Sunteți pe pagina 1din 29

Microbiologie

Curs 5

Șef de lucrări Dr. Adela BANCIU


Sporul bacterian

Sferici/cilindrici – stralucitori
Celula sporulanta are 1 spor
(exceptii)
Celula vie (procese latente-
criptobioza)
Sporogeneza – lipsa unui nutrient in
mediu etc.
Schimbari de morfologie corelate cu
modificarea expresiei genelor
(activarea factorilor sigma) Formarea endosporilor la Clostridium pascui

Celula sporala este foarte rezistenta Spori – se activeaza gene inactive in


la factori chimici si fizici celula vegetativa (Errington, 1993),
proteazele intensifica turn-overul
proteinelor
Germinarea – conversia sporului in forma
vegetativa
Structura endosporilor la
(a) Bacillus
megaterium si (b)
Bacillus subtilis.

Acid dipicolinic (DPA)


Sporularea:
• Raspuns la factorii de mediu, interni
• Conditionata de o densitate celulara mare
• Scaderea concnetratiei de GTP si GDP
• Genele active in celula vegetative sunt inactivate
• Gene specific activate
• Factorul sigma actioneaza prin modificarea specificitatii de legare la
promotorii genelor
• Material nuclear si ribosomi, ARNt, enzyme in cantitate mica
• Fara ARNm sau nucleozid trifosfati
• Enzimele sporale (rezistente la tratament termic) sunt nou sintetizate
• Se activeaza sistemele de transport active pentru calciu
• Dipicolinatul de calciu ofera rezistenta la caldura
• Sporul este aproape lipsit de metabolism avand apr 10% apa libera si
90% apa legata, metabolism latent (criptobioza – viata ascunsa)

• Fierberea distruge celulele vegetative


Capsula
• Glicocalixul – structuri polizaharidice extraparietale: capsula si
glicocalixul comportamental
• Material macromolecular vascos, gelatinos, polizaharidic
(substante mucoide capsulare numite exopolizaharide bacteriene),
polipeptidic sau mixt
• Capsula la Bacillus anthracis contine polimeri de acid D-glutamic
• produc un strat subtire de polizaharide capsulare si
polizaharide capsulare libere impregnate cu LPS toxic (leaga si
neutralizeaza anticorpii implicati in distrugerea bacteriilor)
Capsula

• Structura accesorie
• Protejeaza celula bacteriana
• Stocarea substantelor nutritive
• Factor de virulenta la cele patogene, favorizeaza aderenta la
alte celule, rol protector antifagocitar prin impiedicarea
adeziunii la suprafata fagocitului sau prin efectul
chemiotactic negativ datorat substantelor capsulei
Capsula
• Substanta mucoida:
- Microcapsula (grosime < 0.2 µm)
- Capsula sau macrocapsula (grosime > 0.2 µm), exopolizaharid
legat de PC
- Strat mucos – masa amorfa neorganizata, laxa si difuza in jurul
bacteriilor
- Zoogleea – populatie heterogena de bacterii incluse in materialul
polizaharidic
•Capsula (halou incolor)
• Streptococcus pneumoniae – polizaharide sub forma de retea densa
legata de PC
• Klebsiella pneumoniae – capsula cu structura lamelara
Capsula
Capsula la Acinetobacter

Capsula la Rhodobacter
capsulatus

Capsula la Rhizobium
trifolii
Capsula

Capsula la Bacillus
anthracis
Glicocalix comportamental
• Glicocalix adevarat – Retea pericelulara de filamente
polizaharidice si glicoproteice legate de LPS sau mureina cu
rol de ancorare la celule sau materiale inerte
• Nu persista la celulele cultivate in medii artificiale
• Placa dentara
• Medii naturale, glicocalixul mediaza asocieri de bacterii
diferite
• Bacterii patogene intervin in initierea procesului infectios prin
legarea de celulele mucoaselor
• Bacteriile raspund la modificarile mediului prin schimbari
structurale si metabolice – plasticitate fenotipica
• Se adapteaza rapid prin selectia mutantelor
Antibiotice - tinte de actiune si
mecanisme de rezistenta
Tinte terapeutice pentru
antibiotice (1/6)
• Sinteza peretelui celular
• Cycloserine
• Vancomycina
• Bacitracina
• Penicilline
• Cephalosporine
• Monobactami
• Carbapenemi
Tinte terapeutice pentru
antibiotice (2/6)
• Membrana citoplasmatica
• Polymyxine
• Daptomycina
• Biosinteza lipidelor
• Platensimycin
• Metabolismul acidului folic
• Trimethoprim
• Sulfonamides
Tinte terapeutice pentru
antibiotice (3/6)
• ADN-giraza
• Acid Nalidixic
• Ciprofloxacina
• Novobiocina
• Elongarea ARN
• Actinomycina
• ARN-polimeraza
• Rifampina
• Streptovaricina
Tinte terapeutice pentru
antibiotice (4/6)
• Sinteza proteica (Subunitatea ribosomala 50s)
• Erythromycina
• Chloramphenicol
• Clindamycin
• Lincomycin
Tinte terapeutice pentru
antibiotice (5/6)
• Sinteza proteica (Subunitatea ribosomala 30s)
• Tetracycline
• Spectinomycina
• Streptomycina
• Gentamicina
• Kanamycina
• Amikacina
• Nitrofurani
Tinte terapeutice pentru
antibiotice (6/6)
• Sinteza proteica (ARNt)
• Mupirocina
• Puromycina
Quinolonele

• Acid Nalidixic, Ciprofloxacin


• Interfera cu ADN-giraza bacteriana
• Impiedica supraimpachetarea ADN
• De rutina folosit pentru tratarea infectiilor urinare
umane
• La femeie
• La barbati, datorita uretrei mai lungi nu se trateaza de rutina
infectiile urinare fara a se incerca identificarea unei cauze
(de ex. obstructive)
Sulfamidele

• Sulfomethoxazona
• Inhiba metabolismul acidului folic
• Bacteriile isi sitetizeaza acidul folic
• Celulele umane isi preiau acidul folic prin alimentatie
• Inhiba secundar sinteza acizilor nucleici la bacterii
• Trimethoprim
• Competitor in sinteza acidului folic (Enzimele implicate in
sinteza acidului folic metabolizeaza Trimethoprim si nu
produc acid folic)
Izoniazida

• Interfera cu sinteza acidului mycolic (componenta a


peretelui celular la Mycobacterium)
• Eficient in tratarea tuberculozei
• Este evitat in tratarea altor infectii datorita numarului mic
de medicamente eficiente in tuberculoza
Antibiotice ce interfera cu sinteza
proteica
• Streptomicina
• Interfera cu initierea lantului proteic
• Tetraciclinele
• Interfera cu elongarea lantului proteic

• Diferentele structurale intre ribosomii de la eucariote


fata de cei de la procariote duc la tintirea procariotelor
de catre antibiotice
Penicilinele
• Initiala izolata de la Penicillium chrysogenum
• Inhiba sinteza peretelui bacterian actionand la nivelul
etapei finale
• Peretele bacterian nou sintetizat prezinta rezistenta mecanica
redusa
• Eliberarea autolizinelor – digera peretele celular
• Presiunea osmotica poate distruge un perete celular cu
rezistenta redusa

• Penicilinele prezinta toxicitate redusa pentru celulele


organismului gazda
Mecanisme de rezistenta
• Premise
• Numar mare de tinte terapeutice (situsuri de actiune) pentru
antibiotice
• Numar mare de bacterii multi-rezistente, mai ales in mediu
spitalicesc

• Mecanisme de rezistenta
• Mutatii genetice
• Selectii ale clonelor rezistente
• Transferul factorilor de rezistenta (de la o bacterie rezistenta la multe
alte bacterii) prin intermediul plasmidelor
Prevenirea rezistentei la
antibiotice
• Imunizarea prin vaccinare in vederea prevenirii imbolnavirilor (vaccin
antipneumococic, vaccin antimeningococic)
• Evitarea dispozitivelor parenterale (catetere)
• Tintirea terapiei in functie de identificarea patogenilor si a
susceptibilitatii acestora (de ex. prelevarea de exudat faringian cu
realizarea de antibiograma)
• Utilizarea expertizei medicilor de boli infectioase pentru infectii
grave
• Utilizarea antibioticului potrivit
• Utilizarea profilelor locale privin susceptibilitatea la antibiotic (intr-o
anumita zona, infectiile respiratorii sunt susceptibile la un anumit
antibiotic, ce poate fi diferit de la o zona la alta)
Prevenirea rezistentei la
antibiotice
• Tratarea infectiilor
• Nu a contaminarilor
• Organismele contaminante pot fi prezente pe catetere sau tegumente
• Nu a colonizarii
• Organsimele ce nu produc boala nu trebuie tratate
• Tratarea cu antibioticul cel mai putin exotic
• Rezistenta la un antibiotic de ultima generatie se insoteste deseori cu
rezistenta la antibioticele uzuale, dar nu si invers
• Monitorizarea utilizarii antibioticelor
• Antibioticele sunt ineficiente contra virusurilor
• Antibioticele nu se prescriu in viroze
Prevenirea rezistentei la
antibiotice
• Izolarea patogenilor
• Pastrarea zonelor fara contaminare in jurul persoanelor infectate
• Decontaminarea potentialelor surse de contaminare
• haine, instrumentar
• Ruperea lantului de infectare
• Evitarea expunerilor celor din jur prin repaus de la lucru sau scoala
• stand acasa
• Mentinerea curateniei
• Spalarea pe maini
Bibliografie
Madigan et al., Brock Biology of microorganisms, 2011 (13th ed.)

S-ar putea să vă placă și