Teoria generala a dreptului curs

06.10.2020

Originea dreptului si evolutia sa istorica

Juristii romani au lansat un adagiu valabil si in ziua de azi, intelegand ca acolo unde exista societate
organizata, exista in totdeauna si norme de drept

In zorii comunitatilor primitive si in antichitate cand comunitatile umane erau org in forme tribale,
normele care calauzeau viata de zi cu zi a oamenilor erau niste norme de conduită simpliste si care
se bazau pe niste masuri extrem de dure, iar caracterul normelor de conduita de atunci era agreat de
ideea de razbunare, in sensul celor inscrise in Biblie dinte pentru dinte, ochi pentru ochi și sange
pentru sange.

Viata de zi cu zi a comunitatilor umane isi duceau viata prin vanatoare, culegeau fructe. Viata lor era
extrem de grele, iar actele normative erau pe masura vietii dure pe care o duceau. Usor usor
oamenii au stabilit niste asezari fixe, care s-au transformat in adevarate inst de drept, cu care oamnii
au inceput sa se casatoreasca si sa intemeieze familii, astfel incat s-a nascut familia si normele care
sa protejeze aceste institutii, au inceput sa cultive produsele.

Din perspectiva ist este documentat faptul ca primele norme de drept au aparut in orientul antic in
Babilon, existand un rege. Acesta impreuna cu sfetnicii sai au elaborat un ansamblu de legi si acte
normative pe care l-au numit Codul lui Hamurabi.

Vechiul testament vorbeste despre un set de legi – Decalogul

Tracii – popr compus din mai multe subdiviziuni și aveau legi extrem de drepte, dar care nu erau
scrise si se transmiteau din generatie in generatie prin viu grai. Exista niste referinte ale istoricilor la
un set de legi scrise, intitulate PELAGINES

-ca sa nu suferim consecintelor faptelor antisociale – ca sa nu fim sanctionati

-pentru ca asa trebuie

-pentru ca asa este moral

Importanta dreptului și necesitarea studierii dreptului- fenomenul dreptului este o creatie sociala
care este in slujba comunitatilor de oameni asigurand reguli de conduita si fixand in acelasi timp
drepturi si obligatii pt subiectele de drept.

Dreptul apară si promovează valorile sociale în orice stat de drept ca pe o garantie a respectării
dreptulrilor individului. In privinta dreptului modern spre deosebire de vechiul drept se constată că
acesta trebuie sa fie pe deoparte dinamic și să fie in permanență apt să răspunda la nevoia socială.

Dreptul la liberă mișcare- drepturi încălcate in pandemie

 Legiuitorul este parlamentul

Omul este o ființă sociala (zoon politicon), iar dreptul este făurit într-o strânsă legatura cu aceasta
caracteristică umana, adică dreptul are o caracteristică socială, în sensul asta D. Cantemir.

Rolul știintelor juridice in sitemul stiintelor sociale -

Știința- un tot unitar sistematizat continand cunoștințe obiective și subiective dintr-un anumit
domeniu de cunoaștere (ex. Domeniul viticulturii). Din sistemu știintelor inglobeaza si stiintele
sociale, iar in cazul stiintelor sociale, regăsim anumite subsisteme: știintele umane (sociologia),
științele istorice care au interpretarea si intelegerea trecutului, științele juridice care au ca obiect
înțelegerea comportamentului uman într-un cadru normativ și ghidarea acestuia către respectul față
de lege.

Studiul știintelor juridice, aprofundează realitatea juridică. Știintele juridice au un rol normativ prin
care ele ordonează și ghidează comportamentul oamenilor, al subiecteor de drept.

Știința dreptului este o știinta creata de oameni avand ca destinatar tot pe oameni, iar dezderatul
stintelor juridice este acela de a-i face pe indivizi să accepte de bună voie cadrul normativ creat de
către stat și să se supună și să respecte valorile stabilite de fenomenul juridic. În esență, drepul
urmarește disciplina socială care reprezintă o pavază pt protejarea drepturilor fundamentale ale
omului.Desprindem de aici ca dreptul are urmatoarele functii principale: a) o functie practică prin
care sunt stabilite fapte și situații de analizat și b) o functie teoretica care sprijină și elaborează teorii,
concepte si principii specifice.

Sistemul științelor juridice

 Teoria generală a dreptului

 Științele juridice de ramură
 Știintele juridice istorice și științele ajutătoare

Teoria generala a dreptului este locomotiva științelor juridice pentru că TGD abordează dreptul în
ansamblul său și nu se oprește la un specific anume așa cum o fac știntele de ramura (ex dreptul
penal) și nu se oprește nici la o anumită perioadă din dezvoltarea umanității așa cum o fac știintele
istorice și nici nu este un suport pentru alte ramuri de drept (ex medicina legală). În concret, obiectul
TGD îl reprezintă înțelegerea și prezentarea noțiunilor de bază și a principiilor comune tuturor
ramurilor de drept. Din această prezentare rezultă trăsăturile generale ale TGD.

1. Caracter improductiv pentru că realizează o initiere coneptuală metodoogicăși instituțională

in domeniul știintelor juridice
2. Are un caracter general și teoretic, întrucât fenomenul juridic este studiat în ansamblul său.
3. TGD este grevată de sintetizarea conceptelor de bază ale fenomenului juridic