Tema 3-4-5 - FCF211 - 2022

Analiza avansată a situațiilor financiare, FCF 211, anul I, 2022
Tema 3. Procedee metodice avansate ale analizei performanțelor în baza rentabilității

1. Aprofundarea analizei rentabilității vânzărilor pe segmente de activitate operațională.
2. Analiza ratelor rentabilității pentru aprecierea raționalității atragerii surselor împrumutate.
3. Analiza avansată a pragului de rentabilitate.
I. Aprofundarea analizei rentabilității vânzărilor pe segmente de activitate operațională
Rentabilitatea veniturilor din vânzări reflectă capacitatea entității de a obține profit în urma vânzării
produselor, mărfurilor și prestării serviciilor, adică caracterizează mărimea profitului obținut la un leu venituri
din vânzări.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări exprimă legătura care există între rezultatul financiar și veniturile
din vânzări obținute de entitate și se determină în baza raportului dintre mărimea profitului și valoarea
veniturilor din vânzări.
Pot fi aplicate mai multe variante de calcul al rentabilității veniturilor din vânzări în funcție de
mărimea cărui fel de profit se ia în calcul la determinarea nivelului rentabilității.
În continuare, vom utiliza următoarea formulă de calcul:
Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului brut (pierderii brute):
Rentabilitatea veniturilor Profitul brut (pierderea brută)
=  100
din vânzări Venituri din vânzări
Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului brut caracterizează cât profit brut
(pierdere brută) a generat entitatea la un leu venituri din vânzări, care poate fi îndreptat atât la acoperirea
cheltuielilor curente, cât și la formarea profitului din activitatea operațională.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări poate fi obținut de entitate din următoarele tipuri de
activitate operațională:
 vînzarea produselor;
 vînzarea mărfurilor;
 prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;
 contracte de construcţie;
 contracte de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);
 dividende, participaţii şi/sau dobînzi care pentru entitate reprezintă activitate operaţională.
Scopul analizei rentabilității veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operațională constă
în aprecierea aportului fiecărui tip de activitate operațională în obţinerea profitului brut (pierderii brute) la
un leu venituri din vânzări, și pentru a aprecia care tip de activitate este mai atractiv pentru investitori.
Această direcţie de analiză se efectuează în baza datelor din următoarele surse informaționale:
 Situaţia de profit şi pierdere (in cazul analizei Situațiilor financiare complete);
 Borderoul evidenţei analitice la conturile: 611 „Venituri din vânzări” și 711 „Costul
vînzărilor” sau
 Planul de afaceri al entității.
Studiu de caz 12. În baza datelor din situația de profit și pierdere să se efectueze analiza
rentabilității veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operațională.
În baza rezultatelor să se aprecieze care tip de activitate operațională este cel mai atractiv pentru
investiții în scopul extinderii?
1
Date pentru analiză:
Extras din SITUAŢIA DE PROFIT ŞI PIERDERE
de la 01 ianuarie pînă la 31 decembrie 2018
Indicatori Cod Perioada de gestiune
rd. precedentă curentă
Venituri din vînzări, total 010 27 349 304 21 019 321
din care:
venituri din vînzarea produselor şi mărfurilor 011 24 411 052 19 026 311
venituri din prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor 012 2 548 486 1 070 674
venituri din contracte de construcţie 013 389 766 922 336
venituri din contracte de leasing 014 - -
venituri din contracte de microfinanţare 015 - -
alte venituri din vînzări 016 - -
Costul vînzărilor, total 020 15 253 379 14 459 010
din care:
valoarea contabilă a produselor şi mărfurilor vîndute 021 12 695 439 12 854 154
costul serviciilor prestate şi lucrărilor executate terţilor 022 2 416 235 719 361
costuri aferente contractelor de construcţie 023 141 705 885 495
costuri aferente contractelor de leasing 024 - -
costuri aferente contractelor de microfinanţare 025 - -
alte costuri aferente vînzărilor 026 - -
În baza datelor din situația de profit și pierdere se efectuează analiza rentabilitatea veniturilor din
vânzări pe tipuri de activitate operațională în tabelul de mai jos.
Tabelul 15. Analiza rentabilității veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operațională
Tipuri de activitate Suma veniturilor din Costul vînzărilor, mii Rentabilitatea veniturilor
operațională vânzări, mii lei lei din vânzări, %
anul anul anul anul anul anul
precedent curent precedent curent precedent curent
1 2 3 4 5 6= 7=
Vânzarea produselor și
mărfurilor
Prestarea serviciilor și
executarea lucrărilor
Contracte de construcție
Total
Concluzie:
2
II. Diagnosticul ratelor rentabilității pentru aprecierea raționalității atragerii surselor

împrumutate
O entitate care recurge la credite și împrumuturi trebuie să suporte sistematic și costul aferent al îndatorării
(dobânzi).
Prin urmare, apare necesitatea aprecierii raționalității atragerii surselor împrumutate. Pentru aprecierea
raționalității atragerii surselor împrumutate se folosește indicatorului efectul pârghiei financiare.
Efectul pârghiei financiare exprimă incidența îndatorării entității asupra rentabilității capitalului propriu și
arată cu câte procente se va modifica rentabilitatea capitalului propriu în rezultatul atragerii surselor împrumutate în
circuitul economic al întreprinderii.
Formula de calcul a efectului de levier financiar:
Efectul pârghiei (Rentabilitatea Rata medie a dobânzii Rata

= - x x (1-i)
financiare activelor calculate) îndatorării
Când entitatea examinează raționalitatea atragerii surselor împrumutate și efectul modificării nivelului de
îndatorare asupra rentabilității capitalului propriu se analizează rentabilitatea activelor și rentabilitatea capitalului
propriu, calculate astfel:
Profit până la impozitare și plata dobânzii

Rentabilitatea activelor = Valoarea medie a capitalului propriu + Valoarea medie a datoriilor x 100
purtătoare de dobândă
unde: Valoarea medie a capitalului propriu=
Valoarea medie a datoriilor purtătoare de dobândă=
Rentabilitatea Profit net

= x 100
capitalului propriu Valoarea medie a capitalului propriu
Eficiența îndatorării asupra rentabilității capitalului propriu este determinată de raportul dintre rentabilitatea
activelor (Ra) și rata dobânzii la sursele de finanțare împrumutate (Rd). Astfel dacă:
Ra > Rd, această situație este profitabilă pentru proprietari, deoarece se va majora remunerarea acestora.
Atragerea creditelor și împrumuturilor este rațională și proprietarii vor beneficia de efectul pârghiei financiare.
Adică rentabilitatea capitalului propriu în aceste condiții crește (R cap.propriu > Ractivelor).
Ra < Rd, în această situație atragerea creditelor și împrumuturilor nu este rațională, deoarece îndatorarea
devine consumatoare de capitalul propriu adică diminuiază performanțele entității. Prin urmare, rentabilitatea
capitalului propriu în aceste condiții scade (R cap.propriu < Ractivelor).
Această analiză se efectuează pentru:

 elaborarea planului de afaceri,
 alegerea corectă a variantei de atragere surselor împrumutate, fiind cunoscută sub denumirea de
“analiza variantelor (alternativelor) de finanțare”.
Pentru efectuarea corectă a analizei raționalității atragerii surselor împrumutate este foarte important de a
colecta corect informația. Astfel:
1. valoarea medie a datoriilor purtătoare de dobânzi se determină după media aritmetică simplă sau
cronologică în baza datelor aferente sumelor creditelor bancare pe termen lung și scurt atrase anterior, de
asemenea datele planului de afaceri privind sumele planificate spre atragere.
2. rata medie a dobânzii calculate nu coincide cu rata dobânzii bancare pentru creditele împrumutate reflectată
în contractul bancar. Formula de calcul este:
Rata medie a dobânzii Suma dobânzii de plătit aferentă creditelor atrase

= x 100
calculate Valoarea medie a creditelor atrase
3. Suma dobânzii de plătit pentru creditele atrase la etapa elaborării planului de afaceri se determină în baza
datelor din contractele bancare încheiate anterior și a planului de afaceri aferente sumei cheltuielilor privind
dobânzile pentru credite și împrumuturi. Dacă analiza se efectuează în baza datelor efective, în dinamică
3
atunci, suma dobânzii de plătit se ia din evidența analitică de subcontului 7143 „Cheltuieli privind
dobânzile”.
4. Cheltuieli privind impozitul pe venit la etapa elaborării planului de afaceri se determină prin înmulțirea
cotei impozitului pe venit cu mărimea profitului până la impozitare. Dacă analiza se efectuează în baza
datelor efective, atunci acestea cheltuieli se iau din Situația de profit și pierdere.
În calitate de surse de informații servesc:
 Situația de profit și pierdere;
 Bilanț;
 Plan de afaceri.
Studiu de caz 13. În baza datelor din situațiile financiare să se examineze:

 raționalitatea atragerea surselor împrumutate,
 efectul modificării nivelului de îndatorare asupra rentabilității capitalului propriu.
Tabelul 16. Aprecierea raționalității atragerii surselor împrumutate în comparație cu datele anului
precedent
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune
1 2 3
1. Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei
2. Valoarea medie a datoriilor purtătoare de dobânzi (cheltuieli de
împrumut), mii lei
3. Profitul(pierdere) până la impozitare, mii lei
4. Cheltuieli privind dobânzile (suma dobânzii de plătit), mii lei
5. Profitul (pierdere) până la impozitare și plata dobânzii, mii lei
(rd.3 + rd.4)
6. Rata medie a dobânzii calculate, % (rd.4 : rd.2  100)
7. Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit, mii lei
8. Profit net (pierdere netă), mii lei
9. Rentabilitatea activelor, % rd.5 : (rd.1 + rd.2)  100
10. Rentabilitatea capitalului propriu, % (rd.8 : rd.1  100)
11. Coeficientul de îndatorare, coef. (rd.2 : rd.1)
12. Efectul pârghiei financiare
???
Concluzie:
4
III. Analiza pragului de rentabilitate
Pragul de rentabilitate (punctul critic, punctul mort) reprezintă volumul vânzărilor la care
entitatea nu are nici pierderi nici profit.
În punctul critic volumul vânzărilor este egal cu suma totală a costurilor și cheltuielilor curente, iar
profitul operațional este egal cu zero.
Scopul analizei pragului de rentabilitate constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor,
care va asigura entității un rezultat financiar operațional nul.
Analiza și metodele de calul a pragului rentabilității diferă în condițiile fabricării și
comercializării unui singur sau a câtorva tipuri de produse.
Pentru calculul și analiza pragului rentabilității în condițiile fabricării și comercializării unui
singur tip de produse se utilizează cel mai des metoda marjei de contribuție.
Metoda marjei de contribuție (contribuția brută, marja brută) reprezintă rezultatul obținut din
vânzări (vânzarea produselor și/sau mărfurilor, prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor, contracte
de construcție și alte activități care pentru entitate reprezintă activitate operațională) după restituirea
tuturor costurilor și cheltuielilor variabile și care include profitul operațional și costurile și cheltuielile
fixe.
Marja de contribuție = Venituri din vânzări – Costuri și cheltuieli variabile
Entitatea poate obține profit în cazurile când marja de contribuție depășește suma costurilor fixe.
Dacă marja de contribuție acoperă cu exactitate costurile fixe, atunci profitul este nul, adică, este atins
pragul de rentabilitate și formula poate fi transformată în felul următor:
Marja de contribuție pe unitate de Volumul vânzărilor Costuri și

× =
produs (în unități naturale) cheltuieli fixe
de aici:
Pragul de rentabilitate în expresie Costuri și cheltuieli fixe

=
naturală Marja de contribuție pe o unitate de produs
Pentru a calcula pragul de rentabilitate în expresie valorică se aplică următoarea formulă:

Costuri și cheltuieli fixe
Pragul de rentabilitate în expresie valorică =
Rata marjei de contribuție
unde:
Marja de contribuție
Rata marjei de contribuție = ×100
Venituri din vânzări
Rata marjei de contribuție (factorul de acoperire) arată câte procente din volumul vânzărilor sunt
necesare pentru acoperirea costurilor fixe și obținerea profitului.
Un alt indicator de evaluare a pragului de rentabilitate este perioada critică care reprezintă
intervalul de timp în care entitatea realizează producția la nivelul punctului critic:
Perioada critică în care se atinge pragul Pragul de rentabilitate în expresie valorică

=
de rentabilitate Venituri din vânzări medii pe zi
Rezerva stabilității financiare (marja de siguranță, indicatorul siguranței, indicatorul securității) se calculează
conform relației:
Rezerva stabilității Venituri din vânzări efective sau

= - Pragul de rentabilitate în expresie valorică
financiare planificate
Depășirea volumului efectiv sau planificat al vânzărilor asupra celui din punctul critic indică cu cât poate fi
redus volumul vânzărilor fără riscul de a suporta pierderi.
Analiza pragului de rentabilitate servește ca bază pentru planificarea profitului așteptat din activitatea
operațională. Dacă sunt cunoscute costurile fixe, prețul pe produs, costurile variabile pe unitate de produs, precum
și valoarea profitului bugetat (așteptat, dorit), se poate de determinat volumul de vânzări care asigură profitul dorit.
Volumului vânzărilor necesar obținerii profitului Costuri și cheltuieli fixe + Profitul așteptat
=
așteptat în unități naturale Marja de contribuție pe unitate de produs
5
În relația de calcul, veniturile din vânzări medii pe zi se determină ca raportul între veniturile din
vânzări efective și perioada de timp implicată în analiză (360, 180, 90, 30 zile).
În dependență de mărimea veniturilor din vânzări și nivelul pragului de rentabilitate se poate
aprecia situația economică a entității.
 atunci când veniturile din vânzări se situează cu până la 10% peste pragul de rentabilitate, situația
entității este instabilă;
 când veniturile din vânzări sunt cu până la 20% mai mare decât cea a punctului critic, situație este
relativ stabilă;
 dacă veniturile din vânzări depășesc punctul mort cu peste 20%, situația economică a entității este
confortabilă.
Studiu de caz 14. În cele ce urmează, efectuați un studiu de caz metodologic menit să evidențieze
necesitatea analizei pragului de rentabilitate pentru procesul decizional. Acest studiu se va efectua în baza
fluxurilor informaționale ale unei entități ce activează în producerea salamurilor.
Să se determine:
1. Pragul de rentabilitate în expresie naturală,
2. Pragul de rentabilitate în expresie valorică,
3. Perioada critică în care se atinge pragul de rentabilitate,
4. Rezerva stabilității financiare,
5. Volumului vânzărilor necesar obținerii profitului așteptat,
6. Să se aprecieze situația economică a entității în baza mărimii veniturilor din vânzări și nivelul pragului
de rentabilitate.
Tabelul 17. Calculul și analiza indicatorilor specifici ai pragului de rentabilitate

Nr. Anul Abaterea
Indicatori Anul curent
ord. precedent absolută
1 2 3 4 5=4-3
1 Volumul vânzărilor în unități naturale, kg 10 000 9 375
2 Prețul mediu de vânzare, lei 70,00 80,00
3 Venitul din vânzări, lei (rd.1×rd.2)
4 Costuri variabile pe unitate de produs, lei 37,054 45,056
5 Costuri totale, lei (rd.5.1+rd.5.2)
inclusiv:
5.1 Costuri fixe, lei 100 200 105 510
5.2 Costuri variabile, lei (rd.1×rd.4)
6 Profit operațional, lei (rd.3-rd.5)
7 Profit așteptat (dorit), lei 500 000 700 000
8 Marja de contribuție, lei (rd.3-rd.5.2)
9 Marja de contribuție pe unitate de produs, lei
(rd.2-rd.4)
10 Rata marjei de contribuție, % (rd.8÷rd.3×100)
11 Pragul de rentabilitate în expresie naturală, kg
(rd.5.1÷rd.9)
12 Pragul de rentabilitate în expresie valorică, lei
(rd.5.1÷rd.10×100)
13 Perioada critică în care se atinge pragul de rentabilitate,
zile (rd.12÷(rd.3÷360 zile))
14 Rezerva stabilității financiare, lei (rd.3-rd.12)
15 Volumului vânzărilor necesar obținerii profitului
așteptat în unități naturale, kg ((rd.5.1+rd.7)÷rd.9)
Concluzie:
6
Pentru entitățile, ce produc câteva tipuri de produse omogene, analiza pragului de rentabilitate
poate fi efectuată, utilizând metoda bazată pe marja de contribuţie medie ponderată. În acest caz, pragul
rentabilităţii se calculează conform formulei:
Costuri și cheltuieli fixe

Pragul de rentabilitate =
Marja de contribuție medie ponderată
Unde:
Marja de contribuţie medie ponderată reprezintă suma marjei de contribuţie a diferitelor tipuri de
produse care sunt ponderate cu ajutorul cotei vânzărilor în suma totală a acestora, adică:
Studiu de caz 15. Determinați și analizați pragul rentabilității în condițiile fabricării câtorva tipuri
de produse omogene în baza datelor din tabelul de mai jos.
Să se determine:
 Marja de contribuție medie ponderată;
 Pragul de rentabilitate în expresie naturală, total și pe fiecare produs;
 Pragul de rentabilitate în expresie valorică, total și pe fiecare produs;
 Să se aprecieze situația economică a entității în baza mărimii veniturilor din vânzări și nivelul
pragului de rentabilitate.
Tabelul 18. Calculul și analiza pragului de rentabilitate în condițiile fabricării câtorva tipuri de
produse omogene
Nr. Tipuri de produse
Indicatori Total
ord. A B
1 2 3 4 5
1 Volumul vânzărilor în unități naturale, kg 10 000 9 375 x
2 Prețul mediu de vânzare, lei 70,00 80,00 x
3 Venitul din vânzări, lei (rd.1×rd.2) ?
4 Ponderea produselor în total vânzări, % 100
5 Costuri variabile pe unitate de produs, lei 37,00 45,00 x
6 Costuri fixe totale, lei 100 200 105 510 ?
7 Marja de contribuție medie ponderată, lei ?
((rd.3-rd.5) × rd.4 ÷ 100)
8 Pragul de rentabilitate în expresie naturală, kg
((Pragul de rentabilitate total × rd.4) ÷ 100)
9 Pragul de rentabilitate în expresie valorică, lei
(rd.8×rd.2)
Concluzie:
7
Tema 4. Analiza avansată a poziției financiare

1. Depistarea fazelor ciclului operațional unde are loc încetinirea rotației activelor cu ajutorul ratelor
componente de rotație.
2. Analiza ratelor particulare de rotație a activelor pentru determinarea normativului activelor circulante
nete.
3. Analiza evoluției activelor nete în corelație cu capitalul social și depistarea situației de supraîndatorare.
4. Determinarea valorii de retragere a acțiunilor (părților sociale) cu ajutorul activelor nete.
5. Depistarea încălcărilor disciplinei financiare prin analiza componenței activelor nete.
6. Analiza cauzală a modificării activelor circulante nete.
7. Analiza structurii surselor de finanțare cu ajutorul ratelor reciproc substituibile.
8. Analiza avansată a ratelor de lichiditate.
9. Analiza disciplinei de achitare a entității cu ajutorul cotei datoriilor cu termenul expirat.
1. Depistarea fazelor ciclului operațional unde are loc încetinirea rotației activelor cu ajutorul ratelor
componente de rotație
Pentru aprecierea rotație activelor, sunt calculate și analizate ratele de rotație a activelor.
Ratele de rotație a activelor măsoară viteza de transformare a activelor entității în lichidități.
Viteza de rotație a activelor în diferite ramuri este diversă: în unele sectoare ale economiei, activele
se rotesc mai repede, în altele - mai încet.
Ratele de rotație a activelor pot fi grupate în:
• rate generalizatoare de rotație a activelor - a căror esența constă în compararea ritmului de
modificare a veniturilor din vânzări şi valorii activelor totale;
• rate de rotație a părților componente ale activelor totale - la determinarea căror suma activelor totale
se substituie cu valoarea pârților componente ale acestora;
• indicatori particulari ai rotației activelor circulante la determinarea cărora se ia în calcul nu venitul
din vânzări, ci indicatorii specifici aferenți transformării activelor circulante dintr-o formă funcțională în
alta.
În teoria și practica economică sunt utilizate trei modalități de apreciere a ratelor generalizatoare
de rotație a activelor:
1. Numărul de rotații ale activelor (recuperabilitatea activelor) se determină astfel:
Numărul de rotații ale activelor sau recuperabilitatea activelor caracterizează eficiența cu care sunt
utilizate mijloacele de care dispune entitatea, sau de câte ori vânzările au reînnoit activele într-o perioadă.
2. Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active este mărimea inversă a numărului de rotații:
Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active caracterizează de câte active are nevoie entitatea
pentru generarea veniturilor din vânzări în valoare de un leu.
3. Durata (viteza) de rotație a activelor poate fi determinată ca:
Durata de rotație arată în câte zile are loc o rotație a activelor, adică perioada de timp (numărul de
zile) în care veniturile din vânzări reînnoiesc activele entității.
Perioada de timp în care se analizează rotația (an - 360 zile, trimestru - 90 zile, lună - 30 zile).
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei servesc:
• Bilanțul;
• Situația de profit și pierdere.
8
Studiu de caz 16. În baza datelor din situațiile financiare să se aprecieze evoluția ratelor
generalizatoare de rotație a activelor în dinamică.
Tabelul 19. Analiza ratelor generalizatoare de rotație a activelor în dinamică
Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea absolută
1 2 3 4=
1. Venituri din vânzări, mii lei
2. Valoarea medie a activelor, mii lei
3. Numărul de rotații a activelor, unități
4. Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu

active, lei
5. Durata de rotație a activelor, zile
Concluzie:
La diagnosticul modificării ratelor de rotație a activelor:
– pozitiv se apreciază
– negativ se apreciază
Cu ajutorul ratelor componente de rotație a activelor se determină acele faze ale ciclului operațional
unde are loc încetinirea rotației activelor circulante şi se stabilesc centre respective de responsabilitate, în
particular:
– faza de stocare a materialelor ← secția

– faza de producere și de stocare a produselor finite ← secția
– faza de stocare a mărfurilor ← secția
– faza de decontări cu debitorii ←
Studiul de caz 17. În baza datelor din situațiile financiare să se depisteze faza ciclului operațional
unde are loc încetinirea rotației activelor circulante și să se determine efectul de încetinire, precum și
centrul de responsabilitate.
Tabelul 20. Calculul ratelor componente de rotație a activelor curente
Indicatori Anul Anul Abaterea,
precedent curent +/-
1, Venituri din vânzări, lei
2. Valoarea medie a activelor circulante– total, lei
din care
2.1. Stocurilor de materiale
2.2. Stocurilor de producție în curs de execuție și de
produse
2.3. Stocurilor de mărfuri
2.4. Creanțelor comerciale
3. Durata medie de rotație a activelor circulante, zile
din care
3.1. Stocurilor de materiale
3.2 Stocurilor de producție în curs de execuție și de
produse
3.4. Stocurilor de mărfuri
3.5. Creanțelor comerciale
9
Concluzie:
Analiza impactului a modificării rotației asupra investițiilor în activele circulante

Scopul oricărei entități constă în accelerarea rotației activelor.
Accelerarea rotației activelor duce la sustragerea (eliberarea) activelor din circuitul economic, iar
încetinirea - la atragerea (imobilizarea) suplimentară a acestora în circuit. Deosebim sustragerea
(atragerea) absolută și relativă a activelor din circuit.
Suma activelor, necesare entității, în cazul în care durata de rotație a activelor ar fi fost ca în
perioada de bază, se determină ca produsul dintre vânzările perioadei de gestiune curente pe o zi cu
durata de rotație a activelor din perioada de bază.
Astfel, obținem că efectul din modificarea rotației activelor adică sustragerea (-E) sau atragerea
(+E) relativă a activelor se calculează astfel:
Din formula dată, rezultă că suma mijloacelor sustrase din circuit în rezultatul accelerării rotației
activelor (- E) sau atrase suplimentar în circuit (+ E) în cazul încetinirii rotației activelor circulante se
determină prin înmulțirea abaterii absolute a duratei de rotație a activelor cu vânzările curente pe o zi.
In calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei servesc:
• Bilanțul;
• Situația de profit și pierdere.
Studiul de caz 18. În baza datelor din situațiile financiare să se aprecieze rotația activelor circulante
și să se determine efectul economic din modificarea rotației acestora.
Tabelul 21. Aprecierea efectului economic din modificarea rotației activelor circulante
Indicatorii Anul precedent Anul curent
1 2 3
1. Venituri din vânzări, mii lei
2. Valoarea medie a activelor circulante, mii lei
3. Durata de rotație a activelor circulante, zile
4. Efectul economic din modificarea rotației activelor

circulante, mii lei x
Concluzie:
10
II. Analiza ratelor particulare de rotație a activelor pentru determinarea normativului activelor
circulante nete
Pentru finanțarea activității neîntrerupte a întreprinderii este importantă asigurarea întreprinderii cu
activele circulante nete (fondul de rulment net) la nivelul necesar, adică cu respectarea normativului.
Creșterea mărimii activelor circulante nete nu întotdeauna înseamnă satisfacerea nevoilor curente ale
entității. Astfel devine necesară analiza respectării normativului activelor circulante nete.
Esența analizei constă în compararea mărimii reale a activelor circulante nete cu normativul acestuia
(programat, necesar, optim).
În teoria și practica economică se utilizează diverse metode pentru determinarea normativului
activelor circulante nete.
Metoda de calculare a normativului activelor circulante nete în baza duratei ciclului financiar
Calcularea normativului activelor circulante nete presupune aplicarea ratelor particulare de rotaţie.
Pentru calcularea normativului activelor circulante nete se efectuiază următoarelor etape:
1. Se determină viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale, în zile:

Soldul mediu al stocurilor
Durata de rotație a stocurilor =
Costul vânzărilor zilnice
2. Se calculează viteza de rotaţie a creanţelor curente, în zile:

Durata medie de încasare a creanțelor Soldul mediu al creanțelor curente
=
curente Vânzările medii zilnice cu plata amânată (în credit)
3. Se determină viteza de rotaţie a datoriilor curente, în zile:

Soldul mediu al datoriilor curente
Durata medie de achitare a datoriilor curente =
Cheltuielile operaţionale medii zilnice
4. Se determină ciclul financiar, în zile:

Durata medie de Durata medie de
Ciclul
= Durata de rotație a stocurilor + încasare a creanțelor - achitare a datoriilor
financiar
curente curente
5. Se calculează normativul activelor circulante nete, în lei:

Normativul activelor circulante Durata ciclului
= x Venituri din vânzări medii zilnice
nete financiar
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea calculului normativului activelor circulante nete în
baza duratei ciclului financiar, servesc:
 Situația de profit și pierdere;
 Bilanțul;
 Borderoul evidenţei analitice la contul 611 - Venituri din vânzări.
Studiul de caz 19. Utilizând datele din situațiile financiare ale entității pentru ultimul an financiar în
calitate de informații planice, să se determine normativul activelor circulante nete prin metoda duratei
ciclului financiar.
Tabelul 22. Calculul normativului activelor circulante nete în baza duratei ciclului financiar
Nr. Indicatori Rezultatul
1 Venituri din vânzări, mii lei
2 inclusiv:
Venituri din vânzări cu plata amânată (în credit) , mii lei
3 Costul vânzărilor, mii lei
4 Suma totală a cheltuielilor operaţionale (costul vânzărilor, cheltuielile
curente, cheltuielile privind impozitul pe venit) , mii lei
5 Soldul mediu al stocurilor, mii lei
11
6 Soldul mediu al creanţelor curente, mii lei
7 Soldul mediu al datoriilor curente, mii lei
8 Durata de rotație a stocurilor de mărfuri şi materiale,
(rd.5  360 zile ÷ rd.3), zile
9 Durata medie de încasare a creanțelor curente,
10 Durata medie de achitare a datoriilor curente,
11 Durata ciclului financiar, (rd.8 + rd.9 - rd.10), zile
12 Normativul activelor circulante nete, (rd.11  rd.1 ÷ 360 zile), mii lei
Conclizie: Informaţia din tabel denotă că pentru desfăşurarea normală a activităţii operaţionale
entitatea la sfârşitul anului curent necesită active circulante nete în suma totală de _____________ mii
lei.
În rezultatul confruntării mărimii reale a activelor circulante nete cu normativul acestuia se

stabilesc trei diferite situaţii.
 varianta optimă se consideră cazul când valoarea efectivă a activelor circulante nete coincide cu
mărimea programată. Această situaţie ideală se observă destul de rar în practică economică.
 excedentul activelor circulante nete în cazul când valoarea lui depăşeşte mărimea necesară;
 deficitul activelor circulante nete în cazul când valoarea lui este mai mică decât mărimea
necesară.
Excedentul şi deficitul activelor circulante nete influenţează negativ asupra situaţiei financiare a
entității.
Deficitul activelor circulante nete este mult mai periculos şi nedorit și poate crea:
 staţionări în procesul de producere din cauza lipsei materialelor;
 reţinerea plaţii datoriilor față de angajați, furnizori, creditori, buget etc.;
 amenzi, penalităţi din cauza reţinerii plăţii datoriilor față de furnizori, creditori, buget etc;
 faliment;


Excedentul activelor circulante nete cu totul că este mai preferabil, are urmări negative:
 învechirea, deteriorarea şi pierderea stocurilor excedente de mărfuri şi materiale;
 micşorarea nivelului rentabilităţii economice;
 cheltuieli suplimentare privind păstrarea şi asigurarea stocurilor excedente de mărfuri şi
materiale;

În calitate de surse informaționale pentru analiza respectării normativului activelor circulante

nete, servesc:
 Bilanțul;
 Planul de afaceri.
Studiul de caz 20. Utilizând datele din situațiile financiare și calculele efectuate in tabelul precedent:
– să se aprecieze respectare normativul activelor circulante nete,
– să se evidențieze măsurile cu privire la egalitatea dintre mărimea activelor circulante nete la
normativul acestora pot prevedea.
12
Tabelul 23. Analiza respectării normativului activelor circulante nete în dinamică
(în mii lei)
La începutul La sfârşitul Abaterea
Nr. Indicatorii
anului anului absolută
1 2 3 4 5=
1. Mărimea reală a activelor circulante nete
2. Normativul activelor circulante nete
3. Excedent al activelor circulante nete
4. Deficit al activelor circulante nete
Concluzie:
Măsurile cu privire la egalitatea dintre mărimea activelor circulante nete la normativul acestora pot
prevedea:
 Micşorarea duratei de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale, prin:



 Micşorarea duratei de încasare a creanţelor curente, prin:



 Majorarea necritică a duratei de achitare a datoriilor curente, prin:



III. Analiza evoluției activelor nete în corelație cu capitalul social și depistarea situației de
supraîndatorare
În practica economică internațională se aplică două variante de definire și, respectiv, de calculare a
activelor nete (patrimoniului net).
I. Active nete = Total active - Datorii pe termen lung - Datorii curente - Provizioane
Din formulă se observă că rezultatul calculului efectuat în baza datelor Bilanțului va fi egal cu
valoarea capitalului propriu.
II. Active nete = Total active - Datorii curente – Provizioane curente
Rezultatul obținut în urma aplicării acestei formule conform datelor Bilanțului va coincide cu
valoarea capitalului permanent (capitalul propriu + datoriilor și provizioane pe termen lung).
În practica autohtonă se aplică prima din cele două modalități existente de definire și calculare a
activelor nete.
Activele nete reflectă mărimea activelor controlate de entitate care sunt formate numai pe seama
surselor proprii de finanțare și nu sunt împovărate de datorii.
Dacă mărimea activelor nete:
1) crește în dinamică - entitatea desfășoară o activitate economico-financiară eficientă.
2) scade în dinamică - există aspecte dificile în dezvoltarea entității și situația financiară în acest caz
se caracterizează ca instabilă.
3) are valoare negativă - stare de criză, când entitatea nu dispune de active formate pe seama
surselor proprii și activitatea pe deplin se finanțează datorită surselor împrumutate, adică, se
constată dependența financiară a entității de creditorii acesteia.
13
Valoarea activelor nete se folosește la efectuarea următoarelor operațiuni economice:

 la evaluarea patrimoniului entității în scopul acționării, privatizării, vânzării, moștenirii,
 la depunerea entității în gaj (ipoteca de întreprinzător),
 la asigurarea bunurilor entității contra daunelor,
 la reorganizarea entității (fuziunea, divizarea etc),
 la evaluarea pachetelor de acțiuni (cotelor de participație) pentru răscumpărarea, depunerea în
gaj
 și alte scopuri în condițiile lipsei prețurilor de piață și altele.
Situații de aplicare a rezultatelor analizei activelor nete:

 la finalizarea misiunii de audit pentru constatarea existenței/lipsei datoriei nete, adică valorii
negative a activelor nete, care reprezintă prima condiție/circumstanță care pune la îndoială
prezumția de continuitate a activității; (п.10, А 2 din ISA 570)
 la constatarea existenței/lipsei supraîndatorării care este un temei special de intentare a procesului
de insolvabilitate contra persoanelor juridice cu răspundere limitată (supraîndatorare – situație
financiară a debitorului, a cărui răspundere este limitată prin lege la valoarea patrimoniului său, în
care valoarea bunurilor nu mai acoperă obligațiile existente ale acestuia – Legea insolvabilității
nr.149/2012);
 la luarea deciziilor de investiții în acțiunile (cotele-părți) în lipsa prețurilor de piață pentru aceste
obiecte de investiții;
 la determinarea valorii de retragere a acțiunilor (cotelor-părți) în lipsa prețurilor de piață;
 etc.
Analiza corelației dintre activele nete și capitalul social

Corelația dintre activele nete şi capitalul social este deosebit de importantă de analizat pentru
societățile pe acțiuni şi societățile cu răspunderea limitată.
În continuare vom prezenta importanța rezultă cerințele legislației în vigoare pentru SA.
Această analiză este deosebit de importantă pentru aprecierea situaţiei financiare a societăţilor pe
acţiuni. Necesitatea reiese din următoarea condiţie a legislaţiei în vigoare:
 art. 39 alin. (5) al Legii privind societăţile pe acţiuni, care prevede că „valoarea activelor nete ale
societăţii nu poate fi mai mică decât mărimea capitalului ei social”.
În cazul nerespectării cerinţei menţionate, societatea pe acţiuni suportă un şir de consecinţe

negative, în particular se interzice:
 emisiunea suplimentară de acţiuni prin ofertă publică (art. 39 alin. (71));
 luarea hotărârilor cu privire la plata dividendelor (art. 48 alin. (5) lit. c));
 achiziţionarea acţiunilor plasate de societate (art. 78 alin. (8.2) lit. b)).
În plus, nerespectarea cerinţei menţionate, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, oferă

dreptul oricărui acţionar al societăţii „să ceară adunării generale anuale a acţionarilor adoptarea uneia din
următoarele hotărâri (art. 39 alin. (6)):
a) cu privire la reducerea capitalului social;
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de către acţionarii societăţii a unor
aporturi suplimentare în modul prevăzut de statutul societăţii;
c) cu privire la dizolvarea societăţii;
d) cu privire la transformarea societăţii în altă formă juridică de organizare”.
Astfel, apare necesitatea investigării mai profunde a corelaţiei dintre activele nete şi capitalul
social. În acest context se determină şi se apreciază:
Rata corelaţiei dintre activele Active nete

nete şi capitalul social = Capital social
14
Nivelul supraunitar al raportului nominalizat indică respectarea cerinţelor legislative.
Dacă rata în cauză este subunitară atunci adunarea generală a acţionarilor este obligată să ia una
din hotărârile stipulate în art. 39 alin. (6) al Legii privind societăţile pe acţiuni. În caz contrar, lichidarea
societăţii poate fi efectuată potrivit hotărârii instanţei judecătoreşti la adresarea oricărui acţionar sau a
Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
În cadrul analizei se depistează cauzele ce au provocat descreşterea valorii activelor nete sub
nivelul capitalului social. În mod general putem constata că aceste cauze corelează cu apariţia şi
majorarea elementelor negative ale capitalului propriu:
 capital suplimentar ( plasarea acţiunilor din emisia suplimentară la un preţ mai jos decât cel
nominal; diferenţe negative de curs valutar aferente depunerilor acţionarilor în capitalul
social în valuta străină);
 capital nevărsat;
 pierderi neacoperite;
 profit utilizat al anului de gestiune curent (ce depăşeşte profit obţinut);
 diferenţe negative din reevaluarea activelor pe termen lung etc.
În calitate de sursă informațională servește Bilanțul.
Studiul de caz 21 (7). În baza datelor din Situațiile financiare ale entității să se calculeze rata de
corelaţie dintre activele nete şi capitalul social.
Tabelul 24. Calculul ratei de corelaţie dintre activele nete şi capitalul social
Nr. Indicatori La începutul La sfârşitul Abaterea
perioadei perioadei absolută
1. Capital social, lei
2. Active nete, lei
3. Rata corelaţiei dintre activele nete şi capitalul
social, coef.
Concluzie:
Lucrul individual:
1. De ce este important să se examineze corelația dintre activele nete şi capitalul social pentru
societăți cu răspunderea limitată. Din care cerințe ale legislației în vigoare rezultă:
-
-
-
-
2. Dacă coeficientul corelației dintre activele nete şi capitalul social este subunitar societatea cu
răspunderea limitată suportă următoarele consecințe (vezi legislației în vigoare):
-
-
-
-
IV. Determinarea valorii de retragere a acțiunilor (părților sociale)

cu ajutorul activelor nete
Actualmente legislația în vigoare conține anumite reglementări (restricții) privind gradul de retragere
a capitalului social:
 pentru SRL
15
Art. 25 alin.(11) al legii Nr. 135 din 14-06-2007 privind SRL „În cazul în care actul de
constituire prevede că dobîndirea de către succesor a calității de asociat este condiționată de
acordul asociaților, iar acordarea unei astfel de calități succesorului îi este refuzată, atunci orice
asociat sau societatea sînt obligați să dobîndească partea socială a succesorului la un preț nu mai
mic decît cel mai mare preț dintre prețurile oferite de asociat/asociați sau de societate și
prețul determinat pe baza valorii activelor nete la data prezentării de către succesor a actului
ce atestă dreptul asupra părții sociale dobîndite prin succesiune”.
Art. 26 alin. (2) al legii Nr. 135 din 14-06-2007 privind SRL „Partea socială poate fi dobîndită
de societate doar din contul activelor, care depăşesc mărimea capitalului social şi a altor
fonduri, pe care societatea este obligată să le constituie şi din care nu se permite să se facă
plăţi asociaţilor”.
 pentru SA
Cea mai importantă întrebare pentru efectuarea tranzacțiilor de dobândire a părților sociale, de
achiziționare sau de răscumpărare a acțiunilor reprezintă determinarea valorii (prețului) de retragere în
conformitate cu prevederile legislației, statutului sau deciziei organului competent de conducere:
În particular sunt aplicabile următoarele modalități de determinare a valorii de retragere:

 la valoarea nominală a părții sociale (acțiunilor)
 la valoarea estimativă (justă, de piață) potrivit raportului de evaluare a evaluatorului independent –
 la valoarea de calcul în baza activelor nete conform datelor din ultimele situații financiare –
Studiul de caz 22. La înființarea SRL a fost format capitalul social în mărime de 20 000 lei. Ulterior
capitalul social a fost majorat cu 880 000 lei din contul profitului net al societății.
Din cauza situației de conflict unul din asociații a propus spre vînzare partea lui socială care
constituie 10% din cuantumul capitalului social. Potrivit deciziei asociațiilor valoarea de dobîndire a
părții sociale se determină în baza activelor nete conform datelor din ultimele situații financiare ale SRL.
Tabelul 25. Determinarea valorii de dobîndire a părții sociale
(în lei)
N Indicatori Varianta
d/o 1 2 3 4
1 Capital social 900000 900000 900000 900000
2 Capital de rezervă 90 000 90 000 - -

3 Rezerve statutare și alte rezerve 40 300 300 700 - -
4 Profit nerepartizat (pierdere
neacoperită) al anilor precedenți 100 200 1 990 000 (800 070) (550 900)
5 Capital propriu (active nete la
valoarea de bilanț) 1130500 3280700 99 930 349100
6 Datorii pe termen lung și curente 1 000 900 1 000 900 1 000 900 700 900
7 Total active/pasive 2131400 4281600 1100830 1050000
8 Active nete ce revin la partea socială 113050 328070 9993 349100
care este propusă spre dobîndire
9 Depășirea activelor totale asupra 1141400 3291600 200830 150000

capitalului social și de rezervă
16
10 Valoarea de calcul a părții sociale 114140 329160 20083 34910
care este propusă spre dobîndire
partea socială propusă spre vînzare 90 000 90 000 90 000 90 000

(care constituie 10% din cuantumul
capitalului social)
Concluzie:
Studiul de caz 23. În baza datelor din Situațiile financiare ale entității Franzeluta SA, cu ajutorul
valorii activelor nete la sfîrșitul ultimului an financiar să se determine valoarea de negociere a 600 de
acțiuni cerute pentru răscumpărare de către unul din acționari în condițiile lipsei prețurilor de piață pentru
acțiunile acestui emitent (acţiunile societăţii nu se cotează la bursă de valori, tranzacţiile pe piaţă
extrabursieră cu acţiunile emitentului nu au fost înregistrate).
Tabelul 26. Calculul valorii estimative a pachetului de acțiuni propuse pentru răscumpărare
Nr. La începutul La sfârşitul
Indicatori
crt. perioadei perioadei
1.
2.
3.
4.
5. x
Concluzie:
V. Depistarea încălcărilor disciplinei financiare prin analiza componenței activelor nete

Suma totală pozitivă a activelor nete poate camufla în sine existența componentelor negative. De aceea
componența acestui indicator se examinează mai detaliat.
În cadrul activelor nete se evidențiază două părți componente:
1. activele imobilizate nete,
2. activele circulante nete (fondul de rulment net).
Active nete = Active imobilizate nete + Active circulante nete
unde:  
În procesul analizei structurale a activelor nete se apreciază dacă se respectă una din regulile
fundamentale ale echilibrului financiar care prevede că activele imobilizate trebuie finanțate pe seama
capitalului permanent (capitalului propriu și datoriilor și provizioanelor pe termen lung).
Modul de apreciere a rezultatelor.

Dacă în urma calculelor se determină:
 mărimea negativă a activelor imobilizate nete, se constată încălcarea principiului de
finanțare, și anume: creditele și împrumuturile pe termen lung destinate procurării (creării) sau
reînnoirii activelor imobilizate au fost folosite pentru finanțarea activității curente (procurarea
materialelor, remunerarea muncii, plata impozitelor etc).
 mărimea negativă a activelor circulante nete, confirmă încălcările disciplinei financiare de
17
alt gen: creditele, împrumuturile, precum și alte surse atrase curente (datorii față de furnizori,
salariați, buget) au fost plasate în activele imobilizate.
Studiul de caz 24. În baza datelor din situațiile financiare ale entității să se verifice disciplina
financiară a întreprinderii prin analiza componenței activelor nete.
Tabelul 27. Analiza componenței activelor net în anul curent

(mii lei)
Active Datorii și provizioane Active nete
Componente Componente la Componente la la Componente La La
sfârșitul începutul sfârșitul începutul sfârșitul
anului anului anului anului anului
1 3 4 5 6 7 8= 9=
Active 4 Datorii și Active
imobilizate provizioane pe imobilizate
termen lung nete
Active Datorii și Datorii și Active
circulante provizioane provizioane circulante
pe termen curente nete
lung
Total active Datorii și Total datorii Total active
provizioane și provizioane nete
curente
Concluzie:
VI. Analiza cauzală a modificării activelor circulante nete
Analiza mărimii reale a activelor circulante nete

Asigurarea echilibrului financiar are o mulțime de aspecte, cel mai important dintre care presupune
concordanţa dintre activele circulante şi sursele de acoperire a lor. În acest scop se analizează activele
circulante nete (fondul de rulment net).
Activele circulante nete pot fi determinat după două variante (modalităţi) de calcul:
1) Activele circulante nete = Active circulante - Datorii curente- Provizioane curente
- reprezintă depășirea mărimii activelor circulante asupra datoriilor și provizioanelor curente.
2) Activele circulante nete = Capital propriu + Datorii pe termen lung + Provizioane pe

termen lung – Active imobilizate
- reprezintă o parte a capitalului permanent, îndreptat spre finanțarea activelor circulante.
Rezultatele obţinute prin ambele modalităţi de calcul al activelor circulante nete trebuie să
fie absolut identice. Orice necorespundere demonstrează existenţa greşelilor în calculele efectuate
sau în bilanţ.
In calitate de surse informaţionale pentru efectuarea analizei servește Bilanţul.
18
Studiul de caz 25. În baza datelor din situațiile financiare ale entității să se determine valoarea efectivă a
activelor circulante nete prin două variante de calcul.
Tabelul 28. Calculul activelor circulante nete

(în lei)
Indicatori La începutul anului La sfârşitul anului
1. Prima variantă de calcul
1.1. Active circulante
1.2. Datorii curente
1.3 Provizioane curente
Active circulante nete (rd.1.1. – 1.2. – 1.3))
2. A doua variantă de calcul
2.1. Capitalul propriu
2.2. Datorii pe termen lung
2.3. Provizioane pe termen lung
2.4. Capitalul permanent (rd.2.1.+ 2.2.+2.3)
2.5. Active imobilizate
Active circulante nete (rd.2.4. – 2.5.)
Concluzie:
Scopul analizei factoriale a activelor circulante nete constă în determinarea cauzelor principale ce
au provocat modificări esențiale în mărimea reală a activelor circulante nete.
Pentru analiza cauzală a modificării activelor circulante nete va fi aplicată a doua variantă de calcul.
Fond de rulment net = Capital propriu + Datorii pe termen lung – Active imobilizate
Fiecare parte componentă din această formulă reprezintă factorul de gradul I ce influențează activele
circulante nete. În calitate de metodă cea mai convenabilă pentru analiza factorială în această situație se
aplică metoda balanțieră.
În calitate de sursă informațională pentru calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării
activelor circulante nete servește Bilanțul.
Studiul de caz 26. În baza datelor din situațiile financiare să se execute diagnosticul influenței
factorilor de gradul I asupra modificării activelor circulante nete în dinamică.
Tabelul 29. Calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării activelor circulante nete
(în mii lei)
Nr. Denumirea La începutul La sfârșitul Abaterea Influența
factorului anului anului absolută factorului
1 2 3 4 5 6
1. Capital propriu
2. Datorii pe termen lung
3. Provizioane pe termen lung
4. Active imobilizate
5. Active circulante nete x
Verificare:
19
Concluzie:
Studierea factorilor de gradul I nu este suficientă pentru aprecierea situației cu privire la evoluția
fondului de rulment net. De aceea în cadrul analizei se efectuează descompunerea, detalierea factorilor
generali în părțile componente. În acest scop în baza datelor bilanțului fiecare factor de gradul I se
prezintă ca totalizarea factorilor de gradul II. Este de menționat că această analiză poate fi executată cu
nivelul diferit de detaliere: la nivelul subcapitolelor din bilanț sau la nivelul posturilor separate de bilanț.
Studiul de caz 27. În baza datelor din situațiile financiare să se execute diagnosticul influenței
factorilor de gradul II asupra modificării activelor circulante nete în dinamică.
Tabelul 30. Calculul influenței factorilor de gradul II asupra fondului de rulment net
(în mii lei)
Nr. Denumirea factorului La începutul La sfârșitul Abaterea Influența
anului anului absolută factorului
1. Modificarea capitalului propriu –
total
inclusiv modificarea
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2. Modificarea datoriilor pe termen
lung – total
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
3. Modificarea provizioanelor pe
termen lung– total
3.1
3.2
3.3
4. Modificarea activelor imobilizate –

total
4.1
4.2
3.3
4.4
4.5
5 Fond de rulment net x
Concluzie:
20
VII. Analiza structurii surselor de finanțare cu ajutorul ratelor reciproc substituibile

Scopul principal al acestei etape de diagnostic economico-financiar este determinarea stabilităţii şi
independenţei financiare a entităţii.
Analiza surselor de formare a activelor entității pornește cu aprecierea generală a structurii
pasivelor. În acest scop se calculează și se interpretează un șir de indicatori, care în literatură specială se
numesc coeficienți ai structurii capitalului. Acești coeficienți reprezintă o totalitate de rate reciproc
interschimbabile.
1. Coeficientul de autonomie (de autofinanțare, de concentrare a capitalului propriu). Acest indicator se

aplică de obicei în sistemul bancar al Moldovei în procesul aprecierii credibilității clientului.
Capital propriu
Coeficient de autonomie = Total pasive
Coeficientul în cauză reflectă cota capitalului propriu în suma totală a surselor de finanțare. Din
punct de vedere a creditorului nivel de siguranță a acestui coeficient, după părerea preponderentă a
specialiștilor, alcătuiește cel puțin 0,5. În acest caz riscul creditorului este minim pentru că patrimoniul
entității care este format din surse proprii servește drept garanție pentru achitarea tuturor datoriilor față de
creditori.
Dacă coeficientul de autonomie a entității nu atinge nivel de siguranță, atunci conducerii va fi
greu de obținut credite necesare fără mărirea prealabilă a capitalului propriu, în particular celui social. Sau
creditorii vor acorda credit cu condiții mult mai dure (gajul, garanția terților etc.)
2. Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (de concentrare a datoriilor) caracterizează

structura surselor de finanțare a activelor din punctul de vedere al cotei surselor împrumutate. :
Coeficient de atragere Datorii și provizioane pe termen lung și curente

a surselor împrumutate = Total pasive = 1 – Coeficientul
de autonomie
Acest coeficient dimensionează nivelul de îndatorare (solvabilitate) a entității și în mod normal

oscilează în limitele 0-0,5.
3. Coeficientul corelației între sursele împrumutate și proprii reflectă suma mijloacelor atrase revenită
la 1 leu capital propriu:
Coeficientul corelației între Datorii și provizioane pe termen lung și curente

sursele împrumutate și proprii = Capital propriu.
Cu cât mărimea acestui coeficient este mai mare, cu atât mai riscantă este situația financiară a
entității. Punctul critic la aprecierea coeficientului de corelație este 1.
4. Rata solvabilității generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de
care dispune entitatea:
Total pasive
Rata solvabilității generale = Datorii și provizioane pe termen lung și curente
Este evident, că în mod normal nivelul acestui coeficient trebuie să fie nu mai mic de 2.
21
5. Rata generală de acoperire a capitalului propriu (rata pârghiei financiare):
Rata generală de acoperire Total pasive

a capitalului propriu = Capital propriu
Fiind calculat în procente, acest raport arată că la primele 100 % activele entității se finanțează pe
seama surselor proprii, iar la celelalte procente – prin atragerea mijloacelor împrumutate. Sporirea acestui
coeficient peste 200 % reflectă situația dificilă a entității privind independența financiară.
Notă: Utilizarea simultană a ratelor reciproc substituibile la diagnosticul structurii surselor de finanţare nu
se consideră raţională. Deşi denumirea, formula de calcul, sensul economic şi parametrii de apreciere a
coeficienţilor diferă, rezultatul aprecierii o să fie absolut identic.
În calitate de sursă informaționale pentru analiza structurii surselor de finanțare prin metoda
ratelor servește Bilanțul.
Studiul de caz 28. În baza datelor din situațiile financiare ale entităţii să se aprecieze modificări în
structura surselor de finanţare.
Tabelul 31. Analiza ratelor structurii surselor de finanțare în dinamică

Nr. Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea
d-o anului anului absolută
1 2 3 4 5=
1 Capital propriu, mii lei
2 Datorii pe termen lung, mii lei
3 Datorii curente, mii lei
4 Provizioane, mii lei
5 Total pasive, mii lei
6 Rata de autonomie, %
7 Rata de atragere a surselor împrumutate, %
8 Rata corelației între sursele împrumutate și proprii,

%
9 Rata solvabilității generale, %
10 Rată generală de acoperire a capitalului propriu, %
Concluzie:
Diagnosticul financiar de acest tip devine deosebit de important în următoarele situaţii:
22
VIII. Analiza avansată a ratelor de lichiditate
În cadrul analizei situațiilor financiare este necesar să deosebim capacitatea potențială (ipotetică) de
plată si disciplina reală de achitare a datoriilor.
Lichiditatea - caracterizează posibilitatea de a-și onora obligațiile sale de plată la termenele
scadente.
În funcție de componența numărătorului și numitorului formulei de bază pot fi constituite
numeroase variante de indicatori ai lichidității.
Cele mai frecvente metode de analiză a lichidității sunt :
1) în cadrul analizei exprese;
2) cu aplicarea normativelor de reduceri;
3) sub aspect dinamic.
Aprecierea lichidității în cadrul analizei exprese
Tabelul 32. Coeficienții de lichiditate în cadrul analizei exprese

Interval
Denumirea
Nr. Modul de calcul Sensul economic ul
coeficientului
optim
1. Lichiditatea Active circulante Arată dacă entitatea 2 – 2,5
curentă, Datorii și provizioane curente dispune de active 1 – 2,5
generală, de circulante suficiente
gradul III pentru achitarea datoriilor
și provizioanelor curente
în suma deplină.
2. Lichiditatea Numerar + Investiții financiare curente + Reflectă cota datoriilor și 0,7 – 0,8
intermediară, +Creanțe curente provizioanelor curente
de gradul II Datorii și provizioane curente care entitatea este
capabilă să achite prin
mobilizarea numerarului,
investițiilor financiare
curente și creanțelor
curente.
3. Lichiditatea Numerar Caracterizează cota 0,2 –
absolută, Datorii și provizioane curente datoriilor curente și 0,25
urgentă, de provizioanelor care
gradul I entitatea este capabilă să
achite imediat utilizând
numai numerarului
disponibile la moment.
Avantajele aprecierii lichidității în cadrul analizei exprese:
 simplitatea și ușurința calculării coeficienților;
 acces la sursa informațională – bilanțul.
Dezavantajele (neajunsurile) sistemului de apreciere a lichidității în cadrul analizei exprese:

 concordanța statică a mijloacelor și obligațiilor de plată la un moment dat nu asigură
corespunderea acestor elemente în viitor;
 caracterul subiectiv al parametrilor de apreciere care nu sînt argumentate în mod logic și s-au
stabilit reieșind din practica activității întreprinderilor în condițiile pieței dezvoltate;
 ignorarea gradului diferit de lichiditate a activelor reflectate în bilanț în componența elementului
patrimonial unic (produse stocate la depozit din insuficiența ambalajului sau din insuficiența
cererii, calității scăzute etc.).
Situații de aplicare a coeficienților lichidității în practica economică:
23
 la cererea creditului bancar;
 la acordarea avansului (plății prealabile) pentru activele ce urmează a fi primite și lucrările
(serviciile) ce urmează a fi executate (prestate);
 la acordarea creditului comercial (transmiterea activelor, acordarea serviciilor cu plata amânată);
 la procurarea valorilor mobiliare (acțiunilor, obligațiunilor etc.) cumpărătorul potențial va analiza
lichiditatea emitentului (în orice caz) și vânzătorului (dacă se cere plata în avans);
 la primirea cambiilor în contul achitării activelor (serviciilor vândute).
În calitate de sursă informaționale pentru analiza coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese
servește Bilanțul.
Studiul de caz 29. În baza datelor din situațiile financiare ele entității să se examineze evoluția
coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese, în dinamică. Să se aprecieze efectul modificării
nivelului de lichiditate asupra condițiilor de încheiere a contractelor de diferit tip.
Tabelul 33. Calculul coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese

Anul Anul Abaterea
Nr. Indicatori
precedent curent absolută
1 2 3 4 5=
1 Numerar, mii lei
2 Investiții financiare curente, mii lei
3 Creanțe curente, mii lei
4 Active circulante, mii lei
6 Provizioane curente, mii lei
7 Lichiditatea curentă (generală, de gradul III), unități
8 Lichiditatea intermediară (de gradul II), unități
9 Lichiditatea absolută (urgentă, de gradul I), unități
Concluzie:
Analiza lichidității cu aplicarea normativelor de reduceri

Esența metodei constă în recunoașterea imposibilității transformării unor elemente patrimoniale în
forma bănească, ca de exemplu: creanțele consumatorilor insolvabili (faliți), materiale deteriorate și
inutile, comenzi anulate, produse și mărfuri fără cerere, hârtii de valoare nerealizabile, numerar la
conturile băncilor falite etc.
La determinarea coeficienților de lichiditate în calculul se ia numai o parte din valoarea totală a

anumitor elemente patrimoniale pentru ce se aplică normativele de reduceri. Normativele corespunzătoare
se stabilesc reieșind din studierea datelor medii statistice cu privire la lichiditatea diferitor posturi ale
bilanțului.
24
Această metodă de analiză a lichidității bilanțului și-a găsit aplicare practică în sistemul bancar
autohton pentru aprecierea credibilității (bonității) solicitantului de credit.
Tabelul 34. Coeficienții de lichiditate cu aplicarea normativelor de reduceri în cadrul aprecierii
credibilității (bonității) debitorului (solicitantului de credit)
Nr. Denumirea Modul de calcul Nivelul
coeficientului cerut
1. Coeficientul de Numerar + Investiții financiare curente + 2
acoperire + 70 % din Creanțe curente + 80 % din stocuri
Datorii și provizioane curente
2. Coeficientul Numerar + Investiții financiare curente + 70 % din  1,3

lichidității de gradul Creanțe curente + 80 % din produse + 80 % din mărfuri
II Datorii și provizioane curente
3. Coeficientul Numerar  0,2

lichidității absolute Datorii și provizioane curente
Coeficienții de lichiditate a solicitantului de trebuie să fie egali ori să depășească nivelul

corespunzător de suficiență. Limita de sus în această privință nu se examinează.
Avantajele metodei analiza lichidității cu aplicarea normativelor de reduceri:
Dezavantajele metodei analiza lichidității cu aplicarea normativelor de reduceri:

coeficienților lichidității cu aplicarea normativelor de reduceri, în dinamică. Să se aprecieze efectul
modificării nivelului de lichiditate asupra credibilității (bonității) solicitantului de credit.
Tabelul 35. Analiza coeficienților lichidității cu aplicarea normativelor de reduceri în dinamică

Anul Anul Abaterea
Nr. Indicatori
1 2 3 4 5=
1 Numerar, mii lei
3 Creanțe curente, mii lei
4 Stocuri, mii lei
5 Produse, mii lei
6 Mărfuri, mii lei
8 Provizioane curente, mii lei
9 Coeficientul de acoperire, unități
10 Coeficientul lichiditatății de gradul II, unități
11 Coeficientul lichiditatății absolute, unități
Concluzie:
25
Analiza lichidității sub aspect dinamic

În calitate de cea mai perfectă metodă de apreciere a lichidității bilanțului este analiza acesteia
sub aspect dinamic.
Această metodă este frecvent utilizată în țările cu economia dezvoltată pentru scopurile interne.
Particularitatea metodei constă în aprecierea lichidității, luând în considerare fluxurile plăților și
încasărilor.
Aplicarea acestei metode presupune efectuarea următoarelor lucrări prealabile:
 gruparea creanțelor și datoriilor curente după termen de scadență, adică termen de achitare
(realizare) prevăzut (prescris). În practica economică această grupare este cunoscută ca graficul
de încasări previzionate și plăți exigibile.
 din componența fiecărui element patrimonial care se ia in calcul la determinarea lichidității se
exclude valoarea elementelor nelichide.
După executarea lucrărilor pregătitoare devine posibilă calcularea coeficienților de lichiditate.
Tabelul 36. Coeficienții de lichiditate sub aspectul dinamic
Denumirea Nivelul
Nr. Modul de calcul
coeficientului cerut
1. Lichiditatea Numerar + Investiții financiare curente +
curentă + Stocuri + Creanțe curente realizabile într-un an 1
Datorii și provizioane curente realizabile într-un an
2. Lichiditatea Numerar + Investiții financiare curente +

intermediară + Mărfuri și Produse + Creanțe curente realizabile în 90 zile 1
Datorii și provizioane curente realizabile în 90 zile
3. Lichiditatea Numerar + Creanțe curente realizabile în 30 zile 1

absolută Datorii și provizioane curente realizabile în 30 zile
Avantajele metodei analiza lichidității sub aspectul dinamic:

Obiectivitatea aprecierii lichidității conform acestei metode este cea mai înaltă
Dezavantajele metodei analiza lichidității sub aspectul dinamic:

 se cere aplicarea surselor numeroase de informații cu caracter intern;
 manopera înaltă a lucrărilor pregătitoare.
În baza datelor obținute în rezultatul analizei lichidității după această metodă conducerea poate să
întreprindă următoarele măsuri:
- sincronizarea încasărilor cu plățile (în cazul nivelului subunitar al lichidității);
- atragerea creditelor și împrumuturilor;
- reducerea volumului aprovizionărilor;
- decalarea activelor aflate în stoc peste necesar;
- impulsionarea desfacerilor prin politica de discont, prețuri de demping și alte măsuri.
În calitate de surse informaționale servesc:

 Graficul de încasări previzionate și plăți exigibile (gruparea creanțelor și datoriilor curente după
termen de scadență);
 Bilanțul.
26
coeficienților lichidității sub aspect dinamic, în dinamică.
Tabelul 37. Calculul coeficienților lichidității sub aspect dinamic

Anul
Nr. Denumirea coeficientului Anul curent
precedent
1 2 3 4
1 Numerar, mii lei
3 Stocuri, mii lei
4 Mărfuri, mii lei
5 Produse, mii lei
6 Creanțe curente totale, mii lei 100% 100%
din care realizabile:
6.1 într-un an 12% 15%
6.2 în 90 zile 38% 40%
6.3 în 30 zile 50% 45%
7 Datorii și provizioane curente totale, mii lei 100% 100%
din care realizabile:
7.1 într-un an 5% 10%
7.2 în 90 zile 25% 30%
7.3 în 30 zile 70% 60%
8 Lichiditatea curentă, unități
9 Lichiditatea intermediară, unități
10 Lichiditatea absolută, unități
Concluzie:
27
IX. Analiza disciplinei de achitare a entității cu ajutorul cotei datoriilor cu termenul expirat
În cadrul diagnosticului financiar este necesar de a analiza disciplina reală de achitare a
datoriilor.
Pentru aprecierea respectării disciplinei reale de achitare a datoriilor este necesar de a examina
cota datoriilor cu termenul expirat.
In acest scop se efectuiaza analiza structurii datoriilor curente după caracterul de achitare a
acestora. În baza informațiilor din Notă informativă privind creanțele și datoriile curente se calculează:
1. ponderea datoriilor la care termenul de achitare n-a sosit, și
2. ponderea datoriilor cu termenul expirat în profilul fiecărui tip de datorii.
În calitate de surse informaționale servesc:

 Notă informativă privind creanțele și datoriile curente;
 Borderourile evidenței analitice la conturile clasei 5 - datorii curente;
 Bilanțul.
Studiul de caz 32. În baza datelor din bilanțul, precum și informațiilor suplimentare prezentate în
tabelul de mai jos:
– de calculat mărimea relativă a datoriilor curente expirate;
– de indicat care mărime (absolută sau relativă) a datoriilor curente expirate este mai importantă
pentru diagnosticul financiar al riscului de insolvabilitate;
– de indicat tipuri de datorii curente expirate care sînt mai periculoase din punctul de vedere a
riscului de insolvabilitate;
– luînd în considerație informația din tabelul de mai jos de apreciat modificarea nivelului
riscului de insolvabilitate a entității.
Tabelul 38. Analiza structurii datoriilor curente în funcție de expirarea termenului de achitare în
dinamică
Indicatori La începutul anului La sfârșitul anului
Suma, mii lei Cota,% Suma, mii lei Cota,%
1. Datorii curente
cu termen
neexpirat (la care
termenul de
achitare n-a sosit)
2. Datorii curente
cu termen expirat,
din care:
-
-
-
3. Total datorii 100 100,00
curente
Aspectele concluziei:
- există sau nu datorii expirate la data raportării;
- este semnificativă/nesemnificativă cota lor în suma totală a datoriilor;
- ce evoluție demonstrează suma absolută în dinamică a datoriilor expirate;
- ce evoluție demonstrează cota datoriilor expirate.
Concluzie:
28
Tema 5. Analiza avansată a fluxurilor de numerar

1. Analiza evoluției și structurii fluxurilor de numerar.
2. Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor.
3. Analiza decalajului dintre rezultatul financiar și fluxul net de numerar.
I. Analiza evoluției și structurii fluxurilor de numerar

Fluxurile de numerar reprezintă încasările și plățile de numerar efectuate în cursul perioadei de
gestiune respective. Diferența dintre suma încasărilor și plăților constituie fluxul net de numerar.
In scopul diagnosticului evoluției fluxurilor de numerar se studiază modificările survenite în
mărimile absolute și relative a fluxurilor de numerar în comparație cu perioada precedentă și nivelul
prognozat.
Aprecierea informațiilor obținute se efectuează reieșind din următoarele considerente:
 Desfășurarea reușită a activității operaționale trebuie să genereze fluxul de numerar net pozitiv.
 Menținerea și dezvoltarea potențialului economic al entității condiționează fluxul de numerar net
negativ din activitatea de investiții.
 Fluxurile pozitive din activitatea operațională și cea financiară (în caz de necesitate) trebuie să
compenseze fluxul de numerar negativ din activitatea de investiții.
Nerespectarea primei şi ultimei condiții provoacă …
Neglijarea celui de-al doilea aspect determină …
De menționat ca nerespectarea primei și ultimei condiții provoacă scăderea soldului de numerar și

insolvabilitatea entității. Neglijența celui al doilea aspect determină reducerea potențialului entității în
perspectivă.
 Situația fluxurilor de numerar
 Planul de afaceri.
Studiul de caz 33. În baza datelor din situațiile financiare ale entității să se execute analiza mărimii și
evoluției fluxurilor nete de numerar pe tipuri de activitate economică în comparație cu perioada de
gestiune precedentă.
Tabelul 39. Aprecierea generală a evoluției fluxurilor de numerar în dinamică
Fluxuri de numerar pe Anul Anul curent Abaterea Ritmul
Nr. absolută
tipuri de activități precedent creșterii, %
1 2 3 4 5= 6=
1. Activitatea operațională
2. Activitatea investițională
3. Activitatea financiară
Fluxul net de numerar total
Concluzie:
Analiza structurală oferă utilizatorilor situațiilor financiare informații detaliate cu privire la

proveniența încasărilor şi utilizarea numerarului încasat. În cadrul analizei se examinează corelația dintre
diferite canale de încasare şi direcții (scopuri) de plată a numerarului. Analiza structurală permite
aprecierea contribuției fiecărui element component al încasărilor şi plăților la formarea fluxului net de
29
numerar.
În teoria și practica economică se aplică diverse modalități tehnice de efectuare a analizei
structurale a fluxului de numerar.
Analiza separată a structurii încasărilor și plăților

Esența analiza separată a structurii încasărilor și plăților prevede calcularea ponderii fiecărui
element component în suma totală a încasărilor sau respectiv a plăților.
În calitate de sursă informațională servește Situația fluxurilor de numerar.
Studiul de caz 34. În baza datelor din situațiile financiare ale entității să se execute analiza
separată a structurală a fluxurilor nete de numerar în dinamică
Tabelul 40. Analiza separată a structurii încasărilor și plăților în dinamică

Fluxurile de numerar Anul precedent Anul curent
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1 2 3 4 5
I. Încasări
Total încasări 100,00 100,00

II. Plăți
Total plăți 100,00 100,00

Avantajele analizei separată a structurii încasărilor și plăților:
 simplitatea și ușurința calculării cotelor;
 acces la sursa informațională – Situația fluxurilor de numerar.
Dezavantajul analizei separată a structurii încasărilor și plăților - nu permite de a aprecia corelațiile
existente între diferite elemente componente ale plăților și încasărilor:
Concluzie:
30
Analiza îmbinată a structurii fluxurilor de numerar presupune efectuarea următoarelor etape:

1. Toate posturile Situației fluxurilor de numerar se unesc în două grupe: încasările şi plăţile.
2. Suma totală a încasărilor se compară cu suma totală a plăţilor şi cea mai mare dintre acestea (la
modul) se prezintă ca 100 %.
3. Fiecare postură a Situației fluxurilor de numerar se exprimă în procente la suma nominalizată
mai sus.
4. Totalul încasărilor şi plăţilor se egalează prin fluxul net total pozitiv sau negativ.
Studiul de caz 35. În baza datelor din situațiile financiare ale entității să se execute analiza îmbinată
structurii fluxurilor nete de numerar în dinamică.
Tabelul 41. Analiza îmbinată a structurii încasărilor și plăților în dinamică

Fluxurile de numerar Anul precedent Anul curent
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1 2 3 4 5
I. Încasări
Total încasări
Flux net total negativ
II. Plăți
Total plăți
Flux net total pozitiv
Concluzie:
31
II. Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor
Metoda ratelor este frecvent utilizată în practica analitică de peste hotare pentru aprecierea
situației fluxurilor de numerar.
Utilizând această metodă în cadrul analizei fluxului de numerar pot fi calculați următorii
coeficienți.
1.Coeficientul (rata) suficienței fluxului de numerar permite de a aprecia capacitatea entității de a-și
acoperi necesitățile creșterii potențialului productiv și plății dividendelor prin autofinanțare.
Rata suficienței Fluxul net de numerar din activitatea operațională____________________

fluxului = Plăți aferente intrărilor de Sporirea stocurilor Dividende
de numerar active imobilizate + + plătite
Pentru aplicarea acestei formule sporirea stocurilor de mărfuri și materiale poate fi determinată în
baza datelor Bilanțului ca diferența dintre valoarea stocurilor la sfârșitul și începutul perioadei. De
menționat că în calculul se ia numai creșterea (majorarea) stocurilor. Restul părților componente ale
formulei pot fi găsite în Situația fluxurilor de numerar.
La aprecierea ratei de suficiență a numerarului se iau în considerație următoarele aspecte:
 Mărimea coeficientului egală sau mai mare ca 1 semnifică faptul, că entitatea are posibilitatea de a
satisface nevoile menționate în numitorul formulei de calcul fără finanțare din exterior.
 La scăderea coeficientului sub nivelul unitar se face concluzia că sursele interne devin insuficiente
pentru plata dividendelor și dezvoltarea potențialului entității.
 În cazul fluxului net de numerar negativ din activitatea operațională se constată insuficiența
fluxurilor de numerar indiferent de mărimea altor părți a formulei de calcul.
 Dacă mărimea numitorului a formulei de calcul este nulă, adică entitatea nu folosește numerarul
pentru procurarea activelor imobilizate, sporirea stocurilor și plata dividendelor, atunci se indică
inutilitatea și imposibilitatea calculării ratei de suficiență a numerarului.
2.Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul de numerar indică posibilitatea de a recupera sumele

datorate prin numerarul obținut în urma activității operaționale. La calcularea acestui coeficient apelăm la
următoarea relației:
Rata de acoperire a datoriilor Fluxul net de numerar din activitatea operațională

cu fluxul de numerar = Datorii și provizioane pe termen lung și curente
Inversarea rezultatului calculării arată numărul perioadelor de activitate necesare entității pentru
acumularea numerarului suficient pentru recuperarea datoriilor și provizioanelor existente la o anumită
dată.
Acest coeficient frecvent se folosește în practica occidentală pentru aprecierea credibilității
entității în special în cazul acordării creditelor pe termen lung.
Rata mai ridicată de acoperire a datoriilor permite a clasa credibilitatea clientului bancar sau
siguranța investițiilor în obligațiunile emitentului la un nivel mai înalt. Totodată mărimea negativă a
acestei rate (în cazul fluxului net de numerar negativ din activitatea operațională) indică riscul înalt de
creditare și investire.
3. Durata (perioada) achitării dividendelor anunțate indică numărul de zile în decursul cărora entitatea
poate achita dividende anunțate în suma deplină fără finanțare din exterior. În scopul calculării acestui
indicator se folosește relația:
Durata achitării Dividende anunțate____________

dividendelor anunțate = Încasări operaționale medii pe zi
Pentru aplicarea acestei formule suma dividendelor anunțate poate fi determinată pe baza
informațiilor din Date generale (anexa 6) la situațiile financiare ca produsul dintre mărimea dividendelor
anunțate (planificate pentru plata) pentru o acțiune ordinară și numărul acțiunilor ordinare.
32
Încasări operaționale medii zilnice se calculează conform datelor din Situația fluxurilor de
numerar în felul următor:
Aprecierea duratei de achitare a dividendelor anunțate este importantă în primul rând pentru
proprietarii reali ai entității, pentru investitorii potențiali, specialiștii pieței de valori mobiliare.
Rezultatul calculului se compară cu perioada stabilită de legislație în vigoare. De exemplu, actualmente
Legea privind societățile pe acțiuni prevede că termenul de plată a dividendelor nu poate fi mai mare de 3
luni de la data luării deciziei cu privire la plata lor. Aceasta practic înseamnă că durata achitării
dividendelor anunțate mai mică decât 90 zile indică incapacitatea societății pe acțiuni de a plăti dividende
fără finanțare din exterior. Dacă atragerea surselor externe este puțin probabilă, achitarea dividendelor va
fi stopată și amânată.
4. Rata suficienței activelor perfect lichide arată numărul de zile în decursul cărora entitatea poate
lucra, folosind exclusiv numerarul fără atragerea surselor de finanțare din exterior. Nivelul acestei rate se
calculează cu ajutorul formulei:
Rata suficienței Numerar________________________

activelor perfect lichide = Plăți operaționale medii pe zi
Plăți operaționale medii zilnice se determină conform datelor din Situația fluxurilor de numerar în
felul următor:
Pentru managerii entității această rată servește în calitate de instrument operațional de dirijare a
activității curente întrucât permite de a stabili momentul de apariție a nevoii în finanțare din exterior.
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei fluxurilor de numerar prin metoda
ratelor servesc:
 Situația fluxurilor de numerar,
 Bilanțul,
 Date generale (anexa 6) la situațiile financiare.
Studiul de caz 36. În baza datelor din situațiile financiare ale entității să se execute analiza fluxurilor
de numerar prin metoda ratelor in dinamica.
Tabelul 42. Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor in dinamica
Nr. Indicatori Sursa Anul Anul Abaterea
1 2 3 4 5 6=
1 Fluxul net de numerar din activitatea
operațională
2 Plăți aferente intrărilor de active imobilizate
3 Dividende plătite
4 Încasări operaționale medii pe zi
5 Plăți operaționale medii pe zi
6 Numerar
7 Sporirea stocurilor de mărfuri și materiale
8 Datorii pe termen lung
9 Datorii curente
10 Provizioane totale
11 Dividende anunțate
12 Rata suficienței fluxului de numerar
13 Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul de

numerar
14 Durata achitării dividendelor anunțate
33
15 Rata suficienței activelor perfect lichide
Concluzie:
III. Analiza decalajului dintre rezultatul financiar și fluxul net de numerar

În rezultatul analizei dintre conexiunea dintre rezultatele financiare obținute și fluxurile nete de
numerar generate în cadrul activității economice a întreprinderii apare răspunsul la întrebare: de ce în
condițiile creșterii profitului soldul numerarului scade?
 Situația fluxurilor de numerar
 Situației de profit si pierdere
Studiul de caz 37. În baza datelor din rapoartele financiare ale entității să se aprecieze corelației dintre
rezultatele financiare și fluxul net de numerar.
Tabelul 43. Analiza corelației dintre rezultatele financiare și fluxul net de numerar
(în lei)
Tipuri de Anul precedent Anul curent Abaterea fluxului net față de
activități rezultatul financiar, +/-
Rezultat Fluxul Rezultat Fluxul net Anul Anul curent
financiar net financiar precedent
1. Activitatea
operațională
2. Activitatea
de investiții
3. Activitatea
financiară
Total
Concluzie:
Existența devierilor considerabile dintre dinamica rezultatelor financiare obținute și fluxurilor de

numerar poate fi drept rezultat al diverselor cauze cu caracter obiectiv și subiectiv.
Factorii principali ce pot condiționa abaterea fluxului net de la rezultatul financiar obținut.
În primul rând la compararea indicatorilor financiari examinați din mărimea rezultatului financiar
trebuie scăzută suma cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit pentru obținerea
34
profitului net. Acest profit în continuare este supus unui șir de corectări (ajustări) care și reprezintă în sine
cauzele (factorii) decalajului dintre doi indicatori financiari examinați.
Calcularea amortizării imobilizărilor necorporale, amortizării mijloacelor fixe diminuează suma
profitului, dar nu generează retragerea numerarului. Cu alte cuvinte, efectuarea acestor operațiuni
nemonetare duce la apariția decalajului, adică condiționează depășirea fluxului net asupra profitului
obținut. Din aceste considerente pentru aducerea rezultatului financiar la fluxul net suma amortizării, și
epuizării activelor imobilizate se adună la mărimea profitului net.
Creșterea stocurilor de mărfuri și materiale inevitabil generează retragerea numerarului dar mărimea
rezultatului financiar cu alte condiții egale nu se modifică. Deci, majorarea stocurilor condiționează
depășirea rezultatului financiar asupra fluxului net de numerar și invers, la diminuarea stocurilor fluxul
net întrece profitul. Acest fapt argumentează scăderea sumei majorării și adunarea diminuării
stocurilor la suma rezultatului financiar pentru transformarea acestuia în fluxul net.
Astfel de comentarii sunt echitabile și în privința modificărilor în mărimea creanțelor curente,
investițiilor financiare curente și altor active circulante. De exemplu, creșterea creanțelor curente atestă
faptul că vânzările nu au fost încasate, în rezultat are loc depășirea profirului asupra fluxului net. De aici
urmează necesitatea de a scădea majorarea și de a aduna micșorarea creanțelor la suma rezultatului
financiar în cadrul transformării acestuia în fluxul net.
Decalajul dintre mărimea profitului și mișcarea numerarului apare și în urma modificării datoriilor și
provizioanelor curente. În particular, dacă cresc datoriile comerciale, aceasta înseamnă că achizițiile
depășesc plățile furnizorilor, ce cu alte condiții egale va condiționa devansarea fluxului net în comparație
cu mărimea rezultatului financiar. Din aceste considerente pentru transformarea profitului în fluxul net la
mărimea rezultatului financiar se adună majorarea și se scade micșorarea datoriilor și provizioanelor
curente.
Încasarea creditelor și împrumuturilor ca și rambursarea acestora condiționează respectiv afluxurile și
retragerile numerarului. Totodată efectuarea acestor operațiuni economice nu influențează nemijlocit
asupra rezultatului financiar. În rezultat se formează decalajul dintre profitul obținut și fluxul net de
numerar. De aici logic urmează adunarea încasărilor sub formă de credite și scăderea plăților
privind creditele și împrumuturile din suma rezultatului financiar în cadrul transformării acestuia
în fluxul net.
Plata dividendelor se tratează ca activitatea financiară la întocmirea Situației fluxurilor de numerar și
totodată nu se ia în considerație la alcătuirea Situației de profit si pierdere. În urma plății dividendelor
rezultatul financiar va depăși cu alte condiții egale fluxul net Deci, suma dividendelor plătite trebuie
adunată la suma rezultatului financiar pentru transformarea acestuia în fluxul net.
Este de menționat că lista factorilor cercetați nu este deplină și în procesul desfășurării activității
economice pot apărea și multe alte cauze ce condiționează devierea fluxului net de la mărimea
rezultatului financiar.
Tabelul 44. Factorii (cauzele) decalajului dintre rezultatele financiare și fluxul net de numerar
Modul de luare în
considerație la
Sursa de transforma-rea
Denumirea factorului Natura decalajului
informații rezultatului
financiar in fluxul
net
1 2 3 4
1. Calcularea amortizării, epuizării
activelor imobilizate
2. Modificarea activelor circulante (cu
excepția numerarului):
2.1. Majorarea activelor circulante
2.2. Diminuarea activelor circulante
3. Modificarea în mărimea datoriilor și
provizioanelor curente:
3.1. Majorarea datoriilor datoriilor și
provizioanelor curente
3.2. Diminuarea datoriilor datoriilor și
provizioanelor curente
4. Modificarea în mărimea creditelor și
35
împrumuturilor atrase:
4.1. Încasările sub formă de credite și
împrumuturi
4.2. Plați bănești privind creditele și
împrumuturile
5. Plata dividendelor
1.
2.
3.
4.
Studiul de caz 38. În baza datelor din rapoartele financiare ale entității să se aprecieze concordanța și
veridicitatea informației din situațiile financiare ale entității, precum și să se determine cauzele principale
ale decalajului dintre rezultatele financiare obținute şi fluxurile de numerar generate în ultimul an
financiar.
Tabelul 45. Analiza cauzelor decalajului dintre rezultatul financiar și fluxul de numerar
Indicatori Sursa de informații, modul de Suma, lei
calcul
1. Profit (pierdere) până la impozitare
2. Cheltuieli (economii) privind impozitul pe
venit
3. Profit net
4. Calcularea:
 Amortizării



5. Modificarea activelor circulante:
 Stocurilor de mărfuri și materiale
 Creanțelor curente



 Altor active curente
6. Modificarea datoriilor datoriilor și
provizioanelor curente:
 Datorii
 Datorii
 Provizioane





7. Încasarea creditelor
8. Rambursarea creditelor
9. Plata dividendelor
10. Alți factori (amânarea impozitelor etc.)
Fluxul net total

Concluzie:
36
37

Tema 3-4-5 - FCF211 - 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 3-4-5 - FCF211 - 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza avansată a situațiilor financiare, FCF 211, anul I, 2022

Tema 3. Procedee metodice avansate ale analizei performanțelor în baza rentabilității

I. Aprofundarea analizei rentabilității vânzărilor pe segmente de activitate operațională

În continuare, vom utiliza următoarea formulă de calcul:

II. Diagnosticul ratelor rentabilității pentru aprecierea raționalității atragerii surselor

Efectul pârghiei (Rentabilitatea Rata medie a dobânzii Rata

Profit până la impozitare și plata dobânzii

unde: Valoarea medie a capitalului propriu=

Valoarea medie a datoriilor purtătoare de dobândă=

Rentabilitatea Profit net

Această analiză se efectuează pentru:

Rata medie a dobânzii Suma dobânzii de plătit aferentă creditelor atrase

Studiu de caz 13. În baza datelor din situațiile financiare să se examineze:

Marja de contribuție pe unitate de Volumul vânzărilor Costuri și

Pragul de rentabilitate în expresie Costuri și cheltuieli fixe

Pentru a calcula pragul de rentabilitate în expresie valorică se aplică următoarea formulă:

Perioada critică în care se atinge pragul Pragul de rentabilitate în expresie valorică

Rezerva stabilității Venituri din vânzări efective sau

Tabelul 17. Calculul și analiza indicatorilor specifici ai pragului de rentabilitate

Costuri și cheltuieli fixe

Tema 4. Analiza avansată a poziției financiare

3. Durata (viteza) de rotație a activelor poate fi determinată ca:

4. Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu

La diagnosticul modificării ratelor de rotație a activelor:

– faza de stocare a materialelor ← secția

Analiza impactului a modificării rotației asupra investițiilor în activele circulante

4. Efectul economic din modificarea rotației activelor

1. Se determină viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale, în zile:

2. Se calculează viteza de rotaţie a creanţelor curente, în zile:

3. Se determină viteza de rotaţie a datoriilor curente, în zile:

4. Se determină ciclul financiar, în zile:

5. Se calculează normativul activelor circulante nete, în lei:

În rezultatul confruntării mărimii reale a activelor circulante nete cu normativul acestuia se

În calitate de surse informaționale pentru analiza respectării normativului activelor circulante

Valoarea activelor nete se folosește la efectuarea următoarelor operațiuni economice:

Situații de aplicare a rezultatelor analizei activelor nete:

Analiza corelației dintre activele nete și capitalul social

În cazul nerespectării cerinţei menţionate, societatea pe acţiuni suportă un şir de consecinţe

În plus, nerespectarea cerinţei menţionate, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, oferă

Rata corelaţiei dintre activele Active nete

IV. Determinarea valorii de retragere a acțiunilor (părților sociale)

În particular sunt aplicabile următoarele modalități de determinare a valorii de retragere:

 la valoarea estimativă (justă, de piață) potrivit raportului de evaluare a evaluatorului independent –

2 Capital de rezervă 90 000 90 000 - -

9 Depășirea activelor totale asupra 1141400 3291600 200830 150000

partea socială propusă spre vînzare 90 000 90 000 90 000 90 000

V. Depistarea încălcărilor disciplinei financiare prin analiza componenței activelor nete

Modul de apreciere a rezultatelor.

Tabelul 27. Analiza componenței activelor net în anul curent

VI. Analiza cauzală a modificării activelor circulante nete

Analiza mărimii reale a activelor circulante nete

2) Activele circulante nete = Capital propriu + Datorii pe termen lung + Provizioane pe

Tabelul 28. Calculul activelor circulante nete

4. Modificarea activelor imobilizate –

5 Fond de rulment net x

VII. Analiza structurii surselor de finanțare cu ajutorul ratelor reciproc substituibile

1. Coeficientul de autonomie (de autofinanțare, de concentrare a capitalului propriu). Acest indicator se

2. Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (de concentrare a datoriilor) caracterizează

Coeficient de atragere Datorii și provizioane pe termen lung și curente

Acest coeficient dimensionează nivelul de îndatorare (solvabilitate) a entității și în mod normal

Coeficientul corelației între Datorii și provizioane pe termen lung și curente

Rata generală de acoperire Total pasive

Tabelul 31. Analiza ratelor structurii surselor de finanțare în dinamică