PROGRAMA ŞCOLARĂ ADAPTATĂ

Curriculum adaptat după:

1. Programa școlară pentru disciplina,,Comunicare in limba romana” și ,,Matematică şi

explorarea mediului”, Aprobată prin ordin al ministrului Nr.3418/19.03.2013
2. Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014
3. Programă şcolară pentru elevii cu deficienţă mintală uşoară şi moderată, Iasi 2005

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

COMPETENȚE GENERALE

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute.

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare.
3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute.
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare.

POSIBILE DIRECŢII PENTRU DIFERENŢIEREA SARCINILOR LA NIVELUL CLASEI

VOLUMUL – Se poate reduce numărul de elemente pe care elevul trebuie să le înveţe şi să le

completeze.
METODELE DE PREDARE – Se pot: utiliza diverse materiale didactice ilustrate, introduce mai
multe exemple practice, planifica activităţi practice, utiliza grupuri de învăţare prin cooperare.
PARTICIPAREA – Se poate adapta măsura în care elevul este implicat activ în rezolvarea sarcinii,
va primi sarcini mai simple (eventual practice) pe care să le poată îndeplini.
TIMPUL – Se poate adapta timpul alocat învăţării, completării unei sarcini sau a unui test, astfel se
vor stabili ritmuri de învăţare diferite (creşterea sau scăderea ritmului).
NIVELUL DE SPRIJIN – În funcţie de necesităţi, se poate aloca mai mult sprijin individual
anumitor elevi prin apelarea la: colegi care sa îi ajute, cadre didactice de sprijin, tutori elevi (de
aceeasi vârsta sau mai mari).
GRADUL DE DIFICULTATE – Se pot adapta: nivelul conţinuturilor, tipul problemei, regulile pe
care elevul le poate folosi în rezolvarea sarcinii (permisiunea utilizării calculatorului la ora de
matematică, simplificarea instrucţiunile pentru rezolvarea sarcinii, schimbarea regulilor pentru a
raspunde nevoilor elevilor).

1
 REZULTATUL – Se poate adapta modul în care elevul poate răspunde cerinţelor: a răspunde la
întrebări oral, nu în scris; a folosi un caiet de comunicare pentru unii elevi; a permite elevilor să
demonstreze cunoştinţele pe care le au prin utilizarea unor mijloace practice.
MODIFICAREA CURRICULUMULUI – Se pot adapta obiectivele sau rezultatele aşteptate
folosind acelaşi conţinut (a se cere acţiunile/cunoştinţele facile).
ÎNLOCUIREA CURRICULUMULUI – Se pot folosi instrucţiuni şi materiale de învăţare diferite
pentru a răspunde scopurilor personale de învăţare ale unui elev (în timpul unui test de limbă, un
elev îşi dezvoltă abilităţile de utilizare a calculatorului în sala de calculatoare).
PROIECTAREA DE MATERIALE SĂ RESPECTE :
 Includerea unei informaţii mai reduse pe aceeaşi pagină;
 Folosirea culorilor contrastante;
 Sublinierea informaţiei cu creioane colorate;
 Utilizarea în pondere mai mare a exerciţiilor de completare cu răspunsurile potrivite;
 Reflectarea şi exemplificarea cu extrase din experienţe practice
 Acoperirea unor porţiuni din pagină;

(Lista orientativa cu modalitati de adaptari curriculare :

- renuntarea la anumite capitole , teme;
- esentializarea continuturilor;
- utilizarea materialului concret,obiectual si reprezentativ;
- adaptarea modalitatii de evaluare particularitatilor de dezvoltare ale elevului;
- utilizarea desenului , a reprezentarilor grafice si insusirea unor modalitati de
autocontrol.
- diminuarea gradului de dificultate si a volumului temelor scrise . )

 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale in contexte de comunicare cunoscute

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:
1.1 să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului
oral
1.2.să sesizeze intuitiv corectitudinea unei
propozitii ascultate
Pe parcursul clasei I se recomandă
următoarele tipuri de activităţi:
- jocuri de executare a unor comenzi orale;
- exerciţii de imitare a unor onomatopee (bee,
bzz, vjj, cu-cu etc.);
- exerciţii de prezentare a unor fapte şi
întâmplări pe baza unor imagini şi cu
întrebări de sprijin;
- jocuri de ordonare logica a cuvintelor în
propozitii;
- exercitii de perceptie fonica a intonatiei
propozitieienuntiative si interogative (fara
terminologie);

2
 1.3.să distingă cuvintele dintr-o propoziţie dată,
formată din două sau trei cuvinte, silabele dintr-
un cuvânt de 2 silabe deschise şi sunetele dintr-o
silabă formată din 2 sunete
1.5. sa manifeste curiozitate fata de mesajele
emise de diferiti interlocutori
- exerciţii de delimitare a cuvintelor în
enunţuri ( 2-3 cuvinte)
- exerciţii de identificare a silabelor din
cuvinte formate din 2 silabe deschise;
- exerciţii de distingere a sunetului iniţial din
cuvânt sau a sunetelor din silabe formate
din 2 sunete;
- simulari ale unor situatii concrete de
comunicare pe teme
cotidiene concrete;
- jocuri de grup cu teme date;

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:
2.1. sa pronunte corect sunetele specifice limbii
romane, diftongii, triftongii, alte combinatii de sunete
in cuvinte si separat in silabe
2.2 sa utilizeze cuvintele in enunturi simple,
pronuntate clar si corect
2.3 să manifeste iniţiativă şi interes pentru a comunica
cu ceilalţi
Pe parcursul clasei I se recomandă
următoarele tipuri de activităţi:
-exercitii de pronuntie;
-repetare dupa model;
- exerciţii de utilizare a cuvintelor date
în contexte adecvate;
- exerciţii de despărţire a cuvintelor în
silabe;
- exerciţii de dialog cu persoane
diferite (folosirea formulelor de salut
şi prezentare);
- joc de rol „Mă numesc…”

3. Receptarea unei varietati de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
tipuri de activităţi:
3.1 să identifice literele mici şi mari din - exerciţii de asociere a sunetului cu litera;
alfabet - exerciţii pentru lărgirea câmpului vizual de o
silabă;
3.2. sa sesizeze legatura dintre - exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri pe
enunturi si imaginile care le marginea textului si a imaginilor care-l însotesc;
însotesc - exercitii de realizare a unor desene pornind de la
enunturile
citite (si invers);

3
 3.3 să citească în ritm propriu litere, silabe -
cuvinte monosilabice, formate din 2-3 sunete
- exerciţii de punere în corespondenţă a
3.4. sa manifeste curiozitate pentru lectura
4. Receptarea unei varietati de mesaje scrise în de comunicare cunoscute
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabii:
4.1 să scrie corect litere, silabe, cuvinte
monosilabice (2-3 sunete);
4.2 să scrie corect, lizibil şi îngrijit silabe şi
cuvinte monosilabice formate din 3 sunete şi
cuvinte bisilabice ( unde silabele sunt formate
din 2 sunete);
4.3 să utilizeze convenţii ale limbajului scris
(punctul, semnul intrbarii, majuscula)
4
exerciţii de citire a cuvintelor monosilabice,
formate din 2-3 sunete;
cuvintelor scrise cu litere de mână sau tipar cu
imaginea;
-exercitii de acomodare cu cartea;
-exercitii de observare a cartii, de orientare in
pagina, de respectare a directiilor de citire.
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei I se recomandă
următoarele tipuri de activităţi:
- exerciţii de trasare a elementelor grafice;
- recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi
de mână
- exerciţii de adoptare a poziţiei corecte şi
comode pentru scris;
- exerciţii de scriere a unor elemente grafice
pregătitoare scrierii literelor mici şi mari de
mână;
- exerciţii de scriere a literelor, silabelor de 2
sunete;
- exerciţii de scriere a cuvintelor
monosilabice formate din 3 sunete şi a
cuvintelor bisilabice în care silabele sunt
formate din 2 sunete;
- exerciţii de încadrare corectă în pagina
caietului (data, alineatul);
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului
dintre cuvinte;
- exerciţii de copiere, transcriere a silabelor,
cuvintelor monosilabice formate din 3
sunete;
- exerciţii de copiere, transcriere a cuvintelor
formate din 2 silabe (unde silabele sunt
formate din 2 sunete);
- exerciţii de copiere, transcriere de cuvinte
formate din una sau două silabe (silabe
formate din 2 sunete);
- dictări de cuvinte monosilabice formate din
3 sunete şi cuvinte bisilabice cu silabe de 2
sunete
 Conţinuturile învăţării

 Formarea capacităţii de citire/ lectură

 Cartea- volum, coperte, pagina de titlu, foaie/pagina, *numerotarea paginii,
directii de orientare in pagina
 Literele mari si mici de tipar si de mana: a, m, i, c, u, n, r, e, t, p, d, o, b, f, g, h,
j, s, ş, t, ţ, u, v;
 Citirea cuvintelor monosilabice, formate din 3 sunete învăţate;
 Citirea cuvintelor bisilabice, unde silaba are 2 sunete învăţate;
 Formarea capacităţii de comunicare
 Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere

 Cuvântul- element de comunicare;

 Propoziţia alcătuită din 2-3 cuvinte
 Comunicarea non-verbală ( gesturi, mimică)
 Dialogul- formule de salut, de prezentare;
 Comunicarea scrisă:
 Procesul scrierii:
 Organizarea scrierii- elemente grafice pregătitoare scrierii literelor mici şi mari de
mână;
 Literele mici şi mari de mână: a, m, i, c, u, n, r, e, t, p, d, o, b, f, g, h, j, s, ş, t, ţ, u,
v;
 Scrierea silabelor formate din două /trei sunete;
 Scrierea cuvintelor monosilabice, formate din 3 sunete şi a unor cuvinte bisilabice,
în care silabele sunt formate din 2 sunete învăţate;
 Scrierea de mână şi aşezarea corectă în pagina caietului;
 Elemente de construcţie a comunicării
 Propoziţia – cuvântul – silaba;
 Sunetele limbii române: a, m, i, c, u, n, r, e, t, p, d, o, b, f, g, h, j, s, ş, t, ţ, u, v;

Se va pune accentul pe activități de genul

- exerciţii de ascultare şi confirmare a mesajului ascultat;
- descrie sala de clasǎ/ şcoala/ drumul de acasǎ pânǎ la şcoalǎ;
- descrie membrii familiei;
- recunoaşte imaginile şi denumeşte încǎperile unei locuințe/ spune ce activitǎţi se desfǎşoarǎ în fiecare
camerǎ;
- enumeră părţile componente ale unui fruct/ plante;
- recunoaşte fructele/ legumele / cerealele;
- recunoaşte cele trei stări ale apei;
- recunoaşte, din imagini, anotimpurile;
- aratǎ părţile corpului omenesc;
- aratǎ animale domestice si sǎlbatice;
- enumerǎ câteva elemente ale unor meserii;
- enumerǎ mijloacele de transport cele mai cunoscute;
- cunoaşte poziţiile obiectelor în spaţiu;
- formuleazǎ propoziţii corespunzǎtoare anotimpului;
- cunoaşte onomatopeele;
- completeazǎ ce lipseşte într-un desen;

5
 Literele şi sunetele:

- distinge locul fiecǎrui sunet şi fiecărei litere în cuvânt;

- reprezintǎ grafic cuvântul, silabele şi sunetele;
- subliniazǎ litera într-un text scurt;
- scrie corect literele mici şi mari de mânǎ;
- unește cuvintele scrise cu litere mari cu cuvintele scrise cu litere mici;
- coloreazǎ imagini care încep cu anumite litere;
- identificǎ toate literele care formeazǎ un cuvânt;
- amplaseazǎ corect literele în reţeaua de linii a caietului de scriere;
- recunoaşte sunetele şi literele din care sunt alcǎtuiţi diftongii; pronunţǎ corect diftongii în cuvinte;
- recunoaşte literele din care sunt alcǎtuite grupurile de litere;
- exemplificǎ şi scie corect cuvinte care conţin grupuri de litere la început, mijloc şi sfârşit, în cadrul:
copierii, transcrierii sau dictǎrii;
- reprezintǎ grafic numǎrul de cuvinte al propoziţiei prin linii;
- reprezintǎ numǎrul silabelor prin liniuţe;
- reprezintǎ grafic, prin puncte, sunetele unui cuvânt;
- cunoaşte sunetul cu care începe/ se sfârşeşte un cuvânt;
- identificǎ ce sunet s-a schimbat între douǎ cuvinte;

Cuvântul:

- încercuieşte cuvântul care corespunde ilustraţiei şi cuvântului care o denumeşte, dintre alte cuvinte
asemǎtoare;
- citeşte cuvinte din 1- 4 silabe, fǎrǎ greseli;
- citeşte corect cuvintele care-l conţin pe “x”;
- desparte cuvintele în silabe şi reconstruieşte din silabe cuvintele;
- gaseşte litera care lipseşte, pentru a forma cuvântul monosilabic;
- gǎseşte silaba care lipseşte pentru a forma cuvinte cu sens;
- ordoneazǎ silabele pentru aforma un cuvânt;
- formeazǎ familii de cuvinte;
- creeazǎ cuvinte noi, prin adǎugare/ omisiune de silabe;
- scrie corect cuvinte copiate, transcrise, dictate, fǎrǎ omisiuni sau înlocuiri de litere;
- cunoaşte câteva cuvinte cu înţeles asemǎnǎtor/ opus;
- cunoaşte diminutivele/ pluralul cuvintelor;
- atribuie însuşiri corecte unor obiecte/ fenomene etc.;
- desprinde sensul unui cuvânt din context;
- foloseşte cuvintele noi şi în alte contexte

Propoziţia:

- formeazǎ propoziţii din douǎ sau mai multe cuvinte, dupǎ imaginile date;
- spune cât mai multe despre imaginile date;
- formuleazǎ propoziţii interogative plecând de la o imagine;
- comparǎ propoziţiile din punct de vedere al numǎrului de cuvinte;
- citeşte propoziţii scurte (3-4 cuvinte), fǎrǎ reveniri asupra cuvintelor formate din 1-3 silabe, folosind
intonaţia cerutǎ de punctuaţie;
- sǎ respecte spaţiul dintre cuvinte, majuscula primului cuvânt din propozitie şi semnele de punctuaţie;
- sǎ copieze, sǎ transcrie şi sǎ scrie dupǎ dictare propoziţii.

6
 Textul:

- citeşte cu voce tare, în ritm propriu, texte scurte;

- citeşte texte care conţin dialog, cu intonaţie;
- raspunde la întrebǎri legate de textul citit;
- redǎ, prin povestire, conţinutul de idei al unui text;
- scrie corect un text în cadrul: copierii, transcrierii sau dictǎrii
- aşeazǎ corect în paginǎ un text scris, respectând regulile de scriere a titlului, alineatului şi a
substantivelor proprii

Semnele de punctuaţie:

- recunoaşte punctul, virgula, semnul întrebǎrii, semnul exclamǎrii, linia de dialog, douǎ puncte;
- foloseşte la citire intonaţia specificǎ unui îndemn, mirare, întrebare.

7
 MATEMATICĂ EXPLORAREA MEDIULUI

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea numerelor în calcule

2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relații/regularități/structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenționale pentru măsurari și estimări

 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
1.1 să recunoasca si sa scrie numerele în -recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri
concentrul 0-31 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;

-reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor

1.2 să citească, să compare, să ordoneze
numerele naturale în intervalul 0-31
obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau semne
(cerculeţe, linii etc.);
- exercitii de numărare cu pas dat, înainte si înapoi, cu și
fără sprijin în obiecte sau desene;
- citirea numerelor de la 0 la 31;
- scrierea numerelor de la 0 la 31;
-compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în
corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- identificarea „vecinilor” unui număr;

- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi mai
mici decât 15”);

- ordonarea unor numere date, crescător sau

descrescător;

8
 1.3. să efectueze operaţii de adunare şi - exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale, cu
scădere în concentrul 0-31 sprijin de obiecte;
- exerciţii de descompunere a numerelor, pe baza unui
material concret;
- exerciţii de operare cu numere, folosind obiecte sau
desene;
1.4. să utilizeze unele denumiri şi -aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât
simboluri matematice (sumă, total, 31;
diferenţă, =, +. -) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme - jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de
obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora de sport”,
„La bibliotecă” etc.)

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
2.1 să stabilească poziţii relative ale - exerciţii- joc de poziţionare (înainte-înapoi; sus- jos;
obiectelor în spaţiu interior- exterior);
2.2 să sorteze, să clasifice obiecte date - jocuri de identificare a obiectelor din realitatea
sau desene după criterii diverse imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o
au faţă de un reper;
- selectarea unor desene după criterii date;
- grupări de obiecte după mărime, formă, culoare;
- alcătuirea unor formaţii de obiecte;

3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
3.1.să descrie unele fenomene/procese/ - continuarea unor modele repetitive reprezentate prin
structuri repetitive simple din mediul obiecte, desene sau numere;
apropiat, în scopul identificării unor
regularităţi - jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru
recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în
imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);
- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie
de caracteristicile specifice observate
3.2.să manifeste grijă pentru comportarea -realizarea unor desene având ca tematică locuinţa,
corectă în relaţie cu mediul familiar camera proprie;
- participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi
prietenos în cadrul clasei;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să prezinte
norme de comportare civilizată;

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică

9
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
4.1.să formuleze unele observaţii asupra - jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici
mediului apropiat folosind limbajul „şi”, „nu” (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi păr blond
comun, reprezentări prin desene şi să ridice mâna.”);
operatorii logici „şi”, „nu” - executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii
logici (ex.: „Copiii care nu au şosete verzi să facă 2 paşi
în faţă.”);
4.2. să identifice relaţii de tipul „dacă... - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra
atunci…” între două evenimente propriului corp;
succesive - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
5.1. să sorteze/clasifice unele obiecte/ -gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu
materiale etc., pe baza unui criteriu dat (formă, culoare, mărime, grosime, gust, utilitate,
naturale/prelucrate etc.);
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust
dulce/acru etc.;
5.2. să rezolve probleme în care intervin - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau
operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – (ex.: „La
unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul cumpărături”, „În parc” etc.)
obiectelor - rezolvarea de probleme în care numerele sunt date
obiectual sau figurate prin semne simple: puncte,
cerculeţe, linii etc.

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
6.1.să utilizeze unele măsuri - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
neconvenţionale pentru determinarea şi (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii;
compararea lungimilor - precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor
unităţi de măsură neconvenţionale;
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi;
6.2.să utilizeze unele unităţi de măsură -marcarea unei săptămâni pe calendar;
pentru determinarea/ estimarea duratelor - ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor
unor evenimente familiare săptămânii;
- realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor
şi simbolurilor;
- aşezarea unor imagini în ordinea derulării
evenimentelor dintr-o zi;
6.3. să realizeze unele schimburi -recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei

10
echivalente valoric folosind reprezentări
neconvenţionale în probleme-joc simple
de tip venituri-cheltuieli, cu numere din
concentrul 0-31
- confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-
joc
- jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În
parcul de distracţii” etc.);
- jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie,
vizită la muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film
etc.;

 Conţinuturile învăţării
 Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
- Orientare spaţială şi localizări în spaţiu (înainte- înapoi; sus- jos; interior- exterior;);
- Grupare de obiecte şi formare de mukţimi;
- Sortări și clasificări de obiecte după criterii date: culoare, formă, mărime;
- Comparare prin punere în corespondenţă;
 Numerele naturale de la 0 la 31: citire, scriere, comparare, ordonare;
 Adunarea şi scăderea în concentrul 0—10 şi 0—31;
 Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie, folosind obiecte concrete;
 Elemente intuitive de geometrie: interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice.

11