.

FONETICA
Noiiuni teoretice

Fonetica este §tiinta care studiaza sunetele unei limbi.

A. CLASIFICAREA SUNETELOR
l. Vocalele sunt sunetele care se pot rosti fara ajutorul altor sunete ~i care Pot
alcatui singure silaba. _
1
In Iimba romana exista 7 voc~Ie: a, a, a (i), e, i, o, u. (; s)
ex.: casa, oglinda, elefant, ne1ndupiecat
a, a,§ unt intotdeauna vocale
- ;f rv_;\A_er
2. Semivocalele sunt sunetele care se aseamana cu vocaleie, dar care nu pot
alcatui singure silaba. Ele se pronunta Ia jumatatea intensitatii unei vocale.
In limba romana exista 4 semivocale: e, i, o, u.
ex.: deal, cuier, coala, sau

3. Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul aitor sunete (cu ajutorul
unor vocale) §i care nu pot alcatui singure silabe. , ·
in limba rom3nii existii 22 1e consoane: ~c, II, f, g!@i} ,iL rn, n,p, q, r,s,
-~ t, j, ~'.-x,/ ~- (J :/ . I; u.vu..e) ·
'A ~F.

B. REGULI DE SCRIERE ~I DE PRONUNTARE LITERARA

1. Dupa §i j :
in ra~acina cuvantuiui se scrie §i se pronunta numai a, e, i (§i nu ea, a, a):
a!a~a,__ de§arta, in§ala, tanjala (,,protap", foiosit mai ales in expresia a se Iasa pe
tanJala); ~§eza, in§ela, §es; jecmani, jeli; ma§ina, §ir; jilt. .
sta
sub ~tivele ~i adjectivele feminine se scriu §i se pronunta cu a Ia nominatIV·
acuzat1v (frunta§a, gure§a, tovara§a; piaja, tija)
verbele de conjugare · I . . a) Ia
. . . a se scnu §I se p'ronunta cu -eaza (ca §i tn Iucreaz
1nd1cat1v, prezent pers ,. . .., . ., . . , ( c:i in
I.ucram,
. ., · ' · oana a 11 I-a: 1nrat1§eaza, angaJeaza §I cu a ca 1
Iucra) la indi t· · plU,
ca iv, prezent, persoana I plural §i perfect sun
persoana a III-a singul . " fa . x ,. '
. .fi I . '. ar. In ap§am, 1nrati§a; angajam, angaja;
su IX.e e se scnu §I se pronunta,:

a ~iln l~~nar) : cenu~ar, co~ar, gogo~ar, birjar;

•• -a-ar (ca
m nt (ca ~Im legamant): tngra~amant;
 • -~r:a~a, -ar~e daca sunt legate _d_e -ar (cenu~areasa, gogo~arie,
b1qane, dupa cenu~ar, gogo~ar, b1qar) ~i -ereasa, -erie daca sunt
legate de -er (lenjereasa, dupa lenjerie) sau independente;
• -a tor (ca ~i in temator): infrico~ator;
• -eala (ca ~i in indrazneala): gre~eala, oblojeala, tanjeala (rar) ,,tanjire";
• -ean (ca ~i in bra~ovean): ie~ean, clujean, some~ean;
• -eata (ca ~i in negreata): ro~eata;
• -easca ( ca ~i in barbateasca): stramo~easca, vitejeasca.

2. e ,1 ie
In pronumele personale ~i in formele verbului a fi se scrie e, dar se pronunta
[ie]: eu, el, ei, ele, e~ti, este, e, eram, erai, era, erati, erau

3. ea ~i ia
Dupa ch, gh se scrie:
• ea cand alterneaza cu e: cheama/ chem, cheag/inchega, blocheaza/
blochez, gheata/ghete, gheata/ gheturi, vegheaza/veghez;
• ia cand nu exista forme alternante: chiar, chiabur, ghiaur, maghiar.
Se scrie totdeauna cea, gea cand fac parte din aceea~i silaba: ceapa, ceas,
acea, a cincea, sa luceasca, tacea; geaca, geam, fugea.
4. oa ~i ua
La inceput de cuvant se scrie totdeauna oa: oare, oameni, oaste.
Dupa consoana se scrie ~i se pronunta oa: coada, doar, foarte, joaca,
moara, poarta, soare.
Dupa vocala se scrie:
• oacandalterneazacuo:cuvioasa/cuvios,gaoace/gaoci,respectuoasa/
respectuos;
• ua cand nu alterneaza cu o (ci cu ua): a doua/doua, piua/piua, roua/
roua, steaua/(reg.) steaua, ziua/ziua.
5. inainte de p ~i b: m
Inainte de p ~i b se scrie m (nu n), inclusiv in prefixe care inaintea altor
consoane se scriu cu n: ambulanta, amplasa, combate, complacea, emblema,
emplastru, imbatabil, improviza, imbolnavi, imparat, umbla.

- tt EXCEPTIE:
I
I

6. s, z
inaintea consoanelor p, t, c, ,, f ~i h se scrie ~i se pronunta s: despacheta,
desfigura, deshuma;
inaintea consoanelor b, d, g, j ~i v se scrie ~i se pronunta z: zbor, dezbate;
zdup, brazda; zgomot, izgoni; dezjuga, razjudeca; zvanta, azvarli
 EXCEPTII:
,

Se scriu cu s unele neologisme:

derivate (in limba romana sau in1prwnutate) cu prefixul trans-:
transborda transdanubian transgresiune, transversal;
' '
compose i1nprwnutate: aisberg, glasvand, jurisdictie;

inaintea consoanei sonore z se pastreaza s In prefixele des-, ras-: deszapezi,

raszice.
inaintea sonantei r se scrie ~i se pronunta z: dezrobi.
Inaintea consoanelor I, m, n se utilizeaza prefixul dez-: dezlega, dezminti,
deznoda.

C. CORESPONDENTA DINTRE SUNET ~I LITERA

1. in general, tn limba romana, unui sunet ii corespunde o singura litera.
casa 4 sunete, 4 litere; perete - 6 sunete, 6 litere; cutremur - 8 litere,
8 sunete.

2. Aceea~i litera poate reda sunete diferite:

Literele c, g, daca nu sunt urmate de e ~i i, noteaza sunete ca In cuvintele:
casa, carte, caine, gaina, galerie, ograda, etc.
Literele c, g, daca sunt urmate de e sau i, pot transcrie:

• douii sunete cand:

a) sunt urmate de o consoana: cisterna, cerneala, ager, agil (nu-
marul de litere este egal cu numarul de sunete);
b) f~rmeaza singure silaba: cenu~a, circuit, ~terge, regi (numarul
de htere este egal cu numarul de sunete);

• un singursunet cand:
a) sunt urmate de o vocala:ceas ( 4 litere, 3 sunete ), geam (4 litere,
3 sunete)
b) se. afla. la sfar~itul
.., " Iu1ara
cuvantu . fv
V

a forma singure silaba:

A melc1 (5 htere, 4 sunete ), fragi (5 lite re, 4 sunete);
In cazul grupurilor ch ' gh + e sau 1,. acestea pot transcrie ·
• dJJ«a sunete cand:
V

·
a) sunt urmate de o consoan
(6 litere, 5 s unete) · echer ( I' a. pachet ( 6 htere, 5 s unete), ghinda
V. . •

b) t , 5 itere, 4 s un ete)
ormeaza singure silaha: chita '"' 8 .'
(5 litere, 4 sunete) - · nta ( htere, 7 su nete), gh ete
fttffd
 ' I.,,
. -
'°'~ ., , .,
/J.f
f - I
r.• , ,,r ru cir,,,
I

_r ,/("'::.. 1,/I/ •' U/~.'d/,,X.'<-<1 1,, Hc

,"'I ' -

, ,d , ((', •f{'l_ r _ 1
f
,.;:-1 ,;
1
.,
• ., 1 • , 1, . ,1 vN ' <"a:.Yo - •
rJ J;/(,ut.c/,l.; i •Aa."1'}~il , J[ fl. ?>1tg,'.1.-< _; [ }lr( ~k<f.l--<11U ;Jq11 -j'/l< ~' Qm - f/v ] V ,;:,il/.1 /F./ ,
(,I I '- Iii/ ,II • . --/A .I, /I 1.1
)'tal''c.., i'U · tfi(i:Z V4 ,' U I? fc31'.u [ 5 o f:. ,& - "cif
- 1'-" · N , 1 <
- f ~l c,utJ . •,11;10JJ • ().1.ll a.ua. , t1 ' tRL¥ ,,..,..'l l

• un singursunet cand: · , z1
a) sunt urmate de o vocala: ghiara (6 lite re, 4 sunete) cheag
(5 litere, 3sunete); '
b) .se afla
. la. sfar~itul cuvantului fara a form a singure
· ·
sdaba:
pnvegh1 (8 htere, 6 sunete), urechi (6 litere, 4 sunete);

3. Litera x poate reda doua grupuri de sunete:

x = ks: excursie, exceptie, extemporal, extrema;
x = gz: examen, exemplu, exotic, exercitiu;

4. Acela~i sunet poate fi redat prin Iitere diferite:

sunetul ipoate fi redat prin litera i (inainte, incepe, uri, neincetat) sau prin
litera a (adanc, paine, caine, Romania)
sunetul k poate fi redat prin litera c (carte, urea), prin litera k (kilogram,
kilometru) sau prin litera q (Qatar)
sunetul v poate fi redat prin litera v (vapor, vineri) sau prin litera w
(Wagner, watt)
sunetul i poate fi redat prin litera i (iarna, vine) sau prin litera y (yala,
yoyo)
sunetul u poate fi redat prin litera u (unde, cuprins) sau prin litera w
(weekend, show)

D. REGULI DE DESPARTIRE A CUVINTELOR iN SILABE

a. Despaqirea cuvintelor dupa pronuntare

Normele actuale prevad despartirea cuvintelor in silabe dupa pronuntare.

1. 0 CONSOANA iNTRE DOU.A VOCALE trece in silaba urmatoare;

ma-sa; pa-du-re; u-ti-li-za-re;
Aceasta regula se aplica ~i in urmatoarele situatii:

daca inaintea consoanei sau dupa ea se afla un diftong sau un triftong, la

desparprea in silabe consoana trece in silaba urmatoare:
pai-ne; stro-pea-la; cre-ioa-ne;

litera x este considerata ca o singura co nsoana ~i trece in silaba urmatoare

atunci cand se afla intre doua vocale.
a-xa; e-xa-men; e-xer-ci-!iu;
 2. DOui CONSOANE AFLATE iNTRE DOUA VOCALE, la despaf1irea in silabe
a
prima consoana trece in silaba dinainte, iar doua consoana in silaba urmatoare.
ar-ta; ac-tiv; tic-sit; mun-te;

-
- EXCEPTII: >

Daca in grupul de doua consoane, a doua este I sau r, iar prima este b, c, cl_
.,lg, h, p, t, y, despart:irea in silabe se face inaintea intregului grup, adica cele
doua consoane fac parte din aceea~i silaba:
o-braz; o-blu; co-dru; a-flu-ent; a-fri-can; a-gra-ra; pe-hli-van;
su-ple-te; pa-tru; co-vrig; e-vla-vi-e.

3. TREI SAU MAI MULTE CONSOANE iNTRE DOUA VOCALE, la despartirea in

silabe prima consoana trece in silaba dinainte, iar celelalte tree in silaba urmatoare.
as-tru; mon-stru; con-struc-tor;
~ ·
EXCEPTII: >

In ca~ul_ grupurilor de consoane lpt, mpt, net, nq:, nc~, ndv, rct, rtf, stm,
desparµrea se face dupa a doua consoana din grup:
sculp-tu-ra; somp-tu-os; linc-~ii; punc-taj; func-ti-e; arc-tic; jert-fa;
ast-ma-tic; sand-vici

4. DOU.A VOCALE iN HIAT se despart, facand parte din silabe diferite:

du-el; a-le-e; po-e-zi-e;

f ATENTIE!
, -

'-Cand,. o vocal
. ii. este urmatii. de un d ,,.,ong
;A-
sau de un t ;1+ d ..,
1 ace mamtea diftongului sau a triftongului. rlp,ong espartirea se
plo-ua; le-oai-ca·' su-iau·, d u-10s
.

b. Desparprea cuvintelor dupa stru t . ,

Este acceptata
., .
~i despiirfirea durn...
.
c ura " . .
ra structurii
recoman danle dm DOOM I. ' tnsa cu unele restrictii fata de
Se pot desparfi ~i dopa structura"'.
. .
. compuse: i-na-b1·1;·m-a-b1l·
cuv,nte/e . des- /d
ar-te-n-o-scle-ro-za; al-tun-de- I ' pre e-spre; ar-te-ri-os-cle-ro-za/
ta .
por- -VI-on/port-a-vi-on; va a1t-un-de-v . d
a, rep-tunghijdrept-unghi;
derivate
. cu preRv
-.,IAe.. a-nor-ga-mc/an-
. .
h-bru; i-ne-gal/in-e-gal; nes-ta-b •i; or-g~-mc; de-ze-chi-li~bru/dez-e-chi-
. . / sub-li-ni-a. J ne-sta-bd· n ..

1.
su- bJ1-m•a ' es-tra-mu-tat/ne-stra-mutat;
 Normele actuale nu mai admit despartirile dupa structura care ar conduce
la secventele ce nu sunt silabe, ca in cazul cuvintelor:
intr.:.ajutorare, nevr-algic.

! Pentru cuvintele a diror structura nu mai este clara, deoarece elementele

componente sunt neintelese sau neproductive in limba romana, normele
actuale recomanda exclusiv despartirea dupa pronuntare
(!ab-stract, !su-biect).

c. Despartirea cuvintelor Ia capat de rand

Regula generala ~i obligatorie a despaqirii cuvintelor la capat de rand in limba

romana vizeaza interdictia de a lasa la sfar~it sau la inceput de rand o secventa
care nu este silaba.
- JI -- ,,. ... • - " ,.. .,. ,?. ~} ' -~ ' '. - '~ <
! Limita dintre secvente se marcheaza pri~ cratima, care se scrie _numai
dupa secventa de la sfar~itul prim~lui rand. ., ,

~-~---~--- .......

: ATENTIE!
,

Nuse despart la sfar~it de rand, ci se tree integral H~-randul ,urmaitJo~~

abrevierile scrise legat (UNESCO,.-SIDA) sau .dtisp~~. te -
blancuri '
pr~~- .

(SN C .F RJ, prin puncte (a.c.J ori prin cr~tima' (ltf-maj.,•N-V); _

derivatele scrise cu cratima de Ia aMrevie; i:: R~A.J.if,ist (nu: R.A. T:B.-/ist)
substantivele proprii: Popescu, _Ana-Maria,· ·Ploie~ti,' y~slu~ (llll:. Po-
pescu/Popes-cu;A-/na -Maria/Ana.. Ma-/ria; Plo-/ie~ti; Va-/slui);
numeralel~ ordinale scrise cu tifre ~i litere: V-lea, 5-a {ml.: V-/ lea, 5-/a);
construcpi ·ca: i-/a; s-/a; dandu-/1

----........ -<---~ - - - - ... ---.....,..,., """- - ---

EXCEPT IE fac:
grupurile ortografice scrise cu cratima (dintr-/un, intr-/insa), la care
se recomanda insa, pe cat posibil, evitarea impaqirii;
cuvinte compose sau derivate ~i Iocutiuni: Targu-/Jiu, shakespere-/
ian, ex-/ministru, aducere-/aminte;
imprumuturi la care articolul ~i desinentele se leaga prin cratima:
show-/uri, party.. /ul.
 Se recomandii sii nu se separe de la un rand la cel31alt, ci sa se tre,,,
.., d

impreuna pe randul urmator: .

_ prenumele (sau abrevierile prenumelor) ~1 numele de familie:
Jon Popescu, I. Popescu (nu: Jon/Popescu, 1./Popescu),
_ notapile care includ abrevieri: 10 km, art.3 (nr. 10/km, art./3).

E.ACCENTUL
Pronuntarea cu mai mare intensitate a unei silabe din structura unui cuvant
se nume~te accent. Accentul, in limba romana, nu are un loc fix.
Accentul poate sta:
pe ultima silaba: po-dea, po-por, co-vor, u-~or, ca-fea, mu-sa-ca,
tre-mu-ra, fu-gea
pe penultima silaba - accent paroxiton: car-te, ma-sa, ver-de,
ta-ta, bar-ta, foa-ie, moa-ra, soa-re, Ti-mi-~oa-ra, etc.
pe antepenultima silaba - accent proparoxiton: i-ni-ma, ma-tu-ra,
pa-tu-ra, pa-pu-ra, era-ti-ma, re-pe-de, fla-mu-ra etc.
pe o silaba mai indepartata de sfar~itul cuvantului: pre-pe-li-ta,
ve-ve-ri-ta, doi-spre-ze-ce.

~- ~.. . ,...._..

ATENTIE!
,

fn unele situapi, accentul:

,
schimba valoarea gramati ca1a... a unor cuvinte: acele (substantiv)
(s:~:~n~:~.ntne!a(dj~ctiv demonstrativ); veselii (adjectiv) - veselil
d" r , ama su stant1v) - haina (adjectiv)
is inge sensul unui cuvant· c , . . ,
(tovarasie societate) . , . , , ~. ompame (umtate militara) - compan1e
, , , , ca1atorn (cei care "I" . , . , ,. . .)
torturi (pluralul sub t . . ca atoresc) - calatoru (vo1aJe ,
torturii); s ant1vu 1UI tort) - tortun
, . (pluralul substannvu
. lUI.

I
distinge diferite forme gram f ,.
III.) - canta (indicativ: s-. • a icale: canta (indicativ, prezent, pers.

ers. I.) - fugi , pre1ect s1mplu

(indicativ: . ' p ers. III .), fugi (indicativ, prezen t,
P. . I , perfect s1mplu, pers. III.)
0 Rescriep enunturile, corectand gre~elile.
a. ii privea cu inganfare, nedeslipindu-~i ochii de la el.

b. Ai ta.cut o mare gre~ala ca nu ai intrat in aceasta gogo~erie.

c. Tatal lui Andrea este inpiegat.

d. Credeam ca este un om respectos, nu un delicvent!

e. I!i plac prajiturile cu foietaj sau preferi pandispanul?

f. Ii lipse~te un singur actibild din colectie.

0 Desparpp corect in silabe ~i mentionati regulile pe care le-ati aplicat.

a. specialist

b. coafor

c. ianuarie

d. subiectiv

e. arctic

f. ghe~~a

g. maistru

h. portmoneu

i. teatral

j. spiritual
.
U Subliniati silaba accentuata din cuvintele urmatoare:
aripa debut
fituica item
portmoneu veverita
prematur studio
(noi) puseram feriga

U incercuiti cuvantul/cuvintele accentuate corect.

buteli.e/but.elie caracter/caract.er
trafic/trafic ginga~ / ginga~
plutonier/plutoni.er precaut/preca.ut
pilota/pilota doctorita/ doctorita

U Precizati cate litere ~i cate sunete sunt in urmatoarele cuvinte:

urechi - el -
ceapa - geografie -
raceala - recif-
xerox - excelent -
ghepard- igiena -

(i Subliniati dubletele acceptate de noul DOOM in cazul despaqirii cuvin-

telor in silabe.

ma-nu-scris/ma-nus-cris si-nu-ci-de-re/sin-u-ci-de-re
somn-am-bulf som-nam-bul me-ga-star/me-gas-tar
bi-bli-o-te-ca/bi-blio-te-ca somp-tu-os/som-ptu-os

0 Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte:

_ _ _ _ _ __

_ _ _ __ _ _

deodata-,
 ([j Notap sunetele transcrise de litera x in cuvintele de mai jos. i
fix exemplu .......... .. taxa
············ ············ ti
exercipu .......... .. auxiliar excursie ........... . I
/,

maxim examen inox

············ ············
Alex boxa exact
············ ············
0 Completap cu vocalele i/a cuvintele:
.... ncet cobor...
hotar..•. nd sub ... nteles
..... nt ... mplare ...... nc .... ntat
plap .... nd bl...nd
.... nalt hotar...
ne ... nteles re ... nceput

dt) Alcatuip propozifii cu urmatoarele cuvinte accentuate diferit, menponand

~i din ce categorie gramaticala fac parte.

placa

placa

companie

companie

harem

bar.em

insusi
,

insu~i

(1) lndicap silaba accentuata in cazul omografelor pentru ca enunturile de

rnai jos sa fie corecte:
a. Mama se repede pana la magazin ~i se intoarce repede acasa.
b. Vecina e vesela ca ~i-a cumparat vesela noua.
C. 0 lumina puternica lumina brusc incaperea.
(8 Unip prln sageti un element din coloana A cu corespondentul sau din
coloana B.
B
A
1) ciot
a) i - semivocala
2) culoare
b) e -vocala
3) iertare
c) y - semivocala
4) extemporal
d) X - cs
5) iarba
e) o - semivocala
6) yala
f) i - litera ajutatoare (semn grafic)

'9 incercuip. varianta corecta.

a. Mis-a rupt o gheata/ghiata.
b. Cred ca ti-ar placea/place bluza aceasta.
c. A':] vrea sa mai angajem/angajam personal.
d. Tata.I meu va pleca la lstambul/lstanbul luna viitoare.
e. Ma tern ca nici iarna aceasta nu se va deszapezi/dezapezi la timp.
f. In copilarie ma uitam ore in ':]ir la Cenu':]ereasa/Cenu~areasa.
g. Am luat din frigid er ':]i po~ia ta de crenvu~ti/ crenvur~ti.
h. Intotdeauna se a':]eaza/ se a~aza in ultima ban ca.
i. Aceasta povestire fantastica are un final ambigu/ambiguu.

j. Se pare ca nu-Imai agreeaza/agreaza de cand s-a mutat de la noi din firma.

Alegeti varianta corecta.

1. Cuvintele culoare, fiica, stationare, cheag, fndoiai contin:
a. 2 diftongi, 1 triftong, 2 hiaturi
b. 2 diftongi, 1 triftong, 1 hiat
c. 1 diftong, 2 triftongi, 1 hiat

2. Litera e este vocala 'in toate cuvintele din seria:

a. sentiment, cearcan, ridiche
b. seara, geam uri, eroi
c. chei, teren, epopee
3. Litera x se pronunt:a cs in seria:
a. exigent, relaxa, exersa, exterior
b. axioma, sintaxa, examen, taxonomie
c. experiment, oxigen, Texas, extern

4. Litera x noteaza sunetele gz in toate cuvintele din seria:

a. existenta, exemplu, exercitiu
b. exterior, exact, ax
c. exigent, ex-ministru, xerox
d.exersa,exotic,Alexandru

5. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria:

a. ponei, trandav, r.ucsac, comando
b. pon.ei, trandav, rucsac, comando
c. ponei, trandav, rucsac, comando
d. pon.ei, trandav, rucsac, comando

6. Sunt dublete accentuale admise de norma literara cuvinteJe din seria:

a. aripa/aripa
b. picnic/picnic
c. fenomen/fenom.en;
d. cal.ugariµ/ calugariµ

7. Este corecta forma:

a. giuvaer
b. giuvaier
c. juvaier

8. Sunt despartite corect i'n silabe cuvintele din seria:

a. in-farc-te, jar-di-ni-e-ra, nu-an-ta, o-mo-nim
b. in-far-cte, jar-di-nie-ra, nuan-ta, om-o-nim
c. in-farc-te, jar-di-ni-e-ra, nuan-µi, o-mo-nim t
i
d. in-far-cte, jar-di-nie-ra, nu-an-ta, o-mo-nim

9. Exista numai forme corecte i'n seria:

a. urcior /ulcior; sutleu/sufle; golgheter/golghetar
b. ~nital/~nitel; cafeina/cofeina; ~pagat/spagat
. 1/ h" I· c;:oarecehoarec
c. mu~chetar/muschetar; veh1cu ve 1co, y
d. penalty/penal ti; ferestrau/fierestrau; cear~af/cear~af
 10. Contine diftong cuvantul:
a. deliciu
b. pionier
c. a descuama
d. pustiitor

11. Exista dublete literare in seria:

a. intortochere/intortochiere; Istambuljlstanbul; escroc/excroc
b. ofsaid/offsaid; ramurea/ramuridi; trasurica/trasurea
c. panglica/pamblica; placintea/placintica; magaziner/magazioner
d. alica/alice (sg.); cocktail/cocteil; taitei/taietei

12. Sunt scrise corect toate numele proprii din seria:

a. Bogdan Petriceicu Hasdeu, Costache Negruzzi,
Constantin Brancusi,
b. Vasile Alecsandri, Constantin Brancu~, Ion Luca Caragiale
c. Gala Galaction, Tudor Arghezii, George Calinescu
d. George Toparceanu, Vasile Alexandri, loan Creanga

13. Nu pot fi niciodata semivocale toate sunetele din seria:

a.e,u,a
b. i, O, i
C. a, a, I
d. i, o, a

14. Se dau cuvintele (1) exces, (2) expunere, (3) exact

(5) extragere, (6) extrem. Litera x reda grupul de sun et " . ' (4) executor,
e cs In .
a. t oa t e
b. 1,2,5,6
C. 1, 5, 6
d.3,4,6

15. Sunt despa ,-·t ,..

. r ,.1 e corect m silabe cuvintele d. . .
a. ~1-fo-nier ma . In sena.
, r-~a-n-er per-sp t· ..,
b. ~i-fo-ni-er mars . ' ec- i-va, ac-tua-li-ta-te, fi-as-co
. ' , -a-n-er per-sp t' ..,
c. ~1-fo-ni-er, mar- a- . ' ec- I-va, ac-tu-a-li-ta-te, fias-co
d · .
· ~•-fo-mer, mar~- _ .n-er, pers-pec-ti-v" .
a, ac-tua-h-ta-te, fi-as-co
y a ner, pers-pec-ti- . , .
va, a-ctua-h-ta-te, fi-as-co
16. Sunt acce t
. n uate corect dub} .
a, ghiaur/ghia.ur etele din seria:
b. furie/ furie
c. firav /firav
M
 17. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria:
a. simbol, duminica, intim, bolnav
b. simbo.l, duminica, intim, bolnav
c. simbol, d.uminica, intim, bulnav

18. Litera i reda trei sunete diferite in enun!ttl:

a. I-a dat trei lei.
b. Top. frap.i au plecat ieri.
c. Ai fost azi cu cainele in pare?
d. Plecarea lui rapida era inerenta.

19. Sunt atatea litere cate sunete in toate cuvintele din seria:
a. excelent, ambian~, trupesc
b.bagheta,erata,eu
c.acaju,certat,solemn

20. Au 6 sunete toate cuvintele din seria:

a. cercel, gheara, cazare
b. ghidon, cire~e, valize
c.veghea,ceruta,vedere
d.cerere,vecine,vegheate

21. Numarul de sunete este mai mare decat numarul de litere in toate
cuvintele din seria:
a. este, zece, verigheta, xerox
b. xilofon, eram, unchi, trecea
c. el, fixat, erai, lux
d. ele, xerox, fix, trece

22. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

a. isgoni, brazda, desbate, zgomot
b. izgoni, brazda, dezbate, zgomot
c. izgoni, brazda, dezbate, sgomot
d. isgoni, brasda, dezbate, zgomot
 LEXICUL
Notiuni teoretice

A. CUVINTELE DERIVATE
a. Scrierea derivatelor cu prefixe
1. Se scriu, de regula, intr-un cuvant majoritatea derivatelor cu prefix: inegal,
desface, nevinovat.
2. Se scriu cu cratima intre prefix ~i cuvantul de baza unele derivate cu prefix,
s1
, anume:
derivate cu prefixul ex- (fost): ex-ministru;
unele derivate cu sensuri mai putin obi~nuite: (a) re-crea (a crea din
nou), pre-text (ceea ce preceda un text);
unele derivate noi ~i/sau ocazionale: non-eu, anti-Maiorescu, pro-
NATO.
3. Utilizarea prefixelor des- ~i dez-
Se utilizeaza prefixul des- atunci ca.nd cuvintele de baza incep cu
consoanele p, t, c, z, f, h: despacheta, destainui, deszapezi.
Se utilizeaza prefixul dez- atunci cand cuvintele de baza incep cu
consoanele b, d, g, I, m, n, r, v sau cu vocale: dezlega, dezumfla,
deznadejde, dezorganizat.
4. Utilizarea prefixelor im- ~i in-
Se utilizeaza prefixul im- atunci cand cuvintele de baza incep cu
consoanele b ~i p: imbolnavi, impaduri.
Cuvintele obtinute cu ajutorul prefixului in- de la cuvinte de baza care
incep cu consoana n se scriu cu nn: (a se) innora.
5. ,.Se ¥utilizea:a i in interiorul cuva.ntului in cazul cuvintelor derivate cu prefixe:
re1ncarca, nemteles.

b. Scrierea derivatelor cu sufixe

1. Se scriu intr-un cuvant maJontatea
· • .
denvatelor cu sufixe chiar daca sunt
formate
y. ¥ de la cuvinte scris e cu crat1ma sau separat: albaiulian' ta.rgumure~ean,
. ¥
ba1marean, neyorkez. '
2. Se scriu cu cratima derivatele f d
RA.T.B.-ist, X-ulescu. cu su ixe e la abrevieri literale sau de la litere:

3~ Dupa j ~i sunt utilizate urmatoarele sufixe· -¥ . .., . .., .

~ator), -eala (gre~eala), -ean (ciu·ea arie (gogo§ane), -ator (infnco-
(vitejeasca). J n, ora§ean), -eata (ro§eata), -ease~

Id
B, CUVINTELE C~ PUSE
a. Cuvintele c• mpuse prin sutlare
sunt scrise intr-un cuvant urmatoarele com,use:

1. Sobstantive-
1.1. substantive cu structura:
adjectiv + substantiv:
bunastare, lungmetraj;
adverb (uneori substantivizat) + substantiv:
binecuvantare, raufacator, binefacere;
prepozipe ± prepozitie + substantiv:
deochi, faradelege, subsol;
substantiv + substantiv:
blocstart, loqiitor, valvartej.
1.2. substantive compuse cu elemente de compunere neologice:
aeroambulanµ, politolog, gastroenterolog, teleconferinta.
1.3. tipuri izolate:
ato~tiinta_, preaplin, sinuciga~, untdelemn.
1.4. substantive proprii:
Amariei, Delavrancea, Mo~andrei (nume de familie ),
Campulung, Eurasia, Atotputernicul.

2.1. adjective cu structura:

adjectiv + substantiv:
pursange;
adverb + adjectiv:
binemeritat, clarvazator;
prepozitia ,,a" + tot/toate + adjectiv:
atotputernic, atoate~tiutor;
prepozitie + substantiv sau adjectiv:
cuminte, deplin;
substantiv (uneori provenit din adjectiv) + adjectiv:
rauracator, rauvoitor;
adjectiv + vocala de legatura o + adjectiv:
cehoslovac, dacoroman.
2·2· adjective neologice care au in componenta elemente de compunere:
aeroportuar, cronofag, electrocasnic, sociocultural

Id
2·3· adjective la forma negativa compuse cu adverbul mai intercalat intre
prefixu( .,ne-" ~i adjectiv: nemaipomenit, nemaiauzit.
' 3. Pronume ~i adjective pronominale
3 .1. pronume personale de politefe: dumneata, dumnealui;
3 .z. pronume reflexiv: sie§i;
3.3. pronume §i adjective pronominale demonstrative: acela§i, celalalt;
3.4. pronume §i adjective pronominale nehotarate: altceva, fiecare, oricare,
vreunul, cineva;
3.5. pronume §i adjective pronominale negative: niciunul, niciuna, nicio;
3.6. pronume §i adjective pronominale de intarire: insumi, insuti.

4. Numerate
4.1. numerale cardinale cu un grad avansat de sudura: doisprezece, douazeci;
4.2. numerale ordinate: al treisprezecelea, al treizecilea;
4.3. numerale colective: amandoi, tustrei.

5. Verbe
5.1. verbe ca: a binecuvanta, a binedispune, a binevoi, a telecomanda;
5.2. gerunziul negativ compus cu adverbele mai ~i prea intercalate intre
prefixul ,,ne-" §i verb: nemai§tiind, neprea~tiind.

6.Adverbe
6.1. adverbe cu structura:
adjectiv + substantiv:
altfel, astazi, rareori;
adverb(± prepozitie) + adverb:
nicicand, nici( de)cum, niciodata;
adverb + elementul final va:
undeva, candva;
adverb + elementul final si: ,
iara§i, tOtu§i;
prepozipe (± prepozitie) + adverb:
adesea, demult, indelung;
prepozifie (± prepozifie) + numeral:
impreuna, intruna· I

prepozitie + substantiv:
acasa, degraba, departe, devreme.
6.2. tipuri izolate: alaltaieri, pretutindeni, intotdeauna.

7. Prepozipi: despre, dinspre' dintre , inspre, p rm

· t re, d easupra.

8. Conjuncfil: deoarece, fiindca, de~i, precum, deci.

9. Jnterjecfii: behehe, heirup, iaca (ta).

in
'· ::,..-·

b, cuvintele compose prin alaturare cu cratima

sunt scrise cu cratima urmatoarele compuse:

1. substantive
1.1. substantive cu structura:
adjectiv + substantiv:
buna-credinta (onestitate), buna-cre~tere, bun-gust, bun-plac,
prim-plan, prim-ministru, viceprim-ministu, dublu-casetofon·,
numeral cardinal+ substantiv (± adjectiv):
unsprezece-metri, trei-frati-patati (planta);
prepozipa ,,dupa" + substantiv:
dupa-amiaza, dupa-masa;
substantiv + adjectiv:
argint-viu (mercur), coate-goale (persoana saraca),
mama-mare, sange-rece(calm);
substantiv + prepozitie + substantiv:
arbore-de-cacao, cal-de-mare, ochi-de-pisica, vita-de-vie;
substantiv + substantiv in cazul N:
an-lumina, bloc-turn, cal-putere, contabil-~ef, situatie-limita,
general-colonel;
substantiv + substantiv in cazul G:
floarea-soarelui, ochiul-boului, sangele-voinicului (plante);
1.2. izolari de propozipi/fraze: du-te-vino, gura-casca, pierde-vara,
lasa-ma-sa-te-las (persoana indolenta), zgarie-nori.

,, _________
1.3. tipuri izolate: cuvant-inainte, mai-mult-ca-perfect, terchea-berchea.
--- -- ----- , __,
Observape - Multe substantive comune compose scrise cu cratima
sunt disociabile, situape in care cratima dispare:
buna-credinta dar buna sa credinta
dar dublul sau casetofon
dublu-casetofon
dar contabilul lor ~ef
contabil-~ef

1.4. substantive proprii

nume de locuri formate din doua nume proprii de loc:
Cluj-Napoca, Cara~-Severin, Guineea-Bissau;
 nume d e Iocun. cu structura nume propriu de loc + substantiv
comun cu rol distinctiv:
Domne~ti-Sat, Domne~ti-Targ; .
nume de locun. cu structu ra substantiv comun + nume propnu de loc:
Baia-Sprie, Ocna-~ugatag (localitati);
prenume ~i nume de familie:
Ana-Maria, Radulescu-Motru;
nume de personaje:
Hagi-Tudose, Harap-Alb, Fat-Frumos, Alba-ca-Zapada,
Zana-Zorilor, Tic-Pitic-Inima-de-Voinic.

2. Adjective
2.1. adjective cu structura:
adjectiv + adjectiv:
bun-platnic, literar-artistic, alb-argintiu, dulce-acri~or, alb-negru;
adjectiv invariabil + adverb:
galben-inchis, ro~u-deschis;
adjectiv ± vocala de legatura o + adjectiv:
fizico-chimic, greco-catolic, medico-legal, economico-financiar,
franco-italo-spaniol;
substantiv denumind un punct cardinal + adjectiv:
est-european, nord-american.
2.2. izolari de propozitii/fraze: (me~ter) drege-strica.

3.Adverbe

3.1. adverbe (partial) analizabile: azi-noapte, ieri-dimineata, azi-maine;

3.2. adverbe rimate ~i/sau ritmate, formate din elemente care nu exista inde-
pendent: harcea-parcea, tam-nisam;
3.3. adverbe provenite din substantive: dupa-amiaza, dupa-masa;
3.4. adverbe in care cratima noteaza eliziunea (suprimare a vocalei finale a unui
cuvant cand cuvantul urmator incepe tot cu o vocal~): dintr-adins, intr-adins,
dintr-odata.

,4, InterjectU: cioc•boc, haida-de, hopa-topa, tic-tac.

c~cuvintele compuse prin alaturare fara cratima
sunt scrise tara cratima urmatoarele compuse:
~ stantiVe proprii
l.l. nume proprii geografice sau administrativ-teritoriale cu structura:
substantiv + adjectiv:
Asia Mica, Marea Neagra, Baia Mare, Noua Zeelanda;
substantiv + numeral:
Bulevardul 1848;
substantiv + prepozipe + substantiv sau adverb:
America de Nord, Curtea de Arge~, Vinµ.i de Jos;
substantiv + substantiv in cazul G:
Calea Victoriei, Delta Dunarii, Pe~tera Muierii.
1.2. substantive cu structura nume propriu de persoana + prepozipe + nume
propriu de Ioc:
Pop de Base~ti, Radu de la Afumap.
1.3. substantive cu structura prenume ± eel + adjectiv:
Alexandru eel Bun, Mihai Viteazul.

2. Pronumele relativ compus: ceea ce.

3. Numerale
3.1. numerale cardinale: douazeci si
, unu, doua sute, o mie;

3.2. numerale ordinale: al douazeci ~i unulea, al o suta unulea;

3.3. numerale colective: top trei, toti cinci;
3.4. numerale distributive: cate doi, cate trei;
3.5. numerale fracponare: o doime, doua treimi;
3.6. numerale adverbiale: o data, de doua ori, prima oara.

4• Prepozifii: de la, de pe, de pe liingii, de sub, pe liingii, piinii pe la, pilnii la.

5· Conjuncfii: ca sa, cum ca, precum ca.

d. Cuvintele compuse prin abreviere
1. Abrevierea se face cu:

inipale: B.C.R, RATB

inipale ~i fragmente de cuvinte: TAROM
fragmente de cuvinte: ASIROM, Romtelecom.
2. Se pot scrie cu sau fara puncte intre literele componente, abrevierile comp us{
din mai multe inipale majuscule: CEC/C.E.C., ONU/0.N.U. Actualmente se prefer~
scrierea fara puncte desparptoare: SUA, UNESCO.
3. inainte de abrevierea etc. nu se pune niciodata virgula, deoarece aceasta este c
abreviere a latinescului ,,et caetera", in limba latina ,,et'' insemnand ,,~i".

kjadar, sunt gre~ite formularile - scrise sau orale - de genul:

Am cumparat caiete, creioane, pensule, etc.

sau
Am cumparat caiete, creioane, pensule ~i etc.
 0 Formap anto~ime cu aj~torul prefixelor ,,des-", ,,dez-" sau ,,de-" de la
urmatoarele cuVInte de baza:
(a) face - (a) completa -
organizat - - - - - - - - (a) sara -
e
(a) umfla - - - - - - - echilibru -
i (a) hidrata -
aburit-
(a) bloca - aprobare -
) nadejde - codat-
infonnat- crescator -
colorat- (a) prinde -
(a) minµ - agreabil -
f) Formap verbe de la urmatoarele cuvinte de baza, utilizand prefixele ,,in-"
sau ,,1m-.
A II

grija - barbat-
bland- noapte -
nor- namol -
piatra - pereche -
nod- podoaba-
coloana - _ _ _ _ _ __ prieten -
negru - viu-
mugur- vesel-
bogat- soare -

0 Alegep forma corectii.

gogo~arie / gogo~erie reincalzit/reancalzit
clujan/clujean hawaiian/hawaian
deszapezif dezapezi gre~ala/gre~eala
tnnot/inot dezgropa/desgropa
arge~ean/arge~an desvinovati/ dezvinovap
descojit/decojit inbel~ugat/imbel~ugat
dezcuiat/ descuiat ro~ata/ro~eaµ
imbufnat/inbufnat neantrebat/neintrebat
decompletat/ descompletat dezghetat/ desghetat
dezmembrat/ desmembrat deslantuit/ dezlantuit
•mbrati~are/inbrati~are

L
 .I
l

utilizand cuvintele date.

0 Formap cuvinte compose, doua + zeci
bine + inteles--+ bine + (a) voi
bloc + notes --+

----- -
bloc + turn --+ bun+ ramas

-----
apa + de + colonie --+ secretar + §ef
Cluj + Napoca floare + de + colt
drept + unghi --+ rau + fa.ca.tor
pe + langa --+ ieri + dimineata
argint + viu --+ Satu
broasca + testoasa--+ lung + metraj
dupa + amiaza--+ zig+
rara + de + lege --+ Polul
de+ la--+ sergent + major
sub + inginer --+ azi + noapte
Targu + Jiu --+ Iiber +

C, Alegep forma corecta a urmatoarelor cuvinte compuse:

bunastare/buna-stare scurtcircuit/scurt circuit
alb-argintiu/alb argintiu bunavointa/buna-vointa
extra fin/ extrafin
coco§ de munte/coco§-de-munte
binecrescut/bine-crescut
prim ministru/prim-ministru
Alba Julia/Alba-Julia
buna-credinta/bunacredinta
Bistrita Nasaud/Bistrita-Nasaud
stra bunic/strabunic
fotoliu pat/fotoliu-pat
untdelemn/unt-de-lemn
top-model/topmodel
rea-credinta/reacredinta
ochiul bouluifochiul-boului
dis-de-dimineata/ dis de dimineata
radiocasetofon/radio-casetofon
Curtea de Arge§/Curteadearge~

C, Trecep urmiitoarele substantive compose Ia numiirul plural, apoi

articulati-le cu articol hotarat.
substantivul
numar plural
prim-ministru articulat cu articol hotarit
------- -
Jocotenent-colonel ------- - - -
subofiter ----------
Iiber-profesionist
bun-platnic
contabil-~ef
caine-lup
ciarvazator
raufacator
cuvant-cheie
vagon-restaurant

8 Rescriep enunp1rile, corectand gre~elile.

a. Ieri dimineata ne-am luat ramas bun de la colegii no~tri care s-au mutat in
ora~ul Piatraneamt.

b. El este un om bine-voitor ~i cum se cade, intru cat i-a ajutat pe ceilalti la

proiecte.

c. Capra neagra ~i coco~ul de munte sunt animale protejate in tara noastra.

d. Redactorii-~ef au desmintit ~tirea in acea dupa amiaza.

e. Acele cladiri ultra-centrale au fost inpodobite cu beculete multi colore.

f. Asta iarna am fost in ora~ul Drobeta Turnu Severin de unde am cumparat

aparate electro-casnice.

g. Excursia in SUA a fost bine venita, fiind ca am aflat multe lucruri extra-ordinare
despre cultura nord americana.

~- Se crede a toate ~tiutor, dar nu a fost capabil sa realizeze acel raport economico
financiar, cerut de contabilul ~ef.

i. Boierul a fost laudat de catre ~tefan-cel-Mare datorita buna-cuviintei de care

a dat dovada.

j. Binecunoscutul afacerist, Ion Georgescu, ~i-a desmo~tenit fiul din cauza unor
fara de Ieg1· pe care acesta le-a comis.
 0 Construiti enunturi cu urmatoarele cuvinte ~i grupuri de cuvinte:
bine-crescut
bine crescut
demult
de mult
cehoslovac
ceho-slovac
bineinteles
bine inteles
bun-gust
bun gust
bunastare
buna stare
deplin
de plin
dupa-masa
dupamasa
vreodata
vreo data
bine-cunoscut
bine cunoscut
niciodata
nici odata
nici o data

0 Precizati cum se numesc locuitorii din urmatoarele Iocalitali ~i judete:

Satu Mare - Arge~ -

Baia Mare - Dolj -
Targu-Mure~ - _ _ _ _ _ __ _ NewYork-
Lugoj - Milano -
Ia~i - Budapesta -
Buzau - Moscova -
Galati - Paris -
Fagara~ - Londra -
Blaj - Berlin- ---------
Alba Julia - Madrid -
1£;1 Cluj- j