UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică

EXAMINAREA
NEDISTRUCTIVA CU
LICHIDE PENETRANTE

Disciplina:

Examinarea cu Lichide Penetrante

Cursant:

Alina Mihaela IFTIMIE

Profesor coodonator:

Conf. dr. ing. Marinela MARINESCU

CUPRINS

1
1. SCOP……………………………………………………………………..pag. 3
2. DOMENIU …..………………………………………………………….pag. 3
3. DEFINITII……………………………………………………………….pag. 3
4. DOCUMENTE DE REFERINTA………………………………….. ...pag. 4
5. RESPONSABILITATI………………………………………………….pag. 4
6. CONDITII GENERALE ………………………………………………pag. 4
7. GENERALITATI………………………………………………………...pag. 5
8. TEHNICI DE PROCESARE……………………………………………pag. 12
7. INREGISTRARE, ARHIVARE DOCUMENTE……………………pag. 15

2
1. SCOP
Aceasta procedura stabileste metodologia de examinare nedistructiva cu lichide penetrante,
in vederea depistarii discontinuitatilor deschise la suprafata materialelor sau a sudurilor.

2. DOMENIU
Aceasta procedura descrie tehnica de examinare precum si evaluarea indicatiilor obtinute in
urma controlului cu lichide penetrante, efectuat materialelor metalice (feroase si neferoase)
neporoase, folosite la fabricatia navelor.

3. DEFINITII, ABREVIERI
3.1. Blocuri Comparator (P1 si P2)
Blocuri confectionate din otel, aluminiu sau alt material, cu defecte artificiale (fisuri),
utilizate la compararea directa a proprietatilor lichidelor penetrante in diferite conditii de
examinare.
3.2. Contrast
Diferenta de stralucire sau culoare dintre indicatie si fond.
3.3. Curatire
Operatiunea de indepartare a impuritatilor organice sau/si anorganice de pe suprafata de
controlat.
3.4. Degresare
Operatiunea de indepartare a uleiurilor si grasimilor de pe suprafata de controlat, prin
dizolvare cu solventi organici.
3.5. Developant
Suspensie de pulbere absorbanta intr-un vehicul volatil, care se aplica dupa indepartarea
penetrantului, cu scopul de a extrage penetrantul din discontinuitati si de a forma un fond
contrast, pentru o mai buna vizualizare a indicatiilor.
3.6. Discontinuitate
Intrerupere intentionata sau neintentionata in structura fizica sau in configuratia
suprafetelor unei piese.
3.7. Evaluare
Apreciere a indicatiilor, cu scopul de stabili daca se incadreaza sau nu, in limitele de
acceptare.
3.8. Fluorescenta
Proprietatea unei substante de a emite radiatii vizibile, in timpul expunerii la radiatii
ultraviolete.
3.9. Fond
Aspectul suprafetei de controlat, in contrast cu indicatiile aparute.
3.10. Indicatie relevanta
Indicatie de discontinuitate, care este provocata de existenta unui defect si care necesita
interpretare.
3.11. Indicatie, nerelevanta
Indicatie falsa, provocata de alte cauze decat existenta unui defect.
3.12. Inspectie
Examinare vizuala, efectuata dupa terminarea procesului de aplicare a lichidelor penetrante
pe suprafata de controlat.
3.13. Interpretare

3
Apreciere a indicatiilor de pe suprafata, cu scopul de a stabili daca sunt indicatii relevante
sau nerelevante.
3.14. Lumina vizibila (alba)
Radiatie electromagnetica, in domeniul lungimii de unda de 400-700 nanometri.
3.15. Lumina UV (neagra)
Radiatie electromagnetica, in apropierea domeniului ultraviolet al lungimii de unda (330-390
nanometri)
3.16. Penetrant, indepartabil cu apa
Penetrant cu continut de agent emulgator, care poate fi indepartat prin spalare cu apa.
3.17. Penetrant, dublu-rol (vizibil si fluorescent)
Penetrant care produce atat indicatii fluorescente cat si indicatii vizibile prin contrast de
culoare.
3.18. Post-curatire
Indepartarea de pe suprafata controlata a materialelor folosite. dupa terminarea examinarii
cu lichide penetrante.
3.19. Spalare
Proces de indepartare de pe suprafata examinata a lichidului penetrant, prin spalare cu apa
sau alti solventi.
3.20. Spalare excesiva
Spalare prea energica sau/si prelungita a excesului de penetrant, care determina inlaturarea
penetrantului din unele discontinuitati.
3.21. Timp de developare
Timpul scurs intre aplicarea developantului si examinarea vizuala a suprafetei.
3.22. Timp de penetrare
Timpul total in care penetrantul este in contact cu suprafata de examinat (inclusiv timpul de
aplicare si de scurgere a penetrantului).
3.23. Timp de uscare
Timpul necesar uscarii suprafetei, dupa spalarea penetrantului sau aplicarea developantului.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. ASTM SE-165, Articolul 24
4.2. ASME Sectiunea V, T-600/ T-650, Articolul 6
4.3. Procedura de instruire si autorizare a personalului care efectueaza control
nedistructiv, cod NTPA-404

5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful Laboratorului Control Nedistructiv cu Ultrasunete este responsabil cu
elaborarea, implementarea si revizia acestei proceduri.
5.2. Operatorii certificati Nivel II, care efectueaza controlul NDE, sunt responsabili cu
evaluarea indicatiilor si intocmirea raportului de examinare.
5.3. Operatorii certificati Nivel I, sunt responsabili cu pregatirea suprafetei si efectuarea
controlului numai in prezenta si sub indrumarea unui operator certificat Nivel II.

6. CONDITII GENERALE
6.1. Calificarea personalului

4
Personalul care efectueaza examinari cu lichide penetrante are calificarea de operator Nivel
II si este certificat conform Standardelor D.M.H.I. si Procedurii interne de instruire si
autorizare a personalului care efectueaza control nedistructiv cod NTPA-404.

6.2 Masuri de protectie individuala

(1) Substantele utilizate in examinarea cu lichide penetrante, sunt ambalate sub forma
de recipiente sub presiune.Acestea contin acetone si substante tensioactive care sunt
daunatoare sanatatii si totodata sunt extrem de inflamabile.
(2) Operatorii sunt obligati sa respecte urmatoarele masuri de precautie:
- Sa evite contactul solventilor cu pielea si ochii, prin purtarea manusilor si a
ochelarilor de protectie.
- Sa pastreze si sa utilizeze substantele departe de surse de foc.
- Sa evite inhalarea vaporilor, prin ventilarea corespunzatoare a spatiului in care
se desfasoara examinarea, sau prin purtarea mastii de gaze.
- Sa evite privirea directa la becul lampii UV, cand aceasta este in functionare.
- In cazul examinarii cu lumina UV, sa utilizeze echipamentul de protectie
corespunzator, pentru a evita arsurile cutanate si/sau afectiuni oculare.

7. GENERALITATI

Defectoscopia reprezinta un ansamblu de procedee pentru examinarea materialelor,

pieselor si imbinarilor, in scopul punerii in evidenta a discontinuitatilor acestora (fisuri,
gauri, etc.) prin metode nedistructive.
Metodele nedistructive folosite pentru examinarea materialelor, pieselor in general pot fi
grupate in:
1.       examinarea vizuala;
2.       examinarea cu pulberi magnetice;
3.       examinarea cu lichide penetrante;
4.       examinarea cu ultrasunete;
5.       examinarea cu curenti turbionari;
6.       examinarea prin termografie;
7.       examinarea prin holografie;
8.       examinarea prin metoda emisiei acustice.

PRINCIPIUL METODEI

Principiul fizic al metodei cu lichide penetrante

Controlul defectoscopic nedistructiv cu lichide penetrante se bazeaza pe proprietatea unor
lichide de a umecta suprafetele corpurilor solide si de a patrunde in cavitatile defectelor
acestor suprafete. Intrucat patrunderea lichidelor in interiorul defectelor are loc prin
capilaritate, metodele de control cu lichide penetrante sunt cunoscute si sub denumirea de
metode capilare.
Fenomenul de capilaritate se refera la tendinta lichidului de a patrunde sau de a fi extras,
cand este expus la o deschizatura mica (fig. 1).

5
Figura 1.- Penetrant in discontinuitati de suprafata
Introduceti un tub intr-un lichid si veti observa ca lichidul intra in tub si incepe sa urce (fig.
2).

Figura 2. – Fenomenul de capilaritate

Viteza cu care urca si cantitatea de lichid care urca depind de vascozitatea lichidului, de
capacitatea de umectare a acestuia (fig. 3) si de tensiunile de suprafata (fig. 4).
θ unghi de mic - capacitatea de umectare buna – PENETRANT BUN

θ unghi de mare - capacitatea de umectare slaba

Figura 3. – Capacitatea de umectare

6
 θ mai mic de 90 ° θ egal cu 90 ° θ mai mare de 90 °
Figura 4.a – Urcarea si coborarea lichidului in tuburile
calilare depind de unghiul de contact

a) FORTA VERTICALA IN JOS = GREUTATEA COLOANEI DE b) FORTA VERTICALA IN SUS = TENSIUNEA DE LA SUPRAFATA x
LICHID PARAMETRII MENISCULUI
Fortele implicate in fenomenul de capilaritate
Studiul fenomenelor care se produc la interfata lichid-solid si care au ca rezultat patrunderea
lichidului in cavitatea discontinuitatii se poate simplifica reducandu-l doar la sudiul
fenomenelor capilare si la utilizarea catorva relatii principale din fizica ce caracterizeaza
aceste fenomene.
Presiunea coloanei de lichid aflata in echilibru in cavitatea defectului se determina din
relatia:
(1)
unde: pc – presiunea capilara,
h – inaltimea coloanei,
ρ – densitatea lichidului.
Inaltimea coloanei de lichid se poate determina din legea lui Jurin:

(2)
unde: θ – unghiul de udare,
σ – coeficientul de tensiune superficiala a lichidului,
b – latimea defectului.
7
 Din relatiile (1) si (2) rezulta ca presiunea capilara este:

P
c (3)

Domeniul de aplicabilitate al metodei cu lichide penetrante

Examinarea cu lichide penetrante evidentiaza discontinuitatile deschise la suprafata
prezente in materiale neporoase. Aceasta metoda de examinare este folosita cu succes in
examinarea metalelor, cum ar fi: aluminiu, magneziu, alama, cupru, fonta, otel inoxidabil,
titan si aliaje nemetalice. Poate fi folosita de asemenea si in examinarea altor materiale,
inclusiv ceramice, materiale plastice sau sticla.
Avantajele metodei cu lichide penetrante sunt urmatoarele:
-        sensibilitate ridicata,
-        domeniu larg de aplicabilitate,
-        posibilitatea examinarii pieselor cu diferite grade de complexitate (geometrie
complexa),
-        posibilitatea examinarii intregii piese sau numai a unei portiuni,
-        simplitatea operatiunilor de control,
-        posibilitatea mecanizarii si automatizarii majoritatii operatiilor tehnologice,
-        ne ofera cantitate sporita de informatie privind forma, marimea si chiar natura
defectului,
-        costul relativ scazut al materialelor folosite.
Dezavantajele metodei cu lichide penetrante sunt urmatoarele:
-        domeniul de aplicabilitate este redus numai la defectele de suprafata,
-        volumul mare de munca in lipsa mecanizarii,
-        consum mare de timp (0,5h – 1,5h),
-        necesitatea curatirii amanuntite a suprafetei,
-        dificultatea controlului la temperaturi scazute,
-        volum mare al instalatiilor stationare de control,
-        subiectivitatea controlului care depinde de calificarea operatorilor.

MATERIALE FOLOSITE IN TESTAREA CU LICHIDE PENETRANTE

1.1  Clasificare
Sistemul de clasificare se bazeaza pe cerintele AMS 2644.
Lichide penetrante:
Tip 1 – lichid penetrant fluorescent,
Tip 2 – lichid penetrant colorat (vizibil),
Tip 3 – lichid penetrant mixt.
Metode si produse pentru indepartarea excesului de penetrant:
Metoda A – spalabil cu apa,
Metoda B – emulsifiant lipofilic (postemulsifiabil, lipofilic),
Metoda C – spalabil cu solvent,
Metoda D – emulsifiant hidrofilic (postemulsifiabil, hidrofilic),
Metoda E – spalabil cu apa, apos (utilizare limitata).
Nivele de sensibilitate:
Nivelul 1 – scazut,

8
Nivelul 2 – mediu,
Nivelul 3 – ridicat,
Nivelul 4 – ultra ridicat.
Developanti:
Forma a – developant uscat,
Forma b – developant solubil in apa,
Forma c – developant suspensie in apa,
Forma d – developant neapos pentru tip 1 (pe baza de solvent),
Forma e – developant neapos pentru tip 2 (pe baza de solvent),
Forma f – pentru aplicatii speciale,
Forma g – fara developant.
Solventi:
Clasa 1 – halogenati,
Clasa 2 – nehalogenati,
Clasa 3 – aplicatii speciale.
1.2  Penetranti: proprietati si clasificare
Fiecare tip de penetrant trebuie sa aiba urmatoarele proprietati:
1.     sa fie capabili sa penetreze usor deschizaturile fine,
2.     sa fie capabil sa ramana in deschizaturi relativi largi,
3.     sa nu se evapore sau se usuce rapid,
4.     sa fie usor de curatat de pe suprafata pe care a fost aplicat,
5.     sa reziste la curatirea din deschizaturi chiar daca acestea sunt largi si putin adanci,
6.     sa aiba un bun contrast de culoare sau fluorescenta,
7.     sa fie stabil chimic in conditii de depozitare si folosire,
8.     sa nu fie coroziv,
9.     sa fie ieftin,
10.  sa nu fie inflamabil,
11.  nu trebuie sa fie daunator sau toxic pentru operator.
Multe din aceste cerinte sunt contradictorii, deci este necesar sa se faca un compromis in
alegerea penetrantului ce va fi folosit. Din fericire exista multe tipuri de penetranti
disponibili.
Diferitele tipuri de examinari cu lichide penetrante pot fi identificate dupa tipul de penetrant
folosit. Astfel mentionam urmatoarele tipuri de penetranti:

Penetrant fluorescent
Penetrant colorat
Penetrant cu sensibilitate dubla
Metoda cu penetranti spalabili cu apa
O schema a procesului de examinare cu lichide penetrante prin metoda cu penetranti
spalabili cu apa este reprezentata in figura 5.

9
Penetrantul contine un emulsifiant care il face solubil in apa si usor de spalat constituind
astfel un avantaj pentru examinarea suprafetelor rugoase. Folosirea acestui tip de penetrant
are trei dezavantaje:
emulsifiantul reduce proprietatea de penetrare a penetrantului;
emulsifiantul reduce substantele fluorescente care pot fi dizolvate in penetrant;
fiind solubil in apa, penetrantul poate fi indepartat din defect, in special din defectele largi
sau putin adanci, in timpul indepartarii excesului de penetrant.
Metoda cu penetranti cu post emulsifiere
Spre deosebire de metoda cu penetranti spalabili cu apa metoda cu penetranti cu post
emulsifiere este un proces de indepartare in doi pasi. Penetrantii post emulsifiabili nu sunt
spalabili cu apa dar se poate aplica emulsifiant peste penetrant dupa trecerea timpului de
contact. Dupa o scurta perioada de timp in care emulsifiantul se amesteca treptat cu
penetrantul de pe suprafata piesei, acest amestec poate fi indepartat cu apa.

10
Metoda cu penetranti indepartabili cu solventi
O schema a procesului de examinare cu lichide penetrante prin metoda cu penetranti
indepartabili cu solventi.

In aceasta metoda penetrantul este indepartat cu un solvent special. Daca solventul este
indepartat cu grija aceasta metoda este foarte sensibila. Metoda cu penetranti indepartabili
cu solventi este o metoda buna pentru aplicare manuala pe o zona de examinare limitata.
Developantii se pot clasifica astfel:
1.       Developant – suspensie in apa
Acesti developanti sunt cei mai putini sensibili. Developantul este suspendat in apa si trebuie
2.       Developant – solubil in apa
3.       Developant – pudra uscata
4.       Developant – neapos

8. TEHNICI DE PROCESARE

11
8.1        Generalitatii
Fond fluorescent – fluorescenta reziduala observata local sau pe intreaga suprafata a
produsului examinat.
Curatire alcalina – curatarea suprafetei unui metal prin metode chimice.
Penetrant – lichid cu tensiune superficiala scazuta avand o actiune capilara ridicata si care
contine un agent colorant sau fluorescent.
Emulsifiant – lichid cu actiune superficiala ce determina ca excesul de penetrant sa devina
spalabil cu apa.
Developant – material aplicat pe suprafata de inspectie cu proprietatea de a accelera
extragerea penetrantului din discontinuitati si a mari fondul de control.
Lumina ambianta – lumina alba din zona de inspectie emisa de toate sursele, inclusiv de cele
de lumina ultravioleta.
Penetrant fluorescent – lichid penetrant ce emite o radiatie vizibila atunci cand este excitat
cu lumina ultravioleta.
Penetrant vizibil – lichid penetrant caracterizat de o culoare intensa vizibila, de regula rosie
(penetrant colorant).
Iradianta (iluminare energetica) – densitatea de suprafata a fluxului radiant printr-o
suprafata specificata [u nitatea SI: watt pe metru patrat (W/m2)].
Iluminare – densitate de suprafata a fluxului luminos printr-o suprafata specificata [unitatea
SI: lux (lx)].
8.2        Procesare
In scopul obtinerii unei sensibilitati optime este esential ca procedurile adoptate sa fie strict
in acord cu tehnica. In continuare sunt descrise procedurile generale pentru examinarea cu
lichide penetrante.
Restrictii de folosire
Controlul cu lichide penetrante nu este eficient daca se aplica la:
a.                Piese si materiale realizate din materiale poroase sau absorbante.
b.               Piese sau materiale la temperaturi sub 10 sC sau mai mari de 50 sC.
c.                Piese care au fost supuse unui tratament de suprafata ce ar putea obtura
discontinuitatile, de exemplu: alocromare, alodinare, vopsire, impregnare, placare, sablare
umeda sau uscata, polizare, lustruire.
d.               Examinarea se efectueaza la cel mult 5 h de la indepartarea penetrantului.
8.2.1       Pregatirea suprafetei
a.      Curatarea mecanica cum ar fi perierea cu perii de sarma sau sablarea trebuie sa fie
folosita cand nici o alta metoda de curatare nu asigura o curatare suficienta.
b.     Una din metodele preferate este curatirea chimica si indepartarea vopselei.
c.      Degresarea cu vapori este eficienta pentru indepartarea urmelor de ulei sau vaselina
deoarece nu deterioreaza specimenul de testat.
d.     Curatirea cu detergenti este cea mai buna metoda de pregatirea suprafetei pentru
indepartarea solutiilor anorganice sau a altor impuritati solide.
e.      Pe langa aceste metode de curatire mai amintim si curatirea cu ultrasunete precum si
curatirea cu jet de abur.
f.      Cand este aprobata, decaparea chimica este des folosita fiind urmata de curatire
mecanica. Aceasta este folosita pentru descoperirea discontinuitatilor inchise dupa slefuire.
8.2.2       Aplicarea penetrantului
(1) Aplicarea penetrantului se face prin pulverizare, asfel incat toata suprafata de
examinat sa fie acoperita cu un strat suficient, uniform distribuit.

12
(2) Dupa aplicare, excesul de penetrant este lasat sa se scurga de pe suprafata.
(3) Pentru a patrunde in eventualele discontinuitati, durata timpului de penetrare este
de minim 7 minute si maxim 30 minute.
(4) Timpul de penetrare prelungit, afecteaza caracteristicile penetrantului, fapt care se
observa prin dificultatea spalarii acestuia de pe suprafata, situatie in care se procedeaza la
reaplicarea penetrantului pentru timpul stabilit initial.(A se vedea timpul recomandat de
producator)
8.2.3       Indepartarea excesului de penetrant
(1) Penetrantul se indeparteaza de pe suprafata prin spalare manuala, folosind o carpa
moale (care nu lasa scame), inmuiata in apa si bine stoarsa.
(2) Operatia se repeta pana cand majoritatea urmelor de penetrant sunt indepartate.
(3) Temperatura apei pentru spalare este de 16-43 0 C.
(4) In cazul penetrantilor fluorescenti, spalarea se va face in lumina UV, pentru a vedea
daca penetrantul este indepartat corespunzator.
(5) Spalarea excesiva determina inlaturarea penetrantului din discontinuitati.
8.2.4 Uscarea suprafetei
Uscarea suprafetei dupa spalare, se face prin evaporare naturala la temperatura mediului
ambiant.
8.2.5       Aplicarea developantului
(1) Developantul se aplica prin pulverizare, dupa indepartarea penetrantului si uscarea
suprafetei.
(2) Developantul se aplica intr-un strat subtire, uniform distribuit pe toata suprafata de
examinat.
(3) Timpul de developare incepe imediat dupa aplicarea developantului si se termina in
momentul in care developantul este uscat.
(4) Durata timpului de developare, inainte de inspectie, este de maxim 30 minute.
8.2.6       Inspectia vizuala
(1) La examinarea cu lichide penetrante contrast rosu, inspectia vizuala a suprafetei se
efectueaza in urmatoarele conditii :
(1.1.) Dupa expirarea timpului de developare stabilit.
(1.2.) Pentru o mai buna apreciere a indicatiilor, suprafata examinata este observata
incepand cu momentul aplicarii developantului.
(1.3.) Intensitatea luminii albe (naturala sau artificiala) necesara pentru asigurarea
sensibilitatii pe tot parcursul inspectiei, este de 32.5 Foot-candles (350 Lux)
(2) La examinarea cu lichide penetrante fluorescente, inspectia suprafetei se face in
urmatoarele conditii:
(2.1.) Intensitatea luminii albe (naturala sau artificiala) in ambient este de maxim 3
Foot-candles
(2.2.) Intensitatea luminii negre (UV) pe suprafata examinata este minim 800 W/cm
2
(2.3.) Intensitatea luminii se verifica inainte de inceperea inspectiei, cu Radiometer
DLM-1000.
(2.4.) Lampa UV se porneste cu cel putin 5 minute inainte de utilizare si masurarea
intensitatii luminii.
(2.5.) Operatorul care efectueaza inspectia, trebuie sa stea in conditiile de iluminat
stabilite, cu cel putin 5 minute inainte de inceperea inspectiei, pentru acomodarea ochilor.
8.2.7       Post-curatirea

13
(1) Post-curatirea este necesara in situatia in care reziduurile de lichid penetrant sau
developant impiedica desfasurarea proceselor de prelucrare ulterioare sau functionarea
normala a ansamblului din care suprafata examinata face parte.
(2) Daca este necesara, post-curatirea se face imediat dupa inspectie, prin spalare cu apa
sau cu solvent.
8.2.8 Evaluarea indicatiilor
(1) Urmele de la prelucrarea mecanica a suprafetei, produc indicatii false sau
nerelevante. Acestea nu vor face obiectul evaluarii ulterioare.
(2) Discontinuitatile mecanice produc indicatii relevante prin actiunea penetrantului,
care iese din discontinuitati si se imprima in pelicula de developant.
(3) Suprafetele intinse, pigmentate sau fluorescente, care pot masca indicatii de la
discontinuitati, sunt considerate neacceptabile. Aceste suprafete se curata si se
reexamineaza.
(4) Indicatiile relevante, care rezulta din discontinuitati mecanice, sunt :
(4.1.) Indicatii liniare, la care lungimea este de trei ori mai mare decat latimea
(4.2.) Indicatii rotunde, care au forma circulara sau eliptica
2.2.9 Criterii de acceptare
(1) Indicatiile la care una dintre dimensiuni este mai mare de 2 mm, sunt considerate
indicatii relevante.
(2) Urmatoarele indicatii sunt neacceptabile :
(2.1.) Indicatiile liniare cu dimensiunea mai mare de 2 mm
(2.2.) Indicatiile rotunde cu dimensiuni mai mari de 5 mm
(2.3.) Patru sau mai multe indicatii dispuse in linie, cu distanta intre ele mai mica de 2
mm.
(2.4.) Zece sau mai multe indicatii rotunde, mai mari de 3 mm2, dispuse pe o
suprafata a carei dimensiune majora nu depaseste 150 mm, selectata in cea mai
reprezentativa zona, d.p.d.v. al numarului indicatiilor.
(3) Criteriile de acceptare a defectelor din suduri, in faza de fabricatie, sunt urmatoarele:
(3.1.) Se accepta mici indicatii intermitente in cordonul de sudura, daca adancimea
lor nu depaseste 1.2 mm.
(3.2.) Fisurile si delaminarile sunt neacceptabile.
(3.3.) Porii uniform repartizati sunt acceptati, daca suprafata afectata nu depaseste
2% din suprafata totala a sudurii.

8.3 Limitarea procedurii standard

In situatia in care examinarea se face in conditii de temperatura mai mare sau mai mica
decat temperatura standard (16-520C), este necesara limitarea procedurii pentru
temperatura propusa. Pentru limitarea procedurii se utilizeaza blocurile comparator P1 si P2.
8.3.1 Limitarea procedurii pentru examinarea la o temperatura mai mica de 160C
(1) Procedura propusa se aplica blocului comparator P1, care, impreuna cu
lichidele penetrante sunt tinute in prealabil la temperatura propusa.
(2) Procedura standard, mai sus mentionata, se aplica blocului comparator P2, in
domeniul de temperatura standard.
(3) Se compara indicatiile provenite de la fisuri, intre cele doua blocuri P1 si P2.
(4) Daca indicatiile obtinute la blocul comparator P1 sunt identice cu cele de pe
blocul comparator P2, procedura se considera calificata si se aplica in cazul in care

14
examinarea se efectueaza la temperatura stabilita, fiind valabila pana la temperatura
standard de 160C.

8.4        Conditii
Pentru ca dupa testarea cu lichide penetrante sa obtinem rezultate bune este esential sa se
asigure anumite conditii de aplicare, controlate indeaproape. Dintre aceste conditii amintim
urmatoarele: asigurarea unei iluminari corespunzatoare, efectuarea examinarilor de
personal autorizat si efectul temperaturii asupra examinarilor.

9. INREGISTRARE, ARHIVARE DOCUMENTE

(1) Toate informatiile care privesc procesul de examinare cu lichide penetrante,
precum si rezultatele obtinute, sunt specificate in Raportul de Examinare cu
Lichide Penetrante- cod formular NTF402 -care se distribuie partilor interesate.
(2) Originalul Raportului de Examinare cu Lichide Penetrante, se inregistreaza si se
pastreaza in arhiva Laboratorului NDT - UT pe o perioada de 2 ani, cu exceptia
termenelor specificate prin contract si/sau Regulilor aditionale ale Societatilor de
clasificare.

15