Ce este intoxicația cu ciuperci

Intoxicația cu ciuperci este un incident destul de frecvent, din păcate, care rezultă din
consumul de specii care conțin toxine cu potențial dăunător sau chiar fatal pentru om.
Gravitatea intoxicației variază în funcție de factori precum: amplasarea geografică, condițiile
de creștere, sezonul în care sunt consumate ciupercile, cantitatea de toxine pe care o
conține respectivul soi consumat, cantitatea de ciuperci consumate, cât și modul de
procesare al ciupecilor: fierbere, prăjire, congelare etc.

Efectele pe care le produce ingerare de ciuperci otrăvitoare depind, de asemenea, și de

caracteristicile persoanelor în cauză: răspunsul la anumite substanțe, vârsta. Copiii și
bătrânii sunt mai expuși acestor complicații alimentare decât adulții de vârstă tânără.

Tipuri de intoxicații și ciuperci otrăvitoare

Există aproximativ 10.000 mii de specii de ciuperci, majoritatea acestora fiind comestibile
și inofensive, însă aproximativ 100 de specii cauzează simptome după ce au fost
consumate, iar în jur de 20 dintre acestea pot fi fatale pentru om.
Vestea proastă este că ciupercile comestibile sunt dificil de deosebit de cele otrăvitoare: în
aproximativ 95% din cazurile de intoxicare cu ciuperci, cauza intoxicației este legată de
confundarea tipurilor de ciuperci și doar în restul de 5% din cazuri este vorba despre
consumul de ciuperci cu proprietăți halucinogene.

În funcție de perioada de timp scursă de la ingerare până la apariția primelor simptome de

otrăvire, intoxicațiile cu ciuperci pot fi încadrate în următoarele trei mari categorii:

• Intoxicații cu simptome rapide - în cazul acestora, primele simptome apar în primele 6

ore de la consumul de ciuperci și sunt de natură gastrointestinală, alergică și neurologică.

• Intoxicații cu simptome mai lente - semne ale otrăvirii apar după 6-24 de ore de la
ingerare și sunt resimțite la nivelul ficatului, rinichilor și al pielii, sub forma eritermalgiei
(afecțiune gravă ce afectează pielea extremităților, cauzând senzații de durere, arsură,
înroșire).

• Intoxicații cu simptome întârziate - sunt depistate de regulă după mai mult de 24 de ore
de la consumul de ciuperci otrăvitoare și se manifestă de obicei la nivelul rinichilor.

Toxine dăunătoate în ciuperci

Natura și gravitatea intoxicațiilor cu ciuperci depinde într-o foarte mare măsură de natura
toxinelor care se găsesc în respectivul soi consumat. Vă prezentăm în continuare care sunt
cele mai frecvente toxine cu potențial dăunător și chiar letal și speciile cu care acestea sunt
asociate.

• Amatoxina - este reponsabilă pentru peste 90% din otrăvirile letale cu ciuperci care se
petrec la nivel global. Se găsește în aproximativ 35 de soiuri ale speciilor Amanita, Galerina
și Lepiota.
• Giromitrina - această toxină poate afecta organismul nu numai prin ingerare, ci și prin
simpla inhalare a vaporilor rezultați în urma preparării ciupercilor în cauză. Se găsește în
speciile de așa-ziși „bureți falși”: Gyromitra, Helvella. Deși cei mai mulți pacienți se
recuperează după otrăvirea cu ciuperci care conțin giromitrină, în unele zone ale Europei,
această substanță se face vinovată de majoritatea cazurilor fatale de intoxicație.
• Orelanina - provoacă intoxicații fatale, fiind este identificată în speciile de
ciuperci Cortinarius, frecvente pe teritoriul european. Afectează grav sistemul renal, dar și
ficatul și sistemul intestinal. Pentru că are nevoie de un timp foarte scurt de la ingerare
pentru a otrăvi organismul, este mai dificil de diagnosticat.
• Norleucina - atacă rinichii, putând cauza insuficiența renală în doar 3 -6 zile, necisitând
dializă temporară. Se găsește în ciuperci din specia Amanita.
• Psilocibina - este secretată de specii precum Psylocibe, Panaeolus, Gymnopilus,
Conocybe, Pluteus și provoacă efecte psihedelice, asemănătoare celor cauzate de
consumul de LSD.
• Acid Ibotemic și Muscinol - sunt substanțe care au efect neurostimulant, de natură
halucinogenă, care se găsesc în ciupercile Amanita.
• Muscarina - intoxicația cu această substanță se produce rapid, în mai puțin de o oră de la
ingerare și se manifestă timp de o zi. Cauzează dificultăți ale respirației, transpirații intense,
salivare, lăcrimare, diaree, mioză (contractarea pupilei), crampe abdominale și în cazuri
rare, scăderea ritmului cardiac. Se găsește în ciupercile din speciile Clitocybe și Inocybe,
răspândire în păduri și grădini.
• Coprina - este un aminoacid identificat în ciupercile Coprinus, care în combinație cu
alcoolul, are efecte toxice.
• Acid acromelic - prezent în ciupercile Clitocybe, acesta e responsabil pentru senzațiile
dureroase de arsură și de înroșirea pielii, la câteva zile după consumul de ciuperci.
• Involutina - se găsește în ciupercile Paxillus și provoacă reacții rapide și acute, în mai
puțin de trei ore de la ingerare, care pot fi urmate de efecte grave la nivelul tractului urinar.

• Alte toxine cu efect gastrointestinal - există sute de ciuperci care pot cauza simptome
localizate la nivelul stomacului și al intestinelor, uneori similare celor cauzate de ciupercile
letale. Printre acestea se numără soiuri din speciile: Agaricus, Amanita, Boletus, Entoloma,
Gomphus, Lactarius, Omphalotus, Verpa, Tricholoma ș.a.