Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Spiru Haret Bucuresti

Facultatea de Marketing si Afaceri Ecoomice Internationale


Programul de master: Marketingul si Managemetul Activitatilor Bancare

Fondul Monetar International si relatiile acestuia cu Romania

Coordonator: Conf. Univ. dr. Ion Corbu

Masterand:

Anul universitar

2008-2009 CUPRINS

Capitolul 1 Fondul Monetar International


1.1. Istoricul Fondului Monetar International
Fondul Monetar Interntional este o agentie specializata care are ca scop promovarea sigurantei economice la nivel mondial. A fost fondat in iulie 1944 in urma unei conferinte 2

monetare organizata la Bretton Woods. In cadrul acestei conferinte se redacteaza proiectul de statut al FMI care va deveni text de referinta pentru functionarea Sistemului Monetar In linii mari, orientarile FMI prevazute la aceasta conferinta sunt valabile si astazi. Conferinta de la Bretton Woods s-a desfasurat pentru a analiza dezordinea economica generata de al doilea razboi mondial si pentru a cauta o modalitate de stabilitate economica la nivel international. Pentru a evita instaurarea dezordinii monetare internationale, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie decid sa puna fundamentele unui nou sistem international, capabil sa asigure stabilitatea economica mondiala dupa razboi. Au fost propuse doua planuri: a) Planul White, din partea Statelor Unite b) Planul Keynes, din partea Marii Britanii. Planul White pleaca de la ideea ca marea criza a anilor 30 a fost provocata de supraevaluarea monedelor, ceea ce a provocat o puternica instabilitate a schimburilor si o frecventa devalorizare a monedelor nationale. El propune st se creeze un Fond de Stabilitate a Natiunilor Unite si a asocitiilor acestora, fond care sa impiedice revenirea la politici de schimb necooperatiste si sa acorde credite tarilor care vor sa-si apere monedele. Planul prevede, de asemenea, crearea unei Banci Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare, insarcinata sa finanteze reconstructia tarilor distruse de conflicte militare, precum si dezvoltarea economica a statelor slab dezvoltate. Planul Keynes a aparut intr-o prima versiune in septembrie 1941 si reia ideea infiintarii unei banci supranationale. Acest organism, denumit in acest plan Camera Internationala de Compensatie, ar fi fost insarcinat sa efectueze o compensatie multilaterala intre bancile centrale si sa acorde credite tarilor in dificultate. Keynes prevede ca toate platile sa fie facute intr-o noua moneda cu acoperire in aur, pe care o denumeste bancor. Desi elaborate separat, cele doua planuri coincid in privinta obiectivelor de atins, respectiv:
1

International1.

stabilizarea cursului de schimb; restabilirea convertibilitatii libere a monedei; incurajarea comertului international; acordarea de finantari tarilor aflate in dificultate.

Nicolau, Mihaela- Institutii bancare internationale (note de curs)-Bucuresti, 2006, pag. 1

Statutul FMI cuprinde 31 de articole care definesc regulile si obiectivele sale de functionare. Principalele articole sunt cele care stabilesc rolul FMI, regimul schimburilor fixe si stabilitatea schimburilor, convertibilitatea monedelor si facilitatile de credit. Conferinta de la Bretton Woods da nastere la trei organizatii: Fondul Monetar International Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca Mondiala) Organizatia Comertului International.

In perioada 1945 -1970, Fondul Monetar International si celelalte organisme ale sale au reusit sa mentina un regim de schimburi fixe. In cursul perioadei de existenta a acestui regim, FMI joaca trei roluri succesive: incita statele membre sa adopte paritati fixe si sa faca dupa razboi in asa fel incat monedele sa fie liber convertibile; incurajeaza ajustarea economica in tarile industrializate, mai ales in cele europene; incearca, dar fara succes, sa salveze Sistemul Monetar International de marile dificultati pe care le traverseaza la sfarsitul anilor 60, creand drepturile speciale de tragere Resursele Fondului sunt asigurate din contributia statelor membre, prin plata unor cote in functie de puterea economica a fiecarei tari. Fiecare tara achita cota sa la Fond in proportie de 25% intr-una dintre valutele acceptate pe plan international (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlina) sau in DST, iar restul de 75% in moneda nationala. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. In urma unei majorari cu 45 % a cotei de subscriere incepand cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridica in prezent la aproximativ 311 miliarde dolari SUA. Puterea de vot a fiecarei tari este proportionala cu cota subscrisa. FMI raspunde in fata guvernelor din tarile membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar si Monetar International si Consiliul Director. In varful structurii organizationale se afla Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bancilor centrale sau ministrii de finante din fiecare dintre cele 184 de state membre. Toti guvernatorii se intalnesc o data pe an in cadrul Intalnirii Anuale a FMI si a Bancii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri si conduce activitatile curente. Directorul general al FMI este Rodrigo de Rato din Spania .

1.2. Obiective generale ale FMI


Fondul Monetar International (FMI) este o institutie financiara internationala care reuneste 184 de tari membre. Infiintat in iulie 1945, in urma Conferintei Natiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA), FMI are ca principale obiective promovarea cooperarii monetare internationale, facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international, promovarea stabilitatii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenta in scopul crearii unui sistem multilateral de plati si punerea la dispozitie a resurselor sale tarilor membre care se confrunta cu dezechilibre ale balantei de plati. Articolul I din Acordul FMI stabileste principalele responsabilitati ale FMI: promovarea cooperarii monetare internationale; facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international; promovarea stabilitatii cursurilor de schimb; furnizarea de asistenta in scopul crearii unui sistem multilateral de plati; punerea la dispozitie a resurselor sale tarilor membre care se confrunta cu dezechilibre ale balantei de plati.2

1.3. Functiile Fondului Monetar International


In atingerea obiectivelor stabilite, FMI indeplineste 3 functii principale3: supraveghere, asistenta tehnica si creditare. De la infiintarea sa in decembrie 1945, scopurile urmarite de FMI au ramas neschimbate, dar operatiunile sale, care includ supravegherea si asistenta financiara si tehnica, au evoluat pentru a raspunde cerintelor economiei mondiale in schimbare. 1.3.1. ImprumuturIle FMI Pentru a elimina riscul de lichiditate cu care FMI s-a confruntat in perioadele de puternice tensiuni financiare, Fondul a decis recurgerea la imprumuturi pentru marirea resurselor4. Aceste imprumuturi permit Fondului sa dispuna de lichiditati importante, pe care le poate utiliza in caz de criza financiara grava.
2 3

http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5064 Idem 4 Nicolau, Mihaela- Institutii bancare internationale (note de curs)-Bucuresti, 2006, pag. 5

Recurgerea la imprumuturi risca sa schimbe natura Fondului, facandu-l sa semene mai mult cu o banca care se imprumuta pentru a-si finanta creditele, asa cum face Banca Mondiala. Tarile membre au decis insa ca Fondul trebuie sa ramana o institutie ale caror resurse provin, in mod esential, din cotele parti, si au impus un plafon echivalent cu 60% din valoarea totala a acestora ca fiind suma totala pe care FMI poate sa o imprumute pentru a-si asigura lichiditatile. In 1963, singurul imprumut disponibil era cel cunoscut sub denumirea de Acordul general de imprumut. El este contractat de tarile componente ale Grupului celor 10 tari cel mai puternic industrializate, carora li s-au adaugat Elvetia si Arabia Saudita. Aceasta linie de credit este o rezerva pentru situatii de urgenta, destinata a fi utilizata doar in cazul unei crize grave a Sistemului Monetar International. Ea a fost utilizata de mai multe ori de tari puternic industrializate, precum Franta in 1969 si SUA in 1978, pentru a le ajuta sa finalizeze dificultatile temporare ale balantei de plati. In 1995, ca urmare a acordarii unui credit foarte mare Mexicului, urmat de un altul acordat Rusiei, FMI a observat ca ii scad foarte repede lichiditatile. Pentru a-i furniza resursele necesare, Grupul celor 10 (G10), a decis in 1996 sa dubleze suma acordurilor generale de imprumut. Una dintre misiunile cele mai importante ale FMI este aceea de a acorda credite tarilor membre pentru a le ajuta sa-si rezolve dificultatile balantelor de plati. Pentru multe tari in curs de dezvoltare, Fondul Monetar International este singura sursa de finantare in devize, atunci cand pe piata privata, si uneori chiar si Banca Mondiala, li se refuza acordarea de credite. In aceste situatii, FMI acorda credite in baza unui program de ajustare economica. Acordarea unui credit de catre FMI in baza unui program de ajustare economica ofera in acelasi timp si cresterea credibilitatii tarii respective pe pietele private, ceea ce ar putea duce la obtinerea de credite in devize si de pe aceste piete. Imprumuturile tarilor membre sunt proportionale cu cotele parti, iar marimea creditelor depinde de asemenea de nevoia de finantare externa, de calitatea programului intreprins, de marimea datoriei fata de Fond, de perspectivele balantei de plati si de usurinta de adaptare. Datoria fata de FMI trebuie sa ramana inferioara cifrei de 300% fata de cota parte. FMI cauta in primul rand sa exercite un rol de catalizator, adica sa ajute tarile membre sa mobilizeze o asistenta financiara pe langa creditorii de fonduri bilaterale, pe langa celelalte organizatii internationale si, eventual, in cadrul reesalonarii datoriilor externe. In lipsa unui 6

program de ajustare aprobat de Fondul Monetar International, aceasta asistenta nu va fi acordata. In al doilea rand, prudenta Fondului se explica prin faptul ca a acorda imprumuturi unor tari cu balante de plati deficitare este o actiune riscanta si poate genera intarzieri ale rambursarilor fata de FMI. In al treilea rand, creditele FMI sunt, prin natura lor, sustinute financiar pe perioade scurte de timp si sunt destinate sa ajute la depasirea dificultatilor de scurta durata ale balantei de plati. Aceste credite sunt deci diferite de cele ale institutiilor de dezvoltare, cum ar fi Banca Mondiala, care au ca scop asigurarea unei finantari pe termen lung. 1.3.2. FacilItatile FMI Exista mai multe facilitati oferite statelor membre de catre Fondul Monetar International. Alegerea facilitatii depinde de natura problemei cu care se confrunta tara respectiva. Tipurile de facilitati acordate de FMI sunt5: 1) Transele de credit. Acestea reprezinta politica de credit cea mai veche si cea mai raspandita. Creditele sunt disponibile pentru tarile membre in transe echivalente cu 25% din cota parte. Pentru prima transa, tarile trebuie sa demonstreze dorinta de echilibrare a balantei de plati, iar pentru transele superioare se cere un acord de confirmare Stand-by, bazat pe politici de stabilizare ce acopera o perioada de 1 2 ani. In mod normal, la aceste acorduri se adauga anumite criterii de realizare. 2) Mecanismul acordurilor extinse este destinat statelor membre care au dificultati structurale ce nu pot fi depasite intr-o perioada scurta de timp. Aceste acorduri permit sa se abordeze ajustarea economica pe parcursul mai multor ani. 3) Facilitatile de ajustare structurala reintarita. Aceste facilitati raspund la esecul programelor de ajustare traditionala aplicate in tarile cele mai sarace. Se pune accentul pe cresterea economica, pe lupta impotriva saraciei, reformele structurale bazandu-se pe o finantare extinsa pe o perioada de 3 ani. Se obtin in aceste situatii imprumuturi relativ mari, care insa cer eforturi deosebite in domeniul structural si fac obiectul unor conditionari riguroase, ca de exemplu vizite ale misiunilor FMI si criterii cantitative de respectat inaintea fiecarei trageri.

Nicolau, Mihaela- Institutii bancare internationale (note de curs)-Bucuresti, 2006, pag. 8

4) Facilitatea de compensare si finantare a cheltuielilor neprevazute. Aceasta facilitate are ca scop acoperirea pierderilor temporare ale incasarilor din exporturi, si sa finanteze o crestere a costului importului de cereale. 5) Facilitati pentru transformarea sistemica. Scopul in aceasta situatie este sa se permita finantarea tarilor in curs de tranzitie, care se confrunta cu dificultati ale balantei de plati din cauza disparitiei relatiilor lor comerciale traditionale, din cadrul CAER. Aceste facilitati au avut un caracter temporar, create in aprilie 1993, si incetandu-si existenta la 1 mai 1995. Au recurs la acest tip de facilitate 20 de tari, suma cea mai mare fiind primita de Ucraina. 6) Asistenta financiara in caz de urgenta. Aceasta permite acordarea unui ajutor financiar tarilor membre care se confrunta cu probleme ale balantelor de plati ca urmare a unor catastrofe naturale. 1.3.3. Intarzierile la rambursare Fondul Monetar International dispune de un statut special de creditor privilegiat. El nu recurge niciodata la reducerea obligatiilor sau anularea datoriilor. Totusi, FMI a inregistrat, incepand cu anii 80, o crestere a intarzierilor la rambursare a unui mic grup de tari. Aceste intarzieri fac ca FMI sa nu poata realiza refinantari ale acestor tari, deoarece, prin statut, i se interzice sa imprumute tari care inregistreaza intarzieri la rambursare. Tarile care intrerup rambursarea sunt marginalizate, fiind incadrate intr-o situatie de ilegalitate financiara internationala. Aceste tari nu primesc nici un ajutor tehnic si nici sprijin financiar din partea Fondului Monetar International, si le este interzis accesul la credite bilaterale si la mecanismele de reesalonare a datoriei.

1.4. Resursele Fondului Monetar International


Resursele FMI se pot grupa in general in patru categorii6: a). cote subscrise de tarile membre; b). dobanzi si comisioane; c). vanzari de aur contra valute convertibile; d). imprumuturi. a). Cotele de partIcIpare constituie partea cea mai importanta din capitalul FMI, fiecare tara, odata cu aderarea la Fond, fiind obligata sa subscrie o anumita cota. Pana in anul
6

Gaftoniuc, S. - Finane internaionale, Ed. Economic, Bucureti, 2000, p. 92

1978 aceasta cota era formata din 25% aur si 75% moneda nationala. Odata cu intrarea in vigoare a Statutului modificat al FMI, fractiunea in aur a fost inlocuita cu valute convertibile ca echivalent al unei sume corespunzatoare in DST. In trecut, aurul corespunzator fractiunii de 25% se depunea la unul din cei patru depozitari acreditati ai Fondului (Sistemul Federal de Rezerve al SUA, Banca Angliei, Banca Frantei si Banca de Rezerva a Indiei). Moneda nationala este pastrata intr-un cont special la dispozitia FMI, la banca centrala sau o alta banca din tara respectiva. Periodic, aceste cote sunt revizuite, de regula in sensul maririi lor. Sporirea cotelor de participare este determinata, in principal, de nevoia de resurse a Fondului pentru a face fata solicitarilor sporite de finantare ale membrilor. Revizuirea generala a cotelor se face la intervale de pana la 5 ani, dar fiecare membru poate solicita, atunci cand se considera indreptatit, modificarea singulara a cotei sale. La data de 30 ianuarie 2003, Consiliul executiv a realizat ultima revizuire a cotelor de participare (a 12-a), lasand neschimbata valoarea acestora de 213,7 miliarde DST. Cota de participare are o importanta deosebita din punctul de vedere al tarii membre, deoarece de marimea acesteia depinde: puterea de vot a tarii, volumul ajutorului financiar care i se poate acorda si valoarea alocarilor de DST. In cadrul FMI se aplica un sistem de vot ponderat cu cota de participare. Fiecarei tari membre ii sunt acordate 250 de voturi, la care se adauga cate un vot suplimentar pentru fiecare fractiune de 100.000 dolari din cota de participare a tarii respective, astfel ca participarea statelor membre la luarea deciziilor este proportionala cu numarul total de voturi. Totusi, pentru anumite hotarari de importanta deosebita (de exemplu, modificarea cotelor de participare) este necesara unanimitatea. Cotele de participare cele mai mari le au tarile dezvoltate, care detin 3/4 din total si, deci, din voturi: SUA 17,08%, Japonia 6,13%, Germania 5,99%, Franta 4,95%, Marea Britanie 4,95%. b). Dobanzile si comisioanele reprezinta o alta resursa a FMI, a carei marime depinde de volumul creditelor acordate si de evolutia ratelor dobanzii. c). Vanzarile de aur erau destinate, in formula vechiului statut, sa mareasca resursele Fondului intr-o anumita valuta pentru a face fata solicitarilor deosebit de mari intr-o moneda. d). Imprumuturile se utilizeaza in cazul in care disponibilitatile FMI devin insuficiente comparativ cu solicitarile de finantare ale tarilor membre si se obtin de la statele membre, de la alte organizatii sau pe baza unor aranjamente.

Dreptul de a primi ajutor financiar in valuta si alocari de DST de la FMI este proportional cu cotele-parti varsate, fapt care creeaza diferentieri accentuate in redistribuirea resurselor Fondului. Astfel, tarile cu o buna situatie economica si financiara au si posibilitati mai mari de a apela la finantarile FMI si, in plus, primesc cele mai mari alocari de DST, ceea ce constituie un paradox, deoarece nevoi suplimentare de resurse manifesta tarile in curs de dezvoltare, tari cu situatie financiara slaba, reflectata si in marimea cotei lor subscrise si varsate la Fond7. O tara membra poate utiliza DST pentru a obtine moneda straina de la alti membri si pentru a face plati catre FMI. O astfel de utilizare nu constituie un imprumut, statelor membre ale FMI fiindu-le alocate DST pentru rezolvarea unor dezechilibre de balanta de plati, fara indeplinirea unor masuri de politica economica si fara obligatia de rambursare. O tara membra care isi foloseste alocarile de DST plateste Fondului o dobanda la o rata anuala de 1%-5%, in timp ce un stat care detine DST peste alocarile sale incaseaza o astfel dobanda.

Capitotul 2 Relatiile Fondului Monetar International cu Romania


2.1. Istoria relatiilor FMI cu Romania

Brezeanu, P., Poanta D. - Organisme financiare internaionale, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2003, p. 143

10

Romania a incheiat pana in prezent cu FMI 10 acorduri stand-by, dintre care trei inainte de 1989, iar sapte dupa aceasta data. Tara noastra a devenit membru cu drepturi depline al FMI la 15 decembrie 1972, fiind, la acel moment, cel de-al 125-lea stat membru8. Romania face parte din constituenta condusa de Olanda. Dl. Jeroen Kremers (Olanda) este Director Executiv pentru Romania in cadrul FMI; constituenta sa include Armenia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, Serbia, Muntenegru, Republica Macedonia, Moldova, Olanda, Romania si Ucraina. Guvernatorul Romaniei la FMI este domnul Constantin Mugur Isarescu, Guvernator al Bancii Nationale a Romaniei. Fondul a avut un reprezentant rezident la Bucuresti incepand cu anul 1991. Dl. Juan Jose Fernandez-Ansola este Reprezentant Regional Principal pentru Romania si Bulgaria, incepand cu septembrie 20069. Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi reprezentand 0,49% din total. Primul acord cu Fondul a fost aprobat in 1975 si finalizat un an mai tarziu, cand Romania a primit 95 de milioane DST, iar cel de-al doilea in 1977, atunci cand s-au primit 64,1 milioane DST10. Patru ani mai tarziu, in 1981, a fost incheiat cel de-al treilea acord, reziliat la 30 de luni dupa semnarea lui, dupa ce Romania a tras de la FMI suma de 817,5 milioane DST. Dupa caderea comunismului, primul aranjament cu Fondul a fost incheiat in aprilie 1991, pe o durata de 12 luni, pentru 380,5 milioane DST. Acesta avea ca scop accelerarea reformei economice si a fost orientat in special pe reforma sistemului financiar-bancar. Memorandum-ul incheiat cu guvernul roman viza o stabilizare graduala a economiei, prin liberalizarea treptata a preturilor, reducerea inflatiei, devalorizarea cursului de schimb si introducerea unei rate de schimb flotante, eliminarea dobanzilor real-negative, instituirea unor impozite si taxe corelate cu veniturile incasate, stimularea procesului de economisire si a investitiilor. In mai 1992 a fost incheiat un nou acord cu FMI, pe o durata de 10 luni, pentru o suma de 314 milioane DST. Obiectivele acordului vizau diminuarea inflatiei, incheierea miscarii corective a preturilor si liberalizarea cursului de schimb al leului, mentinerea deficitului bugetar la un nivel care sa poata fi finantat fara consecinte inflationiste, redresarea pozitiei

http://www.wall-street.ro/slideshow/Economie/60871/Conditia-unui-imprumut-FMI-Romania-trebuie-sastranga-cureaua/6/Istoria-relatiilor-Romaniei-cu-FMI.html 9 http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5064 10 Idem 8

11

externe a tarii prin ameliorarea situatiei balantei de plati externe si cresterea rezervelor valutare. Al treilea aranjament stand-by cu FMI de dupa 1989 a fost semnat in mai 1994, pentru 301,5 milioane DST, care a inclus si o facilitate de transformare sistematica, facilitate acordata tarilor aflate in tranzitie si care se confrunta cu dificultati in echilibrarea balantei de plati. Masurile se refereau de aceasta data la devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial, eliminarea subventiilor acordate de stat, stabilirea unei rate a dobanzii real-pozitive, stabilirea unor obiective de restructurare a sistemului financiar-bancar si in domeniul privatizarii. Un nou acord cu FMI a fost incheiat in aprilie 1997, pentru 13 luni si o suma de 301,5 milioane DST. Printre obiectivele aranjamentului se numarau mentinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil, reducerea ratei inflatiei, liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, cresterea rezervelor BNR sau sistarea creditelor discretionare. Doi ani mai tarziu, in august 1999, a fost aprobat urmatorul acord cu Fondul, pentru 400 milioane DST. Erau vizate atunci diminuarea deficitului de cont curent, scaderea inflatiei, consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor, cresterea rezervelor valutare ale BNR, reducerea pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a capitalurilor straine. In octombrie 2001 a fost incheiat urmatorul aranjament cu FMI, in suma de 300 milioane DST. Programul a vizat sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica. Ultimul acord a fost incheiat in iulie 2004, de 250 milioane DST, acesta fiind un acord stand-by de supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romania in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006. Acesta a prevazut accesul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice neprevazute. Acordul a fost suspendat in 2005, ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana cu privire la evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica.

2.2. Asistenta finanaciara si tehnica acordata de FMI Romaniei

12

2.2.1. Asistena financiar Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de imprumut de tipul Acord Stand-by. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI in noua ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Ultimul acord, al zecelea, aprobat in iulie 2004 a fost un acord Stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri. Nici acest acord nu a fost finalizat11. Tabel nr. 1 Acordurile incheiate intre Romania si FMI dupa 1990 Tipul Acordului Data Aprobarii Data Expirarii sau Rezilierii Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by (preventiv) Sursa: http://www.mae.ro 10/03/75 09/09/77 06/15/81 04/11/91 05/29/92 05/11/94 04/22/97 08/05/99 10/31/01 07/07/04 10/02/76 09/08/78 01/14/84 04/10/92 03/28/93 04/22/97 05/21/98 02/28/01 10/15/03 07/07/06 Suma Aprobata (milioane SDR) 95.0 64.1 1,102.5 380.5 314.0 320.5 301.5 400.0 300.0 250.0 Suma Trasa (milioane SDR) 95.0 64.1 817.5 318.1 261.7 94.3 120.6 139.75 300.0

11

http://www.fmi.ro/index.php?programs&lg=ro

13

La 7 iulie 2004 Consiliul Director al FMI a aprobat ultimul Acord Stand-by pentru Romania (Precautionary Stand-by Agreement), cu o durata de doi ani, in valoare de 250 milioane DST (aprox. 367 milioane dolari SUA). Acordul stand-by anterior dintre Romania si FMI, in valoare de 300 milioane DST (aproximativ 440 milioane USD) a expirat la data de 15 octombrie 2003, fiind singurul acord finalizat cu succes de Romania dupa 199012. Discutiile cu delegatia FMI, prezenta la Bucuresti in perioada 20 31 octombrie 2005, nu au dus la adoptarea unei pozitii comune pentru definitivarea celei de a doua si a treia evaluari In cadrul Acordului, reprezentantii FMI apreciind ca Acordul este deraiat (off-track). Principala diferenta de pozitie a aparut cu privire la recomandarea institutiei financiare pentru bugetul pe 2006 - excedent de 0,2% din PIB pentru a contracara adancirea deficitului de cont curent, datorata sectorului privat - care nu a fost acceptata de partea romana, Guvernul considerand ca ar frana dezvoltarea economica. Recunoscand presiunea asupra deficitului de cont curent si inflatiei, partea romana a insistat asupra mentinerii unui deficit de 0,5% din PIB, dat fiind faptul ca este nevoie de un efort bugetar semnificativ pentru a termina pregatirile pentru aderare la UE. In acelasi timp, Guvernul si-a reafirmat angajamentul de a mentine politici economice prudente si de a accelera reformele necesare integrarii. Dupa expirarea Acordului, in iulie 2006, fara a fi aparut necesitatea efectuarii de trageri, colaborarea Romaniei cu FMI In domeniul macroeconomic continua sub forma consultarilor anuale. In Romania, FMI conduce procesul de supraveghere In mod regulat prin Consultarile din cadrul Articolului IV din statut. O misiune a FMI evalueaza, la sfarsitul lunii ianuarie 2009, In cadrul unei vizite regulate, programata In mod curent Intre consultarile anuale, situatia economica si a discuta politicile cu noul Guvern.

12

http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5064

14

La data de 25 iunie 2008, Comitetul Executiv al FMI a finalizat consultarile In cadrul Articolului IV cu Romania. In urma acestora au fost exprimate aprecieri pentru performantele economice ale tarii noastre, fiind lansat insa un avertisment asupra riscurilor decurgand din dezechilibrele induse de sectorul privat si vulnerabilitatile externe. Recomandarile specialistilor FMI vizeaza o politica fiscala mai putin stimulativa, o politica monetara prudenta si relansarea reformelor structurale pentru asigurarea sustenabilitatii cresterii economice. 2.2.2. Asistenta tehnica Tranzitia in Romania a fost sustinuta prin asistenta tehnica substantiala din partea agentiilor multilaterale si a donatorilor bilaterali. Fondul a oferit sprijin In mai multe domenii, In peste 40 de misiuni de asistenta tehnica din 1990 pana acum. Asistenta din partea expertilor Fondului s-a axat pe un numar de domenii cheie, printre care: reformele fiscale, modernizarea bancii centrale si a sistemului bancar, crearea unei structuri legale orientata catre piata, cursuri de instruire si Imbunatatirea colectarii si raportarii datelor statistice. Implementarea unei reforme cuprinzatoare a administratiei fiscale In conformitate cu recomandarile mai multor misiuni de asistenta tehnica de la Departamentul de Afaceri Fiscale ale Fondului a demarat In ianuarie 2003. Pe 6 noiembrie 2002 a fost finalizat un raport (raportul de tara FMI nr. 02/254). In continuare, In 2003 a fost finalizat un FSAP, in timp ce asistenta tehnica din partea Departamentului Sisteme Monetare si Financiare al Fondului privind tintirea inflatiei continua. Recent, autoritatile romane s-au angajat sa actualizeze FSAP pana la sfarsitul anului 200813.

2.3. Relatiile FMI cu Romania in conditiile de criza economica 2009


Romania a inregistrat un boom economic in perioada 2003-2008, ce a condus la supraincalzire si la dezechilibre nesustenabile. Cresterea medie a PIB s-a situat la peste 6.% pe an in perioada 2003-2008, investitiile straine directe si intrarile de capital (partial prinfilialele bancilor straine din Romania) contribuind la o crestere semnificativa a consumului si investitiilor. Cresterea robusta a exporturilor catre tarile UE a reflectat un proces de integrare din ce in ce mai mare cu economiile vest-europene. Cresterea cererii
13

http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5064

15

interne a fost insa si mai rapida, generand deficite de cont curent din ce in ce mai mari, ce au culminat cu nivelul de 14% din PIB atins in 2007. Economia in supraincalzire si intrarile rapide de capital au complicat politica monetara, fapt ce a atras dupa sine incapacitatea BNR de a realiza tinta de inflatie in pofida majorarilor ratelor dobanzilor si ale rezervelor minime obligatorii. Rata reala efectiva de schimb (RRES) s-a apreciat cu aprox. 50% in perioada dintre jumatatea anului 2004 si jumatatea anului 2007, fiind determinata de intrarile masive de capital si de asteptarile legate de convergenta economica ca urmare a intrarri in UE. Politica fiscala a jucat un puternic rol prociclic, deficitul bugetar crescand de la sub 1% din PIB in 2005 la aproape 5% din PIB pana in 2008. Imprumuturile externe ale sistemului bancar au determinat o crestere rapida a creditului intern, acesta ajungand la o medie de 50% pe an in ultimii patru ani. Pasivele externe nete ale bancilor au crescut de la -2% din PIB in 2003 la +19% in 2008. Accesul companiilor la credite externe a contribuit si el la boom, acesta majorandu-se de la un net de 4% din PIB in 2005 la aproape 11% in 2007. Mai mult, peste jumatate din imprumuturile private interne sunt in valuta, o mare parte dintre acestea apartinand populatiei sau companiilor expuse riscului, ceea ce genereaza o expunere indirecta substantiala a bancilor la riscuri valutare chiar daca in bilanturile bancilor respective nu exista disparitati valutare mari. Structura maturitatii datoriei externe s-a deteriorat si ea in ultimii ani, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt din rezervele internationale brute scazand la aproximativ 75% in februarie 2009 de la peste 170% in 2003. Cresterea reala a PIB a incetinit de la o medie de 9% (trimestru-la-trimestru, anualizat) in primele trei trimestre ale anului 2008 pana la un declin de 13% in ultimul trimestru una dintre rasturnarile cele mai abrupte in randul pietelor emergente. Declinul a fost determinat de o scadere a cererii interne. Pentru primul trimestru al anului 2009, primii indicatorii (incredere, productie industriala, vanzari cu amanuntul, veniturile fiscale) indica in continuare o scadere severa a PIB. Cresterea exporturilor a intrat si ea pe o panta puternic negativa, dar importurile au scazut inca si mai accentuat, demarand o corectie rapida a deficitului de cont curent care a ajuns la jumatate in perioada ianuarie-februarie 2009, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Inflatia s-a mai ameliorat putin fata de valoarea sa de 9,1% din iulie 2008, dar se mentine totusi in jur de 7%.

16

Sursa:http://www.fmi.ro Bursa de valori de la Bucuresti, la fel ca pietele de peste tot, a fost grav afectata, pierzand 65% din valoarea sa de la varful atins in august 2008. Piata interbancara a fost tulburata in luna octombrie 2008 de problemele de lichiditate la o banca comerciala, ratele atingand niveluri extrem de ridicate si mentinandu-se relativ ridicate datorita ingrijorarilor remanente ce tin de riscul de contrapartida, de aversiunea fata de riscuri ridicate si de segmentarea pietei din cauza unei distribuiri neuniforme a activelor (Titluri de Stat) eligibile in operatiunile cu BNR. Presiunile asupra balantei de plati au determinat o depreciere de 15% a leului fata de Euro din octombrie 2008, generand presiuni asupra populatiei, bilanturilor companiilor si bancilor. In ciuda deprecierii, conditiile financiare s-au inasprit semnificativ urmare cresterii primelor la instrumente derivate cum ar fi swap-ul privind riscul de neplata al statului (Sovereign Credit Default Swap) si inaspririi politicii monetare. Rating-ul international de tara al Romaniei a fost redus la sfarsitul anului 2008 (la sub investment grade in cazul agentiei Fitch) cu o marja mai mare decat cea a altor tari din regiune, reflectand ingrijorarile pietei in legatura cu sustenabilitatea deficitului mare de cont curent pe care il are Romania, incertitudinile din jurul perspectivelor de politica fiscala si politica de venituri, si sanatatea financiara a bancilor ce au sucursale sau filiale in Romania. Aceasta s-a tradus in costuri semnificativ mai mari ale imprumuturilor externe pentru bancile si companiile romanesti. Bancile mama ale principalelor banci care opereaza in Romania s-au angajat sa sprijine continuu filialele lor, angajandu-se sa isi mentina expunerea globala fata de Romania pe durata programului si sa isi recapitalizeze filialele in functie de necesitati. BNR, impreuna

17

cu organismele de supraveghere bancara din tarile de domiciliu vor monitoriza indeaproapeacest angajament. Declinul economic a conditionat solicitarea de catre Romania a unui imprumut de la FMI in martie 2009. La 4 mai, Consiliul Executiv al FMI a aprobat acordul stand-by in valoare de 17,1 miliarde dolari. Romania: Acordul Stand-By14 Acces: 11,443 miliarde DST. Durata: 24 luni. Etapizare: 4,37 miliarde DST vor fi disponibilizate dupa aprobarea acordului de catre Comitetul Director pentru a acoperi necesarul de balanta de plati din al doilea trimestru al lui 2009 si pentru a-si recompleta rezervele. Urmatoarele sapte transe trimestriale, ce vor fi virate incepand cu 15 septembrie 2009 si sfarsind cu 15 martie 2011, vor fi in suma de 7,07 miliarde DST. Conditionalitate Criterii cantitative de performant _ un prag pentru variatia activelor externe nete. _ un plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat _ un plafon pentru soldul cash al bugetului general consolidat _ un plafon al garantiilor bugetului general consolidat _ ne-acumularea de arierate la datoria externa. int cantitativa indicativ _ Cheltuielile primare ale bugetului general consolidat (exclusiv fonduri UE). O marja de consultare in jurul inflatiei preturilor de consum in decurs de 12 luni. Preconditii _ aprobarea prin ordonanta de urgenta a masurilor fiscale de 1,1% din PIB. Preconditie pentru discutarea solicitrii de ASB in Comitetul Director. _ efectuarea testelor de stres la bancile cu active > 1% din activele sistemului bancar si la anumite banci mai mici pentru a evalua nevoia de capital suplimentar. Preconditie pentru discutarea solicitrii de ASB in Comitetul Director. Criterii structurale de referinta _ ratificarea de catre Parlament a masurilor fiscale echivalente cu 1,1% din PIB

14

http://www.fmi.ro/img/File/Staff%20report%20aprilie%202009_modificat-fara%20track%20changes-new.pdf

18

_ aprobarea amendamentelor la legea bancara pentru a spori puterile BNR de a le impune actionarilor bancii o majorare a capitalului subscris de ei si limitarea distribuirii de profituri. Pan la 30 iunie 2009. _ aprobarea amendamentelor la legislatia privind garantarea depozitelor, pentru a extinde motivele de activare a garantarii depozitelor, pentru a urgenta plaile si a asigura accesul la incasarile din privatizare. Pan la 31 august 2009. _ aprobarea legislatiei revizuite privind salarizarea in sectorul public. Pan la 31 octombrie 2009. _ prezentarea in Parlament a legislatiei responsabilitatii fiscale si a planului de implementare a acesteia. Pan la 30 noiembrie 2009. _ aprobarea amendamentelor la legislatia bancara si la legislatia de lichidare pentru a consolida cadrul de inchidere a bancilor, in consultare cu FMI. Pan la 30 noiembrie 2009. _ aprobarea legislatiei revizuite a pensiilor. Pan la 31 decembrie 2009. Ajustarea initiala se concentreaza pe reducerea cheltuielilor curente pentru a anula majorarile mari, nesustenabile ce s-au produs in acest domeniu in ultimii ani. Reformele fiscale in domeniul structurii salariilor publice, pensiilor si al intreprinderilor publice vor solutiona cele mai acute puncte de presiune asupra cheltuielilor publice, pentru a asigura sustenabilitatea politicii fiscale. Aceste eforturi vor fi combinate cu eficientizarea impozitelor si cheltuielilor, ce va fi determinata de asistenta tehnica oferita de Fond, Banca Mondiala si Comisia Europeana. Desi efectele initiale ale acestor masuri vor fi, inevitabil, dureroase, ele vor avea avantaje importante pe termen lung. Implicarea partenerilor sociali in aceste aspecte si realizarea consensului in ceea ce priveste aceste masuri critice vor fi esentiale.

19

CONCLUZII

In prezent, FMI se afla in fata unor noi provocari. S-au inmultit criticile la adresa sa, considerandu-se ca FMI este o institutie privata, sau subordonata intereselor tarilor dezvoltate, mai ales ale SUA. Printre criticile aduse Fondului se numara: a dobandit o putere mult prea mare, ce risca sa scape de sub control. Argumentul adus in acest sens este interventia FMI in criza asiatica, indatorand aceste tari in scopul de a salva bancile internationale care au garantat creditele plasate in economia acestor tari; este acuzat de lipsa transparentei, de faptul ca operatiunile pe care le deruleaza nu sunt cunoscute in amanunt, oferindu-se opiniei publice doar informatii sumare; atitudinea FMI si politica acestuia in tarile sarace si in cele aflate in procesul de tranzitie de la economia centralizata la cea de piata: de cele mai multe ori FMI a fost acuzat ca nu tine cont de conditiile concrete din aceste tari, iar conditiile impuse duc la inrautatirea situatiei; aplicarea unei retete unice in materie de tranzitie nu a condus la o crestere economica in tarile sarace si cele in curs de tranzitie. Analistii economici considera ca in cazul tarilor in tranzitie si sarace, programele FMI trebuie sa realizeze un compromis viabil intre ajustare si dezvoltare; FMI-ul in calitatea sa de institutie centrala a Sistemului Monetar International, este incapabil sa faca fata unei crize declansate in interiorul Sistemului. Exista opinii care sustin ca o criza in SUA sau Japonia ar duce la prabusirea intregului sistem financiar international. Crizele din Mexic, Asia de Sud-est si Argentina au aratat o vulnerabilitate deosebita a Sistemului. De aceea multi experti considera necesara realizarea unor mecanisme flexibile care sa permita interventia FMI in cazurile de urgenta de tipul crizei asiatice; globalizarea tot mai accentuata a economiei mondiale necesita racordarea actiunilor FMI la noile realitati economice mondiale, inclusiv la imbunatatirea statutului si a obiectivelor functionale.

20

BIBLIOGRAFIE:

1. Brezeanu, P., Poanta D. - Organisme financiare internaionale- Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003 2. Gaftoniuc, S. - Finante interntionale- Ed. Economic, Bucuresti, 2000 3. Nicolau, M.- Institutii bancare internationale (note de curs)-Bucuresti, 2006

WEBOGRAFIE:
1. www.fmi.ro 2. www.imf.com 3. www.mae.ro 4. www.wall-street.ro

21