Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

Facultatea Calculatoare Informatica si Microelectronica

RAPORT
La lucrarea practică 1
Disciplina: Managementul Procesului Decizional

Tema: Decizii. Tipuri de decizii. Etapele procesului decizional.

Factorii procesului decizional. Studiu de caz. Modelul lui Simon.
Consecințe. Impact. Capcane. Textul deciziei. Modul de luare/adoptare a
deciziei.

Student: gr. MAI-211M, Gorea Filip

Profesor: conf. univ. dr. Perebinos Mihail

Chișinău 2022
Cuprins
Decizii. Tipuri de decizii..............................................................................................3

Etapele procesului decizional.....................................................................................5

Factorii procesului decizional.....................................................................................6

Studiu de caz..............................................................................................................7

Soluţii........................................................................................................................8

Capcane...................................................................................................................10

Modul de adoptare a deciziei...................................................................................11

Concluzie.................................................................................................................12
 1. Decizii. Tipuri de decizii

Luarea deciziilor este acțiunea sau procesul de generare a opțiunilor posibile și de

selectare a uneia. Este important de recunoscut că managerii iau decizii în mod continuu și că
calitatea luării lor de decizii are un impact – uneori destul de semnificativ – asupra eficienței
organizației și a părților interesate. Decizia poate fi definită ca un curs de acțiune ales intenționat
dintr-un set de alternative pentru atingerea obiectivelor sau scopurilor organizaționale sau
manageriale. Părțile interesate sunt toate persoanele sau grupurile care sunt afectate de o
organizație (cum ar fi clienții, angajații, acționarii etc.).
Membrii echipei de management de top iau în mod regulat decizii care afectează viitorul
organizației și al tuturor părților interesate, cum ar fi decizia dacă să urmărească o nouă
tehnologie sau o nouă linie de produse. O decizie bună poate permite organizației să prospere și
să supraviețuiască pe termen lung, în timp ce o decizie proastă poate duce o afacere la faliment.
Managerii de la nivelurile inferioare ale organizației au, în general, un impact mai mic asupra
supraviețuirii organizației, dar pot avea totuși un impact extraordinar asupra departamentului și
angajaților săi.
Este puțin probabil ca luarea proastă a deciziilor de către managerii de nivel inferior să
scoată din existență întreaga firmă, dar poate duce la multe rezultate negative. Prin urmare,
creșterea eficienței în luarea deciziilor este esențială, iar utilizarea unui model poate ajuta.Există
diferite tipuri de decizii pe care managerii trebuie să le ia în funcționarea de zi cu zi a firmei. De
asemenea, trebuie menționat că există și diferite tipuri de clasificări a deciziilor.
În dependență de nivelul ierarhic la care sunt luate, deciziile pot fi:
1. strategice,
2. tactice,
3. operaționale.
În tabelul 1 sunt prezentate diferențele dintre aceste tipuri de decizii.
 Tip de decizie Decizii strategice Decizii tactice Decizii operaționale
Criteriu
Frecvența Termen lung Termen mediu Zi de zi
Complexitate Complexe Mai puțin complexe Simple, de rutină
Funcția Managementul de Managementul de Managementul de
împuternicită top mijloc linia întâi

După cum sugerează și numele, deciziile de rutină sunt cele pe care managerul le ia în
funcționarea zilnică a organizației, adică sunt de rutină. Astfel de decizii nu necesită multă
evaluare, analiză sau studiu aprofundat. De fapt, managerii de nivel înalt delegă de obicei aceste
decizii subordonaților. Pe de altă parte, deciziile strategice sunt deciziile importante ale firmei.
Acestea sunt de obicei luate de managementul de nivel superior și mediu. Ele se referă de obicei
la politicile firmei sau la planul strategic pentru viitor. Prin urmare, astfel de decizii necesită
analiză și studiu atent. Pentru că deciziile strategice luate la acest nivel vor afecta deciziile de
rutină luate zilnic.
Deciziile programate se referă la acele funcții care sunt de natură repetitivă. Aceste
decizii sunt tratate urmând o procedură standard specifică. Aceste decizii sunt luate de obicei de
conducerea inferioară. De exemplu, acordarea concediului angajaților, achiziționarea de piese de
schimb etc. sunt decizii programate în care se urmează o procedură specifică.Deciziile
neprogramate apar din probleme nestructurate, adică acestea nu sunt de rutină sau întâmplări
zilnice. Deci nu există o procedură sau un proces standard pentru a rezolva astfel de probleme.
De obicei, aceste decizii sunt importante pentru organizație. Astfel de decizii sunt lăsate la
conducerea superioară. De exemplu, deschiderea unei noi filiale va fi o decizie neprogramată.
Deciziile tactice legate de politica și planificarea firmei sunt cunoscute ca decizii de
politică. Astfel de decizii sunt de obicei rezervate oficialilor de conducere ai firmei. Acestea au
un impact pe termen lung asupra firmei și necesită multă analiză. Deciziile operaționale sunt
deciziile necesare pentru a pune în aplicare deciziile de politică. Aceste decizii ajută la
implementarea planurilor și politicilor luate de managerii de nivel înalt. Astfel de decizii sunt
luate de obicei de managementul mediu și inferior. Să spunem că compania anunță o problemă
de bonus. Aceasta este o decizie politică. Cu toate acestea, calcularea și implementarea unei
astfel de probleme de bonus este o decizie operațională.
Când un executiv ia o decizie în calitate oficială, în numele organizației, aceasta este o
decizie organizațională. Astfel de decizii pot fi delegate subordonaților.Cu toate acestea, dacă
executivul ia o decizie cu titlu personal, aceasta nu are nicio legătură cu organizația, aceasta este
o decizie personală. Evident, aceste decizii nu pot fi delegate.
Orice decizie luată de o persoană în calitate oficială este o decizie individuală.
Organizațiile care sunt mai mici și au un stil autocratic de management se bazează pe astfel de
decizii. Deciziile de grup sunt luate de un grup sau de un colectiv de angajați și conducere ai
firmei. De exemplu, deciziile luate de consiliul de administrație sunt o decizie de grup.

2. Etapele procesului decizional

Utilizarea unui proces de luare a deciziilor pas cu pas poate ajuta la luarea deciziilor mai
deliberate și mai bine gândite, organizând informații relevante și definind alternative. Această
abordare crește șansele de a alege cea mai satisfăcătoare alternativă posibilă. De asemenea ca și
clasificarea tipurilor de decizii, există diverse metodologii și modele care oferă o succesiune de
etape pentru a lua o decizie. Conform articolului web publicat de universitatea Dartmouth, au
fost propuse următoarele etape de luare a deciziei:

 Identificarea deciziei – odată cu apariția necesității de a lua o decizie e nevoie de a

determina și defini clar natura deciziei care trebuie luată. Acest prim pas este foarte
important;

 Adunarea informații relevante – înainte de a lua o decizie se vor colecta informațiile

pertinente (ce informații sunt necesare, cele mai bune surse de informații și cum pot
fi obținute);
 Identificați alternativele – pe măsură ce se colectează informațiile, sunt mari șanse
că vor fi identificate mai multe căi posibile de acțiune sau alternative. La această
etapă, vor fi prezentate toate alternativele posibile.

 Cântărirea dovezilor – odată cu identificarea mai multor alternative, sunt cântărite

dovezile pro sau contra alternativelor menționate. Pot fi făcute investigări referitor la
experiența altor companii în trecut pentru a reuși în aceste domenii și să se analizeze
câștigurile și pierderile organizației. Au avantaj major ar fi identificarea posibilele
capcane pentru fiecare dintre alternativele propuse și raportarea la posibilele
recompense.
  Alegerea alternativei – această etapă este nemijlocita partea din procesul de luare a
deciziilor în care se ia decizia. La acest moment de timp, variantele posibile au fost
identificate și clarificate, informațiile relevante adunate.

 Întreprinderea măsuri – nemijlocita implementare a alternativei identificate.

 Revizuirea deciziei și consecințele acesteia - în acest pas final, se ia în considerare

rezultatele deciziei și se evaluează dacă aceasta a rezolvat nevoia identificată la
etapa 1. Dacă decizia nu a îndeplinit nevoia identificată, este posibilă repetarea
anumitor pași ai procesului pentru a face o noua decizie.
În orice situație de afaceri există mai multe direcții în care să fie luată o strategie sau o
inițiativă. Varietatea alternativelor de cântărit și volumul de decizii care trebuie luate în mod
continuu, în special în organizațiile mari face ca implementarea unui proces eficient de luare a
deciziilor să fie un element crucial al gestionării operațiunilor de afaceri de succes.

3. Factorii procesului decizional

Alegerea unei decizii de management este ambiguă și depinde în mare măsură de
influența diverșilor factori asupra procesului de adoptare a acesteia. Lista acestor factori și gama
impactului lor este destul de largă.
Factorii externi includ variabilele mediului extern al organizației, deci influența
organizației asupra acestora este nesemnificativă sau imposibilă, organizația este nevoită să-și
adapteze activitățile la mediul extern. Există două niveluri de astfel de factori – factori de macro-
mediu (mediu general, mediu de influență indirectă, mediu îndepărtat) și factori de micro-mediu
(mediu de afaceri, mediu intermediar, industrie sau mediu apropiat, mediu imediat) ai
întreprinderii. Macromediul include următoarele grupe de factori: economici; tehnologic; legal;
demografic; cultural; politic; naturale (de mediu); științifice și tehnice; internaţional;
infrastructura regiunii. Micromediul include grupuri de subiecte si factori: consumatori de
produse sau servicii; furnizori; concurenți direcți; concurenți potențiali; producători de bunuri de
înlocuire; infrastructura de afaceri; organizații de reglementare; sectorul internațional. Factorii
din industrie includ: ciclul de afaceri specific industriei; perspective de dezvoltare a industriei;
structura industriei, nivelul concurenței; nivelul cheltuielilor; Relații de muncă; durata ciclului de
producție; organizarea contabilității.
V.M. Kolpakov în lucrarea sa precizează factorii identificați pentru luarea unei decizii
manageriale, ceea ce facilitează aplicarea listei de factori propuse de el în practică. Deci, omul de
știință subliniază:
 1. factorul uman, al cărui componente includ următoarele componente: profesional
(nivel de educație, calificări profesionale, experiență în muncă, abilități
organizatorice, disciplină, activitate creativă); spiritual (cultura interioara, cultura
juridica si ecologica, libertatea individuala); socio-psihologice (caracteristici
individual-personale, nevoi-sfera motivațională a personalității, componente
intelectuale-cognitive, emoțional-voliționale); calitățile socio-psihologice ale echipei
asociate cu cultura organizațională;
2. factor informațional, ale cărui componente sunt: structura informațiilor și sistemul
de suport informațional (nivelul de furnizare a informațiilor);
3. mijloace de muncă, sub influența factorială a cărora înțelegem motivele care conduc
la optimizarea activității manageriale a factorilor de decizie la introducerea de noi
tehnologii, mecanizarea și automatizarea procesului de management;
4. factori sistemici, ale căror componente includ factorul de conformitate a sistemului,
mecanismul de management și organizarea științifică a muncii manageriale.
Cunoașterea factorilor care ar putea avea influență asupra procesului de luare a deciziei
constituie un aspect important la soluționarea problemei apărute.

4. Studiu de caz
Canalele prin cablu se estompează în fundal, iar serviciile de streaming, dimpotrivă, devin din ce
în ce mai populare printre spectatori. Spre deosebire de formatul de afișare TV, serviciile de streaming
permit utilizatorilor să vizioneze filme și seriale atunci când le convine. Cu toate acestea, cel mai
important este libertatea pe care o primesc regizorii de producție de conținut pentru cinematografele
online.

Popularitatea serviciilor streaming o vom demonstra pe serviciu Spotify.

Spectatorii numesc modelul de distribuție a conținutului serviciului de streaming Spotify cel mai
optim: filme și seriale TV de producție proprie sunt lansate în aceeași zi pentru întreaga lume. Dacă
Spotify publică o serie, atunci toate episoadele din noul sezon sunt disponibile pentru vizionare imediată
- nu este nevoie să așteptați o săptămână înainte ca episodul să fie lansat, așa cum este cazul lansărilor
de televiziune. Utilizatorul care a plătit abonamentul alege când va urmări serialul sau filmul. În
consecință, unul dintre criteriile importante ale serviciilor de streaming este disponibilitatea conținutului.
Cu cenzura, tot este mai simplificat. Serviciile de streaming care nu se limitează la transmisiile
de televiziune au capacitatea de a vorbi despre cele mai presante subiecte. Și, în ciuda încercărilor
publicului de a ie acest drept de la ei, la moment nu există obstacole legislative în acest sens.
Spectatorii fac casierul serviciilor de streaming, cu toate acestea principalii jucători de pe piață
păstrează cifrele croncrete in secrete. Dar având în vedere cererea tot mai mare, aproape toate
companiile media importante au anunțat crearea propriilor cinematografe online.
 Soluţii
Pentru cazul expus anterior există un set de constrângeri ce pot acționa asupra procesului de
luare a deciziei în procesul de expansie în condițiile existente. Cu toate acceste presupunem următoarele
soluții:
Achiziționarea noilor puteri de calcul(Servere) – Procurarea noilor puteri permite scaderea
permite scaderea încărcarii serverelor, ce contribuie la o experiența favorabilă de vizualizarea video în
cadrul platformei date. De asemenea aceasta e o soluție cu joacă pe termen lung.
Îmbunătățirea echipamentelor existente – Soluția dată permite evitarea sau reducerea
fenomenului de bottleneck din partea serverelor. Aceasta soluție poate fi eficientă dacă se așteaptă
majorarea numărului de vizualizări pe o perioadă scurtă apoi urmează întoarcerea la numărul vechi de
vizualizări cu posibilă reținere a unui număr nesemnificativ abonaților noi.
Ridicarea costului abonamentului – În cadrul acestei soluții este posibilă majorarea venitului și
reducerea încărcării serverelor dar în același timp provoacă scăderea numărului de abonați și respingerea
potențialilor abonați.

Consecinţe. Impact

3.1 Achiziționarea noilor puteri de calcul

Consecințe/Impacturi Pozitive Consecințe/Impacturi Negative

Experiența favorabilă de Investiții financiare considerabile

petrecere a timpului pe platforma de
streaming
Majorarea numărului de abonați
Serverele noi procurate vor fi
utilizate pe termen lung
Investiții de resurse umane pentru
setarea fi verificarea utilajelor noi
Vinetul poate fi mult mai mic
față de cel așteptat și/sau este mai mic
decât invesițiile suportate

Îmbunătățirea echipamentelor existente

Consecințe/Impacturi Pozitive Consecințe/Impacturi Negative

Investiții financiare reduse Disconfort în procesul de

vizualizare video pe planforma streaming
Investiții de resurse umana Posibilitatea de defect/eroare de
minimale sistem a utilajului
Feedback negative relative mic Pierderi reputaționale în
comparație cu alte platforme de streaming
 Ridicarea costului abonamentului

Consecințe/Impacturi Pozitive Consecințe/Impacturi Negative

Investiții financiare reduse Disconfort în procesul de

vizualizare video pe planforma streaming
Investiții de resurse umana Posibilitatea de defect/eroare de
minimale sistem a utilajului
Feedback negative relative mic Pierderi reputaționale în
comparație cu alte platforme de streaming
 Capcane
Achiziționarea noilor puteri de calcul
Adesea ori această soluție este utilizată când puterile existente nu satisfac necesitățile clienților și
deține de un nivel înalt de încărcare sau în cazul când se așteaptă mărirea numarului de abonați cu
reținerea acestora pe planformă. În cazul în care crește numărul de vizualizări pe o perioadă relativ
scurtă din diferite considerente în cazul dat datorită cazul de carantină apoi ajunge la nivelul standart
confrom instoriei sale statistice. Acest tip de soluție contribuie la situația când o parte de resurse de
calcul nu sunt utilizate de fel.

Îmbunătățirea echipamentelor existente

În cazul în care se ajunge la situația când puterile de calcul necesare pentru a păstra pentrecerea
timpului abonaților pe platforma de streaming în stare satisfăcătoare nu sunt suficiente și mai ales le
depășesc considerabil pe cele disponibile, contribuie la situația când abonații trec pe alte plaforme ce
satisfac dorințele clienților săi. De asemenea se ridică posibilitatea de defect a serverelor până la
incapacitatea complectă de lucru a acestora.

Ridicarea costului abonamentului

Această soluție poate duce la situația când numărul de abonați semnificativ scade și în
perspectiva apropiată nu poate aduce nici măcar câștigul avut înaintea deciziei aprobate, mai ales dacă
platforma streaming nu perfecționează serviciile existente, propune servicii noi ori nu propune content
exclusiv ce poate interesa abonatul.
 1. Modul de adoptare a deciziei
În cadrul acestei lucrări de laborator pentru adoptarea deciziei va fi utilizată matricea
consecințelor/rezultatelor. Și se va nota cu punctajul (1-10).
Unde: 1 – inacpetabil
10 – recomanat spre implimentare

Criterii de decizie
Variante Păstrarea/ Satisfacere Investiți
decizionale mărirea numărului de a necesităților i necesare
abonați puterilor de calcul
Achiziționare 8 10 3
a noilor puteri de
calcul

Îmbunătățire 7 6 6
a echipamentelor
existente

Ridicarea 4 6 10
costului
abonamentului
 Concluzie
În cadrul unei companii din domeniul IT cu siguranță vor apărea astfel de preblemă precum
neajuns de puteri de calcul, pe perioadă scurtă sau lungă. Această problem pentru soluționarea optima
trebuie să fie analizată minuțios și lateral pentru fiecare caz în parte, căci există o serie de constrângeri,
riscuri și posibilități individuale pe care deține campania și dimeniu în care activează.
În cadrul lucrării de laborator am presupus problemele și soluțiile pe care le putea întâmpina
platforma de streaming Spotify în situații de incertitudine apărute datorită carantinei provocate de
COVID-19.