Programa școlară pentru disciplina

”CĂLĂTORIE CULTURALĂ ÎN JURUL LUMII”

Curriculum la decizia școlii pentru învățământul liceal

 NOTĂ DE PREZENTARE

Programa şcolară ” CĂLĂTORIE CULTURALĂ ÎN JURUL LUMII” reprezintă o ofertă curriculară

centrală de disciplină opţională pentru liceu, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe
durata unui an şcolar, fiind destinată elevilor din clasa a X-a.
Elevii au oportunitatea de a-și dezvolta spiritul critic şi de analiză prin contactul direct cu
elementele de civilizație ale lumii. Curriculum-ul la decizia școlii permite abordarea interdisciplinară,
implicând astfel cunoștințe de istorie, artă , literatură, biologie și geografie.
Elementele de noutate ale programei sunt abordarea inter şi transdisciplinară, reflectată la nivelul
finalităţilor urmărite şi a conţinuturilor abordate, integrarea domeniilor de cunoaştere, generarea
conţinuturilor, învăţarea bazată pe proiect, utilizarea noilor tehnologii, noile roluri ale profesorului, relaţia
dintre educaţia şcolară şi parcursul educaţional ulterior al elevilor. Programa îmbină într-un mod interacticv
şi atractiv ariile Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe, Om şi societate.
Cursul opțional se adresează elevilor de liceu și are drept scop familiarizarea acestora cu importanța
diversității, rolul interculturalității și al geografiei sociale și culturale în procesul de dezvoltare locală,
regională și globală, în contextul pluralismului și diversității de idei, cu accent pe învățarea prin colaborare.
Fiecărei culturi îi sunt caracteristice anumite seturi de valori și principii care reglementează
raporturile omului cu lumea materială și spirituală, prezentă și viitoare, ce se constituie în așa numitele
tradiții scrise sau nescrise, pornind de la realitățile dintr-un anumit spațiu și experimentările vieții spirituale
în cadrul comunităților etno-culturale și religioase.
Cursul se concentrează pe practicarea diversității ca potențial creator și sursă de învățare și pe
înțelegerea specificului cunoașterii diversității naturale, culturale, etnice, lingvistice și religioase, aplicabil
în contexte multiple impuse de tendințele de globalizare și regionalizare, cu focalizare pe spațiul european
și național.
Disciplina ”CĂLĂTORIE CULTURALĂ ÎN JURUL LUMII” contribuie la dezvoltarea
competenţelor cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul şi Consiliul
Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele domenii de competenţe cheie:
 competenţe sociale şi civice (abilitatea de a participa într-un mod efiecient și constructive la
viața socială și de muncă, și de a se implica activ și democratic, mai ales în societățile din ce în ce mai
variate);
 sensibilizare şi exprimare culturală (abilitatea de a aprecia importanța exprimării creative a
ideilor, experiențelor și emoțiilor într-o varietate de medii);
 spirit de iniţiativă şi antreprenoriat (abilitatea de a pune ideile în practică prin creativitate,
inovație și asumare de riscuri, precum și abilitatea de a planifica și a gestiona proiecte);
 competenţă digitală;
 a învăţa să înveţi (abilitatea de gestionare eficientă a propriei învățări, fie individul, fie în
grupuri).
 Structura programei școlare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:

- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin

învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin studiul unei anumite discipline şi
care vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al studierii respectivei discipline; acestea sunt în
acord cu competenţele cheie recomandate la nivel european. Din perspectiva Comisiei Europene,
competenţele cheie reprezintă un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi
(abilităţi) şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,
pentru incluziune socială şi inserţie profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea
educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare, ca parte a
învăţării pe parcursul întregii vieţi.

Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar şi sunt derivate din competențele
generale, reprezentând etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt corelate cu exemple de
activități de învățare, care integrează strategii didactice variate și care valorifică experiența concretă
a elevului. Profesorul poate utiliza exemplele de activităţi oferite de programa şcolară sau poate crea
altele, în acord cu specificul activităţii la fiecare clasă de elevi.

Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă mijloace prin care se

formează competențele menţionate în programă.

Sugestiile metodologice includ o varietate de aspecte referitoare la strategii didactice, modalităţi

de abordare a conţinuturilor, elemente de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a sprijini
profesorul în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învățare-evaluare, în relaţie cu nevoile de
cunoaştere şi cu specificul de dezvoltare a elevilor, precum şi cu caracteristicile comunităţii educaţionale.

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea eficientă a conceptelor și a limbajului de specialitate cu privire la diversitatea

geografică (culturală, etnică, lingvistică, religioasă, de gen etc.)
2. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei societăți
caracterizată prin diversitate și expusă schimbărilor.
3. Utilizarea elementelor de bază ale TIC în cunoașterea spațiului geografic.
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Utilizarea eficientă a conceptelor și a limbajului de specialitate cu privire la diversitatea
geografică (culturală, etnică, lingvistică, religioasă, de gen etc.)
1.1. Prezentarea aspectelor spaţiale ale mediului înconjurător și explicarea diversităţii, tipurilor
de medii:
- Localizarea în spațiu a civilizațiilor umane
- Observarea relaţiei om-mediu în dezvoltarea comunităților umane.
- Utilizarea termenilor geografici în contexte care implică interpretări și explicații
interdisciplinare
- Exprimarea unei opinii în limbajul adecvat utilizând termeni specifici din domeniul geografiei
culturale
1.2. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului:
- Utilizarea corectă a unităților de măsură specifice cronologiei și a reperelor cronologice în
descrierea proceselor istorico-culturale
- Folosirea termenilor de specialitate în descrierea elementelor de cultură și civilizație
- Prezentarea unui proces istorico-cultural folosind informații din surse diverse;
1.3 Identificarea particularităților și elementelor specifice diferitelor etnii, grupe lingvistice și
sisteme religioase
- Compararea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăți proprii care să
promoveze diversitatea culturală
- Citirea și interpretarea informațiilor cartografice referitoare la grupurile etno-lingvistice
- Stabilirea de asemănări și deosebiri referitoare la particularitățile culturale.
2. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei societăți caracterizată
prin diversitate și expusă schimbărilor.
2.1 Formarea comportamentului civic prin valorificarea diversității socio-culturale:
- Folosirea jocului de rol pentru însușirea valorilor culturale și a comportamentului tolerant;
- Descrierea rolului particularităților culturale și a diversității în formarea atitudinii tolerante.
- Manifestarea unei atitudini tolerante faţă de opiniile persoanelor care aparţin unor culturi
diferite.
2.2 Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii
- Demonstrarea disponibilităţii de a depăşi obstacole posibile în cadrul comunicării interculturale.
- Participarea la rezolvarea problemelor comunităţii, prin utilizarea capacităţii de empatie
culturală în relaţiile cu persoane aparţinând unor culturi diferite.
- Analizarea în echipă a unor modalităţi de combatere, din perspectiva interculturalităţii, a
atitudinilor şi acţiunilor intolerante din şcoală, familie şi din grupul de prieteni.
- Cooperarea cu ceilalţi pentru exemplificarea unor tradiţii , obiceiuri ale diferitelor minorităţi
culturale
3. Utilizarea elementelor de bază ale TIC în cunoașterea spațiului geografic.
3.1 Investigarea şi interpretarea surselor istorice
- Folosirea tehnicilor de învățare diverse în rezolvarea sarcinilor de lucru.
- Realizarea de fișe de lucru cu sarcini diverse – rebusuri, extragerea de informații din surse
istorico-culturale;
- Utilizarea TIC pentru stimularea creativităţii şi inovaţiei
3.2 Utilizarea resurselor multimedia în scopul învățării
- Accesarea informațiilor oferite de Internet
 - Realizarea de prezentări folosind resursele multimedia.
- Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoştinţelor şi a metodelor de lucru specifice în scopul
aplicării lor în proiecte de natură ştiinţifică şi/sau tehnologică
CONŢINUTURI

Domenii de conţinut Conţinuturi

Introducere. Valori culturale ale lumii
Arta – prima formă de manifestare a culturii
Conceptul de diversitate  Ce este diversitatea?
 Diversitatea culturală reflectată în scriere.
 Primele forme de scriere
 Caligrafia ca formă de artă
 Scrierea astăzi Identitate și alteritate
 Diversitatea naturală
Taxonomia spaţială a mediului pe Terra.
Medii şi peisaje naturale la scări diferite.
Tipuri de medii din ţara noastră/județul nostru.
 Diversitatea culturală
 Diversitatea locuitorilor Terrei,
 Diversitatea etnică
 Diversitatea lingvistică
 Diversitatea religioasă: Apariția credințelor religioase, Religiile lumi,
Rolul religiei în viața comunităților umane
 Diversitatea de gen
 Diversitatea activităților umane
Interculturalitatea  Stereotipuri.
 Prejudecăți.
 Comportamente discriminatorii
 Valori și credințe.
 Mentalități. Culturi
 Toleranța. Respectul. Acceptarea
Provocări ale diversității  Dimensiunea culturală a amenajării spaţiului
culturale  Provocările extremismului

Poveștile și lumea lor uimitoare  Povești mitologice

 Povești moralizatoare
 Povești inspirate din realitate
Poezia – arta cuvântului  Epopeile
 Poezia și muzica
 De la aezi la trubaduri
 Poezia ca mesaj al trăirilor
Scurt periplu cultural în  Forme ale culturii contemporane
societatea contemporană:  Modalități de exprimare a culturii pop
cultura pop și cultura  Spiritual și practic în cultura contemporană
urbană

SUGESTIILE METODOLOGICE

Programa cursului ”CĂLĂTORIE CULTURALĂ ÎN JURUL LUMII” a fost realizată având în vedere
realizarea obiectivelor sistemului preuniversitar românesc, adecvarea acestora la asigurarea unor competențe
de sensibilizare și de expresie culturală.
Tematica propusã este adaptatã și adaptabilã vârstei elevilor, experiențelor lor de viațã,
nevoilor lor de cunoaștere și de inserție în mediul social-economic, astfel încât sã conducã la
reușitã în plan personal.
Programa are în vedere realizarea următoarelor cerințe:
 asigurarea unei abordări complementare la temele pe care le tratează geografia, importanța
diversității în procesul de regionalizare și globalizare, subiecte pe care elevii le vor studia
în cadrul cursului general de geografie;
 posibiliatea elevilor de a reflecta asupra impactului domeniului politicului asupra etniilor
și a religiilor;
 suplimentarea oportunităților de predare-învățare, contribuind la formarea/ dezvoltarea
competențelor specifice nivelului de studiu;
 identificarea răspunsurilor la interesele legitime ale elevilor față de cunoașterea diversității
culturale;
 stimularea interesului elevilor pentru diversitatea etnică, lingvistică și religioasă la nivel
european și global;
 susținerea finalităților cursului general de geografie prin setul de valori și atitudini propus
și prin competențele specifice pe care le promovează;
 propunerea unui demers didactic realizat din perspectiva educației pentru pluralism și
diversitatea de idei, a perspectivelor multiple asupra diversității, a utilizării surselor
multiple de informare și documentare;
 asigurarea premiselor pentru continuarea învățării după finalizarea studiilor liceale.
STRATEGII DIDACTICE
Strategiile didactice recomandate sunt cele activ-participative, care stimulează explorarea şi
activitatea independentă a elevilor. Acestea vor fi aplicate într-un climat educaţional adecvat, care să
încurajeze comunicarea eficientă, manifestarea spiritului de cooperare, interacţiunea socială pozitivă,
exersarea unor comportamente morale, dezvoltarea creativităţii.
Abordarea procesului de învăţare în perspectiva prezentei programe se bazează pe o viziune a
omului ca fiinţă integrală şi porneşte de la premisa că în orice proces de învăţare, întreaga persoană
umană devine în mod activ implicată: descoperă valori (folosindu-şi inteligenţa), şi le însuşeşte
(exersându-şi sentimentele şi voinţa), apoi le aplică în practică (prin integritatea acţiunilor sale).
Astfel, demersurile de învăţare în acest program sunt construite pe trei etape:
- cunoaşterea – aceasta reprezintă momentul percepţiei şi înţelegerii realităţii aşa cum se
prezintă ea, dincolo de consideraţiile subiective, prin relaţionarea la diferite contexte din
realitatea familiară a elevilor;
- integrarea – aceasta reprezintă etapa asumării de către elev a ceea ce a fost înţeles: a
cunoaşterii care se dovedeşte obiectivă şi valoroasă şi respingerea aspectelor lipsite de
valoare;
- aplicarea – etapa pune accent pe demonstrarea atitudinilor care reflectă internalizarea
 aspectelor cunoscute şi acceptate şi adoptarea de comportamente în conformitate cu noile
concepte şi valori.

Strategiile didactice vor pune accent pe construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea

abordărilor şi asigurarea unui parcurs diferenţiat, coerenţă şi abordări inter- şi trans- disciplinare în
procesul educaţional.

EVALUAREA
Pentru acest tip de curs opțional evaluarea trebuie să fie formativă și participativă. Sunt
propuse metode de autoevaluare, de reflecție asupra procesului învățării, profesorul trebuie să ajute
elevii să își evalueze ei înșiși progresul înregistrat în procesul de învățare.
Implicarea elevilor în proces este cu atât mai necesară cu cât metodele nonformale
generează contexte atipice de învățare care solicită atât explicitarea demersurilor pe care le implic ă
prin prezentarea obiectivelor cât și debriefingul.
Metodele și instrumentele de evaluare trebuie adecvate contextelor și obiectivelor
procesului de învățare, modulându-se atât cu educația formală cât și cu cea nonformală, astfel încât
să permită măsurarea stadiului de dezvoltare a abilităților de viață.
Observarea sistematică a comportamentului celor formați, analiza de caz, jurnalul reflexiv,
proiectul, portofoliul, jocul de rol sunt câteva dintre metodele ce pot înregistra progresul, în aceste
contexte de formare.

BIBLIOGRAFIE

 M. Eliade, P. Culianu, Dicţionar al religiilor, Bucureşti, 1996

 Ovidiu Drâmba, Istoria culturii și civilizației
 M. Puiu, Pagini de aur din istoria universală, Iaşi, 2001
 H.C. Matei, O istorie a lumii antice, Bucureşti, 1984
 H.C. Matei, Enigmele Terrei, vol. I-II, București, 2008
 Brian Haughton, Istoria secretă, Iași, 2009
 Luc Benoist, Semne, simboluri şi mituri, Humanitas
 Homer, Iliada, Bucureşti, 1999
 P.Bellemare, J.F.Nahmias, Mari enigme ale istoriei, Ed. Litera, 2010
 Al. Mitru, Legendele Olimpului, vol. I-II, București, 2012
 Andrew Lang, Legendele Troiei și Greciei, București, 2005
 Bîrzea C. (2005) , Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în
şcoală, Consiliul Europei.
 Bunescu Gh (1998), Şcoala şi valorile morale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Cozma T. (coord.), O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Editura Polirom, Iaşi,
2001
  Cucoş C. (2000), Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000
 Dasen P., Perregaux Ch., Rey M., (1999), Educaţia interculturală. Experienţe, politici,strategii,
Editura Polirom, Iaşi, 1999

GRUP DE LUCRU

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară
CÎRSTEA-NICOLAE
– Cluj-Napoca, Facultatea de Medicină Veterinară, secția
MELANIA – ANDRADA
Limba Română, anul I, grupa III
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară
GAVRILĂ BIANCA
– Cluj-Napoca, Facultatea de Medicină Veterinară, secția
ALEXANDRA
Limba Română, anul I, grupa III
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară
– Cluj-Napoca, Facultatea de Medicină Veterinară, secția
Limba Română, anul I, grupa III