Recenzie “Pledoarii imposibile” de Walter Block

Primul capitol, in acelasi timp unul dintre cele mai mediatizate si controversate, vine in apararea
prostituatelor si pestilor si abordeaza de asemenea concepte precum feminismul si sovinismul. Pentru
Block, prostituata, precum si alte persoane cu ocupatii similare, nu trebuie interzisa prin lege deoarece
activitatea sa presupune un liber schimb prin care ambele parti castiga, prohibitia neaducand niciun
beneficiu. Ba mai mult, dintr-o buna doza de pragmatism, autorul prezinta o similitudine intre prostitutie
si casatorie, intrucat ambele reprezinta un schimb din care partile castiga un partener pentru sex.
In continuare, folosind aceeasi tehnica a asocierilor, Block arata cum pestele indeplineste un rol
absolut similar cu cel al unui broker, si anume de a intermedia un schimb, facilitandu-i incheierea. Asa
cum brokerul ajuta la incheierea unui contract, interactionand cu partile implicate, asa si un peste are
datoria de a face legatura intre un client si o prostituata, fiindu-le de ajutor amandurora. Iar daca ocupatia
sa a ajuns sa aiba conotatii negative - exploatare, violenta - acestea nu fac parte din natura activitatii, ci au
fost dobandite prin generalizarea unor cazuri particulare (,,Desigur, in realitate, de exemplu, multi pesti,
daca nu chiar toti, initiaza violenta nejustificata. Dar ei nu fac acest lucru in mod obligatoriu, si de aceea
activiatatea de peste per se nu este o violare a drepturilor" ).
Prin urmare, nu pot fi folosite ca argumente impotriva meseriei in sine. In ceea ce priveste
diferentele intre sexe la nivel de cariera, autorul pledeaza impotriva egalitatii, deoarece daca serviciile
aduse angajatorului ar fi intr-adevar egale, piata singura ar diminua diferentele de salarii. Insa, in mod
inevitabil, femeia este constransa sa aiba si alte activitati precum ingrijirea casei si a copiilor, iar salariile
egale ar face ca angajatorii sa prefere serviciile aduse de un barbat, dezavantajand femeile pe termen lung
prin pierderea slujbei.
Primul capitol poarta numele “Sex” si este alcatuit din alte trei subcapitole pe care le vom analiza
in detaliu: “Prostituata” , “Pestele” si “Porcul de mascul misogin”.
In subcapitolul “Prostituata” autorul ilustreaza cu argumentele logice, o altfel de imagine a femeii
de moravuri usoare. El vede prostituata ca fiind un simplu “schimb valutar” de servicii intre vanzator si
consummator, incadrand-o in aceeasi categorie cu vanzarea laptelui si a placintelor. De asemenea
considera ca prostituata isi practica meseria de buna voie in schimbul unui onorariu, iar motivul ce
determina prostituata sa nu fie legala sunt partile terte ce nu sunt implicate direct in schimb si nu ar trebui
luate in seama. Autorul afirma si ca orice relatie ce cuprinde elemente sexuale, dar si plati de orice natura,
ca de exemplu casatoria, poate fi definite ca prostitutie.