Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Intrebari Si Raspunsuri Despre Moarte Si A Muri

    Încărcat de

    TradRoEs consultantopportunities
    32 vizualizări58 pagini

    Titlu original

    Intrebari Si Raspunsuri Despre Moarte Si a Muri

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    32 vizualizări58 pagini

    Intrebari Si Raspunsuri Despre Moarte Si A Muri

    Încărcat de

    TradRoEs consultantopportunities

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 58
    ‘Traduettor: Andreea |. HADAMBU Corector: Marita TLIE (Coperta: Cristina CRACIUN ‘Telinoredactor: Marieta ILIE Editor: Elena FRANCISC si Horia TURCANU Descrierea CIP a Biblitecit Nationale a Romane KUBLER-ROSS, ELISABETH trebiri sl rispunsuri despre moarte sia muri Elisabeth Kobler-Ross ; rad: Andreea Hadimbu,- Bucuresti: Elena Francise 1. Hadimbu, Andreea (rad) 236.1 128 © Copywright 1975 de Ross Medical Associates S.C, ‘© Elena Francisc Publishing, 2010, pentru prezenta versiune romaneascd ‘Toate drepturile asupra acestei cArti apartin Editurii Elena Francise Publishing. Reproducerea integrala sau parjala, sub orice form, a textului din aceasta carte este posibila numai cu acordul prealabil scris al Editurii Elena Francise Publishing. ELISABETH INTREBARI SI RASPUNSURI DESPRE MOARTE SI A MURI Un volum insotitor la Despre moarte sia muri ‘Traducere de Andreea I. HADAMBU Dry Castile elena francis umm 1 PACIENTUL AFLAT PE MOARTE. Pacientul aflat pe moarte trebuie s4 treacd prin mai ‘multe etape in incercarea sa de a-si invinge boala, avand in faj& posibilitatea ultima a morfii. Poate ignora vestile rele tun timp, continuand s& se comporte ..ca si cum s-ar simi la fel de bine si de puternic ca inainte.” Poate si viziteze disperat un doctor dupa altul in speranfa ca diagnosticul care i s-a fixat nu e corect. Poate dori si-si protejeze familia (sau familia sa poate dori sa-l protejeze) de tragicul adevar. Mai devreme sau mai tarziu ins va trebui si infrunte cruda realitate, raspunzénd bolii sale cu un furios ,De ce eu?” Daca invaiim si asistim acest pacient aflat pe moarte, mai degraba decat si-l judecdm — daca reusim si nu vedem {in aceasti angoasa o insult personala — el va fi mai apoi capabil si treaci in al treilea stadiu, acela al acceptirii unor discufii. Ar putea si discute cu Dumnezeu rugindu-1 si-i prelungeasca viaja sau ar putea si fi promit& c& se va comporta frumos sau c& va deveni un om religios dacd va fi crujat de sufering’. Va incerca ,si-si puna Iucrurile in ordine” si s& termine ceea ce mai are de ficut” inainte si admita c& aceste lucruri i se intémpla cu adevarat. u Blisabeth Kabler-Ross Deprimat, la inceput, se gindeste cu tristeje la ‘esccurile trecute si apoi tsi pierde orice interes legat de lumea exterioari. [si pierde interesele legate de oameni si de diferite intimplari, igi doreste si vada tot mai putini ‘oameni si trece treptat printr-o méhnirea pregititoare. Dac i se permite si fie mahnit, daci viaja sa nu este prelungiti artificial si dacd familia sa a invafat ,si lase Iucrurile si curgi", va putea si moara in pace, acceptiindu-si soarta [Unele exemple ale acestor stadii sunt descrise in detaliu in cartea mea, Despre moarte si a muri, (Macmillan, 1969}. Intrebarile urmitoare sunt puse de pacienti si de rudele acestora, de medici si de asistente si, din fericire, ii permit cititorului s& se identifice cu pacientul si s& se simté mult mai ‘bine atunci cand el sau ea este pus in faa unei probleme similar. DISCUTIA CU PACIENTUL Care este cel mai potrivit moment in care medicul unui pacient aflat pe moarte poate sd-i comunice acestuia diagnosticul pe care |-a stabilit? Pacientul ar trebui informat c& este grav bolnav imediat ce diagnosticul care i-a fost pus se confirma. fntr-un al doilea ‘moment, ar trebui sa ise dea acestuia sperange, altel spus, si fie informat in privinja tuturor modalitajilor posible de tratament. Mai apoi, de obicei, asteptim pana cand pacientul cere mai ‘multe detalii. Dacd va avea nevoie de un rispuns coneret, fi voi dda unul direct si onest. Nu fi voi spune ca este pe moarte sau cc se afl intr-un stadiu terminal al bolii sale. fi voi spune doar ‘ch este grav bolnav si cd vom incerca sa facem tot ceea ce este ‘omeneste posibil pentru a-1ajuta si-si recapete slindtatea, 12 Cine are responsabilitatea de a-l informa pe pacient in rivinta stadiului terminal al bolii sale? Medicul sau preotul? Medicul are prioritate dar el il poate delega pe preot si faci asta. Ar trebui ca fiecdrui pacient sa i se spund cd e pe moarte? Nici unui pacient nu ar trebui s& i se spund c& ¢ pe moarte. Nu incurajez oamenii si-si arunce pacientii in fata mortii, end acestia nu sunt inc& pregatiti pentru asta Pacientilor ar trebui si li se spun& c& sunt grav bolnavi. Cand sunt pregatiti si abordeze problema morfii si a faptului de a muri, ar trebui s& le raspundem, s& ii ascultim gi sa sinem cont de intrebirile lor dar in niciun caz nu trebuie s& spui in gura mare, pacientilor, c& sunt pe moarte si sa le distrugi orice speranta, de care ar putea avea nevoie pentru a ‘ri pana cnd mor. Ce poate fi ficut atunci cind medicul refuzd sé ii spund Pacientului cd se aflé in stadiu terminal al bolii sale? Sugerayi cd altcineva ar putea sa-i spund acest lucru? $i daca da, cine? Poate el sau ea sd facd acest lucru chiar si Jira permisiunea medicului? Nu, nu se poate face fri permisiunea medicului, Daca acesta nu face o cerere explicita in acest sens unui preot, unei asistente, sau unui asistent social nu este deloc bine s& se fac acest lucru daca acea persoana nu este inruditi cu pacientul. Céind intervine cu adevarat moartea si cénd, prin urmare, relaia nostra incepe sé fie una cu un pacient aflat pe moarte? 13, Elisabeth Kubler-Ross {in cadrul atelierelor noastre despre moarte si a muri, relafiile noastre au inceput cu intemarea acelor pacienfi care ‘¢ aflau, in mod posibil, intr-un stadiu terminal al bolii lor. Cred, oricum, ci o asemenea pregitire ar trebui si inceap’ ‘mult mai repede gi ci ar trebui sine invajim copii si tinerii sé faci fafa realititii morfii. Ei nu vor mai avea apoi de trecut prin toate aceste stadii, atunci cénd vor fi grav bolnavi si cand vor avea atat de pufin timp si se ocupe de Iuerurile pe care le mai au de ficut. Ajungi si traiesti o viata de 0 calitate diferita, cum se intimp!8 atunci cdnd esti pus in fata finitudinii tale. Un caz care ma pune into situatic deloc confortabild este acela in care stiu cd un pacient se afl in stadiul terminal al bolii sale dar familia acestuia nu a aflat ined nimic despre asta. Cred cd ai dreptul sd afli daca cineva care ifi este apropiat e pe moarte. Trebuie sd ne bazdim pe medic pentru a transmite acest lucru? Pacientul are dreptul si i se spun cit de grav este bolnay si cred ca familia trebuie si fie de asemenea anunfata in cazul unei boli serioase, Medicul este cel care trebuie si transmit aceste informatii. Dac medicul nu poate sa fact acest lucru, pacientul sau familia ar trebui si caute membrii altor profesii care se ocupai de asistenfa si si ceard plrerea ‘acestora. Acesti_ membrii sunt, in general, duhovnicul, preotul, rabinul sau asistenta medical. Daca unui astfel de ‘membru fi este ceruta pirerea in mod direct de catre familie sau de citre pacient, este de datoria sa si-I informeze pe medic de aceste nevoi si, daci e necesar, si fi ceara acordul. 4 Intrebari si raspunsuri despre moarte gi a muri DIFICULTATILE iN COMUNICARE Sugerayi cd medicii ar trebui sé vorbeasca i Z nui eased cu familia unui pacient in afara saloanelor spitalului mai degraba decat ‘oflandw-se aldturi de pacientul aflat in coma? Incere si ii invay cét mai repede pe studentii mei de a Medicina, pe externi ca si pe interni, c& pacientii aflati in coma sunt adesea capabili si audi si sunt destul de constiengi de ceea ce se petrece in camera lor. Din moment ce sunt destul de mult in favoarea discutiilor deschise si ‘neste cu pacienji grav bolnavi, nu m-a5 impotrivi cazului in care pacientul m-ar auzi vorbind familiei sale despre seriozitatea bolii pe care o are. Dac& trebui sa spun ceva familici, lucru pe care mu vreau ca gi pacientul sa il auda, atunci voi iesi desigur din camera in care se afld acesta, folosind, de preferins, un birou privat. i Cum colaborati cu o familie care refuza sé accepte orice referive la boald venité din partea rudei lor aflate pe ‘moarte? ___ Incere s& rman singura cu pacientul pentru ca acesta si imi spun mie ceea ce nu a reusit si spuna familii sale. Trebuie ‘mai apoi si petrecem un anumit timp cu familia fecare in mod separat, incercénd sa ii ajuttim pe acestia si se obisnuiasca cu cea situate cu care pacientul s-a confruntat deja Am ingrijit 0 pacienté bolnava de cancer intr-un stadiu terminal acum aproximativ doi ani si aceasta imi punea ‘mereu intrebari de genul ,,Cat sunt de bolnava?”, ,,Mé voi face bine?”, ,,Ce se intémplé cu mine?”, ,,De ce mu 15 Blisabeth Kabler-Ross imi spune nimeni nimic?". Cand i-am pus edteva intrebari ‘medicului care 0 ingrijea in privinta nevoilor pacientei sale, acesta s-a suparat destul de tare si m-a intrebat: »$i ce ai rea si fac, sa fi spun cd 0 sd moara?” Avea lacrimi in ‘ochi céind mi-a spus asta, Ati dori sé comentati o astfel de situatie? Da, cred ci este vorba de un medic extrem de grijuliu, implicat in mod destul de evident in cazul acesta, la fel de evident fiind ci e deranjat de faptul c& pacienta sa nu se va fnsandtosi. As fi aldturi de el. I-ag spune cf trebuie si fie foarte greu sa ai grija de pacienti in felul acesta. Apoi las {ntreba cu foarte multé grija daca este de acord si vorbese eu cu pacienta, Ar putea apoi si-ti permit si vorbesti cu ea pentru cd el prea prea afectat pentru a putea face asta. Afi vorbit despre a vorbi despre moarte’ dar ce veti spune, de ‘exemplu, daca cineva vrea si stie de ce moare? Ce spuneti? [-as spune cd nu stiu si -as intreba : ,Care este intrebarea dumneavoastrd de fapt?” Pacientul imi va spune apoi c& a ‘muncit toatd viata, e& era pe punctul de a se pensiona si m& ‘va intreba de ce i se intimpla tocmai acum acest Iucru. Sau ‘va spune , Copii mei sunt prea tineri; nu sunt inc& nici mcar la liceu. Ce bine ar fi daci Dumnezeu mi-ar mai da macar ceva ani, s& trdiesc gi si-i vad crescnd.” Daca stai acolo si asculfi, pacientul va fi cel care va vorbi cel mai mult. Toate acestea il vor ajuta si-si exprime sentimentele, Nu pofi intra {n camera unui pacient cu un discurs gata pregatit. Vei spune ceea ce pare potrivit in acele momente gi, cand nu mai stift ce s& spuneti, admiteti si dumneavoastra spusele pacientulut 16 Intrebari si raspunsuri despre moarte gi a muri Cum abordati_ un pacient care va vorbeste despre ‘groaznicele sale dureri, ardidndu-va urmele bolii sale? Ag incerca mai intdi si-1 ajut si scape de dureri ca si se simti mai ugurat, Daca imi aati urmele boli sale inseamna ca vrea si imi arate cit e de bolnav sau cét de mult suferd. E evident c& imi cere si-1 compatimese, lucru pe care voi incerca sail i fac. Daca vorbiti cu 0 persoana care este pe moarte si care vi este apropiatd, s-ar presupune cdi trebuie sa fiti onesta in privinta sentimentelor dumneavoasird datorate jricii de a pierde acea persoana, fricii de despartire, etc. si trebuie deci sd nu va mai prefaceti in aceasta privinga? Da. Care este cel mai bun moment in care se poate vorbi cu un pacient despre moarte? __Cu-un pacient mu se vorbeste despre moarte. Astepti pana cand el vorbeste despre moarte si despre a muri. Daca vorbeste despre durerea sa, vorbesti si tu despre durerea sa. Daca igi exprima frica de moarte, te agezi gi il asculti si il intrebi care este lucrul de ce fi este cel mai fricé. Daca vrea si se ocupe de propria sa inmorméntare sau si facd un testament cu mult inainte de a fi aproape de moarte, nu incerci si il faci si se razgindeasc& ci il ajui si-si gaseasca tun avocat $i si se pregiteasca de moarte. Sunt ingrijorata in privinta acelor medici care mu pot da un rraspuns clar anumitor intrebari. Cénd un pacient intreaba 7 Blisabeth Kabler-Ross daca are cancer iar medicul nu spune nu, exista 0 singura posibilitate la care pacientul rémane: .,Nu stiu inca Refuzul de a rispunde intr-un fel sau altul va fi interpretat de pacient ca un raspuns afirmativ tacit si, find lipsit de orice indicatie in privinta a cét de serioasé e boala sa, Lar putea face sd creada ca se aflé intr-un stadiu destul de avansat al bolii sale si acest lucru ar putea sa ii gribeascd ‘moartea. Nu cred c& va gribi moartea pacientului. Ar putea si il facd si nu doarma cateva nopfi, si fie mai ingrijorat si sisi pun mai multe intrebiri, s8-i provoace si mai multe anxietifi poate dar, mai devreme sau mai tarziu, fi va pune din nou medicului o intrebare directi. Dac nu primeste nici acum un rispuns, va incerca s& afle mai multe despre adevirata sa stare de sinatate prin intermediul familiei sale, a preotului siu, a asistentei sau a unui asistent social. Putem spera cf, in cele din urma, unul din prietenii sai ori un membru al echipei medicale va réspunde intrebarilor sale. Sopul meu are emfizem si in ultimii patra ani nu a mai putut sd munceasca. Este tot mai slabit dar nu a ajuns inca si fie ‘pe moarte. Avem améndoi problemele noastre; avem saizeci de ani $i inci nu am vorbit niciodatdi despre moarte si a ‘muri. Ar trebui sa vorbim despre aceste lucruri? Participare dumneavoastra la un atelier legat de moarte si a muri implicd deja faptul c& sunteti interesaté de aceste lucruri. Ati dori si va ajutati soful gi aveti niste intrebari in privinfa modului in care putefi face acest lucru. De ce nu vi intoarce{i acasi si s’-i vorbiti sofului dumneavoastra despre acest atelier? Dac& schimb& subiectul veti sti cA este deranjat de acest subiect si c& nu vrea s& vorbeasci despre 18 Inrebari i raspunsuri despre moarte gia muri el. Daca incepe si va pun intrebari, veti fi in mijlocul unei discufii despre moarte si a muri. Afi putea sa il intrebafi apoi daca exist ceva ~ cum ar fi un testament sau alte Iucruri de genul acesta—de care nu i-ar fi cumva mai usor s& aiba grij acum. Cum va veti ocupa de o fata de 14 ani care spune mereu ca va muri la varsta de 18 ani. Fetita este grav bolnavéi As asculta-o si ag crede cd ea ar putea sti mai multe decat stim noi. Am un client care este pe moarte, Sofia sa a feicut recent un atac de cord si nu poate fi ined pusd la curent cu adevérata situatie a acestuia. Care este cea mai bund metoda prin care ii pot fi spuse aceste lucruri? Cred ca o sotie care a ficut de curénd un atac de cord si cate stie c& soul ei este bolnav si c& nu o poate vizita, isi va face mai multe griji, va fi mai nelinistita $i mai supairata daca ‘nimeni nu ii spune care sunt probleme sofului ei. As rimane un pic cu ea, i-ag spune c& tocmai i-am vizitat soful si as continua si rimén in postura de mesager intre sof si sotie, atéta timp cat ambii sunt internafi. Nu stiu daca acest cuplu este intemat in acelasi spital; daca este asa, preferabil ar fi s& fie impreund odata ce sotia, imbunatatindu-i-se conditia, paraseste sectia in care a fost ingrijita. Daca sunt internati in doua spitale diferite, ar trebui sa Ii se permita totusi sa se viziteze pentru a putea si-si vorbeasca si si-si impartageasc& cel putin ceea ce simt c& poate fi impartasit ffirk a deveni plictisitori si a se supara unul pe cetaalt. 19 Elisabeth Kabler-Ross Putefi sii-mi spuneti mai multe despre modul de a decide cum trebuie sd actionezi pentru a ajuta, in cazul in care ‘familia $i pacientul sunt prezenti si nevoia de a fi ajutata a ‘familiei este mai mare? Intri in camera, intrebi daca pacientul se si vorbeasci cdteva minute, apoi te age si intrebi care este Iucrul de care are cea mai mare nevoie si dact poti si faci ceva pentru el. Cateodata te roaga si te asezi pur si simply si si il fii de mand; altadata te pot da afar pentru c& vor s& fie singuri. Sau poti intreba dac& ai putea sa chemi 0 alta persoand cu care ei ar vrea si vorbeasca. Acesta este lucrul pe care majoritatea pacientilor il doresc ~ o anumiti persoani aleasi de ei. Aduci apoi persoana respectiva si astfel ai ajutat acel pacient. Céteodatd, cénd simt nevoia sa vorbesc firii a-l cunoaste deloc pe pacient intreb: ,E greu?” sau ,,Vrei s& vorbim despre asta?” si imediat acesta incepe si vorbeasca despre ceea ce il deranjeaza cu adevarat. Cum ii ajutayi pe niste paringi sit accepte moarte iminenta a fiului lor de 19 ani si sa ajunga sa vorbeasca cu fiul lor despre asta? Cu tofii stiu ed moartea va surveni in curdnd dar mu vorbese intre ei despre asta, Tatil $i mama mu simt cd pot s& vorbeasca cu fil despre asta. Acestia au uneori nevoie de un anumit ajutor si acest aju- tor ar putea fi furnizat chiar de dumneavoastra. Ai putea si le spui paringilor: .Nu v-ar ajuta daci afi vorbi cu fiul dum- neavoastrai despre grijile si sentimentele voastre? I-ar putea fi astfel mai usor sa va spun cea ce ar mai vrea sé va spun.” Daca nu se simt in stare s& facd asta, nu ii forta dar imparta- seste-le cfteva dintre experientele tale clinice. Ar putea fi in- curajafi, odati ce ai flicut asta, si deschida discutia. 20 Intrebari si raspunsuri despre moarte gi a muri ‘um ii vei da unui pacient un indiciu al faptului cd esti gata sai vorbesti despre moarte cu el sau cu ea dacé vrea acest lucru? dati ce sunt aldturi de el fi vorbesc despre boala sa, despre durerea sa, despre sperantele sale si, destul de des, scurt timp ajungem si vorbim despre conceptiile noastre supra vietii $i mort. Fard a fi ficut mari pregatiri, ajungem in mijlocul unor probleme adevarate. Poti uneori sd stai lan- gi el si sit intrebi dacd nu vrea si-fi spund cum e si fi atat de bolnav. El va vorbi apoi despre nelinistea prin care a tre- cut si va adauga, poate, c& uneori se gindeste dacd nu cum- va ar fi mai bine moara odata. Asta iti va deschide calea spre © discujie despre sentimentele, ideile, fricile gi fanteziile pe care le are in privina morfii gi a faptului de a muri. Sunt asistenta sociala si, destul de des, cand intru in camera unui pacient am niste reacfii de vinovatie extrem de negative. Cum credeti ca as putea intra intro relatie cu pacientii in astfel de cazuri? Spuneti cd va impartasiti sentimentele, sunt de acord cu acest lucru, dar se aplicd si in privinga sentimentelor negative? Uneori, cfte un pacient te poate enerva atit de tare ‘nat vei simfi nevoia s& pleci. Nu m& deranjeaza sa ii spun unui pacient c& uneori comportamentul su ma irit sau ma infurie si poate, daca incercdm si vorbim despre asta, putem ‘isi anumite cai si solutii pentru a nu implica in asta intreg personalul medical. Daca sunt deschisa si sincera in privinta reacjiilor mele in raport cu el, pacientul nu isi va exprima doar ura ci va gi sti e& sunt onesta in ceea ce il priveste asa cc va fi gi el mai sincer gi se va simfi mult mai bine cu mine. a Elisabeth Kabler-Ross Ciind inveti cum sai vorbesti cu pacientii despre moarte $i a ‘muri este destul de sigur si aduci in discutie sentimentele tale de vinovajie? Spun ,,sigur” pentru ed mu stiu exact care ‘sunt sentimentele mele in privinta morfii si a faptului de a ‘muri, in special in cadrul discujiilor pe care trebuie sii le pport cu alfit si, prin urmare, nu stiu sigur edt il va ajuta pe ‘pacient faptul cé-mi afla sentimentele. ‘Nu e intotdeauna sigur si vorbesti de propriile tale sentimente. Daca intri in camera unei paciente $i ai o reactie de genul ,Sper s4 nu moar acum, in faa mea”, ¢ clar cd thu trebuie si-i spui acest lucru i ei. Daca te simi lipsita de nesiguranta si de ajutor, dar ai vrea totusi si 0 ajuti pe acca pacienti, ar fi foarte sigur” sa ji spui Nu stiu cum as putea sf te ajut dar mi-ar plicea si fac asta. E vreun lucru care sf te fac s& te simfi mai bine si pe care as putea sa il fac pentru tine?”, Le spun destul de des pacientilor mei c& mi simt lipsita de orice ajutor sau c& nu gisese cuvinte pentru a le vorbi, asa ci ma asez.asteptand un cuvdnt din partea lor care si mA ajute si imi revin. Acesti pacienfi se simt apoi foarte bine in prezenta mea deoarece ajung s4 imi vorbeasci de propriile lor sentimente de ambivalenta, de insecuritate si, céteodata, de nesiguranfa pe care o simt in relafia cu mine. incercdm apoi sa gasim solutii impreuna. Pénd in ce punct e posibil sau dezirabil si vorbesti cu un ppacient bolnav de inima despre gravitatea atacului de cord pe care I-a suferit? Nimeni nu ar vrea si inspéimdnte un pacient pana acolo incdt sd provoace un alt atac de cord care sd aducd cu sine moartea. Aceasti fried de discutiile cu pacientii bolnavi de inima despre gravitatea atacurilor lor de cord este problema noastra, 2 Intrebari i rdspunsuri despre moarte gi a muri dar nu e atat de serioasd pe cat pare. Un pacient este foarte constient de gravitatea atacului de cord pe care I-a suferit. Ar trebui si fie informat in privinta gravititit acestui atac ca s& {in regim, sA fact exercifi gi s& aba mare grija de ingriji- rea sa dupa iesirea din spital. Orice pacient e mult mai inspai- mantat, mai anxios gi mai predispus la complicatii dac& simte ‘cA nu esti onest in ceea ce il priveste. Ar putea continua si miindnce prea mult sau si fie atat de intimidat de experien- {a prin care a trecut incat s& nu mai faci deloc exerci ce ar putea duce Ia un alt atac. Trebuie s& vorbim deschis gi sincer cu pacientii nostri bolnavi de inima. Le spunem cat de serios a fost atacul si in acelasi timp le dm informatii despre cea ce pot si facd, incurajandu-i s& continue cu exercitiile lor pentru a ajunge Ta un prognostic mai bun. Din moment ce nu credeti ci ar trebui sa i se spund unui pacient cét va mai trai folosind un numa exact de luni sau ani afi fi de acord ca este bine sa li se spund totusi care sunt sansele lor de supraviefuire pe baza anumitor perioade specifice de timp precum trei luni, sau un an, sau doi ani sau cinci ani? Am descoperit c& acei pacienti carora le-a fost spus c& © sd mai traiasc& un anumit numa de luni, nu 0 duc deloc bine. Prognosticul nostru nu este atat de precis incat sai putem spune exact unui pacient cét timp mai are de trait. Daca ii spunem ca mai are de trait sase luni si supravietuieste celor sase luni, ajunge s& se afle intr-o situafie foarte dificil, pentru c& nu mai este cu totul in viata, dar nici nu moare. Cred cae mult mai onest din partea noastra sa fi spunem cA nu stim exact ce se va intimpla, dar c& sansele nu par ivi fie foarte favorabile in acele momente. Daca insista s8 fi dam mai multe detalii, medicul ar trebui sd fi dea abia atunci 23 Elisabeth Kubler-Ross céteva aproximari statistice, pentru ca el si-si formeze 0 idee in privinta timpului pe care il mai are de trait, ca s8-si pund ordine in viata, Cum va asistasi pacientii fard a va simpi vinovatd cd le impairtasiti sentimentele in privinta propriei lor mori? De exemplu, am avut mulfi paciensi care, dupd ce au plans, ‘au gasit cd e ridicol sé mai continue buna relatie pe care 0 aveam desi eu am incercat sa ii susfin in continuare. ‘Nu cred c& au rupt relafia pe care 0 avut-o eu dumn« voastrii pentru cf si-au impartasit durerea si propriile senti- mente. Probabil c& au ficut acest lucru bazdndu-se pe sup’- rare gi pe o reactie depresiva, intrnd in procesul unei dureri pregititoare in timpul carei incep s& se retaga, altfel spus s& se separe si si decathect'. Asta inseamnii cA vor cAuta tot ‘mai putine relafii interpersonale, Vor si-si vada cunostinjele si mudele ined 0 data, apoi vor vrea si-si vada inet o data copii pentru ca in cele din urmi, si le placa, de obicei, si ‘mentind o relajie cu una sau dou persoane, acestea fiind de obicei doua dintre cele mai apropiate rude ale lor. Cum poate fi abordat subiectul morfii intr-o relaie cu rniste oameni care sunt in mod continua pusi fata in fafc cu ‘posibilitatea mort nefiind insa niciodaté ,,condamnayi", cum ‘se intdmplai de exemplu in cazul unui pacient bolnav de inima? Existé multi pacienti care sunt in mod continuu pusi in fata posibilitayii mori. Acesti pacienti trebuie si se impace " Opusul cathesis-uli, care inseamndatagare, consienté sau inconstents, a strilor emotive si a semmnificatiei de o idee, de un obiect sau, cel mai adesea de o persoand (Asociatia Americand de Psiiatrie, Un glosarpsthitric (Washington, D.C., 1968)} 24 Intrebari si raspunsuri despre moarte gi a muri cu propria lor finitudine. Apoi, ei pot duce o viata foarte diferiti. din punct de vedere calitativ, stiind ci moartea poate interveni oricand, dar sperdnd in acelasi timp c& vor ‘mai avea inc& de trait multe sAptaméni si chiar luni. Acestia pacienfi nu ar trebui trecuti cu vederea; ei sunt cei care ar trebui sa faca fata realitaqii propriei lor morti cét mai repede. Cum réspunde o profesionisté unei persoane oarecare care ii reproseaza ca e indiferenta i rece in privinga mortit? M-as privi in oglinda si m-as intreba cat adevar exist in acea afirmatie. Dacd nu ma simt indiferenti si rece in privinfa morfii acestei persoane si a durerii familiei sale, voi privi aceasta declaratie ca pe o parte a supirarii prin care rece aceasta familie, suparare leyala de reventele piewdeti pe care le-a suferit. ‘and o familie se afd in acest stadiu de suparare, in spe- cial dupa o pierdere brusca si neasteptati, igi descarct adesea aceasta supirare in directia unor membri ai echipei medicale care nu ar merita acest lucru, E un fapt nejustificat, dar care trebuie acceptat simplu, ca 0 expresie a nelinisti lor Ce pericole, daca exista vreunele, apar atunci céind devii prea implicaté emotional in cazurile unor pacienti aflati intr-un stadia terminal al bolii lor? Dac& existi o bund abordare de echipa, in cadrul careia ceilalfi membrii ai si te urmarese gi c&rora poti s& le impartasesti propriile tale sentimente, nu ¢ deloc periculos s& te implici prea mult. Dacd muncesti mult timp singura, cu mulfi pacienti aflati pe moarte, exist riscul de a deveni prea implicata, si deci prea consumata din punct de vedere fizic si 25 Elisabeth Kubler-Ross emotional. Nimeni nu ar trebui si lucreze doar cu pacientit aflati pe moarte. E imposibil s4 faci tot timpul acest lucru. Isi dezvolté cineva prin experienté 0 anumitd intuifie care spune: ,,Da, acum vorbeste despre moartea sa?” Vi s-a intémplat sa va inselaji vreodatd? [si anunyé uneori ‘pacientul in mod prematur moartea, sau are o intuifie care e de fiecare data precisa? Nu stiu daci intuifia este cea care spune: ,,Da, acum vorbeste despre moartea sa”. Cred ci daca poti si fi atentl si sé-i asculfi pe pacienti, vei sti cdnd vorbesc despre iminenta propriei lor morfi si vei actiona in consecinta. E firesc ca fiecare dintre noi sa se ingele din cand in cand. Se intimpli ca pacientul sa fie preocupat de prematuritatea propriei sale ‘morfi cénd, de fapt, i s-a fixat un prognostic foarte bun. E foarte important si punem un diagnostic diferential care ‘rascazi granita dintre frica patologicd de moarte, in cazul careia grija in privinfa morfii cuiva apare alituri de orice mic simptom si ,mesajul” venit din partea pacientului affat in stadiul terminal al bolii sale si care simte cA zilele ii sunt numarate. Mai degraba decét intuitia, a5 spune cd experienta si arta ascultiri te pot ajuta s& te ingeli mult mai rar. ‘Ar trebui incercat ca atat pacientul cat $i familia sa sa fie ‘adusi intr-un acelasi stadiu, alifel spus, in acelasi ,,stadiu” ‘al mortii? De exemplu, furia, negarea, sau acceptarea? ‘Acesta e un vis utopic si mu cred c& functioneaza. Se intampli, din nou, si ne proiectim propriile noastre nevoi ‘mai degrabi decat si acceptim oamenii aga cum sunt si sa 26 Intrebari i raspunsuri despre moarte gi a muri fim disponibili atunci cand acestia sunt gata s& treacd intr-un alt stadiu si daca sunt gata si facd acest lucru. Cum va descurcafi in cazul sindromului lui Lazar? ~ ie cazul pacientului aflat pe moarte care se pregdtea sii moar si care incepe sisi revina? Ma voi bucura alaturi de el NEGAREA CA PRIM STADIU AL APARARII Cum va veti ocupa de un pacient care prezinta semnele clinice evidente ale cancerului dar care refuzés incercérile viitoare de diagnosticare de genul bronhoscopiei, sau a biopsiei in cazul simptomelor de cancer la plimani sau a razelor X pentru a cerceta gradul de operabilitate al cancerului sau/si pentru a folosi aspecte benefice ale tratamentului cu raze? Pacientul are dreptul sa refuze tratamentul. Cred ci ar trebui sa fifi de acord cu el, sa ii spuneti ceea ce credeti cd o si se intimple gi ceea ce poate face in aceste conditi, dar depinde de el in cele din urma daca va respinge sau vi accept oferta, De ce multi medici refuzit inca sa le spuna pacientilor ea se afla in stadiul terminal al unei boli? Se schimba aceasta directie? Existé multi medici cArora le este greu si le spuni pacientilor lor cd sunt grav bolnavi, dar aceasta situatie este 27 Elisabeth Kubler-Ross pe punctul de a se schimba. Tot mai multi medici incep sa se mpace cu asta, Sunt tot mai multe scoli medicale care includ ingrijirea pacientului aflat pe moarte in aria lor curicular data ce studentii de la Medicina capata o anumitd instruire jn aceast& priving’, daci au asistat Ia anumite prelegeri sau ateliere, sau daci au fost cat de cét asistati in aceast& directie de-a lungul anilor in care s-au format, € o sansi destul de mare ci, in viitorul apropiat, vor exista mai mulfi medici care se vor impiica cu situafia acestor pacienti- Ce poate face personalul care ingrijeste un pacient daca ‘acesta a fost pus la curent cu intreaga desfaisurare a mortii dar care ramane in stadiul negarii? in mod normal fi dau voie pacientului si ramana in ‘acest stadiu gi il trateaz ca pe oricare alt pacient. Va rog sii faceti 0 comparatie intre stadiile mortii si cele ale pierderii vederii. Ma ocup acum de 0 pacientd care isi pierde treptat vederea $i care se afld in stadiul negarii Doctorul nu a anunjat-o ined. Ce trebui sa fac eu ca asistenta social? Ascult-o, Aceasti pacienti iti va impartisi teribila ei spaimd datorati faptului ca va orbi. © vei lisa apoi siti vorbeasc despre asta. Vorbeste-i apoi despre carjile pentru ‘orbi, despre cana albi, despre cdinele care fi conduce pe orbi, despre toti oamenii care duc o viaj& normal in ciuda faptului c& sunt orbi. Nu fi spune c& nu e groaznic ceea ce i se intampla, dar spune-i cd oamenii orbi pot sé triiascd la fel de bine ca si cei care vad. Apoi se va simfi mult mai bine si iti va vorbi despre situatia ei, in cazul in care medicului 28 Intrebari si ispunsuri despre mosrte gia murt siiu fi este prea greu s& facd asta. Toti pacientii de care m-am ‘ocupat si care au orbit au trecut prin aceleasi etape ca si pacientit aflaji pe moarte. Am lucrat cu paciengi orbi timp de 15 ani gi sunt extrem de impresionata de faptul cd acestia tree prin aceleasi etape ca oricare alt om care e pe punctul de a pierde ceva foarte important. Trebuie sc asteptim ca unui pacient sa i se comunice cea cee de a incerca sa-l ajutdm? Cum ne putem descurea cu un pacient care nu pare si mai iasa din stadiul negarit? Nu trebuie si asteptaim ca pacientului si i se spun ceca ce are pentru s-l putea ajuta, Exist multe ett prin care putem face acest lucru, Ttebute si infelegem limbajul simbolic pe care pacienii il folosese cdnd raman in stadiul negairii dar cfind vorbesc totusi despre moartea lor. fi putem sustine: fizi, spiritual si emotional. Putem sii ne asezim Kanga ei si si ii intrebim : E greu nu-i aga?” . Aceste remarei sunt cele care deschid adesea cdile de comunicare iar pacientul va ajunge s& vorbeasci cu tine despre fica disconfortul sau despre fanteziile sale. ; Un pacient care a avut cancer (fusese operat cu doi ani in urmé) este sfatuit sd se reinterneze datoritis anumitor simptome dar acesta merge in Florida pe timpul iernii. Inseamna acest act al sd cise afta in stadiul negarit? Soria sa fi susfine decizia si il insofeste in cdlatoria sa. Un pacient care a avut cancer cu doi ani inainte si care trebuie reintemat datoriti unor simptome similare stic ci € vorba de o revenire a cancerului siu. El stie probabil si 29 Elisabeth Kabler-Ross cc& lunile si poate chiar anii pe care fi mai are de trait vor fi ocupati cu tot mai multe internri si tot mai pufind via ‘Acesta ar putea fi felul siu de a spune: Si incercdm si né mai simfim bine 0 data. Ce ar fi si mergem in aceasta excursie in Florida ca si avem cel putin o amintire a acestei calatori, un vis la care am visat mereu dar pe care nu am ‘eusit si-1 indeplinim niciodata”. Dupi ce a ficut acest lucru pe care jinea atat si facd e foarte probabil ca se va intoarce in spitl gi ef va 6 un mult mai bun pacient decat dacd s-ar fi gindit mereu cu nostalgie la aceasté excursie in Florida, pe care ar fi putut s& o faci impreund cu sofia sa. Este, din nou, foarte important si nu ii judecdm pe acesti pacienti pentru cA mu ne respect& dorinta de a fi internaji imediat si deci nu trebuie si fi clasificdm automat ca fiind in stadiul ,.negarii inseamn doar cA acest om a ficut 0 alegere; ¢ decizia sa si c¢ dreptul sau si 0 facd, Ce face echipa care ii ingrijeste cu acei pacienti care raman intr-o completé negare pandi la moarte? fi trateazA ca pe oricare alti fiinfi umand aflati in nevoie, trebuind si-si aducd aminte c& unii oameni au nevoie de negare si c& aceasta nu trebuie distrusé in mod artificial doar pentru ci noua ne-ar plicea ca ei si depageasc’ acest stadi. Un om are un cancer inoperabil dar doctorii spun cae destul de probabil sa ducd 0 viaté aproape normal pentru un an, inainte ca boala sé se manifeste. Sofia sab docks aa mu fi spund cd este bolnav atéta timp cat traieste inca avénd 0 stare bund de sandiate $i sd-i spund abia apoi. O sd-i 30 Intrebari si raspunsuri despre moarte gi a muri rrimandi destul timp sisi pund ordine in viata. Este aceasta 0 abordare potrivita? Ar putea fi o bund abordare in cazul acelor pacienti care au ei ingisi nevoie de negare, si li se spund deci cét ‘mai tarziu posibil, dar acesta riméne totusi o exceptie de la regula. Cei mai multi pacienti o duc mai bine daca li se spune mai devreme ca sunt grav bolnavi, dar c& pot inc& sl spere, i.e., e& pot duce incd 0 vial normala pentru 0 buna perioada de timp. Odata ce pacientul intreba dacd are o tumoare maligna sau nu, el are de asemenea dreptul de a primi un raspuns la aceast& intrebare si, daci nu este informat in aceasta privina, medicul ar putea fi mai apoi dat in judecata, Domnul X, in varstd de 22 de ani, bolnay de cancer pretinde ca a fost vindecat in mod miraculos. Oricum. ‘oate indicatiile spun ed el se afla in ultimele faze ale bolii sale, Ce rol putem juca noi in acest caz? isi cunoaste el adevarata stare si se preface doar de dragul familiei sale? Dac un tinér bolnay de cancer pretinde ci a fost vindecat in mod miraculos, el vrea s& spuna, din punctul meu de vedere, c& vrea si creada in posibilitatea unui miracol in ciuda faptului cA, din punet de vedere medical, el se afla in stadiile terminale ale bolii sale. As vorbi cu el si -as spune ca miracolele au intr-adevar loc din cfind in cand si a§ astepta o vreme, in care as continua sa il vizitez pentru a-i da astfel posibilitatea de a-mi impartisi sentimentele sale in privinfa bolii sau a credin(ei sale c& a fost vindecat. Nu face parte din rolul tau, nici dac& faci parte din personalul medical care il ingrijeste, nici daca esti o membra a familici, si distrugi aceasti modalitate de aparare. Rolul tiu se 31 Elisabeth Kubler Ross rezumé Ia al ingriji pe pacient si, dacd acesta are nevoie si creada cia fost vindecat, e crud si nejustificat din punct de Vedere terapeutic s& ii spui ci miracolele nu exist. Dacd tu insifi nu crezi cd miracolele pot avea loc, il poti ruga pe pacient si ifi spund mai multe despre asta. S-ar putea chiar ca in cele din urmé sa te convinga c& are dreptate. in timpul ultimilor edjiva ani am avut mai multi pacienfi care ‘au renunjat la orice speranti si care din punct de vedere ‘medical nu mai aveau nicio sansi de recuperare dar care sunt inca in viata, la cAtiva ani dupa data prezisa a morti lor. ‘Ma ocup acum de o pacienta care se afld pe moarte. Ea ‘se comporta ca si cum nu ar sti acest lucru sau se preface poate ed nu stie Cum putem distruge aceasti rezistenta? ‘Cum pot sé o fac sa se simta bine si despre ce as putea sii vorbese? Cred ci ¢ foarte important sinu incerci si distrugi aceasta rezistenfi. Daci pare si sufere intreab-o daci durerile i-au fost suficient calmate. Daca este nelinistiti, vorbeste cu ea, fine-o de mand si intreab-o cum 0 poti ajula sf se simti mai bine. Pacienta ifi va spune apoi care sunt nevoie sale. Cred ca incercdim mereu s& jucdm un joc ciudat dde-a ghicitul, pretinzind poate fafa de noi insine c& le stim pe toate, c& suntem niste fiinfe umane atotputemice. Daci ‘nu sti cum pofi ajuta 0 pacienté, poti sa o intrebi chiar pe ea ‘cum poti face asta. Ti-ar putea spune si 0 ajuti si-si vada un prieten apropiat, sau si chemi un membru al clerului. S-ar putea si doreasca si-si pund ordine in viath sau si facd un testament, Aceste dorinfe ifi pot confirma, in mod indirect, ch acea pacienta slie o& este pe moarte. 32 Intrebari gi raspunsuri despre moarte gi a muri Ali spus odata cd fiecare persoand care este pe moarte ar ‘rebui sd intineascd o find umand care sd mu aii nevoie sii nege moartea. Existd o astfel de persoand sau fiecare din noi are propriul sau stil de negare? Existi mulfi oameni care nu neagé realitatea mori. nevoie ins’ de un lung proces de depisire a acestei realitati, in special in societatea noastra care neagé moartea dar, odat& ce te confrunti cu propria ta finitudine si o accepti, vei vedea c& viata devine mult mai plina de semnificatie si mult mai valoroas. Oamenii care gi-au acceptat cu adevarat propria fintudine vor fi mult mai bine pregatiji st ajute pacienti aflati pe moarte DE CE EU? Puteti s-mi dati mai multe indicafii despre modul in care ne ‘putem ocupa de un pacient cdnd acesta intreaba: ,,De ce eu?” Eu le spun: Nu stiu de ce tu esti cel care trebuie si moara”, dar poti sa si reformulezi aceasti intrebare: De ce nu eu?”. Atat timp cét fiecare dintre noi trebuie s& neasc moartea si si moard, mai devreme sau mai tirziu, acest lucru trebuie si ni se intémple fiecdruia dintre ntul ma intreaba de fapt ,.De ce mi se intémpla acest Iueru mie, acum?”, L-a5 lisa sf-mi punt accasti intrebare pentru ca apoi si fie in stare si-si exteriorizeze furia si angoasa, exprimandu-si astfel toate sentimentele de sgroaza si tot restul grijilor pe care le mai are. Acest Iucru iti va da cateva indicii despre modul in care il vei putea ajuta. 33 Elisabeth Kabler-Ross Sunt un pacient afiat in ultimele stadii ale bolii sale. Cand ‘am aflat pentru inceput in ce stare ma aftu mi-am dat ‘seama cd viitorul mi-a fost furat. Am fost extrem de mahnit. Afi intdinit sentimente de acest gen? Majoritatea pacienjilor mei reactioneaza astfel. Sunt socati si extrem de suparati pentru c& vitorul le-a fost furat dar, treptat, ei realizeaz c& sunt inc’ in vial, c& vor mai trai si maine. Deoarece au un timp limitat de via, traiese adesea cu mult mai mult intensitate, avand alte valori, bucurandu-se ‘mai mult de viafi, deoarece nu se gindesc intotdeauna la ziua de maine sau la anul viitor, cum se intémpla in cazul coamenilor sinatosi Un pacient plinge, mérturisind e& medicul séiu tocmai iva ‘spus ci va muri. Un student la Medicina se intreabai cum ar putea s& spund ceva unui astfel de pacient? Daca te simfi in stare de asta, ai putea si-i spui c& nimeni nu stie cand vom muri, cd el este grav bolnav, dar ci ‘yom incerca si facem tot ceea ce ne sti in putin incereénd si fi dim o a doua sans. E foarte crud ca pacientului s& i se spund cd va muri, fir a-i fi dati o razi de speranti, ‘desea pacientul renunfand la tot, petrecéndu-i in suferinta ultimele zile sau siptiméni de viaya. Ce trebuie sa fact persoana care ingrijeste un bolnav (asis- tenta medical, medicul, asistentul social) cu puternicele ‘sale reactii de furie, sau cu lacrimile sale, atunci cand ite {fried cd mu se poate controla? Uneori acesta este unul din- Intrebai gi tspunsuri despre moarte sa murt tre cele mai importante motive ale evitdrii pacientului aflat pe moarte, Fiecare persoanii care se ocupa de ingrijirea bolnavilor fare nevoie de o camera in care poate si se descarce - 0 ‘camer mic poate, aflati in apropierea locului in care se ‘igura asistenja bolnavilor, lang capela spitalului sau orice lta camera in care s& poatd plange, sau blestema, in care si-si poati exterioriza furia, unde s& poat& disparea mpreund cu un prieten c&ruia si-i poati spune lucruri Uurite despre colegii sai care I-au obligat sau I-au impiedicat sii aib& grija de un pacient care avea nevoie de asta. Dac dispunem de anumite facilitati, de genul acestei camere, personalul ar putea sa-si exteriorizeze sentimentele fiind astfel mult mai capabil s& pastreze un anumit grad de control jodata ce se intoarce fn sectia In care lucreaza. Acest lucru ‘este adevarat in special in cazul oamenilor care lucreaza in Uunitatile de terapie intensiva la nivelul c&rora este extrem de \ificil s& lucrezi timp de opt sau noua ore controlandu-i in mod continu sentimentele, Cum facet fata méniei si furiei? E crud dacé le acceptati, e {a fel de crud daca le raspundeti cu aceeasi moneda? Cum faceti deci? Un pacient furios si supdrat care se rzbund pe prietenii si pe rudele sale exteriorizAndu-si astfel_nemulfumirea si invidia poate constitui un caz extrem de dificil pentru ‘oamenii care au grijé de el. Dac aveti de-a face cu un astfel dle pacient, incercati s4 descoperiti daci are o justificare cat de ct rezonabila pentru furia sa. Dac’, de exemplu, nu 35 Blisabeth Kubler-Ross este hrinit cum trebuie, puteti vorbi cu dieteticianul si-i imbundtifeasca regimul. Daca furia sa se datoreazA stadiului in care se afli in procesul morti, fiind ined in punctul in care se intreaba ,,De ce eu”, atunci putefi incerca s8-i spuneti c& © sf fineti cont de faptul ca e suparat si necajit si 8, dack dumneavoastra afi fi in situatia lui, afi fi la fel de suparata. ‘Altfel spus, incercati s& puneti paie pe foc si fi oferiti ocazia de a se descirca fir a-l face si se simti vinovat, fird a-i da sentimentul c& ii sunteti superioara si a-1 dadaci. Cateva minute in plus petrecute cu acesti pacienti pot face minuni. Le vor chema mult mai putin pe asistente, familia lor va fi mult mai mulfumita si pacientilor insisi le va fi mult mai bine. Cum ajutati un cuplu in cadrul cdruia un partener are 0 boala cronicé neurologicd care avanseazit lent si depaseasca panica initiald i idea cd nu mai e destul timp, ‘ambit membrit simtind ci nu le mai réméne destul timp intr-o zi sau intr-un an ca sd facd tot ceea ce vor sa facé impreund? Panica si ideea c& nu mai ¢ destul timp sunt efectele unei anxietiti temporare. Ei vor descoperi in curdnd c& faptul de a fi impreund nu poate fi masurat in ore, sAptimani sau luni, ci in profunzimea intilnirii lor, Ar putea si auda de cazu! altor cupluri in care un partener si-a pierdut bruse viafa si vor invata astfel si aprecieze binecuvantarea de a avea timpul pe care il mai au si pe care pot si-I petreact ‘impreund, folosindu-I la maxim 36 Intrebiri si dspunsusi despre moarte gia muri Cum ajutati 0 persoand care e suparaté pe Dumnezeu? Suntem atét de socati de faptul morfii inedt il vedem ‘aproape intotdeauna ca pe un atac la persoand. L-as ajuta si-si exprime suptirarea pe Dumnezeu pentru cc acesta este cu siguranga destul de mare pentru a fi capabil sti o accepte. De ce unii pacienti folosese blasfemia? Pacientii aflati pe moarte nu sunt foarte diferiti de oamenii sindtosi. Blasfemia poate fi folosita in postura lunei arme puternice care compenseaza propria lor furie neputincioasa, Cum ,,ajutati" 0 familie care s-a comportat urét cu personalul care 0 ingrijea. Cumoasteti necazurile si anxietitile sale dar ea nu le cunoaste pe ale dumneavoastré. Faptul c& afi agezat cuvantul ,ajutati” in ghilimele reflecti deja ambivalenta pe care o aveti faté de acesti pacienfi, MA intreb dac& vreti intr-adevar s& fi ajutafi sau dac& nu cumva afi prefera si fi faceti s& tacd. Daca puteti WVaja SA nu luafi acest abuz si aceste insulte in nume personal ci sa le vedeti ca fiind cuvintele unei familii disperate, aflati intr-o mare frémantare, atunci vefi putea probabil s& fi ajutati si-si depayeasca angoasa si supararea iar ei vor deveni astfel mult mai suportabili. in mod ideal, familia ar trebui si poat& apela la cineva care nu face parte 37 Elisabeth Kabler-Ross din personalul care fi asigurd asistenta, de preferinta un preot sau un asistent social, care si poaté ajuta nu doar familia ci si, in mod indirect, personalul care asigurd asistenta atunct cand acesta trece printr-o perioada dificil. L-ati intrebat pe unul din pacienti dumneavoastra in timp ce fi priveati vederile cu urdri de sdnatate de pe perete daci ¢ necéjit. E evident ca functionat, dar nu cumva. Da, i-am impartasit propriile mele reactii de vinovatie, de urd gi de suprare in fata acelui zid acoperit cu niste false turiri de sndtate grabnicd atunci cnd toata lumea care ti ‘rimitea acele vederi stia cu siguranja c& el se afi in ultimele ‘momente ale viefii sale si cd era total improbabil si-si mai revind vreodati. Pentru ca am reusit si-mi_ implirigese propre reacfi, am cut ceea ce trebuia fcut si Iam ajutat astfel si-mi impartiseasc’ sentimentele sale de urd si de supérare, pentru a-l face s& se simta mult mai bine dupé aceea. NEGOCIEREA - URMATA DE OBICEL DE DEPRESIE $I DE MAHNIRE Céind un anumit pacient s-a aflat intr-un anumit stadiu al morfii pentru ca mai apoi si se ‘reintoarcd intr-un stadiu mai fimpuriu al acesteia implica faptul ed stadiul mai timpuriu nu a fost vindecat? Nu. Sper c& am clarificat destul faptul c& pacientit mu ‘urmeaza in mod necesar un anumit tipar al evolutiei, de la stadiul negiri la stadiul supariri, de la cel al negocierit, la cel al depresiei si al acceptirii. Cei mai multi dintre pacientit 38 Intrebasi gi ragpunsuri despre moarte gia muri ‘mei au trecut prin dowa sau trei stadii in mod simultan $i, in plus, acestea nu apar intotdeauna in aceeagi ordine. Este ‘oricum destul de important s& recunosti c& atunci cand un pacient a ajuns cu adevarat in stadiul acceptiri, la cel mai pur nivel al acestuia, pentru ca apoi sA regreseze din nou, aceasta se datoreaza faptului c’ nu i se permite pacientului si moari. Pot interveni aici tot felul de proceduri inutile care prelungese viaja, proceduri pe care pacientul nu le mai accept sau s-ar putea sa fie vorba de un membru al familie’ care il forteazi si rman in viaté, flicndu-l si se simta vinovat ci moare. in special in acest ultim stadiu regresia este de obicei semnul lipsei de indemanare in ingrijirea unui pacient. Acest lucru nu este adevarat gi in cazul celorlalte stad Sora mea are cancer $i se afla acum in stadiul negocierii. Vorbeste deschis despre cancer si despre tratamentul sau. Rade vorbind despre a muri ,,la momentul potrivit” si ine neaparat sd mai facd o céilatorie peste doi ani. Se poate ca 0 persoand aflatd pe moarte si treacd prin unul sau mai ‘multe stadii fara sa arate acest lucru celor dragi, care le sunt aproape? Sora ta pare sa fie capabila si vorbeasca deschis despre moarte si si-si exprime dorinja de a mai fi in stare si faci incd o calatorie peste doi ani. Pare bine dispusd gi cred cd ar trebui sa fi fii recunoscatoare pentru c& poate si vorbeasca deschis despre asta. Oamenii pot trece prin stadiu negocierii ffiri ca cineva din exterior si observe acest lucru dar a5 zice c& e destul de dificil totusi ca un pacient care se afla in stadiul supdrarii sau al depresiei s ascunda acest Iucru. 39 Elisabeth Kabler-Ross Ce ‘api putea raspunde unui pacient care este bolnav, nefiind intr-un stadiu terminal al bolii sale si care spune: Ag vrea sé mor in seara asta”? [ag spune c& am simfit si eu acest lucru din cdind in cand, dar m-as intreba ce il determina si se gindeasca Ja astfel de lucruri. Acest fapt fi va face si vada cd toti ne ‘gindim la asta din cénd in cAnd, Sunt mult mai interesati {ns de lucrul care I-a facut sf se gdndeasca la asta. Uneori, pacientii au 0 premonitie a apropierii mortit $i iti impairtagese acest lucru daca ii asculfi. Nu ii impiedica si fac acest lucru cu declaratii ca: ,o, nu vorbi asa!” O situatie dificila de ingrijire cu care ma confrunt acum € provocata de faptul ci ma intreb cum pot ajuta un pacient ‘care a avut 0 boala foarte serioasd, in care viata i-a fost ameninjatd, boala pe care cu tofiio stim ca fiind fatald, dar care a reusit totusi sa ajunga in punctul acceptarit iminenyei ‘morfii sale, pentru ca mai apoi sd descopere cé, in loc sit ‘moaré, va trebui sd traiascd cu o severd invaliditate E mai ugor uneori si infrunfi moartea decat si trliesti cu tun handicap serios. Dacé initial ai reusit si-1 faci pe pacient s& se obignuiasca cu gindul iminentei mortii sale e destul de probabil ca, cu inca putin ajutor, vei putea si-l ajuti si facd fafa unei vieti lungi in care nu poate trai in mod deplin. Toti pacientii nostri care au o sclerozi multipla sau care sunt paraplegici sau orbi, trebuie si treac’ prin aceste stadii E mult mai dificil uncori si e nevoie de mult mai mult timp pentru a accepta aceast viata limitata, decét si faci fata mori, care e cel putin sfarsitul oricdrei suferinte 40 Intrebari gi raspunsuri despre moarte gia mut (Cum va ocupati deo persoand care mu vrea si trdiasca? E 0 intrebare prea generala. Exist oameni care in mod sigur nu vor s& trliascd si pe care pot si fi infeleg. Exist pacienti care sunt cu totul paralizati, din cap in picioare gi care sunt si afazici, ceea ce inseamna ci nu pot spune niciun cuvant, care nu mai pot sa serie sau s& citeasca si care stau pur si simplu in pat privindu-te, ani de-a randul, pe deplin constienti, hrinifi prin sonde, neputind si comunice cu Jumea din afara lor decat prin intermediul privirii lor. Modul in care te privesc, faptul c& ar mai putea eventual si réda sau si planga sunt singurele ci prin care pot stabili un contact cu lumea exterioara, V-ar plicea si trifi astfel? Ma ocup de niste pacienti bolnavi de cancer care au trait Juni gi luni de zile cu dureri groaznice, neputdnd si se miste datoriti. metastazei oaselor lor, dependenti de rudele lor, cate trebuiau sa fi intoare’, si-i hrdineascd, si aiba grija de nevoile lor. Daca se intemneaza intr-un spital, la toate acestea se adauga povara imenselor cheltuieli, pe care familia abi daca le poate plati. Ei stiu toate aceste lucruri si ei insisi, de asemenea, nu vor sé mai traiasca. V-ar plicea si traiti astfel? Cred ca trebuie sa fim atenti la cazul fiectrui pacient in parte. Daca pacientul, in cazul unor circumstante care jlustficd acest lucru, isi exprima dorinta de a muri in curdnd, nimic nu ma va impiedica s8-i impartagesc aceasta speranta. Unui barbat i s-a spus cd va mai trai o singurd zi si trecuserd deja dowd saiptaméni de cand se intémplase acest Iucru. Medicul sé s-a dat béitut dupa ce, conform spuselor sale, facuse tot ceea ce a putut. Astdzi, omul este in viata $i 41 Elisabeth Kubler-Ross se pare cit o duce destul de bine. Familia sa s-a asteptat si moar dar nu a avut destul curaj sa facd fata acestui fap. Traiesc cu speranta ca mu va muri, Barbatul mu vrea sd-si ‘mai vada sofia. Pretinde cd toata lumea il suparé. Cred cf si eu as fi suparaté daca cineva mi-ar spune c& mai am o singurd zi de trait. Nici unul dintre pacientii nostri nu s-ar simi bine daca i s-ar da un numar exact de zile sau de siptimani pe care le-ar mai avea de trait. E 0 cale iresponsabila de a comunica cu pacientul pentru c& nu stim niciodati daca acesta este sau nu o exceptie de la reguli. Multi dintre ei au trait mult mai mult decét ne-am fi asteptat noi, tindnd cont de rapoartele noastre medicale. Barbatul se afla probabil intre viagi si moarte: nu poate si ‘triascl gi si se bucure de viata dar nu poate nici sé moari, supirat si toat lumea din jurul su il deranjeazi deoarece acestia fi stau in preajma si asteapta si moard, iar moartea ‘nu mai vine. Cred c& o persoand pe care nu ar deranja-o si vorbeasc& cu astfel de pacienti ar trebui si intre si si-i fact © viziti, s& vorbeasca cu el si si-i spund c& a fost un lucru destul de prostesc si i se transmit cd mai are doar o zi de trait. Ar putea si mai riménd apoi impreund si si discute despre modul in care pacientul poate fi ajutat acum, odati ce si-a revenit intr-o anumiti masura. Ar trebui incurajat si foloseasca la maximum perioada de timp care i-a mai rimas. E posibil ca inifial pacientul sa fie suparat si nervos, pentru ca apoi si se opreasc asupra cétorva hotirari in privinta a cccea ce ar vrea si fac cu timpul care i-a mai ramas. Ce putem spune despre pacientii bolnavi psihic care sunt aproape mori, chiar morti tehnic vorbind, feiré absolut 42 Intrebari si raspuncuri despre moarte sia muri nicio speranta pentru viitor, cu atdét mai putin pentru un vitor scindtos? Exista multe tipuri de moarte parfiala. Multi dintre pacienfii internati in spitale, multi varstnici internati in adaposturi de ingrijire, vegeteazi si abia daca existi, neputindu-se spune despre ei ci triesc cu adevarat. Asta este ceea ce numesc moarte partial, in special daci viitorul nu e tocmai roz, dac& nu exista nicio familie care sa ii ingrijeascd, daca nu mai au nicio sansa si duca o viata normala i deplina. Depinde de noi, de oamenii sdnatosi, s& dam acestor paciengi sansa de a putea si traiasca din now, de a nu mai trebui s& priveasca inainte spre moarte si de a-i clibera deci de suferinta lor permanent, Iunga si lipsiti de orice speranti, Fiecare fiint& umanii are ceva de spus daca i se permite s& se exprime. Pacienyii care au coloana vertebrala paralizatd, care au hemiplegie, sau care suferd diverse amputari, se descriu adesea pe ei insigi ca find pe jumdtate morfi, sau spun ed ar dori sé moara. Se aplica conceptele dumneavoastra si 4a aceste cazuri si dacé da, cum? Ce putem face pentru a-i «gjuta, in special daca, destul de des, nu se poate spune daca paralizia va fi sau mu permanenta? Cei mai multi dintre pacientii care sufera de paralizie trebuie si se obisnuiasca cu aceasta imensa pierdere. Am intilnit multi veterani ai r’zboiului din Vietnam care erau paralizati si o mare parte din ei intrebau de ce nu le-a fost permis si moar, Multi dintre acesti tineri se priveau pe ei insisi ca fiind pe jumétate mori. E 0 reactie usor de injeles 43 Blisabeth Kubler-Ross sie nevoie de timp, ribdare, dragoste si de mult putere pentru a-i sfitui si a-i ajuta sf giseasc& un sens in suferinta lor si, cel mai important Iucru, pentru a le arita c& chiar si © persoani paralizati poate si duc o viata deplind. Acesti pacienti vor trece intr-un mod destul de tipic prin stadiul socului si prin cel al negarii; nu vor crede c& sunt paralizati pe viaja, Cfnd incep sa realizeze c& s-ar putea sii nu-si mai revind vor deveni niste pacienji foarte nervosi si foarte dificil, Ar putea si negocieze cu Dumnezeu; ar putea si se deprime, uneori pentru luni de zile si doar dac& le oferiti

    S-ar putea să vă placă și