Sarcini Lab 3 Modele Decizionale Last

LUCRAREA NR.
Tema: Metode matematice de fundamentare a deciziilor luate bazate pe

jocuri matematice /5 metode/.
Sarcini:
I. METODE DE LUARE A DECIZIILOR BAZATE PE JOCURI
MATEMATICE /5 METODE/.
1. NUMELE PRENUMELE
Un investitor dorete să investească în acțiuni, teren sau obligațiuni în condiții aflate sub
incertitudine. Matricea decizională este arătată în tabelul de mai jos.
SN1 (P1=0,6) SN2 (P2=0,4)
C1 C2 C3 C1 C2 C3
Actiuni 5000 7000 3000 6000 5500 3500
Teren -2000 10000 6000 -1500 8500 5000
Hirtie de valaore 4000 4000 4000 3000 3500 4000
Stabiliți care este cea mai bună decizie investițională utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista
- Regula de optimalitate (Hurwicz α=0,3, )
- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

- Regula minimizari regretelor (L. Savage)
In matricea regretelor, fiecare element se obtine scazand din valoarea sa initiala elementul maxim
pe coloana (diferenta luata in valoare absoluta)
Centralizați variantele optime obtinute dupa cele cinci reguli, intocmim urmatoarea matrice:
Criterii dec. Pesimist Optimist Hurwicz Laplace Savage
Var.
V1
V2
.....
Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

exemplu: se constata ca V1 nu se regaseste in nici un criteriu, si deci nu va fi luată in
consideratie. Desi V2 este prezentă in X criterii, iar V3 de numai Y criterii, regula majoritatii nu
este totusi relevanta. (Daca regula majoritara este valabila atunci se mentioneaza care este
solutia si conform carui criteriu si ce semnificatie are aceasta solutie pornind de la criteriul dat,
sau criteriile date daca sunt mai multe criterii) Asadar, alegerea unei variante optime necesită
introducerea de filtre sau restrictii de selectie a deciziei, sau elemente ale unui sistem de selectie
bazar pe intelegenta artificială, precum si anumite elemente legate de psihologia
managerului/bordului ce urmează sa ia decizia (responsabilitate) si situatia economico-financiara
a Companiei.
2. NUMELE PRENUMELE
Dl Cepoi Nicolaie s-a adresat catre Dvs. „Ajutati-mă să aleg un apartament. În acest scop îmi
sunt propuse 6 variante alternative V1=”Botanica”, V2=”Centru”, V3=”Buiucani”,
V4=”Ciocana”, V5=”Malaia Malina”, V6=”Telecentru”. Criteriile de selectare sunt
caracteristicile: P1 - material (m2), P2 - timpul de deplasare la lucru (min), P3 - timpul de
deplasare în zona de odihnă (min)”. Datele initiale sunt prezentate în tabelul ce urmează.
Criterii Starea naturii SN1 (p1=0,4) Starea naturii SN2 (p2=0,6)

optimistă pesimistă
Variante
Р1 Р2 Р3 Р1 Р2 Р3
V1 45 30 20 50 35 30
V2 60 40 30 50 40 35
V3 42 20 10 36 25 22
V4 45 30 15 40 25 35
V5 48 45 25 38 55 45
Stabiliți care este cea mai bună decizie de selectare a apartamentului pentru dl Cepoi Nicolaie
utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

Var.
V1
V2
.....

a Companiei.
3. NUMELE PRENUMELE
O intreprindere producatoare de echipamente industriale asamblează in produsele sale un

anumit subansamblu pe care il poate procura de la unul din cei patru furnizori accesibili
(variante alternative), notate cu V1, V2, V3, V4 .Criteriile de selactie a unui furnizor sunt
urmatoarele: C1 – Pretul per unitate al subansamblului (mil lei), C2 – Nivelul calitativ, C3 –
Termenul de livrare. /Modul de normare este prezentat prin coloanele/ Livrarea are loc in
dependentă de următoarele 3 stări ale naturii, SN1, SN2, SN3.
Criterii de decizie (Ci)
Variante C1 – Pret C2 – Nivelul C3 –Termen
Vj unitar calitativ de livrare
Min Max Min

V1 7 0,66 10 1 12 0
V2 9 0 8 0,33 10 0,66
V3 6 1 7 0 10 0,66
V4 8 0,33 9 0,66 9 1
Schema de mai sus urmeaza sa fie precautată pentru următoarele 3 stari ale naturii SN1,SN2,SN3
cu probabilitatile de mai jos, fara a schimba consecintele.
Starea Naturii 1 Starea Naturii 2 Starea Naturii 3
P1(SN1)=0,4 P1(SN2)=0,4 P1(SN3)=0,2
Stabiliți care este cea mai bună decizie de selectare a furnizorului utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista


Var.
V1
V2
.....
a Companiei.
4. NUMELE PRENUMELE
Un decident trebuie să aleagă o strategie optimală dintre cinci strategii construite, relativ
la care se cunoaşte informaţiile cu referință la starile naturii, definite de matricea
decizională de mai jos.
Strategii Stări ale naturii
decizionale SN1 SN2 SN3 SN4
S1 6 6 6 4
S2 25 7 7 -15
S3 20 20 7 -1
S4 19 16 9 -2
S5 20 15 15 -3
Valorile numerice din interiorul matricii reprezintă venitul aşteptat de către decident ca
urmare a realizării fiecărei strategii decizionale în fiecare stare a naturii dată.
Cele patru stări ale naturii sunt SN1 = perioada de “boom”, SN2 = perioada de stabilitate,
SN3 = recesiune, SN4 = declin economic. Selectaţi cea mai bună strategie decizională în
următoarele condiţii:
a) Decidentul, după o atentă cercetare, a reuşit să estimeze probabilităţi
obiective de apariţie a stărilor naturii:
20% pentru SN1, 65% pentru SN2, 10% pentru SN3 şi 5% pentru SN4;
b) Deoarece nu dispune de suficientă informaţie, decidentul nu poate determina
probabilităţi obiective de apariţie a stărilor naturii.
Stabiliți care este cea mai bună decizie de selectare a strategiei de dezvoltare utilizând
criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

In matricea regretelor, fiecare element se obtine scazand din valoarea sa initiala
elementul maxim pe coloana (diferenta luata in valoare absoluta)
Centralizați variantele optime obtinute dupa cele cinci reguli, intocmim urmatoarea
matrice:
Criterii dec. Pesimis Optimist Hurwic Laplac Savag
Var. t z e e
V1
V2
.....

consideratie. Desi V2 este prezentă in X criterii, iar V3 de numai Y criterii, regula
majoritatii nu este totusi relevanta. (Daca regula majoritara este valabila atunci se
mentioneaza care este solutia si conform carui criteriu si ce semnificatie are aceasta
solutie pornind de la criteriul dat, sau criteriile date daca sunt mai multe criterii) Asadar,
alegerea unei variante optime necesită introducerea de filtre sau restrictii de selectie a
deciziei, sau elemente ale unui sistem de selectie bazar pe intelegenta artificială,
precum si anumite elemente legate de psihologia managerului/bordului ce urmează sa
ia decizia (responsabilitate) si situatia economico-financiara a Companiei.
5. NUMELE PRENUMELE
Dra Codreanu Elena, directorul Companiei “Codreanu” SA, dorește să scoată pe piață un set de
loturi de produse pentru a fi realizate, în total 6 variante de proiecte de loturi: V1 = Lot 3000, V2
= Lot 2500, V3 = Lot 2000, V4 = Lot 1000, V5 = Lot 800, V6 = Lot 700. Ea se adresează către
Dvs cu rugăminea „Ajutati-mă să aleg un proiect concret de “Lot”. Criteriile de selectare sunt
caracteristicile ce determină reactia pietei care de fapt sunt identice cu starile concrete ale naturii:
1. SN1(P1=0,35), Piaţă foarte favorabilă,
2. SN2(P2=0,40), Piaţă mediu favorabilă,
3. SN3(P3=0,1), Piaţă putin favorabilă,
4. SN4(P4=0,15),Piaţă nefavorabilă.
Datele initiale sunt prezentate în tabelul ce urmează.
Starile naturii
Varianta de Piaţă foarte Piaţă mediu Piaţă Piaţă
proiect favorabilă favorabilă putin favorabilă nefavorabilă
SN1(P1=0,35) SN2(P2=0,40) SN3(P3=0,1) SN4(P4=0,15)
V1 = Lot 3000 45 25 -6 -3
V2 = Lot 2500 30 20 -3 1
V3 = Lot 2000 40 18 -2 3
V4 = Lot 1000 25 16 2 -4
V5 = Lot 800 20 12 3 5
V6 = Lot 700 15 20 4 4
Stabiliți care este cea mai bună decizie de variantă de proiect privind lotul de produse ce urmează
a fi realizat pe piață, utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista
Var.
V1
V2
.....

a Companiei.
6. NUMELE PRENUMELE
Dvs sunteti Primarul comunei BRANDUSA si urmează sa achiziționați 20 de autobuze școlare.

Selectarea unui model de autobuz din cinci posibile face obiectul unei Analize Multicriteriale.
Informațiile din Tabelul de mai jos prezintă descrierea celor 5 criterii, care urmează a fi luate în
considerare: simbolul și numele criteriilor, indicatorul folosit pentru cuantificarea criteriilor,
intervalele de valori ale criteriilor și efectul urmărit în cazul fiecărui criteriu în parte.
Descrierea criteriilor
Criterii Indicator Intervale de Efect
valori Maxim (+)
minim (-)
C1 Preț Preț (preț în numerar sau finanțat în 15000 - 20000 -
EUR )
C2 Performanță Putere motor (cai putere) 100 - 150 +
C3 Economie Consum de combustibil(l pe 100 km) 7 - 12 -
C4 Costuri de Cost (EUR pe an) 1500 - 2200 -
întreținere
C5 Aspect 1 este urât și 5 este frumos 1-5 +
Tabelul ce urmează continuă exemplul descris mai sus și indică performanța unui număr de 5
tipuri diferite de autobuze în funcție de un set de criterii care sunt considerate relevante. După
cum se poate observa, toate aceste criterii sunt măsurate în numere cardinale, deși al cincilea
criteriu este calitativ.
Valorile estimate pentru consecințe
Alternative Starea naturii SN1 (p1=0,4) Starea naturii SN2 (p2=0,6)
optimistă pesimistă
C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5
Laz 1700 120 9 1600 3 15000 100 8 1500 3
0
1900 140 10 2000 4 17000 130 9 1700 4
Icarus
0
Taurus 2000 130 8 1800 5 19000 140 10 1500 5
0
Simens 2200 110 7 1900 2 20000 120 6 1800 2
0
Aro 1800 150 8 2100 4 140 7 2000 4
19000
0
Stabiliți care este cea mai bună decizie de variantă alternativă privind autobuzul scolar ce
urmează a fi achiziționat, utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

Var.
V1
V2
.....

a Companiei.
7. NUMELE PRENUMELE
Compania “JOSAN” SA, decide să construiască un hotel într-unul din locurile stațiunii de
odihnă. Este necesar să se determine numărul cel mai relevant de camere din acest hotel. Pentru a
rezolva problema dată, Compania face o estimare a costului construirii hotelului cu numărul de
camere di și de asemenea, calculează profitul h(di,sj), în funcție de numărul de locuri care
urmează a fi oferite pentru turisti sj. Datele calculate sunt prezentate în table de mai jos.
Criterii s1  0 s2  10 s3  20 s4  30 s5  40 s6  50
Schema de mai sus
Alternative urmeaza sa fie precautată
d1  20 -121 62 245 245 245 245 pentru următoarele 2 stari
d2  30 -168 14 198 380 380 380 ale naturii SN1,SN2, cu
d3  40 -216 -33 150 332 515 515 probabilitatile de mai jos,
-264 -81 101 284 468 650 fara a schimba
d4  50
consecintele.
Starea Naturii 1 Starea Naturii 2
P1(SN1)=0,7 P1(SN2)=0,3
Stabiliți care este cea mai bună decizie de variantă alternativă privind construirea unui nou hotel,
utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

Var.
V1
V2
.....

a Companiei.
8. NUMELE PRENUMELE
Decizia de marketing. În vederea lansarii pe piata a unui nou calculator (PC), Compania
“MARDARI” SA, trebuie sa opteze pentru cea mai buna varianta de asamblare din trei
posibilitati (V1, V2, V3), caracterizate sumar, în conditii de incertitudine, conform datelor din
tabelul de mai jos.
Deoarece o serie de date importante legate de productie, testare, comercializare si exploatarea
produsului la beneficiari nu sunt disponibile, se recomanda alegerea solutiei optime pe baza de
utilitati.
Informatii pentru alegerea variantei de asimilare, pentru un computer (PC)
Vi Denumirea variantei Criterii de apreciere
C1 -Cost C2 - Fiabilitate C3 - Efort
(103 UM) (103 ore de buna valutar necesar
functionare)
V1 Asamblare pe baza de 1 2 scazut
componente indigene (nota 10)
V2 Asamblare pe baza de 1.5 2.5
mediu
componente importate
(nota 8)
din Asia
V3 Asamblare pe baza de 1.2 2.3
ridicat
componete importate din
(nota 5)
Europa occidentala
Schema de mai sus urmeaza sa fie precautată pentru următoarele 2 stari ale naturii SN1,SN2, cu
probabilitatile de mai jos, fara a schimba consecintele.
P1(SN1)=0,4 P1(SN2)=0,6
Stabiliți care este cea mai bună decizie de variantă alternativă privind varianta de asamblare a
PC-ului, utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

Var.
V1
V2
.....

a Companiei.
9. NUMELE PRENUMELE
O familie planifică să depună in una din banci o suma de bani in lei (100000). Decizia ce
urmează a fi luata este în condiții de incertitudine si risc. Matricea decizională este arătată în
tabelul de mai jos. C1=”Rata dobinzii”, C2=”Capitalizare”, C3=” Modificari de pozitii in timpul
lunii/dobinda flotanta/fixa”, C4=”Stabilitate/Medie/Joasă/Inaltă/”.
Criterii SN1 (P1=0,6) SN2 (P2=0,4)
Variante C1 C2 C3 C4 C1 C2 C3 C4
Moldovaagroindbank 5% + flot M 5,5% + flot M
Eximbank 5,5% - fixa Î 5,7% + fix Î
Moldindcombank 6,5% - flot J 6,0% - flot M
Victoriabank 5,25% - fix M 5,0% + fix M
EuroCreditbank 6% + fix Î 6,5% + fix Î
Stabiliți care este cea mai bună varianta pentru depunerea unei sume de bani in una din bancile
din republica Moldova, utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

Var.
V1
V2
.....

a Companiei.
10. NUMELE PRENUMELE
Managementul Companiei “MAXIM” SA, a hotărât să achiziţioneze un echipament de video-

conferinţe. Tehnica video-conferinţelor, printre alte avantaje, ar urma să crească viteza de
adoptare a deciziilor operative prin punerea în legătură în acelaşi timp a tuturor managerilor
regionali din filialele Companiei. În acest context, managementul a elaborat o listă de variante
posibile reprezentate de producătorii de astfel de echipamente. Dintre aceştia au fost reţinute 5
firme producătoare care au cele mai recente realizări în domeniu, şi anume: V1= “EnterMd”,
V2=”Matrix”,V3=”Darwin”,V4=”MCS”,V5=”NeoComputer”,. De asemenea, s-a hotărât ca decizia
să se adopte pe baza a trei criterii, şi anume: preţ, durata de instalare şi calitatea echipamentului,
soft-ului şi alte facilităţi oferite. Elementele acestei probleme de decizie, în condiții de risc, sunt
prezentate în tabelul următor.
Starea naturii SN1 (p1=0,4) Starea naturii SN2 (p2=0,6)

Criterii Criteriu Criteriul Criteriul Criteriul Criteriul Criteriul
l pret durata calitate pret (P) durata de calitate (C)
(P) de (C) instalare
instalare (DI)
Variante (DI)
V1 45mii $ 30 zile bună 40mii $ 40 zile bunisoară
V2 60mii $ 40 zile rea 50mii $ 45 zile rea
V3 42mii $ 20 zile f. bună 45mii $ 25 zile bunisoară
V4 45mii $ 30 zile bunisoară 40mii $ 26 zile f. bună
V5 48mii $ 45 zile f. rea 44mii $ 40 zile f. rea
Stabiliți care este cea mai bună decizie de variantă alternativă privind varianta de achiziţioneare
de echipament de video-conferinţe, utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

Var.
V1
V2
.....

a Companiei.
In baza unui studiu de piata, referitor la bunuri de folosinta indelungata destinate

populatiei, Compania “SAREV” SA, urmareste sa introduca in fabricatie unul din cele
patru produse pe care si-a propus a le realiza in semestrul I al anului urmator. Din studiu
;i analiza pietei rezultă o cerere variabila pentru acest produs cuprinsa intre 1500 si
6000 produse si un profit aferent ce rezulta din tabelul de mai jos în mil lei.
C 1500 1800 3000 3500 4200 6000

j
Vi
V1 850 920 1020 1500 2200 3000
V2 960 980 1000 1600 1900 3300
V3 800 810 920 1100 2800 4000
V4 940 1300 1600 2200 3000 3800
Schema de mai sus urmeaza sa fie precautată pentru următoarele 2 stari ale naturii
SN1,SN2, cu probabilitatile de mai jos, fara a schimba consecintele.
P1(SN1)=0,4 P1(SN2)=0,6
Stabiliți care este cea mai bună decizie de variantă alternativă privind varianta de
produs ce urmeaza a fi introdus in productie, utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

matrice:
t z e e
Var.
V1
V2
.....

Conducerea Companiei “SCROB” SA, trebuie sa opteze pentru elaborarea unui produs
Soft, V1,V2,V3. Pornind de la faptul ca Compania nu dispune de informatii certe asupra
cererii, si reiesind din faptul ca cunoaste doar că le-ar putea vinde pe fiecare in
variantele de cost: 100, 200, 300 si 400 mil lei, per unitate de produs, precum si
cunoscind faptul că profitul afferent, mil lei, ar fi cel din tabelul de mai jos, doreste sa
stabileasca ce produs urmeaza să fie inclus in lucru.
Cantitatea 100 200 300 400

Variante
V1 150 600 780 12000
V2 200 450 900 17000
V3 350 500 8500 11400
Schema de mai sus urmeaza sa fie precautată pentru următoarele 2 stari ale naturii
SN1,SN2, cu probabilitatile de mai jos, fara a schimba consecintele.
P1(SN1)=0,4 P1(SN2)=0,6
Stabiliți care este cea mai bună decizie de variantă alternativă privind varianta de
produs ce urmeaza a fi realizat, utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

matrice:
Var. t z e e
V1
V2
.....

O familie planifică locul de odihna in concediul de vară a anului current. Decizia ce

urmează a fi luata este în condiții de incertitudine si risc. Matricea decizională este
arătată în tabelul de mai jos. C1=”Referinte”, C2=”Toate chetuielile pentru tur-retur”,
C3=”All inclusive”, C4=”Locatia Hotel/Apartament/Privat”
Criterii SN1 (P1=0,4) SN2 (P2=0,6)
Variante C1 C2 C3 C4 C1 C2 C3 C4
Grecia Asa si asa 700 - A Asa si asa 600 - A
Turcia bune 900 + H bune 800 + H
Maldive f.bune 2500 + H f.bune 2000 + H
România bunisor 750 - P bune 750 - H
Bolgaria Asa si asa 850 + A bune 850 + A
Stabiliți care este cea mai bună variant pentru odihna la mare, utilizând criteriile:
- Regula pesimista
- Regula optimista

matrice:
Criterii dec. Pesimis Optimis Hurwic Laplace Savage
t t z
Var.
V1
V2
.....

Super Cola este un productor de băuturi răcoritoare care trebuie să decidă dacă să
introducă sau nu pe piață o nouă butură. Managerii estimează că vânzările vor fi fie de
100 milioane de sticle, fie de 50 de milioane sau de 1 milion. Dacă firma introduce
băutura, vânzările a 100 de milioane de sticle vor aduce un profit de 1 milion de dolari.
La vânzări de 50 de milioane, profitul va fi de 200 de mii de dolari, iar dacă se vând
numai 1 milion de sticle, compania va înregistra o pierdere de 2 milioane dolari. Dacă
firma nu lansează produsul pe piață, pierderile vor fi de 400 de mii de dolari.
1. Construii matricea decizional.
2. Construii matricea regretelor.
3. Care este decizia optimă a problemei dacă firma este:
i. Extrem de pesimistă;
ii. Extrem de optimistă;
iii. Dorete să minimizeze eșecul.
Adică veti utiliza
a. Regula pesimista
b. Regula optimista
c. Regula de optimalitate (Hurwicz α=0,3, )
d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

e. Regula minimizari regretelor (L. Savage)
4. Firma a angajat o companie specializată în cercetări de marketing. Aceasta din
urmă a analizat piața și a stabilit probabilitățile vânzrilor noii băuturi astfel: P(100
de milioane de sticle vândute) = 1/3; P(50 de milioane de sticle vândute) = 1/2;
P(1 de milioane de sticle vândute) = 1/6. Va introduce Super Cola pe piață
produsul dacă ia în considerare criteriul valorii monetare estimate?
5. Firma de marketing a anunțat că poate efectua un studiu mult mai aprofundat al
pieței, dar acesta va costa 275.000 de dolari. Vor comanda managerii de la
Super Cola studiul?
“MegaStore” este un lanț de magazine care și-a planificat o campanie promoțională de vânzări de două
zile pentru un nou produs. Costul reclamei campaniei este de 950 u.c. Estimările privind vânzările sunt
de 60, 80, 100 sau 120 de bucăți. Fiecare duzină de produse costă magazinul 300 de u.c, iar acesta le
vinde cu 36 u.c. la bucată. Fiecare bucată nevândută de magazin va fi returnată fabricii productoare
pentru prețul de achiziție mai puțin 2 u.c. costul transportului. Managerul cu vânzările dorește să
comande duzini de câte 6, 8, 10 sau 12 unități de produs.
1. Construii matricea decizională.
2. Care este decizia optimă dacă se folosește criteriul:
a. Regula pesimista
b. Regula optimista

3. Ar trebui managerul să comande vreodată duzini de câte 12 produse? De ce?
Directorul unei întreprinderi care vinde televizoare “Sonya” a decis să deschidă o

reprezentanță în centrul regional. El are 2 alternative, fie de a-și crea propriul magazin într-o
clădire separată, fie de a organiza cooperarea cu centre comerciale locale. În total, se pot
distinge 5 alternative de soluție: A1, A2, A3, A4, A5. Succesul întreprinderii depinde de modul în
care se va dezvolta situația pe piața serviciilor prestate. Experții identifică 4 scenarii posibile
pentru dezvoltarea situației: S1, S2, S3, S4. Profitul întreprinderii pentru fiecare alternativă în
cadrul fiecărui scenariu de dezvoltare a situației este reprezentat de o matrice a plăților
(milioane de lei/an).
sj
S1 S2 S3 S4
Ai
A1 a11 a12 a13 a14
A2 a21 a22 a23 a24
A3 a31 a32 a33 a34
A4 a41 a42 a43 a44
A5 a51 a52 a53 a54
1. Completati matricea decizională.
S1 S2 S3 S4
А1 8 12 1 5
4
А2 9 10 1 10
1
А3 2 4 9 22
А4 1 14 1 1
2 0
А5 1 6 7 14
5
a. Regula pesimista
b. Regula optimista

3. Care ar trebui să fie decizia directorului intreprinderii? De ce?
O companie petrolieră din Republica Moldova dorește să construiască o platformă petrolieră în

nordul îndepărtat al Rusiei. Există 4 proiecte A, B, C și D. Costurile de construcție (milioane de
lei) depind de condițiile meteorologice care vor fi în perioada de construcție. Există 5 opțiuni
meteo: S1, S2, S3, S4, S5.
Costurile pentru fiecare alternativă în cadrul fiecărui scenariu de construcție a situației este
reprezentat de o matrice a plăților (milioane de lei an).
sj S1 S2 S3 S4 S5
Proiecte
A a11 a12 a13 a14 a15
B a21 a22 a23 a24 a25
C a31 a32 a33 a34 a35
D a41 a42 a43 a44 a45
a. Regula pesimista
b. Regula optimista

3. Ce proiect ar trebui să ia companie petrolieră din Republica Moldova? De ce?
Compania are planuri alternative de a aduce produsul ei pe piață. Alternativele reflectă dorința
companiei de a obține un punct de sprijin pe una dintre piețe: segmentul de consum - „A”,
sectorul public de stat - „B”, piața angrosiștilor - „C” și piața de bunuri industriale - „D
". Planurile se caracterizează prin diferite grade de realizare a obiectivelor antreprenoriale -
valoarea profitului brut, creșterea vânzărilor și câștigarea cotei de piață. Semnificația
fiecăruia dintre obiectivele enunțate este reprezentată de o evaluare de specialitate.
Informațiile inițiale necesare sunt prezentate sub formă de matrice în tabelul ce urmează.

a. Regula pesimista
b. Regula optimista

3. Ce plan este util pentru compania din planurile alternative existente? De ce?
O întreprindere industrială care intenționează să-și extindă capacitatea de producție încearcă

să determine sfera noului său departament. Potrivit analiștilor independenți, există o anumită
incertitudine în evoluția situației pieței. Nimeni nu îndrăznește să prezică dacă cererea de pe
piață va fi mici, medie sau mare. În acest caz, decizia poate fi redusă la următoarele
alternative: proiectarea capacității mici, medii sau mari de producție. Conform estimărilor
experților departamentului de marketing și a analiștilor financiari, a fost întocmit următorul tabel
Fiecare celulă a matricei (pentru fiecare alternativă) conține un indicator estimat - valoarea
profitului așteptat.
a. Regula pesimista
b. Regula optimista

3. Ce plan este util pentru întreprinderea industrială din planurile alternative
existente? De ce?
O întreprindere industrială care intenționează să-și extindă capacitatea de producție încearcă

să determine sfera noului său departament. Potrivit analiștilor independenți, există probabilități
pentru dezvoltarea cererii pieței - mică, medie sau mare. În acest caz, decizia poate fi redusă
la următoarele alternative: proiectarea capacității mici, medii sau mari de producție. Conform
estimărilor experților departamentului de marketing și a analiștilor financiari, a fost întocmită
următorul table.
a. Regula pesimista
b. Regula optimista

existente? De ce?
Un fermier care având în arendă suprafețe mari pentru însămânțarea porumbului a observat că
umiditatea solului în timpul sezonului de coacere a porumbului nu este suficientă pentru a
obține un randament maxim. Experții l-au sfătuit pe fermier să instaleze canale de drenaj în
perioada primăverii, spre sfârțitul ei, adică la începutul verii, ceea ce ar trebui să crească
semnificativ randamentul. Au fost propuse 5 proiecte de canale de drenaj: A1 A2, A3, A4, A5, ale
căror costuri depind de condițiile meteorologice din perioada primăvară-vară. Opțiunile posibile
sunt: S1 - primavara ploioasa si vara ploioasa; S 2 - primavara ploioasa si vara uscata; S 3 -
primăvară uscată și vară ploioasă; S 4 - primăvară uscată și vară uscată; Matricea costurilor are
forma (Tabelul 4.5.6).
Таблица 4.5.6
S1 S2 Sз S4
A1 21 12 22 25
А2 20 21 18 19
А3 16 33 14 17
А4 23 16 19 24
А5 15 16 24 26
a. Regula pesimista
b. Regula optimista

existente? De ce? /Hurwitz folositi-l cu coeficientul de încredere a = 0,7/.
Compania este gata să treacă la producția în masă a unui nou tip de produs, dar nu știe când
este mai bine să o facă: imediat, după 1 an sau chiar după 2 ani de lucru. Este evident că
produsele noi, datorită costului lor ridicat, nu vor avea imediat un cumpărător în masă. Prin
urmare, graba excesivă poate duce la faptul că fondul de rulment al companiei va fi imobilizat
pentru o lungă perioadă de timp în produse finite care vor fi stocate în depozite, iar acest lucru
amenință cu pierderi. Dar pe de altă parte nu se poate ezita: concurenții vor prelua inițiativa și
o parte semnificativă din profitul așteptat se va pierde. Firma nu a fost în măsură să estimeze
nici măcar aproximativ probabilitățile pentru diferitele momente de apariție a cererii de pe piață.
Prin urmare, există o situație de incertitudine. Consecințele posibile ale deciziilor luate în
contextul diferitelor reacții ale pieței la noile produse sunt prezentate în tabelul ce urmează:
Soluția alternativă de trecere la producerea Volumul de venit (mln u. c.) în condiția, că

în masă a produsului planificat cererea pe piață va apărea
Imediat Peste un an Peste 2 ani
A produce imediat 16 6 -6
A produce peste un an 5 12 2
A produce peste 2 ani 0 2 6
După cum se poate observa din tabel, o tranziție imediată la producția în masă a unui nou tip
de produs poate oferi cel mai mare profit, dar în caz de eșec, amenință cu pierderi mari. Alte
opțiuni pentru alegerea momentului de tranziție la producția în masă a acestui tip de produs
exclud posibilitatea de pierderi, dar oferă un profit relativ mai mic. Alegerea soluției optime aici
este îngreunată de lipsa de informații despre probabilitățile unei anumite reacții a pieței. Pentru
a selecta strategia optimă se propune:
a. Regula pesimista
b. Regula optimista

existente? De ce? /Hurwitz folositi-l cu coeficientul de încredere a = 0,7/.
Un gospodar trebuie să cumpere cărbune pentru a încălzi casa, primul jucător. Al doilea
jucător este natura - condițiile meteorologice iarna. Cantitatea de cărbune depozitat este
limitată și trebuie consumată complet în perioada rece. Se presupune că cărbunele nefolosit
iarna dispare vara. Puteți cumpăra cărbune oricând, dar vara este mai ieftin decât iarna.
Incertitudinea constă în faptul că nu se știe ce fel de iarnă va fi: severă, atunci va trebui să
cumpărați mai mult cărbune, sau moale, atunci o parte din cărbune poate rămâne nefolosită.
Sunt disponibile următoarele date cu privire la cantitățile și prețurile cărbunelui necesar pentru
încălzire în timpul iernii.
Iarna Cantitatea de Prețul mediu

cărbune t. al 1 t., u.c.
Moale 4 7
Medie 5 7,5
Severă/Rece 6 8
Aceste prețuri se referă la achizițiile de cărbune pe timpul iernii. Vara, prețul cărbunelui este de
6 u.c.. pentru 1 tonă, există un loc pentru depozitarea unei provizii de cărbune de până la 6
tone, achiziționat vara. Dacă este necesar să se cumpere cantitatea de cărbune lipsă iarna,
achiziția suplimentară se va face la prețuri de iarnă. Se presupune că tot cărbunele, care va
rămâne până la sfârșitul iernii, vara dispare. Cât cărbune urmează să cumpere gospodarul
vara pentru iarnă? Să luăm în considerare 2 cazuri: 1) probabilitățile de apariție a fiecărui tip de
iarnă sunt necunoscute (cazul incertitudinii complete); 2) se cunoaște apariția probabilității
fiecărei ierni: pentru o iarnă blândă - 0,35; pentru o iarnă medie - 0,5; rece - 0,15.

a. Regula pesimista
b. Regula optimista

3. Cât cărbune urmează să cumpere gospodarul vara pentru iarnă? De ce? /Hurwitz
folositi-l cu coeficientul de încredere a = 0,7/.

Sarcini Lab 3 Modele Decizionale Last

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sarcini Lab 3 Modele Decizionale Last

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRAREA NR.

Tema: Metode matematice de fundamentare a deciziilor luate bazate pe

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

Criterii Starea naturii SN1 (p1=0,4) Starea naturii SN2 (p2=0,6)

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Criterii dec. Pesimist Optimist Hurwicz Laplace Savage

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

O intreprindere producatoare de echipamente industriale asamblează in produsele sale un

Min Max Min

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Criterii dec. Pesimist Optimist Hurwicz Laplace Savage

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

Dvs sunteti Primarul comunei BRANDUSA si urmează sa achiziționați 20 de autobuze școlare.

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

10. NUMELE PRENUMELE

Managementul Companiei “MAXIM” SA, a hotărât să achiziţioneze un echipament de video-

Starea naturii SN1 (p1=0,4) Starea naturii SN2 (p2=0,6)

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

11. NUMELE PRENUMELE

In baza unui studiu de piata, referitor la bunuri de folosinta indelungata destinate

C 1500 1800 3000 3500 4200 6000

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

12. NUMELE PRENUMELE

Cantitatea 100 200 300 400

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

13. NUMELE PRENUMELE

O familie planifică locul de odihna in concediul de vară a anului current. Decizia ce

- Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Analizați tabelul de mai sus cu privire la variantele alternative pe criteriile examinate. De

14. NUMELE PRENUMELE

d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

15. NUMELE PRENUMELE

d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

Directorul unei întreprinderi care vinde televizoare “Sonya” a decis să deschidă o

d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

17. NUMELE PRENUMELE

O companie petrolieră din Republica Moldova dorește să construiască o platformă petrolieră în

d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

18. NUMELE PRENUMELE

1. Completati matricea decizională.

d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

O întreprindere industrială care intenționează să-și extindă capacitatea de producție încearcă

d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

20. NUMELE PRENUMELE

O întreprindere industrială care intenționează să-și extindă capacitatea de producție încearcă

d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

21. NUMELE PRENUMELE

d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)

22. NUMELE PRENUMELE

Soluția alternativă de trecere la producerea Volumul de venit (mln u. c.) în condiția, că

d. Regula proportionalității (Bayes – Laplace)