COVA INGRID-ANDREIA-IRIS

GR. I, AN I, ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Plasamentul. Asistentul maternal

1.1 Plasamentul
În conformitate cu art. 58 din Legea nr. 272/2004, plasamentul copilului reprezintă o măsură de
protecție specială cu caracter temporar, ce poate fi dispusă, după caz, la:

 o persoană sau familie;

 un asistent maternal;
 un serviciu de tip rezidențial.

Protecția specială a copilului constituie ansamblul de măsuri, prestații și servicii alocate în scopul
îngrijirii și dezvoltării copilului înlăturat, temporar sau definitiv, de familia biologică sau de
persoanele în grija cărora nu se poate lăsa.

Această lege privește protecția și promovarea drepturilor copiilor, cu modificări și

complementări ulterioare stabilind atât tipurile de servicii destinate prevenirii separării copilului
de părinți, cât și tipurile de servicii de protecție specială a copilului separat temporar sau definitiv
de părinți.

”Persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România
și să fie evaluată de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului cu privire la
garanțiile morale și condițiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un
copil în plasament.”1

Persoana sau familia care urmează să primească un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul
în România și să fie evaluată de DGASPC( Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția
Copilului) cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale ce trebuiesc îndeplinite pentru a
primi copilul în plasament. Domiciuliul copilului, pe toată durata plasamentului, se află, în
funcție de caz, la persona, la familia, la asistentul maternal sau la serviciul de tip residential care
îl are în grijă.

Persoanei sau familiei căreia i-a fost încredințat copilul spre creștere și educare, sunt prevăzute
obligații ce-i obligă: să sprijine copilul în menținerea relațiilor personale cu părinții biologici,
rude, orice persoană importantă pentru viața de familie a copilului. ”În acelaşi scop, al menţinerii
relaţiilor personale ale copilului, este prevăzută posibilitatea instanţei de a include în cuprinsul
hotărârii judecătoreşti privind încredinţarea copilului măsuri asiguratorii şi garanţii în vederea

1
Alexandru Țiclea și Laura Georgescu, ”Dreptul securității sociale”, Ed. Universul Juridic, București, 2013.
COVA INGRID-ANDREIA-IRIS
GR. I, AN I, ASISTENȚĂ SOCIALĂ
asigurării punerii în executare a hotărârii, dar şi protejarea copilului prin garantarea întoarcerii la
domiciliu după terminarea perioadei de vizitare, împiedicarea unor deplasării ilicite a copilului.”2

În cazul copiilor care nu au împlinit vârsta de doi ani, plasamantul poate fi dispus doar la familia
extinsă sau substituitivă, iar serviciile de tip rezidențial sunt interzise. Excepția ca acești copii să
beneficieze de plasament în cadrul serviciilor de tip rezidențial, o constituie faptul că prezintă
handicapuri grave.

”Măsura plasamentului se stabileşte de către:

A. Comisia pentru protecţia copilului, în situaţia în care există acordul părinţilor, pentru:
a) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija
părinților din motive neimputabile acestora;
b) copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și care nu răspunde
penal.
B. Instanţa judecătorească, la cererea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului pentru:
a) copilul a cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din drepturile
părintești sau cărora li s-au interzis drepturile părintești, puși sub interdicție,
declarați judecătoresc decedați sau dispăruți, când nu a putut fi instituită
tutela;
b) copilul abuzat sau neglijat și copilul găsit sau abandonat în unități sanitare,
dacă se impune înlocuirea plasamentului de urgență de către DGASPC;
c) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija
părinților din motive neimputabile acestora și pentru copilul care a săvârșit o
faptă prevăzută de legea penală și care nu răspunde penal, atunci când nu
există acordul părinților pentru instituirea acestei măsuri.”3

Conform Art.62 din Legea nr. 272/2004 :

1. Drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii

plasamentului dispus de către comisia pentru protecția copilului.
2. Drepturile și obligațiile părintești în situația copilului pentru care nu a putut fi
instituită tutela și pentru care instanța a dispus măsura plasamentului sunt
exercitate și, respectiv, îndeplinite de către președintele consiliului județean,
respectiv de către primarul sectorului municipiului București.

2
Adina Rebeleanu, ”Drept și legislație în asistența socială”, Suport de curs, Cluj-Napoca, 2016.
3
Masuri de protectie speciala – copii (protectiasocialaalba.ro)
COVA INGRID-ANDREIA-IRIS
GR. I, AN I, ASISTENȚĂ SOCIALĂ
3. Prin excepție de la prevederile alin. (2), părinții decăzuți din drepturile părintești,
precum și cei cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părintești
păstrează dreptul de a consimți la adopția copilului lor.
4. Modalitatea de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor părintești cu
privire la persoană și la bunurile copilului aflat în situația prevăzută la art. 56 lit.
c) și d) și, respectiv, la art. 56 lit. b) și e) se stabilește de către instanța
judecătorească.

Prin Decizia nr. 360/2006 privind neconstituționalitatea art. 62 alin. (2) care prevede că
”Începând cu luna ianuarie 2009, cuantumul lunar al alocției de plasament se stabilește la 97 lei
(Hotărârea Guvernului nr. 1663/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.844 din 16 decembrie 2008), Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile legale se referă
la exercitarea drepturilor și oblgațiilor părintești față de minorul pentru care instanța a dispus
măsura plasamentului cu caracter temporar, până când va putea fi instituită tutela. Nu rezultă
nicio dispoziție care ar fi contrară intereselor copilului. Din contră, aceasta vizează acordarea
unei protecții speciale drepturilor copilului lipsit de ocrotirea părintească.

O excepție o constituie faptul că, părinții care au fost decăzuți din drepturile părintești, precum și
cei cărora li s-a aplicat pedepsirea interzicerii drepturilor părintești păstrează dreptul de a
consimți la adopția copilului lor.

Conform Art. 56 lit. c) și d) și, respectiv, art. 56 lit. b) și e), modalitatea de exercitare a
drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor părintești cu privire la persoană și la bunurile copilului
aflat în situația prevăzută, se stabilește de către instanța judecătorească art. 62.

Comisia pentru protecția copilului sau instanța care a dispus plasamentul copilului va stabili,
dacă este nevoie, și cuantumul contribuției lunare a părinților la întreținerea acestuia, în
condițiile stabilite de Codul familiei, în conformitate cu art. 63 din Legea nr. 272/2004. Sumele
astfel încasate se constituie venit la bugetul județului, respectiv la cel al sectorului municipiului
București de unde provine copilul. Dacă plata contribuţiei la întreţinerea copilului nu este
posibilă, instanţa obligă părintele apt de muncă să presteze între 20 şi 40 de ore lunar pentru
fiecare copil, acţiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială,
pe raza administrativ-teritorială în care are domiciliul sau reşedinţa.

1.2 Plasamentul în regim de urgenţă

Plasamentul în regim de urgenţă este o măsură de protecţie specială, cu caracter temporar, care
se stabileşte pentru copilul aflat în următoarele situaţii:

 abuzat, neglijat sau supus oricărei forme de violenţă;

 găsit sau părăsit în unităţi sanitare.

COVA INGRID-ANDREIA-IRIS
GR. I, AN I, ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Plasamentul în regim de urgenţă se poate dispune şi în cazul copilului al cărui unic ocrotitor legal
sau ambii au fost reţinuţi, arestaţi, internaţi sau în situaţia în care, din orice alt motiv, aceştia nu-
şi pot exercita drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la copil.

Autoritatea, instituţia sau unitatea care a hotărât sau a dispus una dintre măsurile prevăzute mai
sus care a condus la rămânerea unui minor fără ocrotire părintească sau care, după caz, primeşte
sau găzduieşte o persoană despre care cunoaşte că este singurul ocrotitor legal al unui copil are
obligaţia de a informa, în cel mai scurt timp posibil, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului în a cărei circumscripţie locuieşte copilul, despre situaţia acestuia şi a
ocrotitorului său legal.

”Pe toată durata plasamentului în regim de urgenţă se suspendă de drept exerciţiul drepturilor
părinteşti, până când instanţa judecătorească va decide cu privire la menţinerea sau înlocuirea
acestei măsuri şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. Pe perioada suspendării,
drepturile şi obligaţiile părinteşti privitoare la persoana copilului sunt exercitate şi, respectiv,
îndeplinite de către persoana, familia, asistentul maternal sau şeful serviciului de tip rezidenţial
care a primit copilul în plasament în regim de urgenţă, iar cele privitoare la bunurile copilului
sunt exercitate şi, respectiv, îndeplinite de către directorul Direcţiei Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului.”4

Această măsură este stabilită de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția
copilului din unitatea administrativ-teritorială în cazul în care se găsește copilul găsit ori
abandonat de mamă. În acest caz, se impune informarea de urgență a instanței de judecată, în
termen de 48 de , cu privire la instituirea măsurii. Instanța de judecată va hotărâ cu privire la
menținerea ori înlocuirea măsurii cu cea a plasamentului sau dispunerea tutelei, sau în anumite
cazuri revocarea măsurii și reintragrarea copilului în familia sa.

1.3 Supravegherea specializată

Potrivit art. 67 din Legea nr. 272/2004, această măsură de protecție a copilului se instituie în
ipoteza în care copilul a comis o faptă prevăzută de legea penală și față de acesta nu se poate lua
măsura privativă de libertate, întrucât nu răspunde penal. În ipoteza în care părinții își dau
acordul, măsura supravegherii specializate se va lua de către comisia pentru protecția copilului,
iar în lipsa consimțământului părinților, instanța de judecată trebuie să intervină.

Măsurile dispune de comisia pentru protecția copilului, trebuie să fie supuse unui control riguros,
din partea direcției generale, care în situația în care va descoperi nelegalități va sesiza instanța în
scopul modificării sau revocării măsurii instituite. Și părinții sau reprezentanții legali beneficiază
de acest drept, dar și copilul poate să informeze direcția generală ori instanța de judecată cu
privire la măsurile instituie de comisie.

4
Ioan Leș și Daniel Ghiță, ” Tratat de drept procesual civil”, Vol. I, Ediția a II-a, Ed. Universul Juridic, Cluj, 2020.
COVA INGRID-ANDREIA-IRIS
GR. I, AN I, ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Direcția generală sau organismul privat au îndatorirea legală de a supraveghea felul în care sunt
puse în practică măsurile de proteguire specială, dezvoltarea și îngrjirea copilului pe întreaga
perioada în care se aplică măsura, și de a întocmi trimestrial sau ori de câte ori este necesar un
raport cu privire la evoluția dezvoltării fizice și psihice a copilului și a modului în care acesta
este îngrjit.
În ipoteza în care direcția constată nelegalități ori apar situații care impun modificarea, înlocuirea
sau încetarea unei măsuri speciale, trebuie să ia măsuri pentru ca acestea să fie aduse la
cunoștiința instanței competente.

Copilului trebuie să beneficieze de protecție specială până la vârsta majoratului, iar în situația
continuării studiilor până la vârsta de 25 de ani. În ipoteza în care copilul devenit major, nu își
continuă studiile și nici nu se poate reîntoarce în familia sa, acesta trebuie să beneficieze, de
protecție specială pe o perioadă de până la 2 ani, la cererea acestuia, în scopul reintegrării
sociale. Numai în situația în care acestuia îi sunt expuse mai multe posibilități privind
reintegrarea în familie și ocuparea unui loc de muncă, însă acesta refuză categoric, dispozițiile
menționate anterior nu își vor mai găsi aplicabilitatea.

1.4 Monitorizarea aplicării măsurilor de protecţie specială

Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială, dispuse de Comisia
pentru protecţia copilului sau de instanţa judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

În cazul în care împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială s-au
modificat, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este obligată să sesizeze
de îndată Comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa judecătorească, în vederea
modificării sau, după caz, a încetării măsurii.

Dreptul de sesizare privind modificarea împrejurărilor care au stat la baza stabilirii măsurilor de
protecţie specială îl au, de asemenea, părinţii sau alt reprezentant legal al copilului, precum şi
copilul.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului are obligaţia de a urmări modul în
care sunt puse în aplicare măsurile de protecţie specială, dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe
perioada aplicării măsurii.

Propunerea de încetare a măsurii de protecţie şi reintegrarea în familie este însoţită, în mod

obligatoriu, de documente din care să reiasă participarea părinţilor la şedinţe de consiliere, astfel
încât reintegrarea să se realizeze în cele mai bune condiţii.
COVA INGRID-ANDREIA-IRIS
GR. I, AN I, ASISTENȚĂ SOCIALĂ

1.5 Asistența maternală, măsură de protecție luată în interesul superior al

copilului. Asistentul maternal

”Din categoria serviciilor sociale, fac parte din serviciile de protecție a copilului separat de
familie. Acestea sunt servicii specializate, care au menirea de a conferi, pe o perioadă stabilită,
asistența, găzduire, îngrijirea, educația și specializarea pentru copii care din diferite motive,
dependente sau nu de voința părințior nu poate conviețui cu aceștia”5

”Convenția ONU cu privire la drepturile copilului impune în sarcina statelor, obligația de a

asigura protecția și asistența specială pentru copii care sunt temporar ori permanent lipsiți de
mediul familial ori care nu se află în siguranță alături de familia sa naturală. Deși plasamentul la
asistenta maternală este privită în teorie, ca o măsură cu caracter temporar, în practică, putem
observa că de foarte multe ori, copii decid să rămână la această asistentă și să fie o familie.”6 Ș

Asistentul maternal profesionist este persoana fizică, atestată în condițiile Hotărârii Guvernului
nr. 679/2003, care asigură prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul său creșterea,
îngrijirea și educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primește în plasament.

Asistenții maternali profesioniști trebuie să le asigure copiilor nivelul de trai decent, creșterii și
dezvoltării fizice și psihice, precum și posibilitatea ca aceștia să poată fi integrați în famiile lor,
aplicându-le un tratament nediscriminatoriu cu cel al celorlați membrii ai familiei.
De asemenea, asistenții trebuie să contribuie la reintegrarea copiilor în familia lor naturală sau
cea adoptativă și să păstreze toate informațiile pe care le primește cu privire la copii, în mod
confidențial. După cum putem observa, asistența maternală constituie o măsură de protecție luată
în interesul superior al copilului aflat în dificultate. După Miftode „asistența maternală este un
serviciu social prin care copilul este ocrotit în cadrul unei familii substitutive, familie special
selectată și pregătită în acest scop. Acest serviciu are ca scop prevenirea abandonului familial și
a instituționalizării și de asemenea, dezinstituționalizarea acestuia”.7
În temeiul art. 107 din Constituție și al art. 20 alin. (3^4) din Ordonanța de urgenta a Guvernului
nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate, republicată, cu modificările și
completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre: pot fi atestate ca asistent
maternal profesionist numai persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:
a) au capacitate deplină de exercițiu;
b) prin comportamentul lor în societate, starea sănătății și profilul lor psihologic, prezintă
garanții pentru îndeplinirea corecta a obligațiilor care revin unui părinte, referitoare la creșterea,
îngrijirea și educarea copiilor săi;

5
Badiu A. ”Sistemul national de asistență socială azi”, Ed. Agnos, 2008
6
Cojocaru D. ”Copilăria și construcția parentalității”,Ed. Polirom, 2008
7
Miftode V. ”Populații vulnerabile și fenomene de auto-marginalizare”, Editura Lumen, 2002
COVA INGRID-ANDREIA-IRIS
GR. I, AN I, ASISTENȚĂ SOCIALĂ
c) au în folosință o locuintă care acoperă necesitățile de preparare a hranei, igienă, educație și
odihnă ale utilizatorilor săi, inclusiv cele ale copiilor care urmează a fi primiți în plasament sau
în încredințare;
d) au urmat cursurile de formare profesională organizate de serviciul public specializat pentru
protecția copilului sau organismul privat autorizat care efectuează evaluarea pentru acordarea
atestatului de asistent maternal profesionist.
(2) Nu poate fi asistent maternal profesionist
:a) persoana care a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru
săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni;
b) părintele decăzut din drepturile părintești sau cel al cărui copil a fost declarat abandonat prin
hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
c) persoana care suferă de boli cronice transmisibile.
(3) Persoana care desfășoară o activitate salarizata, alta decât cea prevăzută la art. 1, poate deveni
asistent maternal profesionist numai cu condiția încetării contractului individual de muncă pe
baza căruia își desfășoară respectiva activitate salarizată.

”Persoanele interesate să devină asistent maternal (cetățeni UE) depun la Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului din județul / sectorul municipiului București pe teritoriul
căruia își au domiciliul o cerere de evaluare a capacității lor, însoțită de următoarele
documentele:
1. Cerere de evaluare a capacității persoanei fizice de a deveni asistent maternal.
2. Curriculum Vitae – Curriculum vitae al solicitantului, precum și motivele pentru care
dorește să devină asistent maternal profesionist.
3. Prezentare – Scurtă prezentare a persoanelor cu care locuiește solicitantul, în care să se
menționeze numele, prenumele și data nașterii acestora, precum și, după caz, gradul lor
de rudenie cu solicitantul.
4. Document justificativ locuință – Un document care să ateste dreptul de folosință al
solicitantului asupra locuinței, respectiv copie legalizată de pe titlul de proprietate sau de
pe contractul de închiriere, declarație autentificată a titularului dreptului de proprietate
sau al contractului de închiriere prin care acesta recunoaște solicitantului un drept de
folosință asupra locuinței, cunoscând specificul activității pe care solicitantul urmează să
o desfășoare ca asistent maternal profesionist, sau, după caz, copie legalizată de pe
contractul de subînchiriere, încheiat în condițiile legii.
5. Declarație pe propria răspundere – Declarație pe propria răspundere cu privire la
faptul că nu se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b), din HG
nr. Hotărârea nr. 679/2003 privind condițiile de obținere a atestatului, procedurile de
atestare și statutul asistentului maternal profesionist.
6. Copii acte de stare civila și studii
7. Certificat medical – Certificate medicale eliberate de policlinica de care aparțin, care să
prezinte o evaluare completă a stării de sănătate a solicitantului și a persoanelor cu care
locuiește.
COVA INGRID-ANDREIA-IRIS
GR. I, AN I, ASISTENȚĂ SOCIALĂ
8. Cazier judiciar – Certificate de cazier judiciar ale solicitantului și ale persoanelor cu
care acesta locuiește.”8

”Conform art. 107 din Constituție și al art. 20 alin. (3^4) din Ordonanța de urgenta a Guvernului
nr. 26/1997 capacitatea de a fi atestaţi ca asistenţi maternali profesionişti a solicitanţilor va fi
evaluată de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în termen de 90 de zile de
la înregistrarea cererii și evaluarea cuprinde elementele sociale, psihologice și medicale ale
capacității solicitantului, care vor fi determinate prin:
a) interviuri luate solicitantului și persoanelor cu care acesta locuiește de către un asistent social
și de către un psiholog, prin care se determina profilul psihologic al solicitantului, motivatia
acestuia de a deveni asistent maternal profesionist și poziția persoanelor cu care acesta locuiește
față de implicatiile desfășurării acestei activități;
b) vizite la domiciliul solicitantului, în scopul verificării îndeplinirii condiției prevăzute la art. 2
alin. (1) lit. c);
c) recomandări ale vecinilor, cunoscutilor, rudelor solicitantului, precum și ale reprezentanților
autorității publice locale de la domiciliul acestuia cu privire la comportamentul social al
solicitantului;
d) orice investigații suplimentare care sunt considerate utile de evaluator.
Pe perioada evaluării solicitantului, serviciul public specializat pentru protecția copilului sau
organismul privat autorizat este obligat să organizeze pentru acesta cursuri de formare
profesională ca asistent maternal profesionist.

Conform Art. 7 :Atestatul de asistent maternal profesionist se eliberează pentru o perioadă de 3

ani.(2) Atestatul va menționa datele de identitate ale titularului, durata de valabilitate a
atestatului, numărul maxim de copii care pot fi primiți simultan în plasament sau în încredințare,
grupa de vârsta și sexul acestora, precum și capacitatea titularului de a îngriji copii cu
handicap/dizabilitati, infectati HIV sau bolnavi SIDA.(3) Plasamentul sau încredințarea unui
număr de copii mai mare decât cel prevăzut în atestat este interzisă, cu excepția cazului în care
copiii dati în plasament sau încredințați sunt frați.(4) Atestatul poate fi reînnoit, suspendat sau
retras de comisia pentru protecția copilului, la propunerea temeinic motivată a serviciului public
specializat pentru protecția copilului sau a organismului privat autorizat care supraveghează
activitatea asistentului maternal profesionist.(5) În cazul schimbării domiciliului asistentului
maternal profesionist, atestatul eliberat va fi reînnoit de serviciul public specializat pentru
protecția copilului de la noul domiciliu, cu respectarea acelorași condiții care au stat la baza
emiterii lui. În aceasta situație, evaluarea capacității solicitantului nu va include cursurile de
formare profesională.

Conform Art. 8: Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternal profesionist se desfășoară

în baza unui contract individual de muncă, care are un caracter special, specific protecției
8
Ministerul Muncii și Protecției Sociale- Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii
și Adopții
COVA INGRID-ANDREIA-IRIS
GR. I, AN I, ASISTENȚĂ SOCIALĂ
copilului, încheiat cu un serviciu public specializat pentru protecția copilului sau cu un organism
privat autorizat care are obligația supravegherii și sprijinirii activității desfășurate de asistenții
maternali profesionisti.(2) Contractul individual de muncă se încheie pe perioada de valabilitate
a atestatului.(3) Executarea contractului individual de muncă începe pe data primei hotărâri de
încredințare sau de plasament al unui copil asistentului maternal profesionist.(4) Contractul
individual de muncă se suspenda ori încetează în cazurile prevăzute de legislația muncii, precum
și în cazul suspendării, retragerii sau încetării atestatului de asistent maternal
profesionist.(5) Persoanele pensionate pentru limita de vârsta, atestate ca asistent maternal
profesionist, își desfășoară activitatea pe baza unui contract individual de muncă încheiat prin
cumul cu pensia.

Conform Art. 11: (1) Serviciul public specializat pentru protecția copilului sau organismul privat
autorizat care supraveghează activitatea asistentilor maternali profesionisti este obligat să
prezinte comisiei pentru protecția copilului rapoarte trimestriale referitoare la evoluția copiilor
încredințați sau dati în plasament asistentilor maternali profesionisti.(2) În exercitarea atribuțiilor
de supraveghere și sprijin al activității asistentilor maternali profesionisti ce revin serviciului
public specializat pentru protecția copilului sau organismului privat autorizat, aceștia sunt
obligați să efectueze vizite și intalniri periodice, precum și o evaluare anuală a activității
desfășurate de fiecare asistent maternal profesionist.(3) Reprezentanții comisiei pentru protecția
copilului au drept de control asupra activității asistentilor maternali profesionisti.(4) Comisia
pentru protecția copilului poate decide suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal
profesionist dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile care au stat la baza eliberării acestuia sau
dacă asistentul maternal profesionist nu respecta vreuna dintre obligațiile prevăzute în prezenta
hotărâre.(5) Suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal profesionist duce la
suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă și a convenției încheiate, prevăzute
la art. 8 și 9.”9

9
Art. 107 din Constituție și al art. 20 alin. (3^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997