, mai ales în regiunile cel mai
puţin favorizate.
3. Fondul Social European:

unor măsuri de pregătire profesională si acordarea de ajutoare pentru sistemele de recrutare
;
puţin favorizate.
4. Regulile de bază în ceea ce priveste cheltuirea fondurilor structural sunt:

a. concentrarea: cheltuielile trebuie să fie concentrate geografic; programarea: cheltuielile
trebuie să se realizezeîn contextual unor programe generale de dezvoltare care sunt elaborate
de membrii UE si aprobate de Comisie;
b. parteneriatul: Comisia, statele membre vizate, autorităţile regionale si locale, patronatele
si sindicatele vorcolabora la cheltuirea fondurilor;
c. monitorizarea si evaluarea: cheltuirea fondurilor va fi monitorizată si evaluată;
compatibilitatea sicomplementaritatea: cheltuielile vor fi compatibile cu prevederile tratatelor
si cu celelalte politici comunitare, cum ar fi Piaţa Comună, PAC si politica comună în domeniul
pescuitului.
5. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la Fondurile structurale sunt corecte:
a. sunt cheltuite pe proiecte alese la nivel european;
b. alegerea proiectelor si managementul lor sunt doar în responsabilitatea autorităţilor naţionale
si regionale;
c. proiectele sunt cofinanţate atât prin fonduri naţionale, cât si prin fonduri comunitare.
6. Ce se înţelege prin asa-numitul „principiu al adiţionalităţii" în materie de
fonduri structurale: a. finanţarea comunitară înlocuieste fondurile naţionale;
b. cheltuirea fondurilor va fi monitorizată si evaluată;
c. finanţarea comunitară nu ar trebui utilizată pentru a economisi fondurile naţionale.
7. Sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:
a. Fondurile structurale ale UE sunt în număr de 4;
b. Fondul European pentru Dezvoltare Regională face parte din fondurile structurale ale UE;
c. Fondul European pentru Orientare si Garanţie Agricolă -secţiunea Orientare finanţează
măsuri de dezvoltare rurală si ajutor pentru fermieri, mai ales în regiunile cel mai puţin
favorizate;
d. Fondul Social European sprijină pe someri si populaţia active (angajaţii), mai ales prin
finanţarea unor măsuri de pregătire profesională si acordarea de ajutoare pentru sistemele de
recrutare.
8. Obiectivul central al politicii de coeziune și al instrumentelor sale în perioada 2007 -

2013 este: o mai mare creștere economică și mai multe locuri de muncă pentru toate
regiunile și orașele din Uniunea Europeană.
a. Adevărat;
b. Fals.
9. În afară de adiţionalitate, cheltuielile structurale sunt caracterizate prin următoarele

reguli sau principii de bază:
a. Concentrarea, Programarea, Compatibilitatea si complementaritatea, Evaluarea;
b. Cooperarea, Parteneriatul, Monitorizarea si evaluarea , Compatibilitatea si
complementaritatea;
c. Concentrarea, Programarea, Parteneriatul, Monitorizarea si evaluarea, Compatibilitatea si
complementaritatea;
d. Cooperarea, Monitorizarea si evaluarea, Compatibilitatea si complementaritatea, Evaluarea.
10. În ceea ce priveste noile obiective de intervenţie ale politicii regionale, 82% din totalul
fondurilor se va îndrepta spre regiunile de _____________________ – regiunile cu PIB
per capita sub 75% din media
UE, care adăpostesc 35 % din populaţia UE, în cadrul
Obiectivului
„_______________________________________”.
a. Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă; Competitivitate regională și ocuparea
forţei de muncă;
b. Convergenţă; convergenţă;
c. Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă; Convergenţă;
d. Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă; Cooperare teritorială europeană.
1. Instrumentele structurale ale UE, pentru perioada 2007 – 2013, sunt:
a. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul
de Coeziune
(FC);
b. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European
pentru Pescuit (FEP);
c. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul
de Coeziune(FC), acţiuni complementare: Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP).
2. Fondurile alocate României pentru perioada 2007-2013 prin Instrumentele

structurale se ridică la: a. 347,4 miliarde de euro,
b. 19,7 miliarde euro
c. 7,522 miliarde euro.
3. Obiectivele urmărite pentru România, în urma cheltuirii sumelor alocate prin

Instrumentele structurale ale UE, pentru perioada 2007 – 2013, sunt:
a. Creșterea PIB-ului cu 15-20 % până în 2015,
b. Creșterea ratei ocupării forţei de muncă de la 57,4 la 64 %,
c. Investirea în 1 400 km de șosele noi sau rehabilitate.
a. Toate regiunile României sunt eligibile pentru Obiectivul „Convergenţă”, pentru care sunt
alocaţi 19,2miliarde euro;
b. Nicio regiune de dezvoltare din România nu este eligibilă pentru Obiectivul
„Competitivitate regională șiocuparea forţei de muncă”;
c. Toate regiunile României sunt eligibile pentru Obiectivul „Cooperare teritorială
europeană”, pentru care suntalocaţi 455 milioane euro.
5. Priorităţile naţionale de dezvoltare ale României definite în Planul Naţional de
Dezvoltare 2007-2013 sunt:
a. Dezvoltarea infrastructurii de bază în conformitate cu standardele europene; Creșterea
competitivităţii petermen lung; Dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman;
Dezvoltarea capacităţii administrative; Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
b. Cresterea competitivităţii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;
Dezvoltarea simodernizarea infrastructurii de transport; Protejarea si îmbunătăţirea calităţii
mediului; Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării si a incluziunii sociale si
întărirea capacităţii administrative; Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivităţii în
sectorul agricol; Diminuarea dispartităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
c. Cresterea productivităţii în agricultură, Garantarea unui nivel de viaţă echitabil populaţiei
din agricultură,Stabilizarea pieţelor, Garantarea securităţii aprovizionărilor, Asigurarea
consumatorului cu provizii la preţuri raţionale.
6. Fondurile pentru agricultură si pescuit alocate României de către UE, pentru perioada
2007 – 2013, sunt:
a. Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA),
b. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),
c. Fondul European pentru Pescuit (FEP).
7. Fondurile pentru agricultură si pescuit alocate României, pentru perioada 2007-
2013 se ridică la: a. 347,4 miliarde de euro,
b. 19,7 miliarde euro,
c. 7,522 miliarde euro.
8. Obiectivele urmărite pentru România, în urma cheltuirii sumelor alocate prin

Fondurile pentru agricultură si pescuit, pentru perioada 2007 – 2013, sunt:
a. creșterea calităţii vieţii in mediul rural; creșterea ratei ocupării forţei de muncă in mediul
rural;
b. cresterea productivităţii în agricultură; garantarea unui nivel de viaţă echitabil populaţiei
din agricultură;stabilizarea pieţelor; garantarea securităţii aprovizionărilor; asigurarea
consumatorului cu provizii la preţuri raţionale;
c. cresterea competitivităţii sectoarelor agricole si forestiere; îmbunătăţirea mediului si a
spaţiului rural:
calitatea vieţii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale; Leader.
9. Măsurile de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură
(FEGA) sunt implementate în România prin:
a. Agenţia de Plăţi si Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP),
b. Agenţia Naţională pentru Pescuit si Acvacultură (ANPA);
c. Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură (APIA),
d. Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură (APIA);
e. Agenţia de Plăţi si Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP),
f. Agenţia Naţională pentru Pescuit si Acvacultură (ANPA).

a. Agenţia de Plăţi si Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP) acordă finanţare pentru
activităţile de diversificareeconomică, turism, conservarea patrimoniului natural etc.;
b. Agenţia Naţională pentru Pescuit si Acvacultură (ANPA) gestionează Programul
Operaţional pentru Pescuit al României ;
c. Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură (APIA) acordă subvenţii sub formă de
plăţi directe la hectar, gestionate de Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), si
în cadrul măsurilor de piaţă, pentru implementarea mecanismelor comerciale conform
Politicii Agricole Comune (PAC).
1. Cea mai mare parte a cheltuielilor regionale ale UE este canalizată prin Fondurile
structurale si Fondul de coeziune, subsumate unei strategii generale, care vizează:
a. să combată somajul;
b. să stimuleze cresterea economică în regiunile sărace;
c. să păstreze preţurile agricole înalte si stabile.
2. Fondul de Coeziune finanţează direct proiecte
individuale în domeniul:
a. protecţiei mediului;
b. transporturilor;
c. agriculturii.
3. Fondul European pentru Dezvoltare Regională:
puţin favorizate.
4. Fondul Social European:

puţin favorizate.
5. Regulile de bază în ceea ce priveste cheltuirea fondurilor structural sunt:

a. concentrarea: cheltuielile trebuie să fie concentrate geografic; programarea: cheltuielile
trebuie să se realizezeîn contextual unor programe generale de dezvoltare care sunt elaborate
de membrii UE si aprobate de Comisie;
b. parteneriatul: Comisia, statele membre vizate, autorităţile regionale si locale, patronatele
si sindicatele vorcolabora la cheltuirea fondurilor;
c. monitorizarea si evaluarea: cheltuirea f ondurilor va fi monitorizată si evaluată;
compatibilitatea sicomplementaritatea: cheltuielile vor fi compatibile cu prevederile tratatelor
si cu celelalte politici comunitare, cum ar fi Piaţa Comună, PAC si politica comună în domeniul
pescuitului.
6. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la Fondurile structurale sunt corecte:
a. sunt cheltuite pe proiecte alese la nivel european;
b. alegerea proiectelor si managementul lor sunt doar în responsabilitatea autorităţilor naţionale
si regionale;
c. proiectele sunt cofinanţate atât prin fonduri naţionale, cât si prin fonduri comunitare.
7. Ce se înţelege prin asa-numitul „principiu al adiţionalităţii" în materie de
fonduri structurale: a. finanţarea comunitară înlocuieste fondurile naţionale;
b. cheltuirea fondurilor va fi monitorizată si evaluată;
c. finanţarea comunitară nu ar trebui utilizată pentru a economisi fondurile naţionale.
8. Fondurile alocate României, prin politica regională a UE, pentru perioada 2007 -2013,
în valoare de 19,7 miliarde euro vizează următoarele obiective:
a. cresterea PIB-ului cu 15-20 % până în 2015;
b. cresterea ratei ocupării forţei de muncă de la 57,4 la 64 %;
c. investirea în 1 400 km de sosele noi sau reabilitate.
9. În România, Programele operaţionale, sub obiectivul "cooperare teritorială
europeană", în perioada 2007-2013, sunt:
a. Programul operaţional dezvoltarea resurselor umane; Programul operaţional cresterea
competitivităţiieconomice; Programul operaţional transport; Programul operaţional mediu;
Programul operaţional dezvoltarea capacităţii administrative; Programul operaţional regional;
Programul operational asistenţă tehnică;
b. Cooperare Teritorială Transnaţională, Cooperare Teritorială Transfrontalieră, Cooperare
Teritorială Inter-regională;
c. Programul operaţional dezvoltarea resurselor umane; Programul operaţional cresterea
Programul operational asistenţă tehnică; Cooperare Teritorială Transnaţională, Cooperare
Teritorială Transfrontalieră, Cooperare Teritorială Interregională.
10. Programele operaţionale sub obiectivul "convergenţă", în România, în perioada

2007-2013, sunt:
a. Programul operaţional dezvoltarea resurselor umane; Programul operaţional cresterea
Programul operational asistenţă tehnică;
b. Cooperare Teritorială Transnaţională, Cooperare Teritorială Transfrontalieră, Cooperare
Teritorială Inter-regională;
c. Programul operaţional dezvoltarea resurselor umane; Programul operaţional cresterea
Programul operational asistenţă tehnică; Cooperare Teritorială Transnaţională, Cooperare
Teritorială Transfrontalieră, Cooperare Teritorială Interregională.

Grile IEE 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile IEE 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

*nota: unde e evidentiat cu galben acela e raspunsul, unde nu e evidentiat si ai text ca mai

jos, asta e raspunsul.

SUBIECTE REZOLVATE LA ECONOMIE EUROPEANA

1) Ce reprezinta integrarea economica?

2) Ce reprezinta tratamentul comercial diferential?

3) Ce este integrarea pozitiva?

4) Ce este integrarea negativa?

5) Enumerati si explicati stadiile integrarii economice?

6) Ce reprezinta planul Marshall?

7) Care sunt parintii integrarii Europene?

8) Cand si unde a fost semnat tratatul privind CECO?

9) Care a fost prima institutie cu puteri supra nationale din Europa?

11) Ce presupunea uniunea vamala ?

12) Care erau obiectivele tratatului Euratom ?

13) Cand si unde sa semnat tratatul de fuziune ?

14) Explicati etapele crearii uniunii vamale ?

15) Enumerati tarile membre ale Uniunii Europene?

16) Principiile actului unic european?

17) Cand a intrat in vigoare tratatul de la Maastricht?

18) Explicati etapele trecerii la uniunea economica si monetara?

19) Criteriile de convergenta?

20) Ce reprezinta pactul de stabilitate?

21) Explicati disciplina bugetara impusa de tratatul de la Maastricht?

23) Care este tratatul extinderii?

24) Care este si cand a fost semnat tratatul constitutiei?

25) Enumerati sectiunile constitutiei Europene?

26) Ce reprezinta tariful vamal comun?

27) Parlamentul European?

28) Structura Parlamentului European?

29) Functiile Parlamentului European?

30) Consiliul Uniunii Europene sau consiliul de ministrii?

31) Functiile Consiliului Uniunii Europene?

32) Componentele consiliului de ministri?

33) Consiliul European?

34) Explicati diferenta dintre consiliul Uniunii Europene si Consiliul European?

35) Comisia Uniunii Europene?

36) Organizare si functii ale comisiei Uniunii Europene?

37) Curtea de conturi?

38) Curtea de justitie?

39) Explicati instrumentele utilizate de curtea de justitie?

40) Banca Europeana de Investitii?

41) Organizarea Bancii europene de Investitii?

42) Ce reprezinta fondul european de investiti?

44) Explicati etapele trecerii la moneda unica?

45) Avantajele monedei unice?

46) Ce reprezinta ERI?

47) Care sunt monedele si bancnotele Europene?

48) Din cine este format sistemul european al bancilor centrale?

49) Care sunt functiile Bancii Central Europene(BCE)?

50) Structura Banci Central Europeane?

51) Care este structura rezervelor Banci Central Europeane?

52) Pactul de stabilitate de la Dublin? (Mecanismele bugetare)

53) Ce reprezinta target?

54) Ce reprezinta piata unica?

56) Ce reprezinta libera circulatie a serviciilor?

57) Tipologia serviciilor?

Negocierile de aderare imbraca forma unei serii de conferinte

Romania a fost prima tara care a depus cerere de aderare la Uniunea

In prima etapa a negocierilor Comisia prezinta statului candidat acquis-ul

Liberalizarea comerciala si impulsionarea fluxurilor de investitii sunt

dreptul de a avea un loc de munca in oricare stat membru UE

adoptarea obligatorie, la nivel comunitar, a standardelor internationale

Libertatea de comercializare a unui produs in orice stat membru al UE, atata