Sem 2 Matem Fin Silabus 20102011

UNIVERSITATEA
BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA
AFACERILOR
TRUNCHI COMUN ANUL I zi si ID
ANUL UNIVERSITAR 2010/2011
SEMESTRUL II
I. Informat ii generale
Date de identicare a cursului
Date de contact ale titularilor de curs:
1. Muresan Anton S., Birou: Cabinetul 229, Etajul II, E-mail: anton.muresan@econ.ubbcluj.ro, Con-
sultatii: Luni ora 17,00-18,00 si Marti orele 16,00-17,00
2. Curt Paula, Birou: Cabinetul 229, Etajul II, E-mail: paula.curt@econ.ubbcluj.ro, Consultatii: Mier-
curi orele 13,00-14,00 si Joi orele 16,00-17,00
3. Filip Diana Andrada, Birou: Cabinetul 230, Etajul II, E-mail: diana.lip@econ.ubbcluj.ro, Consul-
tatii: Joi orele 11,30-12,30
4. Lung Rodica, Cabinetul 230, Etajul II, E-mail: rodica.lung@econ.ubbcluj.ro, Consultatii:
5. Rosca Alin, Cabinetul 231, Etajul II, E-mail: alin.rosca@econ.ubbcluj.ro, Consultatii:
Telefon: 0264-418653
Fax: 0264-412570
Date de identicare curs si contact tutori:
Numele cursului: MATEMATICI FINANCIARE SI ACTUARIALE
Codul cursului: EBS0009
Anul I, Semestrul II
Tipul cursului: Obligatoriu
Pagina web a cursului:
Tutori:
1. Muresan Anton S. anton.muresan@econ.ubbcluj.ro
2. Filip Diana Andrada, diana.lip@econ.ubbcluj.ro
3. Curt Paula, paula.curt@econ.ubbcluj.ro
4. Lung Rodica, rodica.lung@econ.ubbcluj.ro
5. Rosca Alin, alin.rosca@econ.ubbcluj.ro
6. Mihalca Gabriela, gabriela.mihalca@econ.ubbcluj.ro
7. Coconet Tiberiu, tiberiu.coconet@econ.ubbcluj.ro
8. Pop Flaviu, aviu.pop@econ.ubbcluj.ro
Locul de desfasurare a cursului: Cladirea Campus, sali etajul II
Programarea n orar a activitat ilor (la nvat amatul de zi): Saptamanal 2 ore de curs + 2 ore de
seminar, conform orarului asat la sediul facultat ii; (la ID): 8 ore activitati tutoriale
Conditionari si cunostinte prerechizite: - Cursul de Matematici aplicate in economie
Descrierea cursului :
Se vor avea in vedere urmatoarele obiective:
Introducerea catorva notiuni de analiza functiilor reale de mai multe variabile reale care sa
constituie pentru studenti instrumente pentru tratarea unor probleme de extrem, pentru a permite in-
terpolarea si ajustarea datelor experimentale, etc.
Crearea bazelor de analiza matematica necesare pentru studiul teoriei probabilitatilor si pentru
statistica matematica.
Denirea si studiul principalelor proprietati ale conceptelor de baza din teoria probabilitatilor.
Crearea la studenti a unor deprinderi de utilizare a tehnicilor probabilistice si de folosire a acestora in
scop aplicativ. Fundamentarea probabilistica a statisticii matematice.
Organizarea temelor (partilor) in cadrul cursului:
Cursul va avea urmatoarele trei parti:
1. Algebra liniara
2. Matematici nanciare
3. Matematici actuariale
Organizarea temelor s-a facut avand in vederea ordinea reasca si gradul de dicultate sa urmeze o
ordine crescatoare. Informatia relevanta referitoare la ecare tema (parte) se gaseste in lista bibliograca
1
ce va prezentata ulterior, iar accesul va realizat direct.
Formatul si tipul activitatilor implicate de curs:
Formatul va unul clasic, permitand studentului de a-si gestiona singur, fara constrangeri, parcurgerea
cursului. De sigur o participare la activitatile planicate va usura intelegerea tematicii cursului. Tipurile
de activitati ce vor abordate in cadrul cursului vor atat cele clasice cat si proiecte de grup.
Materiale bibliograce obligatorii:
Principalele materiale bibliograce pe care le vom utiliza, si care se vor gasi la biblioteca facultatii,
iar unele vor putea accesate prin internet, sunt:
1. Colectiv, Operatiuni nanciare, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2005
2. Muresan, A.S., Optimizarea operatiilor nanciare, Ed. Transilvania Press, Cluj-Napoca, 1995
Materiale si instrumente necesare pentru curs :
Vom folosi: suport electronic de curs, materiale multiplicate, calculator, videoproiector.
Calendarul cursului: este prezentat in calendarul disciplinei
Politica de evaluare si notare:
Evaluarea si notarea nala se va face prin rezolvarea de probleme, intocmirea unor teme de casa.
Toate acestea se vor realiza pe parcursul semestrului. Intrarea in examenul nal este conditionata de
realizarea sarcinilor ce rezulta din temele de control de la sfarsitul ecarui modul al suportului de curs.
Studentii vor primi feed-back la rezultatele realizate in examenul nal prin comunicare directa cu cei care
solicita. In cazul cand studentul doreste sa revina la un examen de marire a notei, acest nou examen se
va desfasura in aceleasi conditii, cu aceleasi cerinte, ca si examenul initial.
Elemente de deontologie academica:
Pentru a evita situatiile care pun in discutie onestitatea studentilor facem de la inceput precizarea ca
se interzice categoric frauda, iar tentativele de frauda se vor trata conform reglementarilor in vigoare
elaborate la nivelul facultatii si universitatii. Este normal ca atunci cand se utilizeaza anumite date, texte,
formulari, etc. luate din alte surse, sa se faca citarea, si astfel sa se asume meritele doar pentru munca
si contributia proprie. Se va cere studentului sa aiba un comportament academic fata de profesori si fata
de colegi.
Studentii cu dizabilitati:
Nu vor avea nici o problema in a se incadra in cerintele cursului si a celorlalte activitati, sansele in
pregatire si obligatiile lor ind de aceeasi factura ca si pentru studentii fara dizabilitati.
Strategii de studiu recomandate:
Recomandam studentilor sa se pregateasca mai intai din aspectele teoretice, asa incat, mai intai, din
curs, sa e studiate modulele cu teoria si exemplele ilustrative formulate, apoi sa se abordeze problemele
rezolvate, iar apoi si problemele formulate spre rezolvare. Pentru tot cursul, apreciem ca fondul de timp
necesar insusirii complete este de 56 de ore, din care 40 pentru suportul de curs, 8 pentru activitatile
directe cu tutorii, iar 12 pentru sarcinile individuale de studiu al bibliograei si realizarea temelor de
control.
II. Suportul de curs propriu-zis
Cursul va structurat pe module, iar dorinta este de a se obtine o prezentare gradata a notiunilor si
rezultatelor.
MODULUL I. ALGEBRA LINIARA
Obiective
Familiarizarea cu notiunile de transformari elementare, rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare prin
metoda lui Gauss;
Denirea solutiei admisibile de baza pentru un sistem de ecuatii liniare;
Formularea si rezolvarea unei probleme de programare liniara;
Formularea si rezolvarea unei probleme de transport.
Concepte de baza
Transformari elementare, solutii pentru sisteme de ecuatii liniare, solutii admisibile de baza;
Problema de programare liniara, algoritmul simplex;
2
Problema de transport, algoritmul distributiv.
Rezultate asteptate
In urma parcurgerii acestui modul se asteapta ca studentii sa cunoasca si sa opereze cu notiunile
introduse, sa e in stare sa le aplice la problemele concrete: modelul matematic al unei probleme simple
de programare liniara, respectiv al unei probleme de transport.
Sinteza
UNITATEA 1. Aplicatii economice
Formulam cateva exemple de probleme economice care se modeleaza cu ajutorul unor elemente de
algebra liniara, respectiv matematici nanciare si actuariale.
Exemplul 1. O rma intent ioneaza sa produca n tipuri de produse stiind ca poate sa utilizeze mtipuri
de resurse. Se cunosc elementele: cantitatile disponibile din ecare resursa pe o perioada precizata (b
i
cantitatea din resursa R
i
, i = 1, m), beneciile unitare nete pentru ecare produs (c
j
pentru valoricarea
unei bucat i din P
j
, j = 1, n), coecient ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea din resursa R
i
ce se
foloseste pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere sa se determine cantitatile ce urmeaza a realizate din ecare produs x
j
=?, j = 1, n, astfel
ncat sa e consumate toate cantitatile disponibile din resursele existente si sa se obtina beneciul total
maxim.
Modelul matematic al acestei probleme este:
x
j
=?, j = 1, n astfel ncat
a
11
x
1
+...a
1n
x
n
= b
1
...............................
a
m
1
x
1
+... +a
mn
x
n
= b
m
sistem de restrictii
x
j
0, j = 1, condit ii de nenegativitate
solutie admisibila
de baza.
f = c
1
x
1
+... +c
n
x
n
maxima (funct ia scop, de ecient a).
Exemplul 2. La m furnizori (producatori) se aa un tip de produs care va solicitat de catre n
beneciari (consumatori).
Se cunosc:
-cantitat ile disponibile existente la ecare furnizor, astfel daca furnizorul este F
i
, notam cu a
i
, i =
1, m cantitatea disponibila la furnizorul F
i
;
-cantitatea solicitata de ecare beneciar B
j
, atunci b
j
este cantitatea solicitata, j = 1, n;
-costurile unitare de transport de la ecare furnizor la ecare beneciar c
ij
de la F
i
la B
j
.
Se cer: cantitat ile (x
ij
) ce urmeaza a transportate de la ecare furnizor la ecare beneciar astfel
ncat:
-toata cantitatea disponibila sa e transportata;
-toata cantitatea solicitata de ecare beneciar sa e primita;
-costul total al transportului sa e minim.
Modelul matematic al acestei probleme se va obt ine prin evident ierea tuturor cerint elor formulate
economic prin relat ii matematice.
In problema economica formulata nu au fost evident iate din anumite motive si alte aspecte referitoare
la problema de transport, cum ar costurile de achizit ie.
Cautam necunoscutele: x
ij
=? i = 1, m, j = 1, n astfel ncat
n
j=1
x
ij
= a
i
i = 1, m - toata cantitatea de la F
i
sa e transportata
m
i=1
x
ij
= b
j
j = 1, n - toata cantitatea solicitata de B
j
sa e primita
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n - condit ii de nenegativitate.
f
=
m
i=1
n
j=1
c
ij
x
ij
sa e minima min.
Exemplul 3. O persoana mprumuta de la o banca suma de 50 000 u.m., pe timp de 6 ani, cu
procentul anual de 9%, urmand ca la sfarsitul ecarui an sa se ramburseze aceeasi cota din mprumut, la
care se adauga dobanda aferenta acelei perioade. Sa se ntocmeasca planul de amortizare corespunzator
acestui mprumut.
Exemplul 4. Sa se calculeze valoarea primei lunare pe care trebuie sa o plateasca o persoana n
varsta de 36 ani, timp de 26 ani, pentru ca dupa aceea sa primeasca o pensie lunara de 250 u.m. Sa se
gaseasca prima lunara si in cazul cand persoana plateste prime lunare numai timp de un an.
3
Bibliograe
1. Muresan A. S., Lung R. I., Matematici aplicate in economie (cercetari operationale), Editura Me-
diamira, Cluj-Napoca, 2005
2. Muresan A. S., Filip D. A. , Ban I. M., Hangan A., Operatiuni nanciare, Editura Mediamira,
Cluj-Napoca, 2005
UNITATEA 2. Sisteme de ecuatii liniare. Solutii admisibile de baza
2.1. Sisteme de ecuatii liniare
Multe din problemele matematice, respectiv din aplicat iile matematicii n alte domenii se reprezinta
prin intermediul unor sisteme de ecuat ii liniare.
O ecuat ie liniara este aceea care cont ine una sau mai multe necunoscute toate ind la
puterea I.
Forma generala a unui sistem de ecuat ii liniare este:
a
11
x
1
+a
12
x
2
+... +a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+a
22
x
2
+... +a
2n
x
n
= b
2
..................................................
a
m1
x
1
+a
m2
x
2
+... +a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
sunt coecient i reali, a
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R, i = 1, m sunt termeni liberi
iar x
j
sunt necunoscutele ( j = 1, n)
Problema este de a determina x
j
astfel ncat sa e vericate toate ecuatiile sistemului.
2.2. Tranformari elementare n matrici
Daca A este matricea coecient ilor, b- coloana termenilor liberi si X coloana necunostelor atunci
sistemul se poate scrie sub forma unei ecuatii matriceale
A X = b
Pentru a introduce transformarile elementare vom considera matricea A reprezentata ntr-o forma n
care se evident iaza liniile sale
A =
L
1
L
2
.
.
.
L
m
L
i
= (a
i1
, a
i2
, ..., a
in
)
Principalele doua tipuri de transformari elementare sunt:
t
1
) nmult irea unei linii cu o constanta diferita de 0 : , L
i
, L
i
L
i
Transformarile elementare se utilizeaza pentru a rezolva sisteme de ecuatii liniare. Avand in vedere
faptul ca prin inmultirea unei ecuatii cu o constanta diferita de zero, si respectiv prin adunarea a doua ecu-
atii se obtin sisteme echivalente (cu aceleasi solutii), folosim transformarile elementare pentru rezolvarea
sistemelor de ecuatii liniare (metoda eliminarii complete sau a reducerii). Cu transformari conven-
abile suntem condusi la sisteme de structuri speciale din care putem exprima necunoscutele principale in
functie de necunoscutele secundare.
t
2
) adunarea la elementele unei linii a elementelor corespunzatoare unei alte linii: L
i
, L
k
:
L
i
+L
k
L
i
2.3. Solut ii admisibile de baza
Din mult imea tuturor solut iilor unui sistem de ecuat ii liniare se poate extrage o submult ime de solut ii
care are o calitate speciala, si anume ecare solut ie are toate necunoscutele secundare cu valoarea egala
cu 0, iar necunoscutele principale au valorile mai mari sau egale cu 0. Aceste solut ii se numesc solut ii
admisibile de baza.
La o astfel de solut ie admisibila de baza se poate ajunge utilizand metoda eliminarii complete la
care alegerea pivotului se face cu respectarea unor condit ii.
Sa presupunem ca sistemul considerat are m necunoscute principale, restul n m sunt necunoscutele
secundare si ca chiar primele m necunoscute sunt principale. Asta revine la a spune ca trebuie asociat
sistemului un tabel care dupa utilizarea transformarilor elementare, coloanele au o structura speciala:
4
b x
1
x
2
... x
m
x
m+1
... x
n
1
1 0 ... 0
1,m+1
...
1,n
2
0 1 ... 0
2,m+1
...
2,n
... ... ... ... ... ... ... ...
m
0 0 ... 1
m,m+1
... ..
m,n

1,m+1
1
1,m+1
0 ... 0 1 ...

1,n
1,m+1
1,m+1
2,m+1

2,m+1
1,m+1
1 ... 0 0 ...
2,n

1,n
1,m+1
2,m+1
1,m+1
m,m+1

m,m+1
1,m+1
0 ... 1 0 ...
m,n

1,n
1,m+1
m,m+1
Din tabel se observa ca prima solutie admisibila de baza este:
X
1
=
2
.
.
.
m
0
.
.
.
0
,
i
0, i = 1, m
Deci, necunoscutele principale sunt x
1
, x
2
, ..., x
m
, iar cele secundare sunt x
m+1
, ..., x
n
.
In continuare, cu ajutorul unor transformari elementare convenabile, vrem sa trecem de la aceasta

solut ie admisibila de baza la o alta solut ie admisibila de baza.
Consideram ca elementul pivot este
1
,
m+1
si efectuam transformarile elementare care ne conduc la
partea a doua a tabelului de mai sus. Prima condit ie asupra pivotului este:
1
,
m+1
= 0 .
S-au efectuat urmatoarele transformari elementare:
1)
1
1,m+1
L
1
L
1
;
2) (
2,m+1
) L
1
+L
2
L
2
;
...
m) (
m,m+1
) L
1
+L
m
L
m
.
Acum necunoscutele principale sunt cele care au coloanele reduse si anume x
2
, x
3
..., x
m+1
, celelalte
ind necunoscute secundare.
Noua solutie admisibila de baza este:
X
2
=
1
w+1
2,
m+1
.
.
.
1,m+1

m,m+1
1,m+1
0
.
.
.
0
Solut ia X
2
este solut ie admisibila de baza daca au loc conditiile:
1
,
m+1
0,
2
1,m+1
2,
m+1
0, . . . ,
m
1,m+1

m,m+1
0
. Din prima inegalitate rezulta ca obligatoriu
1
,
m+1
> 0,deci pivotul trebuie sa e pozitiv.
5
Daca
2
,
m+1
0 a doua condit ie este automat indeplinita iar daca
2
,
m+1
> 0 trebuie ca

2
2
,
m+1

1
,
m+1
In mod analog tragem concluzia ca daca
m
,
m+1
> 0 trebuie ca

m
m
,
m+1

1
1
,
m+1
Din inegalitat ile de mai sus deducem cea de a doua condit ie esent iala pentru pivot: raportul dintre
termenul liber
1
si pivotul
1,m+1
este cel mai mic dintre toate rapoartele care se obt in
mpart ind termenii liberi la elementele pozitive corespunzatoare din coloana pivotului, adica
1
,
m+1
este cel mai mic dintre rapoartele

i
i
,
m+1
,cu
i
,
m+1
> 0.
Bibliograe
1. Muresan A.S., Lung R. I., Matematici aplicate in economie (cercetari operationale), Editura Medi-
amira, Cluj-Napoca, 2005
2. Colectiv, Elemente de algebra liniara si analiza matematica pentru economisti, Editura Todesco,
Cluj-Napoca, 2003
UNITATEA 3. Programare liniara
3.1. Formularea problemei canonice
In cadrul domeniului economic sunt adeseantalnite probleme care n formulare matematica sunt niste
probleme de programare liniara.
O rma intent ioneaza sa produca n tipuri de produse stiind ca poate sa utilizeze m tipuri de resurse.
Se cunosc elementele: cantitatile disponibile din ecare resursa pe o perioada precizata (b
i
cantitatea din
resursa R
i
, i = 1, m), beneciile unitare nete pentru ecare produs (c
j
pentru valoricarea unei bucat i
din P
j
, j = 1, n), coecient ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea din resursa R
i
ce se foloseste
pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere sa se determine cantitatile ce urmeaza a realizata din ecare produs x
j
=?, j = 1, n, astfel
ncat sa se obtina beneciul total maxim.
Modelul matematic acestei probleme este:
x
j
=?, j = 1, n astfel ncat
a
11
x
1
+...a
1n
x
n
= b
1
...............................
a
m
1
x
1
+... +a
mn
x
n
= b
m
sistem de restrictii
x
j
0, j = 1, condit ii de nenegativitate
solutie admisibila
de baza.
f = c
1
x
1
+... +c
n
x
n
maxima (funct ia scop, de ecient a).
Problema canonica de programare liniara, n scriere matriciala se prezinta astfel:
Se cauta coloana necunoscutelor X astfel ncat
AX = b,
X 0,
f = C X max
3.2. Rezolvarea problemei canonice
Pentru rezolvarea problemei de programare liniara vom utilita rezultatele obt inute pana acum in
legatura cu solut iile admisibile de baza. Cele doua solutii sunt:
X
1
=
2
..
m
0
..
0
X
2
=
1,m+1
2,
m+1
.
.
.
1,m+1

m,m+1
1,m+1
0
.
.
.
0
1
,
m+1
> 0

1
1
,
m+1
= min
i
,
m+1
,cu
i
,
m+1
> 0.
Calculam pentru cele 2 solut ii X
1
, X
2
valorile funct iei si comparam aceste valori. Avem
6
f (X
1
) = c
1
1
+c
2
2
+... +c
m
m
, si
f (X
2
) = c
2
1
,
m+1
2
,
m+1
+... +c
m
1
,
m+1
m
,
m+1
+
+c
m+1
1
,
m+1
,
f (X
2
) = c
2
2
+... +c
m
m
+c
m+1
1
,
m+1
1
,
m+1
(c
2
2
,
m+1
+... +c
m
m
,
m+1
).
f(X
2
) = f(X
1
) c
1
1
+

1
1
,
m+1
[c
m+1
(c
2
2
,
m+1
+... +c
m
m
,
m+1
)]
f (X
2
) = f (x
1
) +

1
1
,
m+1
c
m+1
not. f
m+1
. .. .
c
1
1
,
m+1
+c
2
2
,
m+1
+... +c
m
m
,
m+1
.
Notam f
m+1
= c
1
1
,
m+1
+c
2
2
,
m+1
+... +c
m
m
,
m+1
. Atunci
f (X
2
) = f (X
1
) +

1
1
,
m+1
(c
m+1
f
m+1
)
In aceasta relatie c
m+1
este coecientul lui x
m+1
care este necunoscuta principala din X
2
. Se vede din
ultima relat ie ca solut ia X
2
este mai buna decat X
1
daca
1
,
m+1
(c
m+1
f
m+1
) > 0
Deoarece

1
1
,m+1
0, pentru ca relat ia de mai sus sa aiba loc trebuie ca (c
m+1
f
m+1
) > 0, adica
c
m+1
> f
m+1
.
In concluzie imbunatat irea este posibila numai atunci cand diferent a (c

m+1
f
m+1
) > 0.Ca
atare condit iile de optimalitate sunt
c
j
f
j
0, j = 1, n.
Tinand cont de toate cele spuse mai sus, putem enunta etapele algoritmului simplex:
Etapa 1. Se determina o solutie admisibila de baza.
Etapa 2. Se verica optimalitatea solutiei. (Daca solutia este optima se trece la etapa 5, daca
nu este optima se trece la etapa 3.)
Etapa 3. Se imbunatateste solutia (alegand o noua necunoscuta principala, aceea pentru care nu
a fost indeplinita conditia de optimalitate).
Etapa 4. Se repeta etapele 2 si 3 (pana cand toate conditiile de optimalitate sunt indeplinite).
Etapa 5. Se scrie solutia optima (necunoscutele principale au valorile corespunzatoare din coloana
termenilor liberi, necunoscutele secundare au toate valoarea egala cu zero, iar valoarea optima a functiei
scop se extrage din tabel).
Bibliograe
2. Colectiv, Elemente de algebra liniara si analiza matematica pentru economisti, Editura Todesco,
Cluj-Napoca, 2003
UNITATEA 4. Problema de repartitie (de transport)
4.1. Formularea problemei
O problema de programare liniara de o structura speciala este problema de repartit ie. La o astfel de
problema se evident iaza grupul de restrict ii care se mparte n doua, condit iile de negativitate
si funct ia scop care de obicei trebuie minimizata.
Pentru comoditate vom scrie necunoscutele cu doi indici n scopul evident ierii celor doua tipuri de
parteneri. Ilustram modelul matematic al unei probleme de repartit ie sub forma unei probleme de trans-
port.
Formularea economica.
7
La m furnizori (producatori) se aa un tip de produs care va solicitat de catre n beneciari (con-
sumatori).
Se cunosc:
-cantitat ile disponibile existente la ecare furnizor, astfel daca furnizorul este F
i
, notam cu a
i
, i =
1, m cantitatea disponibila la furnizorul F
i
;
-cantitatea solicitata de ecare beneciar B
j
, atunci b
j
este cantitatea solicitata, j = 1, n;
-costurile unitare de transport de la ecare furnizor la ecare beneciar c
ij
de la F
i
la B
j
.
Se cer: cantitat ile (x
ij
) ce urmeaza a transportate de la ecare furnizor la ecare beneciar astfel
ncat:
-toata cantitatea disponibila sa e transportata;
-toata cantitatea solicitata de ecare beneciar sa e primita;
-costul total al transportului sa e minim.
Modelul matematic al acestei probleme se va obt ine prin evident ierea tuturor cerint elor formulate
economic prin relat ii matematice. Avem de determinat niste necunoscute care sa satisfaca restrict iile iar
funct ia scop sa aiba valoarea minima.
Observatie. In problema economica formulata nu au fost evident iate din anumite motive si alte
aspecte referitoare la problema de transport, cum ar costurile de achizit ie.
Cautam necunoscutele: x
ij
=?, i = 1, m, j = 1, n astfel ncat
n
j=1
x
ij
= a
i
i = 1, m - toata cantitatea de la F
i
sa e transportata
m
i=1
x
ij
= b
j
j = 1, n - toata cantitatea solicitata de B
j
sa e primita
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n - condit ii de nenegativitate.
f
=
m
i=1
n
j=1
c
ij
x
ij
sa e minima min.
Observatie. La modelul formulat se mai alatura de obicei asa zisa condit ie de echilibrare:
m
i=1
a
i
=
n
j=1
b
j
care arata ca totalul cantitat ilor disponibile coincide cu totalul cantitat ilor necesare solicitate.
Daca problema nu este echilibrata atunci ea se poate echilibra prin considerarea unui furnizor ctiv
n primul caz sau a unui beneciar ctiv n al doilea caz astfel ncat problema sa devina echilibrata.
In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.

Pentru rezolvarea problemei enunt ate se va enunt a un algoritm numit algoritmul distributiv,
etapele caruia se parcurg comod prin considerarea unui tabel asociat problemei de transport. In tabelul
cu doua intrari se evident iaza pe linie datele referitoare la furnizori si pe coloane se evident iaza datele
referitoare la beneciari.
La intersect ia unei linii F
i
cu coloana B
j
apare n tabel ceea ce se numeste ,,casut a cu 4 camere n
ecare camera urmand a nregistrat un anumit element.
B
j
F
i
c
ij
u
i
+v
j
x
ij
Exemplu. La doi furnizori se aa acelasi tip de produs n cantitate 80 buc. la primul (F
1
) si 140
buc. la al doilea (F
2
). Trei beneciari solicita acest produs n cantitat ile 60, 90, 70 bucati. Problema este
echilibrata. In plus costurile unitare de transport sunt prezentate mai jos:
C =
2 3 5
4 1 2
Sa se determine cantitat ile ce vor transportate de la ecare furnizor la beneciari astfel ncat cerint ele
sa e ndeplinite.
Modelul matematic:
x
ij
=? , i = 1, 2, j = 1, 3 astfel ncat
x
11
+x
12
+x
13
= 80
x
21
+x
22
+x
23
= 140
8
x
11
+ x
21
= 60
x
12
+ x
22
= 90
x
13
+ x
23
= 70
x
ij
0 i = 1, 2, j = 1, 3
f = 2 x
11
+ 3 x
12
+ 5x
13
+ 4x
21
+x
22
+ 2x
23
min
Tabelul asociat acestei probleme:
BF B
1
B
2
B
3
Cant
F
i
2
x
11
3
x
12
5
x
13
80
F
2
14
x
21
1
x
22
2
x
23
140
Cant 60 90 70 220220
4.2. Rezolvarea problemei de transport
Modelul matematic al problemei de transport x
ij
=? , i = 1, m, j = 1, n (m - furnizori, n -
beneciari) astfel ncat:
n
j=1
x
ij
= a
i
i = 1, m
m
i=1
x
ij
= b
j
j = 1, n
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n
f =
m
i=1
n
j=1
c
ij
x
ij
min.
cu condit ia de echilibru:
m
i=1
a
i
=
n
j=1
b
j
Examinand modelul matematic rezulta ca avem mn necunoscute si m+n ecuat ii. Vom avea m+n1
ecuat ii principale (din cauza condit iilor de echilibru rezulta ca o ecuat ie e secundara)
Din cele mn necunoscute numai m+n1 vor necunoscute principale, toate celelalte ind necunos-
cute secundare.
Cum determinam care sunt necunoscutele principale?
Utilizam n continuare o metoda de a gasi necunoscutele principale (m + n 1 ) prin asocierea la
problema de transport a tabelului cu doua intrari. Pe linii vom preciza toate datele referitoare la furnizori
iar pe coloane vom trece toate elementele ce corespund beneciarilor. La interect tia liniei de indice i vom
trece datele despre F
i
(furnizorii F
i
) iar pe coloane cu indice j datele despre beneciarul B
j
. La intersect ia
(i, j) vom avea n tabel o asa zisa ,,casut a cu 4 camere
c
ij
u
i
+v
j
x
ij
Avem 2 3 = 6 - necunoscute; 2 + 3 = 5 - restrict ii; 2 + 3 1 = 4 - necunoscute principale.
Algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemelor de transport
este similar cu algoritmul simplex, etapele ind ca formulare teoretica identice, diferind doar n modul
lor concret de parcurgere.
Algoritmul distributiv:
Etapa 1. Se determina o solut ie init iala de baza.
Etapa 2. Se verica optimalitatea solut iei.
Etapa 3. Se mbunatat este solut ia.
Etapa 4. Se repeta etapele 2;3 pana cand toate condit iile de optimalitate vor ndeplinite.
Etapa 5. Se scrie solut ia optima si se calculeaza valoarea minima a lui f.
Metoda de determinare a unei solut ii init iale de baza
(Metoda Nord-Vest) Atribuim valori necunoscutelor problemei n ordinea N-V din tabelul asociat
problemei de transport sau n subtabelele ramase. Incepem cu x
11
= min a
1
, b
1
= 60.In acest caz
x
21
trebuie sa ia valoarea 0, devenind necunoscuta secundara. Continuam completarea tabelului cu colt ul
NV ramas liber, adica x
12
= min a
1
b
1
, b
2
= 20 (scadem din valoarea lui a
1
pe x
11
-se considera ca
9
furnizorul F
1
trimite catre beneciarul B
1
60 de bucat i, ramanand n stoc doar cu 20). Rat ionamentul
continua n acelasi mod.
Ilustram n tabelul de solut ii calculele si rat ionamentele precizate mai sus.
v
1
= 2 v
2
= 3 v
3
= 4
u
1
= 0
2 2
60
3 3
20
5 4
80 20 0
u
2
= 2
4 0
1 1
70
2 2
70
140 70 0
60 90 70
0 70 0
0
Convenim ca n tabelul de solut ii necunoscutele secundare sa le nscriem cu punct (valorile lor sunt
zero). Casut ele ocupate sunt casut ele ce corespund necunoscutelor principale (acelea la care am nscris
valorile). Celelalte casut e (cu ) care corespund necunoscutelor secundare se numesc casut e libere.
Pentru Etapa 2, vericarea optimalitat ii se face cu ajutorul unor necunoscute ,,duale:
u
i
care corespund furnizorilor
v
j
care corespund beneciarilor
Aceste necunoscute sunt solut ii ale sistemului de ecuat ii
u
i
+v
j
= c
ij
, unde indicii i si j sunt ai necunoscutelor principale (casut e ocupate).
Condit ia de optimalitate: trebuie sa aiba loc inegalitatile
c
ij
u
i
+v
j
, unde indicii i si j sunt ai necunoscutelor secundare (casut ele libere).
Daca toate condit iile de optimalitate vor ndeplinite atunci de la etapa a 2-a a algoritmului distributiv
se trece la etapa a 5-a .
Daca nsa cel put in o condit ie de optimalitate nu este ndeplinita atunci se va trece la etapa a 3-a (de
mbunatat ire).
La exemplul nostru avem urmatorul sistem:
u
1
+v
1
= 2
u
1
+v
2
= 3
u
2
+v
2
= 1
u
2
+v
3
= 2
4 necunoscute principale = 4 ecuat ii; 5 necunoscute
In cazul general sistemul u
i
+ v
j
= c
ij
, are m + n 1 ecuat ii (cate necunoscute principale avem)
cu m + n necunoscute. Avem o necunoscuta duala secundara careia i putem da orice valoare. Pentru
comoditate i se da valoarea zero si astfel se va putea rezolva sistemul obt inandu-se o solut ie.
In exemplul nostru presupunem u
1
= 0 =v
1
= 2, v
2
= 3, u
2
= 2, v
3
= 4.
Calculul pentru obt inerea acestor valori ale necunoscutelor duale se poate face pe tabel.
Se testeaza optimalitatea solut iei gasite. Pentru aceasta vom calcula sumele u
i
+v
j
n casut ele libere.
c
ij
u
i
+v
j
, x
ij
necunoscute secundare
5 4
4 0
= sunt ndeplinite condit iile de optimalitate astfel

ncat se va trece direct la la etapa a 5-a.
Scriem solut ia optima:
x
opt
=
60 20 0
0 70 70
f
min
= 120 + 60 + 70 + 140 = 390(costul total minim al transportului).
Etapa 3. Daca cel put in o condit ie de optimalitate nu este ndeplinita c
i
0
j
0
< u
i
0
+ v
j
0
nseamna
ca solut ia nu este optima si ea trebuie mbunatat ita n sensul ca necunocuta secundara x
i
0
j
0
(care are
valoarea zero), trebuie sa devina necunoscuta principala. Aceasta se realizeaza prin adunarea la zero a
unei cantitat i unde se determina astfel ncat toate ecuat iile care au necunoscuta x
i
0
j
0
sa ramana
satisfacute, x
i
0
j
0
= 0 +.
10
Deci daca se aduna ntr-un loc atunci trebuie sa se scada din alt loc.Sigur scaderile se vor putea
face doar de la necunoscutele care au valori pozitive (sunt necunoscute principale). De fapt acestor operat ii
de adunare / scadere se vor face ntr-un asa zis ,,ciclu de casut e format dintr-o succesiune de casut e,
prima de la care se pleaca ind casut a libera, toate celelalte ind casut e ocupate.

In acest mod se obt ine
o noua solut ie care este mai buna decat vechea solut ie, adica valoarea funct iei pentru noua solut ie este
mai mica decat valoarea funct iei pentru solut ia anterioara.
Exemplu. Sa se rezolve problema de transport data prin tabelul:
v
1
= 1 v
2
= 5 v
3
= 10
u
1
= 3
4 4
100
2 8
3 13
100
u
2
= 0
1 1
50
5 5
250
2 10
+
300 250
u
3
= 3
3 2
2 2
+ 0
7 7
200
200
150 250 200
50 0
atent ie la x
ij
= x
32
= 0, necunoscuta principala. Trebuie sa e m + n 1 - necunoscute principale.
Am gasit o solutie initiala. Avem
f
1
= 400 + 50 + 1250 + 1400 = 3100
Etapa 2. Vericam optimalitatea (efectuand calculele direct pe tabel). Deoarece 2 10 este fals, solutia
nu este optima, deci trebuie facuta imbunatatirea (etapa a 3-a), adica acel zero (punctul din casut a
libera) trebuie modicat. Pentru aceasta vom adauga (
0 + ). si vom scadea () un total de 200 care

este minimul din casutele notate cu . (Plec de la casut a libera merg pe linii / coloane t inand seama ca
daca adun ceva pe o coloana trebuie sa scad din alta parte).
=? (dar nu pot scadea mai mult decat 200 ....se ia minim de la casut ele notate cu
0 pentru
a nu face ca unele valori sa devina negative) =..sol. = = 200 = vericam optimalitatea
Obtinem o noua solutie. Etapa a 4-a consta in repetarea etapelor 2 si 3. Astfel avem:
v
1
= 4 v
2
= 8 v
3
= 5
u
1
= 0
4 4
100
2 8
0
3 5
u
2
= 3
1 1
+ 50
5 5
- 50
2 2
200
u
3
= 6
3 2
2 2
200
7 1
Deoarece 28 este fals, solutia imbunatatita nu este optima, iar f

2
= 1500. Continuam succesiv (conform
cu etapa a 4-a) si obt inem urmatoarele tabele :
= 50
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 5
u
1
= 0
4 4
50
2 2
50
3 5
+
u
2
= 3
1 1
+ 100
5 1
2 2
200
u
3
= 0
3 4
2 2
200
7 5
= 50
v
1
= 0 v
2
= 0 v
3
= 1
u
1
= 2
4 2
2 2
50
3 3
50
u
2
= 1
1 1
150
5 1
2 2
150
u
3
= 2
3 2
2 2
200
7 3
11
Solutia este optima si trecem deci la Etapa 5.
X
opt
=
0 50 50
150 0 150
0 200 0
f
min
= 100 + 150 + 150 + 300 + 400 = 1100 u.m
Bibliograe
Probleme rezolvate
Problema 1. Folosind metoda eliminarii complete sa se rezolve urmatorul sistem de ecuatii:
2x
1
+x
2
+3x
3
= 2
x
1
x
2
+ x
3
= 2
x
1
+ x
3
= 1
.
Rezolvare. Vom reduce pe rand coloanele matricii asociate sistemului alegand elementele pivot nu-
mere pozitive intotdeauna de pe o linie sau coloane de pe care nu au mai fost alese alte elemente pivot.
Vom aseza matricea sistemului intr-un tabel in felul urmator:
b x
1
x
2
x
2
Transformarea:
I. 2 2 1 3
2 1 1 1 L
1
+L
2
L
2
1 1 0 1
II. 2 2 1 3 (3)L
3
+L
1
L
1
4 3 0 4 (4)L
3
+L
2
L
2
1 1 0 1
III. 1 5 1 0
1
7
L
2
L
2
0 7 0 0 (5)L
2
+L
1
L
1
1 1 0 1 L
2
+L
3
L
3
IV. 1 0 1 0
0 1 0 0
1 0 0 1
..
Prin transformarile elementare efectuate am obtinut o matrice echivalenta cu matricea sistemului, de
forma:
A

A
0 1 0
1 0 0
0 0 1
1
0
1
Din aceasta matrice ne este usor sa citim solutia (unica, sistemul este compatibil determinat):
x
1
= 0
x
2
= 1
x
3
= 1
.
Problema 2. Sa se rezolve urmatorul sistem de ecuatii:
2x
1
+ x
2
x
3
= 0
x
1
x
2
+ 4x
3
= 3
.
Rezolvare. Vom folosi metoda eliminarii complete:
b x
1
x
2
x
3
I. 0 2 1 1
3 1 1 4
II. 0 2 1 1
3 3 0 3
III. 2 0 1 3
1 1 0 1
..
12
In tabelul III observam ca nu a mai ramas nici o line de pe care sa alegem element pivot. Sistemul nostru
a fost redus la un sistem echivalent de forma:
x
2
3x
3
= 2
x
1
+ x
3
= 1
Sistemul este compatibil nedeterminat, x
3
(a carui coloana nu a fost redusa) este necunoscuta secundara
iar solutia se scrie astfel:

x
1
= + 1
x
2
= 3 2
x
3
= R
..
Problema 3. Sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare:
x
1
x
2
+ x
3
= 6
2x
1
+ x
2
x
3
= 7
x
1
+ x
2
x
3
= 10
..
Rezolvare. Folosim metoda eliminarii complete:
b x
1
x
2
x
3
I. 6 1 1 1
7 2 1 1
10 1 1 1
II. 6 1 1 1
13 3 0 0
16 2 0 0
III. 2 0 1 1
11 0 0 0
8 1 0 0
Dupa cum se observa in tabelul III nu mai putem alege pivot si de pe lina a 2-a deoarece toate elementele
sale sunt nule. In aceasta situatie vericam coloana termenilor liberi. Daca si acolo avem tot zero, atunci
inseamna ca ecuatia corespunzatoare liniei respective este o ecuatie secundara. Daca insa termenul liber
corespunzator nu ese nul, ca si in cazul nostru, inseamna ca avem o situatie imposibila, ecuatia respectiva
ind de forma:
0 = 11.
Spunem ca sistemul este incompatibil.
Problema 4. Sa se rezolve sistemul:
x
1
+ x
2
+ x
3
= 2a + 1
x
1
x
2
x
3
= 1
2x
1
+ x
2
2x
3
= 2 3b
..
a, b numere reale.
Rezolvare. Construim tabelul corespunzator sistemului:
b x
1
x
2
x
3
I. 2a + 1 1 1 1
1 1 1 1
2 3b 2 1 2
II. 2a + 1 1 1 1
2a + 2 2 0 0
1 2a 3b 1 0 3
III. a 0 1 1
a + 1 1 0 0
3a 3b 0 0 3
IV b 0 1 0
a + 1 1 0 0
a +b 0 0 1
13
Citim solutia din tabelul IV si avem:
x
1
= a + 1
x
2
= b
x
3
= a +b
..
Problema 5. Sa se determine o solutie admisibila de baza pentru urmatorul sistem de ecuatii liniare:
2x
1
+ 3x
2
x
3
= 9
x
1
x
2
+ x
3
= 2
..
Rezolvare. Pentru gasirea unei solutii admisibile de baza elementul pivot trebuie ales astfel incat
sa respecte cele doua reguli: sa e strict pozitiv si raportul intre termenul liber si pivot sa e minimul
rapoartelor dintre termenii liberi si celalte elemente pozitive corespunzatoare de pe coloana sa.
b x
1
x
2
x
3
Rapoarte
I. 9 2 3 1
9
2
= 4. 5
2 1 1 1
2
1
= 2.0
II. 5 0 5 3
5
5
= 1
2 1 1 1 -
III. 1 0 1 3/5
3 1 0 2/5
In primul tabel (I.), pentru a alege un element pivot din prima coloana, vom construi rapoartele dintre
termenii liberi si elementele coloanei:
9
2
si
2
1
. Il alegem pe cel cu valoarea cea mai mica, adica
2
1
, deci
element pivot va 1. In tabelul al doilea putem alege element pivot de pe coloana lui x
2
sau a lui x
3
.
In coloana lui x
2
avem o singura varianta de algere a pivotului, deoarece avem un singur element pozitiv
pe coloana. Tabelul III ne furnizeaza o solutie admisibila de baza pe care o citim astfel: necunoscutele
secundare (corespunzatoare coloanelor nereduse) vor lua valoarea 0, iar cele principale (corespunzatoare
coloanelor reduse) se citesc de pe coloana termenilor liberi. Astfel, o solutie de baza a sistemului va :
x
1
= 3
x
2
= 1
x
3
= 0 - necunoscuta secundara
..
Problema 6. Sa se rezolve urmatoarea problema de programare liniara:
x
1
+ 2x
2
+ 2x
3
x
4
= 6
x
1
+ x
2
+ 2x
4
= 5
2x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
= 8
x
j
0, j = 1, 4
f = 2x
1
+x
2
+ 5x
3
+ 3x
4
max
Rezolvare. Vom rezolva problema folosind algoritmul simplex. Vom construi un tabel similar cu cel
pentru rezolvarea sistemelor de ecuat ii, doar ca vom mai adauga niste linii si niste coloane:
- deasupra coloanelor corespunzatoare necunoscutelor mai adaugam o linie care sa cont ina valorile
coecient ilor funct iei f corespunzatoare ecarei necunoscute.
- n stanga tabelului vom mai adauga doua coloane, una n care vom trece necunoscutele principale
gasite iar cealalta n care vom scrie coecient ii funct iei corespunzatori acestor necunoscute principale.
Primul tabel va arata n felul urmator:
2 1 5 3
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
6 1 2 2 1
5 1 1 0 2
8 2 1 1 1
Pentru nceput nu vom completa coloana B a necunoscutelor principale deoarece nu avemn matricea
sistemului nici o coloana redusa (nici o necunoscuta nu este inca principala).
14
Trecem acum la prima etapa a algoritmului simplex, adica determinarea unei solut ii admisibile de
baza. Pentru aceasta vom avea n vedere ca elementul pivot sa respecte cele doua reguli: sa e pozitiv iar
raportul dintre termenul liber si pivot sa e minimul rapoartelor similare de pe coloana respectiva:
2 1 5 3
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
Rapoarte:
6 1 2 2 1
6
2
= 3
I 5 1 1 0 2
5
1
= 5
8 2 1 1 1
1 x
2
3 1/2 1 1 1/2
3
1
2
= 6
II 2 1/2 0 1 5/2
2
1
2
= 4
11 5/2 0 2 1/2
11
5
2
=
22
5
1 x
2
1 0 1 2 3
1
2
III 2 x
1
4 1 0 2 5
1 0 0 7 12 1/7
1 x
2
5/7 0 1 0 3/7
5
3
IV 2 x
1
30/7 1 0 0 11/7
30
11
5 x
3
1/7 0 0 1 12/7
f
j
10 2 1 5 5
c
j
f
j
0 0 0 8
3 x
4
5/3 0 7/3 0 1
V 2 x
1
5/3 0 7/3 0 1
5 x
3
3 0 4 1 0
f
i
70/3 2 59/3 5 3
c
j
f
j
0 56/3 0 0
In tabelul IV observam ca s-a determinat o prima solut ie admisibila de baza. Se trece de aceea la etapa
urmatoare a algoritmului, adica la vericarea optimalitat ii acestei solut ii. Pentru aceasta avem nevoie sa
calculam diferent ele c
j
f
j
, unde c
j
- coecientul lui x
j
n f iar f
j
se calculeaza ca si suma produselor
elementelor de pe coloana coecient ilor bazei C
B
si elementele ecarei coloane j, j = 1, 4.
Se observa ca n tabel vom trece o linie noua pentru valorile lui f
j
si nca una pentru diferent ele
c
j
f
j
. Pe linia lui f
j
si coloana termenilor liberi vom obt ine valoarea funct iei f pentru solut ia testata.
Daca solut ia ar optima atunci toate diferent ele c
j
f
j
ar trebui sa e negative. Se observa nsa ca
pe coloana lui x
4
, c
4
f
4
= 8 > 0. Trecem la urmatoarea etapa, adica mbunatat irea solut iei de baza
gasite. Acest lucru se realizeaza prin reducerea coloanei pentru care avem diferent a c
j
f
j
pozitiva (n
cazul nostru coloana lui x
4
), alegand elementul pivot cu respectarea celor doua reguli.
In tabelul V obt inem astfel o noua solut ie admisibila de baza. Calculand si pentru aceasta diferent ele
c
j
f
j
constatam ca sunt toate negative sau zero, de unde deducem ca noua solut ie obt inuta este optima.
O ,,citim din tabelul V t inand cont de faptul ca necunoscutele principale vor lua valorile corespunzatoare
de pe coloana termenilor liberi, adica x
1
=
5
3
, x
3
= 3 si x
4
=
5
3
iar cele secundare, n cazul nostru x
2
va
zero. Solut ia optima se scrie:
X
t
opt
=
5
3
, 0, 3,
5
3
Valoarea optima a funct iei apare n tabelul V pe linia lui f

j
si coloana termenilor liberi:
f (x
opt
) = f
max
=
70
3
.
Problema 7. Sa se rezolve problema de programare liniara canonica:
3x
1
+x
3
+ 6x
4
= 11
2x
2
x
3
+ 4x
4
= 8
3x
1
x
3
+ 4x
4
= 8
x
j
0, j = 1, 4
f = 4x
1
+ 2x
2
x
3
+ 4x
4
15
Rezolvare. Vom folosi algoritmul simplex:
4 2 1 4
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
11 3 0 1 6
I 8 0 2 1 4
8
2
8 3 0 1 4
11 3 0 1 6
II 2 x
2
4 0 1 1/2 2
8 3 0 1 4 8/3
19 0 0 0 10 19/10 = 1, 9
III 2 x
2
4 0 1 1/2 2 4/2 = 2
4 x
1
8/3 1 0 1/3 4/3 8/4 = 2
4 x
4
19/10 0 0 0 1
IV 2 x
2
1/5 0 1 1/2 0
4 x
1
2/15 1 0 1/3 0
f
j
128
15
4 2
7
3
4
c
j
f
j
0 0 4/3 0
In tabelul IV obt inem o solut ie admisibila de baza a carei optimalitate o vericam. Observamnsa ca
pe coloana lui x
3
diferent a c
3
f
3
=
4
3
> 0 deci solut ia nu e optima. Daca nsa vrem sa o mbunatat im
observam nsa ca pe coloana lui x
3
nu e nici un element pozitiv care sa poata ales pivot. Ne aam
ntr-un caz special n care funct ia de optimizat are maxim innit.
Observat ie: Chiar daca mai avem si alte diferent e pozitive pentru care coloanele corespunzatoare
ne pot furniza un element pivot, existent a unei singure coloane pentru care diferent a c
j
f
j
e pozitiva
iar elementele coloanei sunt negative implica faptul ca maximul funct iei e innit.
x
1
+ 3x
2
+x
3
+x
4
= 7
x
1
+x
2
+ 2x
3
+x
4
= 7
3x
1
+ 2x
2
+x
3
= 8
x
j
0, j = 1, 4
f = 5x
1
+x
2
+ 4x
3
+ 2x
4
max
Rezolvare. Aplicam algoritmul simplex
5 1 4 2
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
7 1 3 1 1 7/1 = 7
I 7 1 1 2 1 7/2 = 3, 5
8 3 2 1 0 8/1 = 8
7/2 1/2 5/2 0 1/2 7/5
II 4 x
3
7/2 1/2 1/2 1 1/2 7/1
9/2 5/2 3/2 0 1/2 9/3
1 x
2
7/5 1/5 1 0 1/5 7/1
III 4 x
3
14/5 2/5 0 1 2/5 14/2 = 7
12/5
11/5
0 0 4/5 12/11
1 x
2
13/11 0 1 0 3/11 13/3
IV 4 x
3
26/11 0 0 1 6/11 13/3
5 x
1
12/11 1 0 0 4/11
f
j
177
11
5 1 4 7/11
c
j
f
j
0 0 0 15/11
1 x
2
0 0 1 1/2 0
V 2 x
4
13/3 0 0 11/6 1
5 x
1
8/3 1 0 2/3 0
f
i
22 5 1
39
6
2
c
j
f
j
0 0
15
6
0
16
In tabelul IV observam ca rapoartele minime necesare pentru alegerea pivotului sunt egale intre ele.
In acest caz, pentru a alege pivotul vom folosi ordonarea lexicograca pentru a compara cele doua
linii. Pentru aceasta vom scrie cele doua linii, ecare mpart ita la posibilul pivot corespunzator:
L
1
=
0,
11
3
, 0, 1
si L
2
=
0, 0,
11
6
, 1
In ordonarea lexicograca se compara elementele celor doua linii 2 cate 2. Este declarata mai mica si
aleasa ca si linie pivot linia pentru care apare primul element mai mic decat corespondentul sau de pe
cealalta linie.
In cazul nostru avem 0 = 0,
11
3
> 0 de unde rezulta ca linia a doua e mai mica n ordine lexicologica
decat prima si deci alegem pivot pe
6
11
. Solut ia gasita n tabelul V este optima deoarece toate diferent ele
c
j
f
j
sunt negative. Citim solut ia si avem:
X
t
opt
=
8
3
, 0, 0,
13
3
iar
f
max
= 22
Observat ie: Faptul ca am avut nevoie de ordonarea lexicograca pentru a alege ntre 2 rapoarte
minime egale ne indica faptul ca solut ia pe care o vom obt ine este degenerata, adica vom avea ne-
cunoscute principale cu valoarea zero. Intr-adevar, n x
opt
avem x
2
= 0 chiar daca x
2
este necunoscuta
principala.
3x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
+x
4
+ 2x
5
= 10
x
2
+x
1
+ 2x
3
6x
4
+ 3x
5
= 5
x
1
+x
2
+x
3
2x
4
+ 2x
5
= 4
x
j
0, j = 1, 5
f = 5x
1
+ 4x
2
+ 8x
3
+ 2x
4
+ 3x
5
max
Rezolvare. Folosim algoritmul simplex
5 4 8 2 3
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
10 3 2 3 1 2 10/2
I 5 1 1 2 6 3 5/1
4 1 1 1 2 2 4/1
2 1 0 1 5 2 2/1
II 1 2 0 1 4 1
4 x
2
4 1 1 1 2 2 4/1
5 x
1
2 1 0 1 5 2 2/1
III 5 0 0 3 6 3 5/3
4 x
2
2 0 1 0 7 4
5 x
1
1/3 1 0 0 3 1
IV 8 x
3
5/3 0 0 1 2 1
4 x
2
2 0 1 0 7 4 2/4
f
j
23 5 4 8 3 3
c
j
f
j
0 0 0 1 0
5 x
1
5/6 1 1/4 0 5/4 0
V 8 x
3
13/6 0 1/4 1 1/4 0
3 x
5
1/2 0 1/4 0 7/4 1
f
j
23 5 4 8 3 3
c
j
f
j
0 0 0 1 0
17
Observam ca n tabelul IV solut ia admisibila de baza obt inuta este solut ia optima, deoarece toate
diferent ele c
j
f
j
sunt negative. Putem scrie aceasta solut ie
X
t
opt 1
=
1
3
, 2,
5
3
, 0, 0
iar
f
max
= 23
Studiind linia c
j
f
j
observam ca pe coloana necunoscutei secundare x
5
avem c
5
f
5
= 0. Acest
lucru indica faptul ca problema are mai multe solut ii optime pe care le putem gasi reducand coloana lui
x
5
.
Observat ie: Intodeauna cand numarul zerourilor de pe linia c
j
f
j
, n cazul unei solut ii optime, este
mai mare decat numarul necunoscutelor principale nseamna ca problema poate avea mai multe solut ii
optime.
Reducand coloana lui x
5
obt inem o noua solut ie:
X
t
opt 2
=
5
6
, 0,
13
6
, 0,
1
2
pentru care valoarea funct iei f este tot 23.

Observat ie: Solut ia generala a problemei de programare liniara se scrie ca si combinat ie liniara
convexa a solut iilor optime.
In cazul nostru solut ia generala se scrie:
X
t
opt
=
1
X
t
opt 1
+
2
X
t
opt 2
,
1
,
2
0,
1
+
2
= 1
adica
X
t
opt
=
1
3
+
5
2
6
, 2
1
,
5
1
3
+
13
2
6
, 0,

2
2
iar
f
max
= 23
Problema 10. Sa se rezolve urmatoarea problema de programare liniara generala:
2x
1
+ x
2
+ x
3
50
x
1
+ 4x
2
+ x
4
60
x
1
+ x
4
= 15
x
3
+ x
4
= 20
x
j
0, j = 1, 4
f = 2x
3
5x
4
maxima
.
Rezolvare. Observam ca diferenta dintre forma in care este prezentata problema data si forma
canonica a problemei de programare liniara consta in acest caz in faptul ca in sistem apar atat ecuatii cat
si inecuatii. Deoarece nu putem aplica algoritmul simplex decat pentru problema canonica de programare
liniara, va trebui sa transformam problema data intr-una echivalenta, dar scrisa in forma canonica. Pentru
aceasta vom transforma inecuatiile in ecuatii introducand niste variabile noi, de compensare in ecare
inecuatie. Variabilele de compensare trebuie sa se supuna conditiilor de nenegativitate, si de aceea, in
functie de semnul inecuatiilor, le vom aduna sau le vom scadea la membrul stang al inecuatiei pentru a
obtine egalitate.
Astfel, in prima inecuatie vom adauga variabila de compensare x
5
iar in a doua x
6
. Problema noastra
va deveni:

2x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
5
= 50
x
1
+ 4x
2
+ x
4
+ x
6
= 60
x
1
+ x
4
= 15
x
3
+ x
4
= 20
x
j
0, j = 1, 6
f = 2x
3
5x
4
maxima
.
Obsevam ca variabilele de compensare nu modica expresia functiei de optimizat.
18
Avand acum problema scrisa in forma canonica, putem sa aplicam algoritmul simplex:
0 0 2 5 0 0 Rapoarte
c
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
x
6
I 0 x
5
50 2 1 1 0 1 0
50
2
= 25
0 x
6
60 1 4 0 1 0 1 -
15 1 0 0 1 0 0
15
1
= 15
12 0 0 1 1 0 0 -
II. 0 x
5
20 0 1 1 2 1 0
20
1
= 20
0 x
6
75 0 4 0 2 0 1
0 x
1
15 1 0 0 1 0 0
20 0 0 1 1 0 0
20
1
= 20
III. 0 x
5
0 0 1 0 3 1 0
0
1
= 0
0 x
6
75 0 4 0 2 0 1
75
4
0 x
1
15 1 0 0 1 0 0 -
2 x
3
20 0 0 1 1 0 0 -
f
j
40 0 0 2 2 0 0
c
j
f
j
0 0 0 7 0 0
IV. 0 x
2
0 0 1 0 3 1 0
0 x
6
75 0 0 0 14 4 1
0 x
1
15 1 0 0 1 0 0
2 x
3
20 0 0 1 1 0 0
f
j
40 0 0 2 2 0 0
c
j
f
j
0 0 0 7 0 0
In tabelul numarul II observam ca solutia problemei este degenerata, deoarece avem rapoarte minime
egale. Pentru alegerea pivotului am aplicat ordonarea lexicograca. Din tabelul III, datorita faptului
ca avem mai multe zerouri pe linia diferentelor c
j
f
j
decat numarul de coloane reduse, deducem ca
problema s-ar putea sa aiba mai multe solutii. Prin reducerea coloanei respective observam ca solutia nu
se modica. Astfel, avem:
X
t
optim
= (15, 0, 20, 0, 0, 75) si f
max
= 40.
Observatie. Problema generala in care se cere minimul functiei obiectiv se rezolva in acelasi mod
doar ca vom schimba conditia de optimalitate, adica o solutie va optima daca toate diferentele c
j
f
j
sunt 0.
Problema 11. Sa se rezolve problema de transport data in tabelul:
4 2 1
40
2 1 3
25
10 35 20
Rezolvare. In primul rand, vericam daca problema data este echilibrata. Avem
10 + 35 + 20 = 40 + 25 = 65.
In acest caz putem aplica algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemei de transport. Vom folosi
metoda Nord-Vest pentru determinarea unei solutii initiale a problemei:
4
10
2
30
1
40 30 0
2
1
5
3
20
25 20 0
10 35 20
0 5 0
0
In continuare vericam optimalitatea solutiei rezolvand sistemul de ecuatii de forma
u
i
+v
j
= c
ij,
19
x
ij
sunt necunoscutele principale. In cazul nostru acest sistem are 2 + 3 1 = 4 ecuatii si 2 + 3 = 5
necunoscute. Inseamna ca putem alege una din necunoscute ca ind secundara si sa-i dam o valoare
oarecare. Pentru comoditate ii dam valoarea 0 lui u
1
. Tot pentru comoditate vom rezolva sistemul de
ecuatii direct pe tabel, scriind pe bordura din stanga a tabelului valorile lui u
i
iar deasupra tabelului
valorile pentru v
j
. Pentru rezolvarea sistemului aam pe rand ecare necunoscuta pornind de la cea la
care i-am dat valoare si avand grija ca pentru casutele ocupate sa aiba loc egalitatea u
i
+ v
j
= c
ij
. Pe
masura ce aam valorile lui u
i
si v
j
completam coltul din dreapta sus al ecarei casute ocupate cu suma
lor u
i
+v
j
.
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 4
u
1
= 0
4 4
10
2 2
- 30
1 4
+
40 30 0
u
2
= 1
2 3
1 1
+ 5
3 3
- 20
25 20 0
10 35 20
0 5 0
0
Dupa rezolvarea sistemului vom completa si pentru casutele neocupate coltul din dreapta sus cu
sumele u
i
+v
j
. Solutia determinata este optima daca pentru toate casutele neocupate avem inegalitatea
u
i
+v
j
c
ij
. Vericam asadar casutele neocupate (cu punct) si constatam ca avem u
1
+v
3
= 4 > 1 = c
13
si u
2
+v
1
= 3 > 2 = c
21
. Deducem ca solutia nu este optima, deci trebuie sa o imbunatatim.
Imbunatatirea solutie se face pornind de la casuta libera care nu satisface conditia de optimalitate
si diferenta dintre u
i
+ v
j
si c
ij
este cea mai mare. In cazul nostru, aceasta este casuta (1, 3). Formam
ciclul pornind de la aceasta casuta, trecand pe linii sau pe coloane doar prin casute ocupate si marcand
alternativ cu + si casutele prin care trecem. Cautam minimul valorilor din casutele cu semn , adica
min30, 20 = 20. Aceasta este valoarea pe care o vom adauga, respectiv scadea din casutele ciclului
pentru a obtine o solutie imbunatatita. Intr-una din casutele ciclului va ramane valoarea 0. In loc de
0 vom trece , necunoscuta respectiva va deveni necunoscuta secundara, iar necunoscuta de la care am
pornit ciclul va deveni necunoscuta principala. Urmatorul tabel va arata in forma:
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 1
u
1
= 0
4 4
- 10
2 2
+ 10
1 4
20
u
2
= 1
2 3
+
1 1
- 25
3 0
Vericam optimalitatea noii solutii si constatam ca inca nu am ajuns la nal deoarece in casuta (2, 1)
avem u
2
+v
1
c
21
(2 < 3). Pornim un ciclu de la aceasta casuta si trecem la solutia urmatoare adunand,
respectiv scazand valorilor din casutele din ciclu pe = 10 = min10, 25.
v
1
= 3 v
2
= 2 v
3
= 1
u
1
= 0
4 3
2 2
20
1 1
20
u
2
= 1
2 2
10
1 1
15
3 0
Pentru noua solutie se verica conditiile de optimalitate, asadar putem scrie solutia
X
optim
=
0 20 20
10 15 0
pentru care costul total de transport este minim, si anume:

f
min
= 2 20 + 1 20 + 2 10 + 1 15 = 95.
20
Problema 12. Sa se rezolve problema de transport data in tabelul:
4 2 5 1
110
6 5 4 4
170
6 8 1 5
140
50 150 70 150
..
Rezolvare. In primul rand vericam daca problema este echilibrata. Avem:
50 + 150 + 70 + 150 = 110 + 170 + 140 = 420.
Putem sa aplicam algoritmul distributiv. La primul pas determinam o solutie a problemei folosind metoda
Nord-Vest.
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 1 v
4
= 1
u
1
= 0
4 4
50
2 2
60
5 1
1 1
110 60 0
u
2
= 3
6 7
5 5
90
4 4
- 70
4 4
+ 10
170 80 10 0
u
3
= 4
6 8
8 6
1 5
+
5 5
- 140
140 0
50 150 70 150
0 90 0 140
0 0
Constatam ca solutia gasita nu este optima asa ca vom aplica procedeul de imbunatatire. Vom forma
un ciclu pornind de la casuta (3,3), trecand doar prin casute ocupate, mergand pe linii si pe coloane
si marcand alternativ ecare casuta cu +, respectiv . Alegem minimul valorilor din casutele cu semn
negativ = 70 si trecem la tabelul urmator adaugand, respectiv scazand din casutele ciclului in functie
de semnul ecareia.
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 3 v
4
= 1
u
1
= 0
4 4
- 50
2 2
+ 60
5 -3
1 1
u
2
= 3
6 7
5 5
- 90
4 0
4 4
+ 80
u
3
= 4
6 8
+
8 6
1 1
70
5 5
- 70
Nu am gasit inca solutia optima asa ca vom continua procesul de imbunatatire. Formam ciclul pornind
de la casuta (3,1) si trecand prin (1,1), (1,2), (2,2),(2,4) si (3,4). Avem = 50 si putem trece la solutia
urmatoare:
v
1
= 2 v
2
= 2 v
3
= 3 v
4
= 1
u
1
= 0
4 2
2 2
- 110
5 -3
1 1
+
u
2
= 3
6 5
5 5
+ 40
4 0
4 4
- 130
u
3
= 4
6 6
50
8 6
1 1
70
5 5
20
Solutia gasita este optima:
X
optim1
=
0 110 0 0
0 40 0 130
50 0 70 20
iar
f
min
= 220 + 200 + 520 + 300 + 70 + 100 = 1410.
21
Faptul ca in casuta (1,4) avem egalitatea u
1
+v
4
= c
14
(1=1) inseamna ca problema poate avea mai
multe solutii optime (la fel de bune). Pentru a determina si cealalta solutie vom modica solutia obtinuta
pornind ciclul de casute de la cea in care are loc egalitatea ( u
i
+v
j
= c
ij
). Obtinem o noua solutie
v
1
= 2 v
2
= 2 v
3
= 3 v
4
= 1
u
1
= 0
4 2
2 2
5 -3
1 1
110
u
2
= 3
6 5
5 5
150
4 0
4 4
20
u
3
= 4
6 6
50
8 6
1 1
70
5 5
20
care este tot optima:
X
optim2
=
0 0 0 110
0 150 0 20
50 0 70 20
.
Putem verica acest lucru calculand valoarea lui f pentru X
optim2
si constatand ca obtinem tot f
min
f = 110 + 750 + 80 + 300 + 70 + 100 = 1410.
Observam ca in casuta (1,2) avem din nou egalitate intre u
1
+v
2
si c
12.
Daca insa am trece la o noua
solutie am observa ca de fapt revenim la X
optim1.
Inseamna ca problema nu mai are si alte solutii, deci
putem scrie solutia generala ca si combinatie convexa a solutiilor obtinute, adica
X
optim
=
0 110
1
0 110
2
0 40
1
+ 150
2
0 130
1
+ 20
2
50
1
+ 50
2
0 70
1
+ 70
2
20
1
+ 20
2
iar
f
min
= 1410.
Problema 13. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
4 3 1
100
2 4 3
200
1 2 6
300
500 50 50
..
Rezolvare. Vom aplica algoritmul distributiv. Avem:
v
1
= 4 v
2
= 5 v
3
= 9
u
1
= 0
4 4
- 100
3 5
1 9
+
100 0
u
2
= 2
2 2
200
4 3
3 7
200 0
u
3
= 3
1 1
+ 200
2 2
50
6 6
- 50
300 100 50 0
500 50 50
400 0 0
200
0
= 50 si trecem la solutia urmatoare:
22
v
1
= 4 v
2
= 5 v
3
= 1
u
1
= 0
4 4
- 50
3 5
+
1 1
50
u
2
= 2
2 2
200
4 3
3 -1
u
3
= 3
1 1
+ 250
2 2
- 50
6 -2
avem = 50 iar tabelul urmator arata astfel:

v
1
= 3 v
2
= 3 v
3
= 1
u
1
= 0
4 4
0
3 3
50
1 1
50
u
2
= 2
2 2
200
4 1
3 -1
u
3
= 3
1 1
300
2 0
6 -2
Observam ca la construirea noii solutii apare in doua casute deoarece in casutele cu semn ale ciclului
aveam doua valori minime egale. Este esential insa sa se pastreze numarul de necunoscute prinicipale
constant (numarul de casute ocupate) si de aceea, in una din casutele ciclului in care ar trebui sa apara
vom trece valoarea 0 si o vom considera casuta ocupata.
Solutia la care ajungem este o solutie degenerata. In cazul nostru am ajuns la solutia optima:
X
optim
=
0 50 50
200 0 0
300 0 0
iar
f
min
= 150 + 50 + 400 + 300 = 900.
Teme de control
Probleme propuse
Problema 1. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
x
1
+ x
3
= 4
x
1
+ x
2
x
3
= 4
10x
2
+ x
3
= 3
..
Raspuns. x
1
= 1; x
2
= 0; x
3
= 3.
x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
= 2
x
1
x
2
= 3
x
1
+ x
3
= 0
..
Raspuns. x
1
= 1; x
2
= 2; x
3
= 1.
x
1
+ x
3
+ x
4
= 1
x
1
+ x
2
+ x
4
= 2
x
1
+ 3x
2
+ 2x
3
x
4
= 1
x
1
+ 7x
2
x
3
= 5
..
Raspuns. x
1
=
9
5
; x
2
=
7
10
; x
3
=
19
10
; x
4
=
9
10
.
2x
1
+ x
2
x
3
+ x
4
= 4
x
1
+ x
2
+ 2x
3
x
4
= 1
3x
1
2x
2
+ 5x
3
= 5
x
1
x
2
+ x
3
x
4
= 1
..
23
Raspuns. x
1
= 1; x
2
=
11
6
; x
3
=
1
3
; x
4
=
1
2
.
x
1
+ x
2
+ x
3
= 7
x
1
+ 2x
2
+ x
3
= 6
x
1
10x
2
x
3
= 20
..
Rezolvare. Sistemul este incompatibil.
3x
1
+ 4x
2
5x
3
+ x
4
= 16
7x
1
+ x
2
+ 3x
3
x
4
= 13
x
1
+ x
3
+ x
4
= 0
2x
1
x
2
+ x
4
= 1
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 5
..
Raspuns. x
1
= 1; x
2
= 5; x
3
= 3; x
4
= 2.
x
1
+ x
2
x
3
+ x
4
= 4
x
1
x
2
+ x
3
x
4
= 4
2x
1
3x
3
= 8
..
Raspuns. x
1
= 4 3 3; x
2
= ; x
3
= 2 2; x
4
= , , R..
x
1
+ x
2
2x
3
= 0
x
1
x
2
2x
4
= 0
..
Raspuns. x
1
= +; x
2
= ; x
3
= R; x
4
= R..
x
1
+ 2x
2
x
3
= 2 3b
x
1
+ x
2
+ x
3
= 1
x
1
x
2
+ x
3
= 2a + 2b + 1
..
Raspuns. x
1
= a; x
2
= 1 b; x
3
= a +b.
Problema 10. Sa se determine o solutie admisibila de baza pentru urmatorul sistem de ecuatii liniare:
x
1
+ 3x
2
x
3
+ x
4
= 1
x
1
x
2
+ x
3
5x
4
= 2
2x
1
+ x
2
+ x
3
+ 10x
4
= 9
..
Raspuns. x = (
4
3
,
3
2
,
29
6
, 0).
8 3 5 2
1000
4 1 6 7
1500
1 9 4 3
2500
500 1000 2000 1500
..
Raspuns. f
min
= 14000, X
optim
=
0 0 0 1000
0 1000 500 0
500 0 1500 500
.
2 3 1 1
70
3 2 3 1
240
2 1 4 1
190
50 100 250 100
..
24
Raspuns. f
min
= 910, X
optim
=
0 0 70 0
0 0 180 60
50 100 0 40
.
Problema 13. Sa se determine solutia generala a urmatoarei probleme de transport:
2 3 2 4
700
2 1 3 4
100
5 3 2 1
200
250 500 150 100
..
Rezolvare. f
min
= 2200, X
optim
=
250
1
+ 250
2
400
1
+ 300
2
50
1
+ 150
2
0
0 100
1
+ 100
2
0 0
0 100
1
0 100
1
+ 100
2
.
8 3 5 2
16
4 1 6 7
18
1 9 4 3
26
5 20 20 15
..
Raspuns. f
min
= 140, X
optim
=
0 2 0 14
0 18 0 0
5 0 20 1
.
2 2 1 3
250
1 2 3 4
150
3 2 3 2
100
100 150 50 200
..
Raspuns. f
min
= 950, X
optim
=
0 100 50 100
100 50 0 0
0 0 0 100
.
MODULUL II. MATEMATICI FINANCIARE
Obiective
Familiarizarea cu tehnicile si metodele utilizate in cadrul matematicilor nanciare
Denirea notiunilor de dobanda, anuitati, credite si imprumuturi
Concepte de baza
Dobanda simpla, dobanda compusa
Anuitati
Imprumuturi-rambursari directe, indirecte
Rezultate asteptate
In urma parcurgerii acestui modul se asteapta ca studentii sa cunoasca si sa opereze cu notiunile in-
troduse, sa e in stare sa le aplice la problemele concrete: sisteme de imprumuturi echivalente, rambursari
de credite si imprumuturi.
25
Sinteza
UNITATEA 1. Dobanzi
1.1. Dobanda simpla
Dobanda simpla este una dintre cele mai importante si des folosite operat iuni nanciare.

In general,
dobanda este o suma de bani pe care o plateste o persoana zica sau juridica (numita DEBITOR) unei
alte persoane zice sau juridice (numita CREDITOR) pentru folosirea unei sume de bani mprumutate
cu un anumit procent, pe o perioada de timp. Altfel spus, dobanda este pret ul la care se vinde sau se
cumpara capitalul mprumutat pe piat a capitalului.
Formula de baza
De obicei, operat ia de dobanda simpla se foloseste pentru mprumuturi sau depozite pe termen scurt
(mai mici de un an), cand suma init iala s r amane invariabila pe toata duratamprumutului sau depozitului
si, n nal produce o dobanda platita n totalitate la scadent a.

In continuare, vom folosi urmatoarele
notat ii:
s = suma init iala exprimata n unitat i monetare (u.m.)
p = procentul anual (%)
t = durata de timp exprimata n ani
z, l etc. = durata de timp exprimata n zile, luni etc.
D = dobanda
Denit ie. Dobanda este o funct ie D : [0, ) [0, ) [0, ), (s, t) D(s, t), care satisface
cerint ele:
- este strict crescatoare n raport cu ecare dintre argumentele sale,
- este continua n raport cu ecare dintre argumentele sale.
In denit ie sunt precizate condit iile naturale (resti) din punct de vedere nanciar. De asemenea,
daca aceasta funct ie este si derivabila, atunci vor ndeplinite inegalitat ile:
D
s
> 0,
D
t
> 0
Pentru a exprima concret dependent a dobanzii n raport cu cele doua argumente ale sale exista mai
multe formule, nsa cel mai adesea este folosita o relat ie foarte simpla, aproape unanim acceptata.
Dupa cum este resc, dobanda este direct proport ionala cu suma init iala s si cu durata de timp t.
Daca notam cu i factorul de proport ionalitate, obt inem imediat
D(s, t) = D = i s t
Cateva variante ale acestei formule pentru diverse unitat i de masura ale timpului sunt urmatoarele:
D =
i s z
360
, D =
i s l
12
care au fost obt inute din formula, avand n vedere urmatoarele:
1 an 360 zile 12 luni
t ani z zile l luni
Observat ia 1. Se constata ca i = D(1, 1), adica este dobanda produsa de o unitate monetara pe timp
de un an si de aceea se numeste dobanda unitara anuala.
Observat ia 2.
In aplicat iile practice ale operat iei de dobanda simpla, cel mai adesea n locul dobanzii
unitare anuale i, se foloseste procentul. Acesta este tot o dobanda pentru 100 u.m. pe timp de 1 an, deci
p = D(100, 1). Altfel spus, p = 100 i sau i = p/100.
Exemplu. O persoana zica a depus n contul sau deschis la o banca suma de 3 000 u.m. n data de
19 februarie 2005 si suma de 5 000 u.m. n data de 10 martie 2005. Care este dobanda pentru sumele
depuse, la data de 25 septembrie 2005, daca procentul anual este 9%.
Rezolvare. Calculam duratele celor doua plasamente (sume init iale):
s
1
= 3 000 u.m., z
1
= 218 zile
s
2
= 5 000 u.m., z
2
= 199 zile
Dobanda totala este D = D
1
+D
2
, unde
26
D
1
=
s
1
i z
1
360
=
=
3 000 0, 09 218
360
= 163, 5 (u.m.)
D
2
=
s
2
i z
2
360
=
=
5 000 0, 09 199
360
= 248, 75 (u.m.)
deci obt inem D = 412, 25 u.m.
Dobanzi unitare echivalente n cazul operat iei de dobanda simpla
Sa consideram, n cele ce urmeaza, ca un an se mparte n m subperioade, unde m 2 este un
numar natural. Astfel, pentru m = 2 obt inem mpart irea anului n 2 semestre, pentru m = 4 obt inem
mpart irea anului n 4 trimestre, pentru m = 12 obt inem mpart irea anului n 12 luni, iar pentru m =
360 obt inem mpart irea anului n 360 zile (1an = 360 zile n domeniul nanciar-bancar). Pana acum
am notat cu t durata n ani a mprumutului sau a depunerii. Notam prin t
m
aceeasi durata de timp,
exprimata cu ajutorul subperioadelor si avem relat ia t
m
= m t (daca t inem cont de faptul ca 1 an
= m subperioade si atunci t ani = m t subperioade). De asemenea, notam cu i
m
dobanda unitara
corespunzatoare subperioadei.
Denit ie. Dobanzile unitare i si i
m
se numesc echivalente daca pentru aceeasi suma init iala, pe
acelasi interval de timp, conduc la aceeasi suma nala (produc aceeasi dobanda) n regim de dobanda
simpla.
Dobanda pentru suma init iala s depusa pe perioada t se scrie
D = i s t
sau
D = i
m
s t
m
= i
m
s m t
de unde se obt ine relat ia de legatura ntre i si i
m
i
m
=
i
m

Observat ie. Relat ia de mai sus arata faptul ca dobanda unitara anuala, i, si dobanda unitara core-
spunzatoare subperioadei, i
m
, care sunt echivalente sunt si proport ionale. Aceasta se va dovedi a o
situatie specica doar operat iei de dobanda simpla.
Factor de fructicare. Factor de actualizare
In continuare vom considera ca unitatea de masura a timpului este anul si introducem notat ia S
pentru suma nala. Aceasta, din punct de vedere matematic este o funct ie, S : [0, ) [0, ) [0, ),
(s, t) S (s, t), obt inuta cumuland suma init iala cu dobanda. Avem urmatoarele relat ii de calcul:
S = s +D sau S = s (1 +i t)
Folosind formula de mai sus, cunoscand suma init iala, dobanda unitara anuala si durata de timp putem
determina suma nala. Invers, cunoscand suma nala, dobanda unitara anuala si durata de timp putem
determina suma init iala folosind formula:
s =
S
1 +i t
Suma init iala, la randul ei, este o funct ie: s : [0, ) [0, ) [0, ), (S, t) s (S, t) .
Cazuri particulare importante
1) Daca s = 1 u.m., t = 1 an, atunci notam cu u suma nala corespunzatoare, deci u = S(1, 1),
de unde obt inem u = 1 + i, pe care l numim factor de fructicare. Avem urmatoarea reprezentare
intuitiva:
1 u.m.u u.m.
++
27
0 1 an
u este valoarea de peste un an a unei unitat i monetare de azi.
2) Daca S = 1 u.m., t = 1 an, atunci notam cu v suma init iala corespunzatoare, deci v = s(1, 1), de
unde obt inem v =
1
1+i
=
1
u
, pe care l numim factor de actualizare. Avem urmatoarea reprezentare
intuitiva:
v u.m. 1 u.m.
++
0 1 an
v reprezinta valoarea de azi a unei unitat i monetare de peste un an.
1.2. Dobanda compusa
De obicei, pentru aceasta operat iune se mai foloseste denumirea de dobanda capitalizata sau dobanda
la dobanda. Dobanda compusa apare atunci cand suma init iala s este depusa pe o perioada de timp mai
mare decat 1 an. Pentru a atrage depunatorii, bancile acorda acest tip de dobanda si pentru fract iuni
de timp mai mici decat un an, cum ar depozitele pe 1 luna, 3 luni, 6 luni, 9 luni sau alte variante n
funct ie de banca.
Formula de baza
Sa consideram ca suma init iala s este depusa pe o perioada de n ani (n N
). Notand cu s
k
suma de
la sfarsitul anului k, k = 1, n, putem scrie urmatoarele relat ii de calcul:
s
1
= s +i s 1 = s (1 +i) = s u
s
2
= s
1
+i s
1
1 = s
1
(1 +i) = s
1
u = s u
2
...
s
n
= s u
n
.
Ultima relat ie este usor justicabila prin metoda induct iei matematice. Daca depozitul a fost facut pe n
ani, atunci suma nala este data de relat ia S = s
n
, deci avem
S = s u
n
relat ie care este numita formula de baza a operat iei de dobanda compusa. Prin aceasta formula este
ilustrata fructicarea sumei init iale s.
Din formula de baza obt inem imediat exprimarea sumei init iale
s = S
1
u
n
= S v
n
relat ie care ilustreaza actualizarea sumei nale.
Se stie, de asemenea, ca S = s +D, de unde obt inem, pentru dobanda compusa formula de calcul:
D = s (u
n
1)
Observat ie. Semnicat ia dobanzii unitare anuale i se pastreaza si n cazul operat iei de dobanda
compusa.

Intr-adevar, pentru s = 1 u.m., n = 1 an se obt ine D = u1 = i, deci i este dobanda compusa
unitara anuala.
Dobanzi unitare echivalente n cazul operat iei de dobanda compusa
Consideram, n continuare, ca anul este mpart it n m subperioade si notam prin i
m
dobanda unitara
corespunzatoare subperioadei.
Denit ie. Dobanzile unitare i si i
m
se numesc echivalente daca pentru aceeasi suma init iala, pe
acelasi interval de timp, conduc la aceeasi suma nala (aceeasi dobanda) n regim de dobanda compusa.
Daca 1 an = m subperioade, rezulta ca n ani = n m subperioade. Exprimam egalitatea dintre sumele
nale obt inute n cele doua moduri si avem
s u
nm
m
= s u
n
u
m
m
= u
i
m
=
m
1 +i 1
28
Din relat ia obt inutantre i
m
si i se observa imediat ca dobanzile unitare echivalente nu sunt proport ionale
n cazul operat iei de dobanda compusa.
Observat ie. Folosind procentele echivalente se poate considera durata depunerii t si cand aceasta nu
este un numar ntreg de ani.

In consecint a, din punct de vedere matematic, S : [0, +) [0, +)
[0, +), (s, t) S (s, t) , unde S (s, t) = su
t
. De asemenea s va privita ca funct ia s : [0, +)
[0, +) [0, +), (S, t) s (S, t) , data prin s (S, t) = Sv
t
.
1.4. Echivalent a sistemelor de mprumuturi
Denit ie. Se numeste mprumut un triplet format din:
- o suma nominala (init iala s sau nala S),
- un procent (p),
- o durata (un moment t al nominalizarii sumei).
Astfel, mprumutul va (s, p, t) sau (S, p, t).
In orice problema nanciara trebuie sa rezulte daca folosirea sumei este anterioara sau posterioara
datei nominalizarii. Mai multe mprumuturi formeaza un sistem de mprumuturi. Sunt situat ii n care
un sistem de mprumuturi se schimba cu alt sistem de mprumuturi. Schimbarea este posibila numai daca
cele doua sisteme sunt echivalente. Aceasta echivalent a se bazeaza pe principiul echilibrului nanciar,
potrivit caruia doua sisteme de mprumuturi sunt echivalente daca si numai daca suma valorilor actuale
ale valorilor nominale de la primul sistem este egala cu suma valorilor actuale ale valorilor nominale de
la al doilea sistem. Aici, prin valori actuale nt elegem:
- valorile nale daca au fost nominalizate valorile (sumele) init iale,
- valorile init iale daca au fost nominalizate valorile (sumele) nale.
Toate considerat iile care urmeaza sunt valabile atat n cazul operat iei de dobanda simpla, cat si n
cazul operat iei de dobanda compusa. Ilustram rat ionamentele n cazul operat iei de dobanda simpla.
Consideram sistemele de mprumuturi date cu valorile nale ca valori nominale, primul sistem ind
format din m imprumuturi, iar cel de-al doilea sistem din n imprumuturi, adica:
(S
k
, p
k
, t
k
)
k=1,m
si (S
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
Denit ie. Spunem ca cele doua sisteme de mprumuturi sunt echivalente si scriem
k
, p
k
, t
k=1,m
(S
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
daca si numai daca are loc egalitatea:
m
k=1
s
k
=
n
k=1
s
k
adica
m
k=1
S
k
1 +i
k
t
k
=
n
k=1
S
k
1 +i
k
t
k
Analog, daca sistemele sunt date cu valorile init iale, ca valori nominale ele vor echivalente si scriem
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=i,m
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=i,n
daca si numai daca are loc egalitatea:
m
k=1
S
k
=
n
k=1
S
k
adica
m
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
) =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
Cazuri particulare:
1) m = n = 1 echivalent a a doua mprumuturi.
29
(S
, p
, t
) (S, p, t) daca si numai daca s
= s adica
S
1 +i
=
S
1 +it
respectiv (s
, p
, t
) (s, p, t) daca si numai daca S

= S adica:
s
(1 +i
) = s (1 +i t)
2) m = 1 si n - oarecare, echivalent a unui mprumut cu un sistem de mprumuturi
(S
, p
, t
) (S
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
daca si numai daca s
=
n
k=1
s
k
adica
S
1 +i
=
n
k=1
S
k
1 +i
k
t
k
respectiv (s
, p
, t
) (s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
daca si numai daca S
=
n
k=1
S
k
adica:
s
(1 +i
) =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
3) m = n si se xeaza unul dintre elementele mprumuturilor. Se obt in valorile medii:
- volumul mediu al sumelor;
- procentul mediu;
- scadent a comuna;
- scadent a mijlocie.
3.1) Volumul mediu al sumelor
Consideram sistemul de mprumuturi (s
k
, p
k,
t
k
)
k=1,n
xam s
k
= s si luam p
k
= p
k
si t
k
= t
k
, deci
avem echivalent a:
(s, p
k
, t
k
)
k=1,n
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
In aceasta echivalent a, s poarta numele de volumul mediu al sumelor s

k
.
Conform principiului de echivalent a avem relat ia:
n
k=1
s (1 +i
k
t
k
) =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
astfel
s =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
n
k=1
(1 +i
k
t
k
)
3.2) Procentul mediu
k
, p
k,
t
k
)
k=1,n
xam p
k
= p si luam s
k
= s
k
si t
k
= t
k
, deci
avem echivalent a
(s
k
, p, t
k
)
k=1,n
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
In aceasta echivalent a, p poarta numele de procentul mediu al procentelor p

k
.
Principiul de echivalent a ne conduce la egalitatea:
n
k=1
s
k
(1 +it
k
) =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
30
astfel
i =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
n
k=1
s
k
n
k=1
s
k
t
k
In concluzie,
p = 100
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
n
k=1
s
k
n
k=1
s
k
t
k
3.3) Scadent a comuna
k
, p
k,
t
k
)
k=1,n
xam t
k
= t si luam s
k
= s
k
si p
k
= p
k
, deci
avem echivalent a:
(s
k
, p
k
, t)
k=1,n
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
In aceasta echivalent a, t poarta numele de scadent a comuna pentru scadent ele t

k
.
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t) =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
astfel
t =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
n
k=1
s
k
n
k=1
s
k
i
k
3.4) Scadent a mijlocie
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
xam t
k
= t, p
k
= p (procentul mediu) si
luam s
k
= s
k
deci avem echivalent a:
(s
k
, p
,
t)
k=1,n
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
In aceasta echivalent a, t poarta numele de scadent a mijlocie pentru scadent ele t

k
.
n
k=1
s
k
(1 +it) =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
astfel
t =
n
k=1
s
k
(1 +i
k
t
k
)
n
k=1
s
k
n
k=1
s
k
i
Observat ia 1. Pentru a obt ine scadent a mijlocie t se poate pleca de la echivalent a:
k=1
s
k
, p, t
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
unde p este procentul mediu.
Observat ia 2. Valori medii similare se pot deni si n cazul cand sistemul de mprumuturi este dat
prin valorile (nominale) nale, adica (S
k
, p
k
, t
k
) .
Toate considerat iile pot reluate n cazul operat iei de dobanda compusa.
Bibliograe
31
Cluj-Napoca, 2005
Probleme rezolvate
Problema 1. Sa se calculeze dobanda care s-a obt inut ca urmare a depunerii unei sume init iale de
2 500 u.m. cu procentul anual de 11% din data de 10 martie 2005 pana n data de 25 iulie 2005 n funct ie
de:
a) numarul de zile;
b) numarul de chenzine ntregi (o chenzina = 15 zile);
c) numarul de luni ntregi.
Rezolvare.
a) calculam numarul de zile z = 137 zile
D
z
=
s i z
360
=
=
2500 0, 11 137
360
=
= 104, 65 (u.m.)
b) ntre 10 martie 2005 si 25 iulie 2005 sunt 9 chenzine ntregi
D
q
=
s i q
24
=
=
2500 0, 11 9
24
=
= 103, 125 (u.m.)
c) ntre 10 martie 2005 si 25 iulie 2005 sunt 4 luni ntregi
D
l
=
s i l
12
=
=
2500 0, 11 4
12
=
= 91, 67 (u.m.)
Problema 2. O persoana dispune de doua sume de bani s
1
si s
2
astfel ncat prima suma este de cinci
ori mai mare decat a doua. Persoana plaseaza prima suma pe timp de 135 zile cu procentul anual de 10%
si a doua suma pe timp de 3 luni cu procentul anual de 9%. Stiind ca dobanda adusa de prima suma este
mai mare cu 66 u.m. decat cea produsa de a doua suma, sa se determine valorile celor doua sume init iale.
Rezolvare. Notam cu D
1
si D
2
dobanzile corespunzatoare celor doua sume init iale. Din datele prob-
lemei putem scrie ca:
s
1
= 5 s
2
D
1
=
s
1
0, 1 135
360
D
2
=
s
2
0, 09 3
12
D
1
= D
2
+ 66
Se observa ca avem, de fapt, de rezolvat urmatorul sistem de doua ecuat ii cu doua necunoscute:
s
1
= 5 s
2
0, 0375 s
1
= 0, 0225 s
2
+ 66
Inlocuind s
1
= 5 s
2
n cea de a doua ecuat ie, obt inem
(0, 1875 0, 0225) s
2
= 66
32
de unde gasim
s
2
= 400 u.m.
s
1
= 2 000 u.m.
Problema 3. O persoana depune la o banca suma de 300 u.m.. Stiind ca procentul anual este de 15%
pe an, sa se calculeze ce suma va avea persoana respectiva dupa 4 ani si care este valoarea dobanzii.
Rezolvare. Se cunosc s = 300 u.m., p = 15%, n = 4 ani. Se va folosi operat ia de dobanda compusa
deoarece n = 4 > 1 an. Pentru suma nala S avem formula S = s u
n
, iar u = 1 + i.

In cazul de fat a,
dobanda unitara anuala este i =
p
100
= 0, 15, iar factorul de fructicare este u = 1, 15 si avem
S = 300 (1, 15)
4
= 300 1, 749 = 524, 7 (u.m.)
D = S s = 524, 7 300 = 224, 7 (u.m.)
Problema 4. O persoana primeste mostenire un libret de economii ntocmit n urma cu 6 ani.
Procentul anual a fost n primii doi ani 15%, iar n ultimii patru ani de 12%. Suma nala care se poate
ridica de pe libretul respectiv este de 2 080, 98 u.m.. Ce suma init iala a fost depusa?
Rezolvare. Se cunosc n = 6 ani, n
1
= 2 ani, n
2
= 4 ani, p
1
= 15%, p
2
= 12% si S = 2 080, 98 u.m..
Suma init iala s este necunoscuta. Folosind formula dobanzii compuse, putem scrie:
- dupa primii doi ani suma init iala s devine S
1
= s u
2
1
= s (1 + i
1
)
2
; aceasta suma devine suma
init iala pentru urmatoarea perioada;
- dupa ultimii patru ani obt inem suma nala S = S
1
u
4
2
= s u
2
1
u
4
2
= s (1 +i
1
)
2
(1 +i
2
)
4
. De aici
obt inem imediat ca
s =
S
(1 +i
1
)
2
(1 +i
2
)
4
=
=
2 080, 98
(1, 15)
2
(1, 12)
4
=
= 1 000 (u.m.)
In concluzie, n urma cu 6 ani s-a depus suma de 1 000 u.m.

Problema 5. Se considera cazul unei banci care ofera o rata anuala a dobanzii de 10% pentru
depozitele pe termen de 1 luna. Sa se calculeze dobanda primita la scadent a de catre o persoana care a
depus suma de 10 000 u.m. pe timp de 1 luna. Presupunand ca persoana doreste capitalizarea dobanzii, sa
se calculeze ce suma va avea persoana respectiva peste 5 luni si peste 1 an. Sa se calculeze, de asemenea,
care este dobanda unitara anuala echivalenta.
Rezolvare. Se cunosc urmatoarele elemente s = 10 000 u.m., p = 10%, i = 0, 1, i
12
=
i
12
= 0, 008(3),
t
5
= 5 luni, t
12
= 12 luni. Notam prin D
1
dobanda dupa o luna, S
5
suma nala dupa 5 luni, S
12
suma
nala dupa 12 luni si prin P
1
procentul anual echivalent.
Dobanda pe care o primeste persoana dupa o luna este
D
1
= s i
12
1 = 83, (3) (u.m.)
Daca dobanda se capitalizeaza, peste 5 luni persoana va putea ridica suma
S
5
= s u
5
12
= s (1 +i
12
)
5
=
= 10 000 (1 + 0, 008(3))
5
=
= 10 000 1, 042196 =
= 10 421, 96 (u.m.)
Deci, dobanda aferenta este de
33
D
5
= 10 421, 96 10 000 = 421, 96 (u.m.)
Daca se capitalizeaza dobanda, peste 12 luni persoana va putea ridica suma
S
12
= s u
12
12
= s (1 +i
12
)
12
=
= 10 000 (1 + 0, 008(3))
12
=
= 10 000 1, 104274 =
= 11 042, 74 (u.m.)
Pentru a aa procentul anual echivalent, avem
s u
12
12
= s u
1
(1 +i
12
)
12
= 1 +I
1
unde cu I
1
s-a notat
P
1
100
I
1
= (1 +i
12
)
12
1 =
= (1 + 0, 008(3))
12
1 =
= 0, 104274
si deci avem P
1
= 10, 42%.
Teme de control
Probleme propuse
Problema 1. Care sunt dobanzile si sumele nale obt inute n urma depunerii spre fructicare a unui
capital de 1 000 u.m. pe timp de 150 zile, n regim de dobanda simpla, calculate n funct ie de numarul de
zile, chenzine si luni, stiind ca rata trimestriala a dobanzii este de 9%.
R: D
z
= D
q
= D
l
= 150 u.m., S
z
= S
q
= S
l
= 1150 u.m.
Problema 2. Se depun spre fructicare urmatoarele sume:
s
1
= 162 u.m. pe timp de 150 zile cu p = 15% (anual)
s
2
s
3
s
4
s
5
s
6
s
7
Sa se ae dobanzile pentru ecare suma depusa si apoi sa se ae dobanda totala obt inuta.
R: D
1
= 10, 125 u.m., D
2
= 18 u.m., D
3
= 20 u.m., D
4
= 2, 4 u.m., D
5
= 7, 65 u.m., D
6
= 2, 0833
u.m., D
7
= 2, 4 u.m., D = 62, 66 u.m.
Problema 3. Se considera procentul anual 8%.
Se cere: procentul anticipativ conform, respectiv procentul decursiv conform.
R: q = 7, 4%, p = 8, 7%
Problema 4. Se depune spre fructicare suma de 105 u.m.. Cat devine aceasta suma peste 6 ani daca
n primii patru ani procentul anual este de 20%, iar n urmatorii doi ani procentul anual este de 15% ?
R: S = 287, 95 u.m.
Problema 5. La sfarsitul lunii aprilie 2004 s-a depus spre fructicare suma de 500 u.m., pe termen
de 1 luna, cu rata anuala a dobanzii de 15%. Cat a devenit aceasta suma la sfarsitul anului 2004 ? Dar la
sfarsitul anului 2005 ? Ment ionam ca la sfarsitul ecarei luni dobanda s-a capitalizat. Cat devine suma
de 500 u.m. dupa 1 an de la data depunerii ? Care este procentul anual echivalent ?
R: S
8
= 552, 24 u.m., S
20
= 641, 02 u.m., S
12
= 580, 38 u.m., P = 16, 07%.
UNITATEA 2. Imprumuturi
2.1. Not iuni introductive
Denit ie. Prin mprumut nt elegem un triplet de forma (s,p,t), unde s reprezinta suma init iala
care se mprumuta debitorului de catre creditor, cu procentul anual p, pe durata de timp t.
34
Intuitiv, avem situat ia reprezentata mai jos
(s, p, t)
CREDITORDEBITOR
Debitorul poate rambursa suma mprumutata mpreuna cu dobanda aferenta n urmatoarele doua
moduri:
- o singura data plata unica
- esalonat, prin plata unor sume de bani la niste momente dinainte precizate.
Pentru primul caz situat ia este simpla. Se calculeaza dobanda aferenta, se adauga la suma init iala si
se ramburseaza suma nala la momentul nt elegerii.
In al doilea caz avem nevoie de niste calcule intermediare, pentru a putea determina care este dobanda
pentru suma nerambursata la un moment dat si a vedea care sunt sumele care se ramburseaza de ecare
data, cu alte cuvinte sa calculam ratele. Pentru a usura nt elegerea modalitat ilor de calcul vom introduce
si studia not iunea de anuitate.
2.2. Anuitat i
Denit ie si clasicari
Sa consideram ca se cumpara un bun material, iar plata lui se va face n rate. Astfel, la diverse
momente de timp dinainte precizate, se vor face anumite plat i. Consideram ca se vor plati n rate r
k
,
k = 1, n, la momentele de timp t
k
, k = 1, n, dupa cum se poate observa mai jos:
r
1
r
2
... r
n
sume de bani
+++
t
1
t
2
... t
n
timp
Denit ie. Se numeste anuitate ansamblul format din rate si momentele de timp la care se platesc
ratele respective.
Anuitat ile se mai ntalnesc si sub denumirile de plat i n rate sau plat i esalonate.
Deoarece ratele se platesc la diverse momente de timp si, avand n vedere ca sumele, pe anumite
perioade de timp, produc dobanzi, este dicil sa facem aprecieri sau calcule daca nu ne referim la acelasi
moment de timp. Din aceasta cauza, se considera un moment de timp, notat prin t, si toate sumele se vor
evalua (actualiza) n acest moment. Suma tuturor ratelor actualizate la momentul t se va numi valoarea
anuitat ii la momentul t.
r
1
r
2
... r
k1
V(t) r
k
... r
n
sume de bani
++++++
t
1
t
2
t
k1
t t
k
t
n
timp
Raportate la momentul de evaluare t, ratele r
1
, r
2
, ..., r
k1
sunt sume init iale si astfel, la momentul
t ele vor deveni r
j
u
tt
j
= r
j
v
t
j
t
, j = 1, k 1, n timp ce ratele r
k
, r
k+1
, ..., r
n
sunt sume nale
si ele, actualizate la momentul t vor r
j
v
t
j
t
, j = k, n. Atunci, conform denit iei valorii anuitat ii la
momentul t, avem
V (t) =
n
j=1
r
j
v
t
j
t
Anuitat ile, ind formate atat din rate cat si din momentele de plata ale acestor rate, se pot clasica
dupa mai multe criterii, cum ar :
dupa rate
cu rate constante: r
1
= r
2
= ... = r
n
cu rate oarecare
dupa momentele de plata
cu intervale constante: t
k
t
k1
= const
anuitate ntreaga, n cazul cand const = 1 an
anuitate fract ionata, n cazul cand const =
1
m
ani = 1 subperioada (1 an = m subperioade,
m N
, m 2)
cu intervale oarecare
dupa numarul plat ilor n
35
anuitate temporara, daca n are valoare nu prea mare (nit)
anuitate perpetua, daca n are valoare foarte mare (teoretic +)
dupa momentul de evaluare t
anuitate imediata, daca t = t
1
anuitate amanata, daca t < t
1
anuitate avansata, daca t > t
1
Anuitat i constante
Denit ie. Anuitatea se numeste constanta daca atat ratele, cat si intervalele dintre plat i sunt
constante, adica avem urmatoarele relat ii:
r
1
= r
2
= ... = r
n
= r
t
k
t
k1
= const
Anuitat i constante ntregi posticipate
Denit ie. Anuitatea constanta se numeste ntreaga si posticipata daca t
k
t
k1
= 1 an si t
k
= k.
Cu alte cuvinte intervalul dintre doua plat i consecutive este de 1 an, iar ratele se platesc la sfarsitul
ecarui an.
r r ... r r sume de bani
+++++
0 1 2 n 1 n timp
In cele ce urmeaza dorim sa determinam valoarea la un moment t a anuitat ii constante ntregi

posticipate.

In acest scop vom particulariza elementele ce intervin n relat ia referitoare la valoarea anui-
tatii la momentul t, si anume r
k
= r, t
k
= k, k = 1, n. Atunci obt inem
V (t) =
n
k=1
r v
kt
=
n
k=1
r v
k
v
t
=
= r v
t
n
k=1
v
k
= r u
t
v +v
2
+... +v
n
=
= r u
t
v v
n
v
1 v
= r u
t
v (1 v
n
)
1 v
=
= r u
t
1 v
n
1
v
1
= r u
t
1 v
n
u 1
=
= r
1 v
n
i
u
t
In nal putem scrie, pentru valoarea anuit at ii constante ntregi posticipate, la un moment t, urmatoarea
relat ie de calcul:
V (t) = r
1 v
n
i
u
t
Particularizand momentul de evaluare t, obt inem cateva cazuri importante, cum ar :
valoarea init iala a anuitat ii constante ntregi posticipate, daca t = 0 : V (0) = IN = r
1v
n
i
valoarea nala a anuitat ii constante ntregi posticipate, daca t = n : V (n) = FIN = r
1v
n
i
u
n
=
r
u
n
1
i
Daca n , atunci obt inem valoarea anuitat ii constante ntregi posticipate perpetue, la momentul
t, adica V
(t) = r
1
i
u
t
Anuitat i constante ntregi anticipate
36
Denit ie. Anuitatea constanta se numeste ntreaga si anticipata daca t
k
t
k1
= 1 an si t
k
=
k 1.
Cu alte cuvinte intervalul dintre doua plat i consecutive este de 1 an, iar ratele se platesc la nceputul
ecarui an.
r r r ... r sume de bani
+++++
0 1 2 n 1 n timp
In cele ce urmeaza determinam valoarea la un moment t a anuitat ii constante ntregi anticipate. Daca
ecare rata de cate r u.m. (unitat i monetare), care se plateste la nceputul ecarui an, se evalueaza la
sfarsitul ecarui an, obt inem n rate de cate ru u.m. care se platesc la sfarsitul ecarui an, dupa cum se
poate observa n reprezentarea urmatoare:
ru ru ... ru ru sume de bani
+++++
0 1 2 n 1 n timp
Aplicam acum formula referitoare la valoarea anuitatii constante intregi posticipate la momentul t,
n care nlocuim rata r cu ru si obt inem urmatoarea relat ie de calcul pentru valoarea anuitat ii constante
ntregi anticipate, la un moment t:
V (t) = ru
1 v
n
i
u
t
V (t) = r
1 v
n
i
u
t+1
Particularizand momentul de evaluare t, obt inem cateva cazuri importante, cum ar :
valoarea init iala a anuitat ii constante ntregi anticipate, daca t = 0 : V (0) = IN = r
1v
n
i
u
valoarea nala a anuitat ii constante ntregi anticipate, daca t = n : V (n) = FIN = ru
1v
n
i
u
n
=
ru
u
n
1
i
Daca n , atunci obt inem valoarea anuitat ii constante, ntregi, anticipate perpetue, la momentul
t, adica V
(t) = r
1
i
u
t+1
Anuitat i constante fract ionate posticipate
Denit ie. Anuitatea constanta se numeste fract ionata si posticipata daca t
k
t
k1
=
1
m
ani si
ratele se platesc la sfarsitul ecarei subperioade.
Cu alte cuvinte intervalul dintre doua plat i consecutive este de
1
m
ani = 1 subperioada, unde anul a
fost mpart it n m subperioade, m N
, m 2. Se noteaza cu r
m
rata corespunzatoare subperioadei.
r
m
r
m
... r
m
r
m
sume de bani
+++++
0
1
m
2
m
...
m1
m
1 timp
Folosind formula referitoare la valoarea anuitatii constante intregi posticipate la momentul t, obtinem
valoarea anuitat ii constante fract ionate posticipate, la momentul t ca ind:
V
m
(t) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
tm
m
unde n reprezinta numarul anilor, nm numarul subperioadelor, i
m
dobanda unitara a subperioadei,
u
m
= 1 +i
m
, v
m
=
1
u
m
.
Anuitat i constante fract ionate anticipate
Denit ie. Anuitatea constanta se numeste fract ionata si anticipata daca t
k
t
k1
=
1
m
ani si
ratele se platesc la nceputul ecarei subperioade.
Cu alte cuvinte intervalul dintre doua plat i consecutive este de
1
m
ani = 1 subperioada, unde anul a
fost mpart it n m subperioade, m N
, m 2. Se noteaza cu r
m
rata corespunzatoare subperioadei.
r
m
r
m
r
m
... r
m
sume de bani
+++++
0
1
m
2
m
...
m1
m
1 timp
Valoarea la momentul t a anuitat ii constante fract ionate anticipate este
V
m
(t) = r
m
1 v
nm
m
i
m
u
(t+1)m
m
37
daca se t ine seama de formulele obtinute mai sus.
Observat ie. Se poate considera, pentru simplicare, ca rata corespunzatoare unui an este
proport ionala cu rata corespunzatoare unei subperioade, astfel ca r = mr
m
. Se obt ine astfel ca daca
r = 1 u.m., avem r
m
=
1
m
u.m. De asemenea, pot avute n vedere si alte legaturi ntre cele doua rate:
anuala si a subperioadei.
2.3. Amortizarea mprumuturilor indivizibile
Amortizarea mprumuturilor indivizibile, facandu-se cel mai adesea esalonat, se bazeaza n principal
pe anuitat i. Pentru a putea pune n evident a diferitele modele de amortizare, vom avea nevoie n cele ce
urmeaza de notat ii, relat ii ntre elementele care intervin, precum si de tabele de amortizare. Consideramn
continuare (fara a restrange generalitatea), ca rambursarea are loc prin intermediul unor anuitat i ntregi
posticipate.
Pentru a amortiza un mprumut (s, p, t), vom avea nevoie sa cunoastem, pentru ecare an:
- suma nerambursata la nceputul ecarui an k, notata prin R
k
, k = 1, n, unde t = n este durata n
ani a mprumutului,
- dobanda pentru datoria nerambursata R
k
n anul k, notata prin D
k
, k = 1, n,
- amortismentul aferent anului k (cota din mprumut care urmeaza a se rambursa la sfarsitul anului
k), notata prin Q
k
, k = 1, n,
- rata corespunzatoare anului k (suma de bani care se va plati la sfarsitul anului k), notata prin r
k
,
k = 1, n.
Intre elementele precizate mai sus au loc, n general, cateva relat ii, cum ar :
R
1
= s
ceea ce ne spune ca la nceput, n primul an, datoria debitorului fat a de creditor este suma mprumutata
init ial s;
R
k+1
= R
k
Q
k
, k = 1, n,
adica, suma nerambursata la nceputul anului k +1 se obt ine din diferent a dintre suma nerambursata la
nceputul anului k si partea din mprumut rambursata la sfarsitul anului k;
D
k
= i R
k
, k = 1, n,
ceea ce nseamna ca dobanda pentru datoria ramasa nerambursata la nceputul anului k se calculeaza
dupa formula operat iunii de dobanda simpla D = i R
k
1, deoarece datoria ramane neschimbata timp
de un an, iar i reprezinta dobanda unitara anuala. Dupa ce a trecut perioada mprumutului, datoria
debitorului devine zero, deci
R
n+1
= 0
ceea ce nseamna ca
R
n
= Q
n
De asemenea, n ecare an, rata se va calcula cu formula
r
k
= Q
k
+D
k
, k = 1, n
Asa cum am precizat, aceste relat ii au loc n general.

In cazurile cand una dintre aceste relat ii nu va
avea loc, se va face precizarea respectiva.
Relat iile de mai sus nu sunt ntotdeauna suciente pentru a putea determina toate elementele ce
intervin ntr-un plan de amortizare. Ceea ce ne va ajuta n acele situat ii va principiul echilibrului
nanciar, care se exprima printr-o egalitate a datoriilor celor doua part i (debitor si creditor) la un acelasi
moment de timp t. De exemplu, pentru t = n, acest principiu se scrie n felul urmator
s u
n
=
n
k=1
r
k
v
kn
T inand cont de toate relat iile de mai sus, la ecare amortizare se va ntocmi un plan (tabel) de amortizare
care va cont ine cel put in urmatoarele coloane:
38
k R
k
D
k
Q
k
r
k
si care va avea atatea linii cat este numarul de ani n care se face rambursarea.
Ca o particularitate a amortizarii mprumuturilor indivizibile este faptul ca aceasta poate avea loc n
mod direct sau indirect si anume:
- n cazul amortizarilor directe, debitorul ramburseaza direct creditorului datoria pe care o are fat a
de el;
- n cazul amortizarilor indirecte, debitorul constituie la o tert a parte e toata datoria pe care o are
catre creditor, e numai o parte din ea, urmand ca la scadent a debitorul sa ridice de la tert a parte suma
constituita pe care o va da creditorului. Cum depunerile de sume la tert a parte de catre debitor sunt
nsot ite si de o dobanda, este evident ca prin acest procedeu debitorul poate avantajat, n sensul ca pe
seama tert ei part i debitorul si micsoreaza datoria fat a de creditor.
Amortizari directe
Modelul 1D (modelul de amortizare prin plata unica la scadent a)
Acest model este un model degenerat de amortizare, n care debitorul restituie creditorului o singura
data, la scadent a, ntreaga sa datorie egala cu S = s u
n
(operat iunea de dobanda compusa). Cu notat iile
adoptate, tabelul de amortizare se va completa n felul urmator:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 s s i 0 0
2 s u s ui 0 0
... ... ... ... ...
n-1 s u
n2
s u
n2
i 0 0
n s u
n1
s u
n1
i s u
n1
s u
n
Observat ie.

In acest caz de amortizare, relat ia r
k
= Q
k
+ D
k
nu are loc pentru k = 1, n 1 si are
loc numai pentru k = n (ultimul an). De asemenea, R
k+1
= R
k
+ D
k
, k = 1, n 1, deoarece, dobanda
D
k
desi a fost calculata, nu s-a platit, si deci trebuie cumulata.
Modelul 2D (modelul de amortizare prin achitarea sumei la scadent a si plata periodica
a dobanzilor)
In acest caz tabelul de amortizare se prezinta n felul urmator:

k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 s s i 0 s i
2 s s i 0 s i
... ... ... ... ...
n-1 s s i 0 s i
n s s i s s u
Ca o particularitate a acestui model este faptul ca liniile corespunzatoare anilor k = 1, n 1 sunt identice
si asta indiferent de cat i ani intermediari sunt.
Pentru a vedea daca tabloul este binentocmit, se poate scrie principiul echilibrului nanciar pentru un
anumit moment de timp t. De exemplu, s a consideram t = 0, momentul la care creditorul a mprumutat
debitorului suma s, si la acest moment de timp actualizam plat ile facute de debitor catre creditor si
anume r
k
, k = 1, n. Egaland cele doua valori actuale, obt inem
s =
n1
k=1
s i v
k
+s uv
n
Efectuand calculele n membrul drept al relat iei de mai sus obt inem identitatea s = s.
Modelul 3D (modelul de amortizare prin cote constante)
Caracteristica acestui model de amortizare este faptul ca n ecare an se ramburseaza cote egale din
mprumut, nsot ite binent eles de dobanzile aferente pentru datoriile nerambursate. Aceasta nseamna ca
sunt adevarate urmatoarele relat ii de calcul
39
Q
1
= Q
2
= ... = Q
n
Q
k
= Q =
s
n
, k = 1, n
s = nQ
Atunci, tabelul de amortizare se prezinta n felul urmator:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 nQ nQi Q (ni + 1)Q
2 (n 1)Q (n 1)Qi Q [(n 1) i + 1]Q
... ... ... ... ...
k+1 (n k) Q (n k)Qi Q [(n k ) i + 1]Q
... ... ... ... ...
n Q Qi Q (i + 1)Q
La acest model se observa ca atat dobanzile D
k
, k = 1, n, cat si ratele r
k
, k = 1, n, sunt termenii unei
progresii aritmetice cu primul termen D
1
= s i = nQi si respectiv r
1
= s i +Q = (ni +1)Q si cu aceeasi
rat ie Qi. De aceea, putem scrie
D
k+1
= D
k
Qi, k = 1, n
r
k+1
= r
k
Qi, k = 1, n
Prin urmare, la acest model de amortizare, rata corespunzatoare primului an este cea mai mare, celelalte
ind din ce n ce mai mici. Acest fapt poate constitui un avantaj, dar n acelasi timp si un dezavantaj n
funct ie de posibilitat ile pe care la are debitorul.
Facem precizarea ca acest model mai este cunoscut si sub denumirea de model de amortizare prin
rate descrescatoare.
Evaluand la acelasi moment t = 0 datoriile celor doua part i, cu alte cuvinte suma s pe de o parte si
ratele r
k
, k = 1, n pe de alta parte, principiul echilibrului nanciar se scrie sub forma
s =
n
k=1
[s (k 1) Q] i +Q v
k
Efectuand calculele n membrul drept se va ajunge la identitatea s = s.
Modelul 4D (modelul de amortizare prin rate constante)
La acest model, debitorul plateste la sfarsitul ecarui an o aceeasi rata r
k
, k = 1, n, prin intermediul
careia acopera atat o parte dinmprumut, cat si dobanda pentru suma nerambursata. Deoarece lanceput
suma nerambursata este mai mare, urmand ca ea sa scada pe masura ce se platesc cotele n ecare an,
acest fapt atrage dupa sine dobanzi diferite, cu valoare mai mare n primul an si n descrestere n anii
urmatori. Cum suma dintre dobanda si cota formeaza rata, care n acest caz este constanta, vom avea
cote din ce n ce mai mari pentru ecare an.

Insa datele pe care le avem nu sunt suciente pentru a putea
ntocmi planul (tabelul) de amortizare si prin urmare vom avea nevoie de o relat ie suplimentara care este
principiul echilibrului nanciar. La momentul t = 0 cele doua datorii sunt suma init iala s si suma ratelor
r actualizate. Ratele r formeaza o anuitate constanta ntreaga posticipata, pentru care valoarea init iala
este data de relat ia V (0) = IN = r
1v
n
i
. Astfel, obt inem urmatoarea relat ie pentru rata constanta
necunoscuta
s = r
1 v
n
i
de unde obt inem
r =
s i
1 v
n
Cunoscand acum suciente elemente, putem construi tabloul de amortizare
40
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 s = r
1v
n
i
s i = r (1 v
n
) r D
1
= r v
n
r
2 s r v
n
= r
1v
n1
i
r
1 v
n1
r v
n1
r
... ... ... ... ...
n r
1v
i
r (1 v) r v r
Se constata ca n acest caz de amortizare, cotele corespunzatoare ecarui an sunt termenii unei progresii
geometrice cu primul termen Q
1
= r v
n
si rat ia
1
v
= u. Cotele corespunzatoare anilor k = 2, n se pot
calcula folosind urmatoarea relat ie
Q
k
= Q
1
u
k1
, k = 2, n
Se observa din tabelul de amortizare c a
R
n
= r
1 v
i
= r
1
1
1+i
i
= r
i
1+i
i
= rv
= Q
n
Amortizari indirecte
La acest tip de amortizari, dupa cum am mai subliniat, intervine nca o persoana (asa numita tert a
parte) pe langa creditor si debitor. Schematic, problema se prezinta n felul urmator:
(s,p,t) p
CREDITORDEBITORTERT A PARTE
In timp ce ntre creditor si debitor se lucreaza cu procentul anual p, ntre debitor si tert a parte se
foloseste, de obicei, un procent p
. Daca p = p
, acest caz ne conduce la asa-numitul sistem francez.

Daca nsa p = p
, suntem condusi la sistemul american de amortizare. Se demonstreaza matematic

faptul ca daca p
> p atunci debitorul iese n avantaj fat a de creditor, pe seama tert ei part i. Atat ntre
creditor si debitor pe de o parte, cat si ntre debitor si tert a parte pe de alta parte, va avea loc cate o
amortizare directa efectuata dupa unul dintre modelele de amortizare directa prezentate mai sus. Se pot
imagina diverse combinat ii. Dintre acestea, prezentam n cele ce urmeaza cateva.
Modelul 1I (modelul de amortizare prin plata periodica a dobanzilor catre creditor si
constituirea sumei mprumutate la tert a parte prin plat i periodice constante)
Acest model de amortizare indirecta este constituit din doua modele de amortizare directa, dupa cum
urmeaza
CREDITOR
2D
DEBITOR
4D `
TERT A PARTE
Corespunzator modelului de amortizare directa 2D, debitorul va plati anual creditorului dobanzile (cal-
culate cu procentul p), urmand sa restituie suma mprumutata s la scadent a.

In paralel, debitorul va
constitui aceasta suma s la tert a parte (folosind procentul p
) prin plat i periodice constante (conform

modelului de amortizare directa 4D). Dac a n nal suma s va constituita la tert a parte atunci, la mo-
mentul t = 0, aceasta suma va s
= s v
n
(pentru a aa datoria la momentul t = 0 fat a de tert a parte,
se actualizeaza suma s prin intermediul procentului p
). Rata constanta pe care o va plati debitorul tert ei

part i n ecare an se va calcula dupa formula
r
=
s
1 v
n
sau
r
=
s v
n
i
1 v
n
41
Modelul 2I (modelul de amortizare printr-o unica plata catre creditor si constituirea
ntregii sume datorate la tert a parte prin plat i periodice constante)
Aceste model de amortizare indirecta este constituit din doua modele de amortizare directa, dupa
cum urmeaza
CREDITOR
1D
DEBITOR
4D `
TERT A PARTE
Corespunzator modelului de amortizare directa 1D, debitorul nu va plati nimic creditorului decat n
ultimul an, la scadent a, cand va napoia ntreaga datorie (calculata cu procentul p), si anume suma
S = s u
n
.
In paralel, debitorul va constitui aceasta suma S la tert a parte (folosind procentul p
) prin plat i
periodice constante (conform modelului de amortizare directa 4D). Daca n nal suma S va constituita
la tert a parte, atunci la nceput (la momentul t = 0) aceasta suma va S
= S v
n
= s u
n
v
n
(pentru a
aa datoria la momentul t = 0 fat a de tert a parte, se actualizeaza suma S prin intermediul procentului
p
). Atunci rata constanta pe care o va plati debitorul tert ei part i n ecare an se va calcula dupa formula
r
=
S
1 v
n
sau
r
=
s u
n
v
n
i
1 v
n
Bibliograe
Cluj-Napoca, 2005
Probleme rezolvate
Problema 1. O persoana achizit ioneaza un bun n valoare de 1 000 u.m., plata acestui bun urmand a
se efectuan rate egale pe timp de doi ani. Se cunoaste procentul anual p = 10% si se considera ca dobanda
unitara corespunzatoare unei subperioade nu este proport ionala cu dobanda unitara anuala (suntem n
cazul operat iei de dobanda compusa). Sa se calculeze care este valoarea unei rate daca plata are loc:
a) la sfarsitul ecarui an;
b) la nceputul ecarui an;
c) la sfarsitul ecarei luni;
d) la nceputul ecarei luni;
e) la sfarsitul ecarui trimestru;
f) la nceputul ecarui trimestru;
Care este valoarea acumulata a ratelor la sfarsitul celor doi ani, n ecare caz n parte?
Rezolvare. Fiind vorba despre o plata n rate, avem, de fapt, pentru ecare caz n parte cate o
anuitate, dupa cum urmeaza:
a) anuitate constanta ntreaga posticipata;
b) anuitate constanta ntreaga anticipata;
c) si e) anuitate constanta fract ionata posticipata;
d) si f) anuitate constanta fract ionata anticipata.
Pentru ecare caz n parte, pret ul bunului achizit ionat (1 000 u.m.) reprezinta valoarea init iala a
anuitat ii (V (0) = IN), iar valoarea acumulata a ratelor la sfarsitul celor doi ani reprezinta valoarea nala
a anuitat ii (V (n) = V (2) = FIN). Prin urmare, rata constanta se va gasi, de ecare data, din formula
valorii init iale a anuitat ii respective.
a)

In acest caz avem n = 2 si
42
V (t) = r
1 v
n
i
u
t
V (0) = r
1 v
n
i
V (n) = r
u
n
1
i
p = 10%; i = 0, 1; u = 1, 1; v = 0, (90)
de unde, nlocuind elementele cunoscute, obt inem
10
3
= r
1 (0, (09))
2
0, 1
care este o ecuat ie de gradul ntai n necunoscuta r. Solut ia acestei ecuat ii se exprima astfel
r =
0, 1 10
3
1 (0, (90))
2
de unde rata constanta ce se va plati la sfarsitul ecarui an este
r = 576, 19 u.m.
In acest caz, valoarea nala a anuitat ii este

V (2) = r
u
2
1
i
= 576, 19
(1, 1)
2
1
0, 1
= 1 210 (u.m.)
b) Daca plata ratelor constante se va face la nceputul ecarui an, suntem condusi la urmatoarele
valori ale anuitat ii constante ntregi anticipate
V (t) = r
1 v
n
i
u
t+1
V (0) = r
1 v
n
i
u
V (n) = r
u
n
1
i
u
p = 10%; i = 0, 1; u = 1, 1; v = 0, (90)
Inlocuind elementele cunoscute n valoarea init iala a anuitat ii, obt inem rata n acest caz:
10
3
= r 1, 1
1 (0, (90))
2
0, 1
r =
0, 1 10
3
1, 1
1 (0, (90))
2
r = 523, 81 u.m.
Valoarea nala a anuitat ii este
V (2) = r
u
2
1
i
u =
= 523, 81 1, 1
(1, 1)
2
1
0, 1
=
= 1 210 u.m.
43
c)

In acest caz, persoana va plati lunar, la sfarsitul ecarei luni, timp de doi ani aceeasi suma de bani
(rata). Fiind vorba de luna, m = 12 (numarul subperioadelor n care se mparte anul). Suntem n cazul
unei anuitat i constante fract ionate si posticipate, iar valoarea ei la un anumit moment de timp t este
V
m
(t) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
tm
m
V
m
(0) = r
m
1 v
nm
m
i
m
V
m
(nm) = r
m
u
nm
m
1
i
m
nm = 24, i
12
=
12
1 +i 1 = 0, 0079,
u
12
= 1, 0079, v
12
= 0, 9920
Inlocuind datele cunoscute, obt inem

10
3
= r
12
1 (0, 9920)
24
0, 0079
r
12
=
0, 0079 10
3
1 (0, 9920)
24
r
12
= 45, 95 u.m.
Valoarea nala este
V
12
(24) = r
12
u
24
12
1
i
12
=
= 45, 95
(1, 0079)
24
1
0, 0079
=
= 1 210 u.m.
d)

In acest caz, persoana va plati lunar, la nceputul ecarei luni, timp de doi ani o aceeasi suma de
bani (rata). Fiind vorba de luna, m = 12 (numarul subperioadelor n care se mparte anul). Suntem n
cazul unei anuitat i constante, fract ionate si anticipate, iar valoarea ei la un anumit moment de timp t
este
V
m
(t) = r
m
1 v
nm
m
i
m
u
(t+1)m
m
V
m
(0) = r
m
1 v
nm
m
i
m
u
m
V
m
(nm) = r
m
u
nm
m
1
i
m
u
m
nm = 24, i
12
=
12
1 +i 1 = 0, 0079,
u
12
= 1, 0079, v
12
= 0, 9920

10
3
= r
12
1, 0079
1 (0, 9920)
24
0, 0079
r
12
=
0, 0079 10
3
1, 0079
1 (0, 9920)
24
r
12
= 45, 58 u.m.
44
Valoarea nala este
V
12
(24) = r
12
u
24
12
1
i
12
u
12
=
= 45, 58 1, 0079
(1, 0079)
24
1
0, 0079
=
= 1 210 u.m.
e)

In acest caz, persoana va plati trimestrial, la sfarsitul ecarui trimestru, timp de doi ani o aceeasi
suma de bani (rata). Fiind vorba de trimestru, m = 4 (numarul subperioadelor n care se mparte anul).
Suntem n cazul unei anuitat i constante fract ionate si posticipate, iar valoarea ei la un anumit moment
de timp t este
V
m
(t) = r
m
1 v
nm
m
i
m
u
tm
m
V
m
(0) = r
m
1 v
nm
m
i
m
V
m
(nm) = r
m
u
nm
m
1
i
m
nm = 8, i
4
=
4
1 +i 1 = 0, 0241,
u
4
= 1, 0241, v
4
= 0, 9764

10
3
= r
4
1 (0, 9764)
8
0, 0241
r
4
=
0, 0241 10
3
1 (0, 9764)
8
r
4
= 138, 94 u.m.
Valoarea nala este
V
4
(8) = r
4
u
8
4
1
i
4
=
= 138, 94
(1, 0241)
8
1
0, 0241
=
= 1 210 u.m.
f)

In acest caz, persoana va plati trimestrial, la nceputul ecarui trimestru, timp de doi ani o aceeasi
suma de bani (rata). Fiind vorba de trimestru, m = 4 (numarul subperioadelor n care se mparte anul).
Suntemn cazul unei anuitat i constante fract ionate si anticipate, iar valoarea ei la un anumit moment de
timp t este
V
m
(t) = r
m
1 v
nm
m
i
m
u
(t+1)m
m
V
m
(0) = r
m
1 v
nm
m
i
m
u
m
V
m
(nm) = r
m
u
nm
m
1
i
m
u
m
nm = 8, i
4
=
4
1 +i 1 = 0, 0241,
u
4
= 1, 0241, v
4
= 0, 9764
45

10
3
= r
4
1, 0241
1 (0, 9764)
8
0, 0241
r
4
=
0, 0241 10
3
1, 0241
1 (0, 9764)
8
r
4
= 135, 67 u.m.
Valoarea nala este
V
4
(8) = r
4
u
8
4
1
i
4
u
4
=
= 135, 67 1, 0241
(1, 00241)
8
1
0, 0241
=
= 1 210 u.m.
Problema 2. O persoana mprumuta suma de 500 u.m., negociind scadent a mprumutului la 6 ani
si dobanda anuala la valoarea de 25%. De asemenea, la momentul efectuarii mprumutului se stabileste
ca ntreaga datorie (suma mprumutata si dobanda aferenta) se va plati la scadent a. Sa se ntocmeasca
planul de amortizare corespunzator rambursarii acestui mprumut.
Rezolvare. Este vorba de modelul de amortizare directa 1D. Se cunosc urmatoarele date:
s = 500, n = 6, p = 12%
de unde obt inem, pentru factorul de actualizare u valoarea 1, 12. La momentul scadent ei (sfarsitul celui
de-al patrulea an) se va rambursa suma S = s u
n
= 986, 91 u.m.; la sfarsitul celorlalt i ani nu se plateste
nimic. Tabloul de amortizare se prezinta dupa cum urmeaza
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 0 0
2 560 67.2 0 0
3 627.2 75.26 0 0
4 702.46 84.3 0 0
5 786.76 94.41 0 0
6 881.17 105.74 881.17 986.91
Problema 3. Se considera acelasi mprumut de 500 u.m. (ca si la Problema 2), rambursabil pe timp
de 6 ani cu dobanda anuala 12%. De aceasta data, la sfarsitul ecarui an, vor platite dobanzile aferente,
iar suma mprumutata se va restitui la scadent a. Sa se prezinte tabloul de amortizare.
Rezolvare. Este vorba de modelul de amortizare directa 2D. Tabloul de amortizare urmatorul:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 0 60
2 500 60 0 60
3 500 60 0 60
4 500 60 0 60
5 500 60 0 60
6 500 60 500 560
Problema 4. O persoana mprumuta de la o banca suma de 500 u.m., pe timp de 6 ani, cu dobanda
anuala 12%, urmand ca la sfarsitul ecarui an sa se ramburseze aceeasi cota din mprumut, la care se
adauga dobanda aferenta acelei perioade. Sa se ntocmeasca tabloul de amortizare corespunzator acestui
mprumut.
46
Rezolvare. Este vorba de modelul de amortizare directa 3D pentru care cota corespunzatoare ecarui
an este aceeasi si anume
Q
k
= Q =
s
n
, k = 1, n
In acest caz avem:

s = 500, n = 6, p = 12%
si atunci obt inem
i = 0, 12, u = 1, 12
Q
k
= Q = 83, (3), k = 1, 6
Tabloul de amortizare este:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 83.33 143.33
2 416.67 50 83.33 133.33
3 333.33 40 83.33 123.33
4 250 30 83.33 113.33
5 166.67 20 83.33 103.33
6 83.33 10 83.33 93.33
Problema 5. Sa se ntocmeasca planul de amortizare pentru un mprumut de 500 u.m., pe timp de

6 ani, cu dobanda anuala de 12%, daca rambursarea are loc prin plat i periodice constante (la sfarsitul
ecarui an).
Rezolvare. Plat ile periodice constante care vor avea loc sunt, de fapt, rate constante, deci este vorba
de modelul de amortizare directa 4D. Datele problemei sunt:
s = 500, n = 6, p = 12%
Rata constanta se calculeaza considerand ca suma mprumutata s este valoarea init iala a unei anuitat i
constante, ntregi, posticipate cu ratele constante r. Atunci are loc urmatoarea relat ie:
s = r
1 v
n
i
de unde rezulta formula de calcul pentru rata constanta si anume:
r =
s i
1 v
n
Prin urmare, la sfarsitul ecarui an se va rambursa rata constanta r cu care se acopera atat o parte din
mprumut, cat si dobanda pentru suma nerambursata corespunzatoare ecarui an.

In acest caz avem:
r =
500 0, 12
1
1
1,12
6
r = 121, 61 (u.m.)
Tabloul de amortizare este urmatorul:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 61.61 121.61
2 438.39 52.61 69.01 121.61
3 369.38 44.33 77.29 121.61
4 292.09 35.05 86.56 121.61
5 205.53 24.66 96.95 121.61
6 108.58 13.03 108.58 121.61
47
Problema 6. O persoana (creditorul) mprumuta de la o banca suma de 2 500 u.m., pe timp de 5

ani, cu dobanda anuala 11%. Persoana n cauza (debitorul) urmeaza sa restituie creditorului dobanzile
la sfarsitul ecarui an, iar suma necesara restituirii sumei mprumutate o va constitui la o alta banca
(tert a parte) prin plat i periodice constante pe timp de 5 ani, cu dobanda anuala 12%. Sa se ntocmeasca
planurile de amortizare pentru rambursarea acestui mprumut.
Rezolvare.

Intre debitor si creditor va avea loc o amortizare directa de tipul 2D, cu procentul p, iar
ntre debitor si tert a parte, o amortizare directa de tipul 4D, cu procentul p
, ceea ce nseamna ca este

vorba, de fapt de o amortizare indirecta dupa modelul 1I. Se cunosc:
s = 2 500, n = 5, p = 11%, p
= 12%
La scadent a, debitorul trebuie sa aiba constituita la tert a parte suma s care, actualizata la momentul
contractarii mprumutului, cu procentul corespunzator tert ei part i, p
, este
s
= s v
n
s
= 1418, 57 (u.m.)
Aceasta suma este valoarea init iala a unei anuitat i constante ntregi posticipate cu rata constanta r
.
Deci, putem scrie
s v
n
= r
1 v
n
i
Astfel, rata constanta r
ce va trebui platita la sfarsitul ecarui an tert ei part i este data de relat ia

r
=
s v
n
i
1 v
n
r
=
2 500
1
1,12
5
0, 12
1
1
1,12
5
r
= 393, 52 (u.m.)
Tabloul de amortizare debitor-creditor (2D) este urmatorul
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 2500 275 0 275
2 2500 275 0 275
3 2500 275 0 275
4 2500 275 0 275
5 2500 275 2500 2775
Tabloul de amortizare debitor-tert a parte (4D) este:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 1418.57 170.23 223.3 393.52
2 1195.27 143.43 250.09 393.52
3 945.18 113.42 280.1 393.52
4 665.08 79.81 313.72 393.52
5 351.36 42.16 351.36 393.52
Se observa ca sumele depuse la tert a parte, vor deveni la scadent a:
r

u
3
+u
2
+u
+ 1
= 393, 52 (1, 4049 + 1, 2544 + 1, 12 + 1) =

= 1 880, 75 (u.m.)
48
Problema 7. Sa se ntocmeasca planul de amortizare a unui mprumut n valoare de 2 500 u.m.,
rambursabil pe timp de 5 ani, cu dobanda anuala 11%, prin achitarea la scadent a a ntregii datorii catre
creditor si constituirea sumei datorate la o tert a parte cu dobanda anuala 12%, prin plat i periodice
constante.
Rezolvare. Se cunosc
s = 2 500, n = 5, p = 11%, p
= 12%
Intre debitor si creditor procentul este p, iar modelul de amortizare directa este 1D; ntre debitor si tert a
parte procentul este p
, iar modelul de amortizare directa este 4D.
In concluzie, este vorba de o amortizare

indirecta dupa modelul 2I.
Tabloul de amortizare debitor-creditor (1D) este
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 2500 275 0 0
2 2775 305.25 0 0
3 3080.25 338.83 0 0
4 3419.08 376.1 0 0
5 3795.18 417.47 3795.18 4212.65
La scadent a, debitorul trebuie sa aiba constituita la tert a parte suma s u
n
care este datoria pe care o
are fat a de creditor si care, actualizata la momentul init ial (n raport cu procentul p
) este s u
n
v
n
. Deci,
la momentul init ial, datoria debitorului fat a de tert a parte este s u
n
v
n
, suma care reprezinta valoarea
init iala a unei anuitat i constante, ntregi, posticipate, cu rata constanta r
. Are loc urmatoarea relat ie:

s u
n
v
n
= r
1 v
n
i
s u
n
v
n
= 2 390, 37 u.m.
de unde obt inem formula de calcul pentru rata r
si anume
r
=
s u
n
v
n
i
1 v
n
r
=
2 500 (1, 11)
5
1
1,12
5
0, 12
1
1
1,12
5
r
= 663, 11 (u.m.)
Tabloul de amortizare debitor-tert a parte (4D) este
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 2390.37 286.84 376.27 663.11
2 2014.1 241.69 421.42 663.11
3 1592.68 191.12 471.99 663.11
4 1120.69 134.48 528.63 663.11
5 592.06 71.05 592.06 663.11
Teme de control
Probleme propuse
Problema 1. O persoana doreste sa cumpere un autoturism n valoare de 5100 u.m., achitand un
avans de 20% din pret si urmand ca restul sumei de bani sa o achite prin plat i periodice constante pe
timp de 5 ani. Se cunoaste procentul anual p = 10% si se considera ca dobanda unitara corespunzatoare
unei subperioade nu este proport ionala cu dobanda unitara anuala (suntemn cazul operat iei de dobanda
compusa). Sa se calculeze care este valoarea unei rate daca plata are loc:
a) la sfarsitul ecarui an;
b) la nceputul ecarui an;
49
c) la sfarsitul ecarei luni;
d) la nceputul ecarei luni;
e) la sfarsitul ecarui trimestru;
f) la nceputul ecarui trimestru;
Care este valoarea acumulata a ratelor la sfarsitul celor 5 ani, n ecare caz n parte.
R: a) r = 1076, 29 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
b) r = 978, 45 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
c) r
12
= 85, 83 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
d) r
12
= 85, 15 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
e) r
4
= 259, 53 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
f) r
4
= 253, 42 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
Problema 2. O persoana mprumuta suma de 6 000 u.m., pe timp de 4 ani cu un procent anual
de 9%. La momentul efectuarii mprumutului se stabileste ca ntreaga datorie (suma mprumutata si
dobanda aferenta) se va rambursa la scadent a. Sa se ntocmeasca tabloul de amortizare corespunzator
acestui mprumut.
R: Este vorba de modelul de rambursare 1D, r
k
= 0 pentru k = 1, 3, iar r
4
= 8469, 49 u.m.
Problema 3. Se considera un mprumut de 4 500 u.m., rambursabil pe timp de 5 ani cu un procent
anual de 11%. La sfarsitul ecarui an, vor platite dobanzile aferente, iar suma mprumutata se va
restitui la scadent a. Sa se construiasca tabloul de amortizare.
R: Este vorba de modelul de rambursare 2D, D
k
= 495 u.m., unde k = 1, 5.
Problema 4. O persoana mprumuta de la o banca suma de 20 000 u.m., n vederea achizit ionarii
unei locuint e, pe timp de 10 ani, cu un procent anual de 10%, urmand ca la sfarsitul ecarui an sa
se ramburseze aceeasi cota din mprumut, la care se adauga dobanda aferenta acelei perioade. Sa se
ntocmeasca tabloul de amortizare corespunzator acestui mprumut.
R: Este vorba de modelul de rambursare 3D, Q
k
= 2 000 u.m., k = 1, 10.
Problema 5. Sa se ntocmeasca planul de amortizare pentru un mprumut n valoare de 2 500 u.m.,
pe timp de 6 ani, cu un procent anual de 11%, daca rambursarea are loc prin plat i periodice constante
(la sfarsitul ecarui an).
R: Este vorba de modelul de rambursare 4D, r
k
= 316, 98 u.m., k = 1, 6.
Problema 6. O persoana mprumuta de la o alta persoana suma de 7 500 u.m., pe timp de 5 ani, cu
un procent anual de 12%. Debitorul urmeaza sa restituie Creditorului dobanzile la sfarsitul ecarui an, iar
suma necesara restituirii sumei mprumutate o va constitui la o banca (Tert a parte) prin plat i periodice
constante pe timp de 5 ani, cu dobanda anuala 15%. Sa se ntocmeasca tablourile de amortizare.
R: Este vorba de modelul de rambursare 1I, D
k
= 900 u.m., unde k = 1, 5, iar R
1
= 3 728, 83 u.m.,
r
k
= 1 112, 37 u.m., k = 1, 5,
Problema 7. Sa se ntocmeasca planul de amortizare pentru un mprumut n valoare de 12 000 u.m.,
rambursabil pe timp de 10 ani, cu un procent anual de 12%, prin achitarea la scadent a a ntregii datorii
catre Creditor si constituirea sumei datorate la o Tert a parte cu dobanda anuala 9%, prin plat i periodice
constante.
R: Este vorba de modelul de rambursare 2I, r
10
= 37 270, 18 u.m., R
1
= 11 004, 53 u.m., r
k
= 2453, 13
u.m., k = 1, 10.
MODULUL III. MATEMATICI ACTUARIALE
Obiective
Familiarizarea cu tehnicile si metodele utilizate in cadrul matematicilor actuariale
Denirea notiunilor de plata viagera unica, anuitati viagere, plati in caz de deces, asigurari de
persoane si bunuri
Concepte de baza
Functii biometrice (probabilitati de viata si de deces, functia de supravietuire, viata medie, tabele
de mortalitate)
Plati viagere (plata viagera unica, anuitati viagere)
Plati in caz de deces (plata unica in caz de deces, anuitati de deces)
Asigurari de persoane. Rezerva matematica.
50
Asigurari de bunuri
Rezultate asteptate
introduse, sa e in stare sa le aplice la problemele concrete.
Sinteza
UNITATEA 1. Funct ii biometrice
1.1. Introducere
Not iunea de asigurare de persoane vizeaza modurile n care se poate face o plata, nu n mod cert
ci numai probabil, daca se realizeaza anumite evenimente ce privesc viat a sau decesul unei persoane
asigurate. Studiul acestor fenomene de viat a si de deces poate realizat datorita unor caracteristici ce
li se pot atribui. Cea mai importanta caracteristica este mortalitatea. Intensitatea mortalitat ii este data
de anumit i coecient i numerici. Acestia pot lua mai multe valori, variat ia ecaruia prezentand un aspect
funct ional n sensul ca n general variabila independenta este varsta, iar funct ia (variabila dependenta)
este mortalitatea.
1.2. Probabilitat ile de viat a si de deces
Se considera o colectivitate n care tot i indivizii au aceeasi varsta - x ani. Se poate pune ntrebare: care
este probabilitatea ca o persoana n varsta de x ani sa e n viat a la varsta de y ani, y x. Raspunsul
este exprimat prin probabilitatea de viat a, notata prin simbolul p (x, y). Probabilitatea evenimentului
contrar, ca persoana n varsta de x ani sa nu e n viat a la y ani, este probabilitatea de deces pe care o
vom nota cu simbolul q (x, y).

Intre cele doua notat ii are loc relat ia corespunzatoare probabilitat ilor unor
evenimente contrare
p (x, y) +q (x, y) = 1
Cazuri particulare:
1) Daca y = x + 1 vom scrie p (x, y) = p(x, x + 1) = p
x
care este probabilitatea ca persoana n varsta
de x ani sa e n viat a peste 1 an, respectiv q (x, y) = q(x, x+1) = q
x
, care este probabilitatea ca persoana
n varsta de x ani sa nu mai e n viat a peste 1 an. Evident, avem: p
x
+q
x
= 1.
2) Daca y = x + n vom scrie p (x, y) = p(x, x + n) =
n
p
x
care este probabilitatea ca persoana n
varsta de x ani sa e n viat a peste n an, respectiv q (x, y) = q(x, x + n) =
n
q
x
care este probabilitatea
ca persoana n varsta de x ani sa nu mai e n viat a peste n an. Evident, avem:
n
p
x
+
n
q
x
= 1.
Observat ie: Probabilitat ile de viat a si de deces se determina pe cale experimentala studiind o mare
colectivitate de persoane care traiesc n aceleasi condit ii. Cu aceste probabilitat i se ntocmesc tabele.
1.3. Funct ia de supraviet uire
Una dintre cela mai importante caracteristici ce se regasesc n teoria asigurarilor este funct ia de
supraviet uire.
Consideram o colectivitate de persoane, toate avand aceeasi varsta de a ani si notam cu l
a
volumul
colectivitat ii (numarul de persoane ce formeaza respectiva colectivitate).
Denit ie. Se numeste funct ie de supraviet uire l
x
numarul mediu de persoane din cele l
a
care vor
n viat a la varsta de x ani (a x).
Observat ie. Funct ia de supraviet uire depinde deci de varsta persoanei asigurate si se deneste ca
valoarea medie a numarului de persoane care ajung la varsta de x ani dintr-un numar de l
a
persoane n
varsta de a ani
Pentru a exprima valoarea funct iei l
x
vom construi o variabila aleatoare Z pentru care M(Z) = l
x
.
Notam cu z numarul persoanelor n viat a la x ani si cu p (a, x) probabilitatea ca o persoana n varsta
de a ani sa e n viat a la varsta de x ani. Persoanele din colectivitate traiesc n aceeasi zona, n aceleasi
condit ii si astfel putem aprecia ca distribut ia variabilei aleatoare Z este o distribut ie binomiala (daca
experient a se repeta de mai multe ori n aceleasi condit ii, deci daca probabilitatea de a se realiza un
eveniment nu se modica la diverse repetari ale experient ei, atunci distribut ia binomiala este cea care
trebuie realizata, iar pentru variabila aleatoare, Z, p(a, x) are aceeasi valoare pentru orice persoana din
colectivitate).
Facem precizarea ca distribut ia binomiala, n general, are forma:
X :
x
C
x
n
p
x
q
nx
x=0,n
pentru care valoarea medie este: M(X) = np, iar dispersia este D
2
(X) = npq.
51
In cazul nostru, variabila este notata cu Z, valorile variabilei sunt z, n = l

a
, p = p(a, x), q =
q(a, x).Astfel obt inem
Z :
z
C
z
l
a
(p (a, x))
z
(q (a, x))
l
a
z
z=0,l
a
Conform formulei de mai sus pentru media distribut iei binomiale, obt inem
M(Z) = l
x
= p (a, x) l
a
de unde rezulta imediat
p (a, x) =
l
x
l
a
Consideram n cele ce urmeaza a x y. Extinzand rezultatele, putem spune ca evenimentul ca o

persoana n varsta de a ani sa e n viat a la varsta de y ani este dat de intersect ia a doua evenimente
dependente si anume: primul, ca persoanan varsta de a ani sa e n viat a la x ani si al doilea, ca persoana
n varsta de a ani (si care a ajuns la varsta de x ani) sa e n viat a si la y ani. Respectand formula pentru
probabilitatea intersect iei a doua evenimente dependente se poate scrie:
p (a, y) = p (a, x) p (x, y)
unde p(x, y) este de fapt o probabilitate condit ionata. Din aceasta relat ie, se obt ine
p (x, y) =
p (a, y)
p (a, x)
adica obt inem exprimarea probabilitat ii de viat a cu ajutorul funct iei de supraviet uire
p (x, y) =
l
y
l
x
daca s-a facut simplicarea cu l
a
.
1.4. Viat a medie
A treia funct ie biometrica importanta este viat a medie. Pentru a o deni consideram o persoana n
varsta de x ani. Trebuie evident iat n cele ce urmeaza numarul de ani cat i mai are de trait aceasta
persoana. Pentru simplicarea calculelor, admitem urmatoarea ipoteza simplicatoare: persoana, oricare
ar ea, decedeaza la jumatatea unui an, deci admitem ca o persoana de o anumita varsta de x ani mai
are de trait un numar ntreg de ani si jumatate.
Notam cu Z variabila aleatoare ce reprezinta numarul de ani si jumatate cat i mai are de trait o
persoana n varsta de x ani.
Z :
n +
1
2
n/n+1
q
x
n=0,1,...
unde
n/n+1
q
x
este probabilitatea ca persoana sa decedeze ntre x+n si x+n+1 ani (la jumatatea anului),
adica
n/n+1
q
x
= p (x, x +n) q
x+n
=
l
x+n
l
x
1
l
x+n+1
l
x+n
=
l
x+n
l
x+n+1
l
x
Denit ie. Viat a medie, notata cu simbolul e
x
, se deneste ca valoarea medie a numarului de ani cat i
mai are de trait o persoana n varsta de x ani.
Prin urmare, e
x
= M (Z) si are valoarea
e
x
=
n0
n +
1
2
l
x+n
l
x+n+1
l
x
sau, dezvoltand suma, obt inem expresia
e
x
=
1
2
+
1
l
x
n1
l
x+n
.
52
Observat ie: Lipsa indicelui superior la semnul sumei semnica faptul ca nsumarea este limitata
numai la acei indici ai elementelor constitutive pentru care varsta x + n nu depaseste limita de varsta
(practic 100 ani).
1.5. Tabele de mortalitate
Pentru a dispune de valorile funct iilor utilizate, n teoria asigurarilor de persoane, se ntocmesc tabele
de mortalitate fundamentate pe date statistice si pe ajustarea acestor date prin diferite metode de calcul.
De regula, tabelele cont in urmatoarele valori: x - numarul de ani, l
x
- funct ia de supraviet uire, d
x
- numarul
persoanelor decedate ntre varsta de x si x + 1 ani, p
x
- probabilitatea de viat a, q
x
- probabilitatea de
deces, e
x
- viat a medie. De asemenea, tabelele cont in si o serie de ,,numere de comutat ie la care vom
face referire n cele ce urmeaza.
Toate numerele utilizate n teoria asigurarilor de persoane se pot deduce prin calcul, pornind, de
exemplu, de la numerele l
x
.
1.6. Arborescent a viagera si de deces
Pentru ilustrarea momentelor n care se efectueaza diferite categorii de plat i, vom construi o
arborescent a (un graf simplicat) ce evident iaza fenomenul de viat a, respectiv de deces. Varfurile
arborescent ei simbolizeaza anii, iar arcele arata faptul ca persoana ramane n viat a de la un an la altul
(arcele superioare) sau ca decedeaza n anul respectiv (acul inferior).
Vom exemplica arborescent a viagera si de deces pentru urmatoarea situat ie: persoana n varsta de
x ani va n viat a la varsta de x +n ani si nu va n viat a la varsta de x +n +1 ani. Astfel vom putea
calcula probabilitatea
n/n+1
q
x
, folosita la determinarea viet ii medii. Asadar, avem:
p
x
p
x+n1
[
[
...
[
x x + 1
...
x +n 1 x +n x +n + 1
[
q
xn
Pe arcele superioare s-au nscris probabilitat ile p
x
, ..., p
x+n1
, iar pe arcul inferior probabilitatea
q
x+n.
Deci, evenimentul ca persoana n varsta de x ani sa e n viat a la x +n ani are probabilitatea
p
x
p
x+1
... p
x+n2
p
x+n1
=
l
x+1
l
x
l
x+2
l
x+1
...
l
x+n1
l
x+n2
l
x+n
l
x+n1
=
l
x+n
l
x
= p (x, x +n) =
n
p
x
Atunci, evenimentul ca persoana n varsta de x ani sa decedeze ntre x + n si x + n + 1 ani are
probabilitatea
n
p
x
q
x+n
=
l
x+n
l
x
1
l
x+n+1
l
x+n
=
l
x+n
l
x+n+1
l
x
=
n/n+1
q
x
Observat ie. Dacantr-o arborescent a viagera si de deces pot exista mai multe arce superioare, ecare
simbolizand ca persoana este n viat a ntre cei doi ani consecutivi, exista un singur arc inferior si anume
cel care corespunde anului n care are loc decesul.
Exemplu. Sa se construiasca arborescent a viagera si de deces n cazul x = 49 si n = 2. Sa se explice
semnicat iile probabilitat ilor p
49
, p
50
,
2
p
49
si q
51
.
Rezolvare: Varfurile arborescent ei sunt reprezentate de 49, 50, 51 si 52 si cu ajutorul arcelor vom
calcula probabilitat ile ment ionate. Vom avea urmatoarea arborescent a:
p
49
p
50
[
49 50 51 52
[
q
51
Astfel, probabilitat ile cerute vor avea urmatoarele semnicat ii:
p
49
- este probabilitatea ca persoana n varsta de 49 ani sa e n viat a peste un an, deci la 50 ani;
p
50
- este probabilitatea ca persoana n varsta de 50 ani sa e n viat a la 51 ani;
q
51
- este probabilitatea ca persoana n varsta de 51 ani sa nu e n viat a peste un an, la 52 ani;
53
2
p
49
- este probabilitatea ca persoana n varsta de 49 ani sa e n viat a peste doi an, deci la 51 ani.
Vom calcula aceste probabilitat i cu ajutorul valorilor funct iei de supraviet uire luate din tabelele de
mortalitate, obt inand:
p
49
=
l
50
l
49
=
81077
81603
= 0, 9935541,
p
50
=
l
51
l
50
=
80501
81077
= 0, 9928956,
q
51
= 1 p
51
= 1
l
52
l
51
= 1
79867
80501
= 0, 0078757
In cazul probabilitat ii evenimentului ca persoana n varsta de 49 ani sa e n viat a peste 2 ani, adica
la 51 ani, se poate utiliza relat ia
2
p
49
= p
49
p
50
= 0, 9935541 0, 9928956 = 0, 9864954
sau relat ia
2
p
49
=
l
51
l
49
=
80501
81603
= 0, 9864955
UNITATEA 2. Plat i viagere
2.1. Generalitat i
Asa cum am mai precizat, n cadrul asigurarilor de persoane, plat ile efectuate de cele doua part i au
un caracter aleator.

In ceea ce l priveste pe asigurat, plata are loc doar daca este n viat a la momentul
efectuarii plat ii, iar asiguratorul va efectua operat iunea doar daca se realizeaza evenimentul stabilit prin
contractul de asigurare. Plata se considera ca ind o variabila aleatoare cu distribut ie stabilita. Pentru ca
ntre obligat iile part ilor contractante sa se realizeze principiul echilibrului nanciar, se impune egalitatea
valorilor medii actuale ale celor doua variabile aleatoare: plata efectuata de catre asigurator si plata
efectuata de catre asigurat, ambele actualizate.

In practica, valoarea medie actuala a plat ii (plat ilor)
efectuate de catre asigurat se numeste prima de asigurare si poate unica sau periodica, iar valoarea
medie actuala a plat ii (plat ilor) efectuate de catre asigurator se numeste suma asigurata si poate , de
asemenea, unica sau periodica. Primele, rezultate din compararea obligat iilor celor doua part i n momentul
semnarii contractului de asigurare, se numesc prime matematice (nete), la acestea putandu-se adauga,
nsa, unele plusuri ca urmare a unor cheltuieli de administrare.
Daca notam cu Z
1
, Z
2
, ..., Z
n
variabilele aleatoare corespunzatoare plat ilor efectuate n cazul mai
multor asigurari si cu Z variabila suma a acestor variabile, avem egalitatea:
Z = Z
1
+Z
2
+... +Z
n
Pentru valorile medii avem relat ia
M (Z) = M (Z
1
) +M (Z
2
) +... +M (Z
n
)
Notand cu P - prima, obt inem urmatoarele relat ii
P = M (Z) , P
1
= M (Z
1
) , ..., P
n
= M (Z
n
)
Astfel, putem scrie egalitatea
P = P
1
+P
2
+... +P
n
ce exprima principiul cumularii contractelor.
2.2. Tipuri de plat i viagere
Denit ie. Plata viagera reprezinta acel tip de plata care se efectueaza de (sau catre) o persoana atat
timp cat ea este n viat a la momentul efectuarii plat ii.
Plata viagera unica
Vom ilustra aceasta plata prin formularea unei probleme.
54
Consideram o persoana n varsta de x ani careia urmeaza sa i se plateasca peste n ani o unitate
monetara, daca va n viat a atunci. Daca persoana nu va n viat a la x +n ani, atunci nu se va efectua
nici o plata. Ne propunem sa aam care este valoarea medie actuala a acestei plat i, acum, cand persoana
este n varsta de x ani.
Notand cu Z variabila aleatoare care reprezinta plata efectuata, ea va avea urmatoarea distribut ie
Z :
v
n
0
n
p
x n
q
x
n=0,1,...
Valorile variabilei aleatoare Z sunt sumele actualizate ce se vor plati dupa modelul descris mai sus, iar
probabilitat ile cu care variabila ia aceste valori sunt precizate pe linia a doua. Practic, n cazul nostru,
v
n
reprezinta valoarea actuala a unitat ii monetare (v este factorul de actualizare n operat ia de dobanda
compusa) pentru situat ia n care persoana va n viat a peste n ani, iar 0 este valoarea actuala a 0
unitat i monetare, daca persoana nu este n viat a peste n ani. De asemenea, avem
n
p
x
- probabilitatea ca
o persoana de x ani sa e n viat a peste n ani, iar
n
q
x
reprezinta probabilitatea evenimentului contrar.
Denit ie. Valoarea medie a variabilei aleatoare Z se numeste factor de actualizare viager si se noteaza
cu simbolul
n
E
x
.
Deci,
n
E
x
= M (Z) = v
n
n
p
x
sau, folosind relat ia
n
p
x
=
l
x+n
l
x
factorul de actualizare viager poate scris si sub forma
n
E
x
= v
n
l
x+n
l
x
=
v
x+n
l
x+n
v
x
l
x
Se introduce urmatoarea notat ie:
D
x
= v
x
l
x
si D
x
se numeste numar de comutat ie. Deci, mai putem scrie factorul de actualizare viager astfel
n
E
x
=
D
x+n
D
x
Anuitat i viagere
Daca plat ile se fac n mai multe transe, ecare aferenta unui anumit moment de timp, atunci putem
extinde problema astfel:
Care este valoarea medie actuala a plat ilor viagere (rate) S
1
, S
2
, ..., S
k
platibile peste n
1
, n
2
, ...n
k
ani,
n condit iile n care acestea se efectueaza daca persoana de x ani este n viat a peste n
1
, n
2
, ..., n
k
ani?
Aceste plat i se fac e de catre asigurat, e de catre asigurator si sunt egale cu S
1
la mplinirea varstei de
x +n
1
ani,..., S
k
la mplinirea varstei de x +n
k
ani.
Denit ie: Se numeste anuitate viagera cu ratele S
1
, S
2
, ..., S
k
ansamblul format din momentele de
plata x +n
1
, x +n
2
, ..., x +n
k
si ratele anuitat ii.
Daca notam cu Z
i
variabila ce exprima efectuarea plat ii viagere corespunzatoare varstei de x+n
i
ani
si cu Z variabila ce exprima suma plat ilor viagere efectuate, se poate scrie
M (Z) = M (Z
1
) +M (Z
2
) +... +M (Z
k
)
sau, conform relat iilor de mai sus,
M (Z) = S
1
n
1
E
x
+... +S
k
n
k
E
x
unde, M (Z) reprezinta valoarea actuala a anuitat ii viagere.
Anuitat i viagere constante ntregi
Anuitat i viagere constante ntregi posticipate
55
Denit ie: Spunem ca anuitatea viagera este constanta ntreaga posticipata daca ratele viagere sunt
constante, se platesc la intervale de cate un an, la sfarsitul ecarui an.
Astfel S
1
= S
2
= ... = S
k
= S = 1 u.m., n
2
n
1
= n
3
n
2
= ... = n
k
n
k1
= 1 an, n
j
= j, j = 1, k.
Anuitatea viagera constanta ntreaga posticipata imediata nelimitata
Denit ie: Spunem ca anuitatea viagera constanta ntreaga posticipata este imediata si nelimitata,
daca ratele viagere se platesc ncepand cu primul an, nelimitat (practic pana la decesul persoanei).
Notand cu a
x
valoarea medie actuala a unei anuitat i viagere constante ntregi posticipate imediate
nelimitate, vom obt ine
a
x
=
1
E
x
+
2
E
x
+... =
D
x+1
D
x
+
D
x+2
D
x
+...
Introducand numarul de comutat ie
N
x
= D
x
+D
x+1
+...
anuitatea viagera constanta ntreaga posticipata imediata nelimitata se mai poate scrie
a
x
=
N
x+1
D
x
Anuitate viagera constanta ntreaga posticipata amanata cu n ani, nelimitata.
Denit ie: Anuitatea viagera constanta ntreaga posticipata spunem ca este amanata cu n ani si
nelimitata daca ratele viagere se platesc dupa al n-lea an de la ncheierea contractului pana la decesul
persoanei.
Astfel notand cu
n/
a
x
valoarea medie actuala a acestei anuitat i putem scrie
n/
a
x
=
n+1
E
x
+
n+2
E
x
+...
sau
n/
a
x
=
D
x+n+1
D
x
+
D
x+n+2
D
x
+...
deci
n/
a
x
=
N
x+n+1
D
x
Exemplu. Vom prezenta solut ia pentru exemplul 1.
Rezolvare. Din enunt ul problemei deducem ca nepotul va primi la sfarsitul ecarui an suma constanta
de 10 000 u.m. ncepand cu varsta de 25 ani.

In condit iile n care acesta are acum doar 12 ani, vorbim
despre o anuitate viagera constanta ntreaga posticipata amanata cu 13 ani, nelimitata. Deci pentru ca
ncepand cu varsta de 25 ani, nepotul sa primeasca o suma de 10 000 u.m. la sfarsitul ecarui an, n
prezent bunicul va trebui sa plateasca suma (prima) P care este data de
P = S
13/
a
12
= 10 000
N
12+13+1
D
12
Numerele de comutat ie necesare se iau din tabelul cu procentul 5%, si avem: D
12
= 49 785, 16 respectiv
N
26
= 447 220, 98 Rezulta ca
P = 10 000
447 220, 98
49 785, 16
= 89 830, 2 u.m.
Anuitate viagera constanta ntreaga posticipata imediata, limitata la n ani.
Anuitatea viagera constanta ntreaga posticipata imediata si limitata la n ani daca ratele viagere se
platesc ncepand cu primul an, timp de n ani.
Notand cu simbolul
/n
a
x
valoarea medie actuala a acestei anuitat ii avem relat ia
/n
a
x
=
1
E
x
+
2
E
x
+... +
n
E
x
56
De fapt avem
/n
a
x
= a
x
n/
a
x
adica
/n
a
x
=
N
x+1
N
x+n+1
D
x
Anuitat i viagere constante ntregi anticipate
Deosebirea ntre anuitatea viagera constanta ntreaga anticipata si cea posticipata consta n faptul ca
la cea anticipata ratele viagere se platesc la nceputul ecarui an.
In acest caz vom folosi aceleasi tipuri de anuitat i, dar pentru care vom folosi litera a.
Astfel avem urmatoarele relat ii
a
x
=
N
x
D
x
n cazul anuitat ii viagere constante ntregi anticipate imediate si nelimitate,
n/
a
x
=
N
x+n
D
x
pentru anuitatea viagera constanta ntreaga anticipata amanata cu n ani, nelimitata, respectiv
/n
a
x
=
N
x
N
x+n
D
x
pentru anuitatea viagera constanta ntreaga anticipata imediata, limitata la n ani.
Anuitat i viagere constante fract ionate
Denit ie: Spunem ca anuitatea viagera constanta este fract ionata daca ratele viagere se platesc
pentru ecare subperioada n care se mparte anul.
La aceste anuitat i fract ionate se mparte anul n m intervale egale, m N, m 2.

In plus, consideram
ca la sfarsitul ecarei subperioade astfel obt inute, se platesc cate
1
m
u.m..
Anuitat i viagere constante fract ionate posticipate
Denit ie: Spunem ca anuitatea viagera constanta fract ionata este posticipata daca ratele viagere se
platesc la sfarsitul ecarei subperioade.
Pentru simplicarea calculelor vom presupune ca, n decursul unui an, factorul de actualizare viager
variaza liniar. Cu alte cuvinte, punctul de coordonate
x +n +
j
m
,
n+j/m
E
x
apart ine dreptei determinata

de punctele: (n,
n
E
x
) si (n + 1,
n+1
E
x
) ,adica
n+j/m
E
x
n
E
x
j
m
=
n+1
E
x
n
E
x
1
Rezulta ca
n+j/m
E
x
=
j
m
(
n+1
E
x
n
E
x
) +
n
E
x,
n 0
Anuitatea viagera constanta fract ionata posticipata imediata nelimitata
Denit ie: Spunem ca anuitatea viagera constanta fract ionata posticipata este imediata nelimitata
daca ratele viagere de cate
1
m
u.m. se platesc la sfarsitul ecarei subperioade ncepand cu primul an pana
la decesul persoanei.
Daca notam valoarea medie actuala a unei anuitat i viagere constante fract ionate posticipate imediate
nelimitate cu a
(m)
x
, obt inem
a
(m)
x
=
1
m

1/m
E
x
+
2/m
E
x
+...
=
1
m

n0
m
j=1
n+j/m
E
x
=
=
m+ 1
2m

N
x+1
D
x
+
m1
2m

N
x
D
x
=
N
x
D
x
m+ 1
2m
57
deci
a
(m)
x
= a
x
m+ 1
2m
Notand cu:
N
(m)
x
= N
x
m1
2m
D
x
vom obt ine:
a
(m)
x
=
N
(m)
x
D
x
1
m
Anuitatea viagera constanta fract ionata posticipata amanata cu n ani
Denit ie: Spunem ca anuitatea viagera constanta fract ionata posticipata este amanata cu n ani daca
ratele viagere de cate
1
m
u.m. se platesc ncepand cu al n-lea an pana la decesul persoanei.
Notand cu
n/
a
(m)
x
valoarea medie actuala a acestei anuitat i si t inand cont ca
a
(m)
x
=
m+ 1
2m

N
x+1
D
x
+
m1
2m

N
x
D
x
vom putea scrie
n/
a
(m)
x
=
1
m

n+1/m
E
x
+
n+2/m
E
x
+...
= a
(m)
x+n
n
E
x
Sau daca avem n vedere ca
a
(m)
x+n
= a
x+n
+
m1
2m
rezulta
n/
a
(m)
x
= a
x+n
n
E
x
+
m1
2m

n
E
x
Stiind nsa ca
a
x+n
n
E
x
=
n/
a
x
expresia nala este
n/
a
(m)
x
=
n/
a
x
+
m1
2m

n
E
x
Anuitatea viagera constanta fract ionata posticipata imediata limitata la n ani
Denit ie: Spunem ca anuitatea viagera constanta fract ionata posticipata este imediata si limitata la
n ani daca ratele viagere de cate
1
m
u.m. se platesc ncepand cu primul an, timp de n ani.
Notam cu
/n
a
(m)
x
valoarea medie actuala a acestei anuitat i si ea va data de relat ia
/n
a
(m)
x
= a
(m)
x

n/
a
(m)
x
Anuitat i viagere constante fract ionate anticipate
Deosebirea ntre anuitatea viagera constanta fract ionata anticipata si cea posticipata consta n faptul
ca la cea anticipata ratele viagere de cate
1
m
u.m. se platesc la nceputul ecarei subperioade din ecare
an.
Deoarece plata ratelor se face nca de la nceputul primei subperioade, avem
a
(m)
x
=
1
m
+a
(m)
x
Folosind relat ia de calcul a anuitat ii viagere constante fract ionate posticipate imediate nelimitate vom
putea scrie urmatoarea expresie
58
a
(m)
x
=
N
(m)
x
D
x
Analog, pentru anuitatea constanta fract ionata anticipata amanata cu n ani nelimitata, putem
scrie
n/
a
(m)
x
=
n/
a
x
m1
2m

n
E
x
Pentru anuitatea viagera constanta fract ionata anticipata imediata limitata la n ani avem
n/
a
(m)
x
= a
(m)
x

n/
a
(m)
x
UNITATEA 3. Plat i n caz de deces
Daca n cazul plat ilor viagere evenimentul aleator care condit iona efectuarea acestora a fost ca per-
soana sa e n viat a la momentele efectuarii plat ilor viagere, acum, la plat ile n caz de deces evenimentul
aleator presupune ca decesul persoanei are loc ntr-un interval precizat.
3.1. Plata unica n caz de deces
Ne xam din nou atent ia asupra unei persoane n varsta de x ani. Pentru simplicarea calculelor se
face urmatoarea presupunere: persoana, oricare ar ea, decedeaza exact la mijlocul unui an. Cu alte
cuvinte, o persoana mai are de trait n ani si jumatate. Daca persoana n cauza decedeaza ntre x + n si
x +n + 1 ani, la jumatatea anului (conform convent iei de mai sus), familia sa (sau persoana indicata de
aceasta) va primi 1 u.m. Daca persoana nu decedeaza la momentul indicat, atunci nu se va efectua nici
o plata.
Problema care se pune aici consta n a determina care este valoarea medie actuala a plat ii unice
n caz de deces descrisa mai sus.

In acest sens consideram variabila aleatoare Z care are drept valori,
valorile actualizate ale sumelor ce se platesc n caz de deces. Aceasta variabila aleatoare are urmatoarea
distribut ie
Z :
0 v
n+1/2
1
n/n+1
q
x n/n+1
q
x
unde v
n+1/2
reprezinta valoarea actuala a unei unitat i monetare platibile peste n ani si jumatate, iar
n/n+1
q
x
=
n
p
x
q
x+n
reprezinta probabilitatea ca o persoana n varsta de x ani sa decedeze ntre x +n si x +n + 1 ani, exact
la jumatatea anului.
Denit ie: Se numeste factor de actualizare n caz de deces valoarea medie a variabilei aleatoare Z
de mai sus.
Notam cu simbolul
n
D
x
acest factor si avem
n
D
x
= M (Z) = v
n+1/2
n/n+1
q
x
= v
n+1/2
l
x+n
l
x+n+1
l
x
=
v
x+n+1/2
(l
x+n
l
x+n+1
)
v
x
l
x
=
v
1/2
v
x+n
l
x+n
u
1/2
v
x+n+1
l
x+n+1
v
x
l
x
=
v
1/2
D
x+n
u
1/2
D
x+n+1
D
x
=
u
1/2
(v D
x+n
D
x+n+1
)
D
x
Introducem numarul de comutat ie
C
x
= u
1/2
(v D
x
D
x+1
) ,
59
si, astfel, se poate scrie
n
D
x
=
C
x+n
D
x
3.2. Anuitat i de deces
Anuitat ile de deces sunt acelea pentru care plata n caz de deces se efectueaza oricand are loc decesul
persoanei, ntre doi ani dinainte precizat i. Aici vom ntalni numai cazul ntreg, deoarece intervalul dintre
doua momente cand ar posibila efectuarea plat ii este de un an si decesul persoanei se considera, conform
ipotezei, ca va avea loc peste un numar ntreg de ani si jumatate.
Prin intermediul acestei not iuni suntem interesat i sa vedem care este valoarea medie actuala a mai
multor posibilitat i de plata n caz de deces, de cate o unitate monetara si care urmeaza a platite o
singura data n cazul n care persoana decedeaza n anul respectiv.
Anuitate de deces imediata si nelimitata
Denit ie: Spunem ca anuitatea de deces este imediata si nelimitata daca plata sumei se va face
oricand survine decesul persoanei.
Variabila aleatoare Z aferenta acestei anuitat i se va descompune n variabile aleatoare, Z
k
, k 0,
Z =

k0
Z
k
, Z
k
ind variabile care reprezinta plata unica ce se va efectua pentru doi ani consecutivi, k,
k + 1.Trecand la valorile medii, putem scrie.
M (Z) =
k0
M(Z
k
) =
k0
k
D
x
=
k0
C
x+k
D
x
Introducem un nou numar de comutat ie M
x
M
x
=
k0
C
x+k
=
k0
u
1/2
(v D
x+k
D
x+k+1
)
M
x
= u
1/2
(v N
x
N
x+1
)
Astfel, putem scrie
M (Z) =
k0
C
x+k
D
x
=
M
x
D
x
Notand A
x
= M (Z), adica valoarea actuala medie a anuitat ii de deces imediata nelimitata, avem
A
x
=
M
x
D
x
Anuitate de deces dublu limitata inferior la m ani (inclusiv) si superior la n ani (ex-
clusiv)
Denit ie: Anuitatea de deces spunem ca este dublu limitata inferior la m ani (inclusiv) si superior
la n ani (exclusiv) daca plata se va efectua oricand are loc decesul ntre x +m ani (inclusiv) si x +n ani
(exclusiv).
Daca notam cu
m/n
A
x
valoarea medie actuala a acestei anuitat i de deces dublu limitata, vom obt ine
m/n
A
x
= M (Z) =
n1
k=m
k
D
m
=
n1
k=m
C
x+k
D
x
=
M
x+m
M
x+n
D
x
Astfel avem
m/n
A
x
=
M
x+m
M
x+n
D
x
Observat ii:
Pentru m = 0 se obt ine anuitatea de deces imediata limitata la n ani si anume
60
/n
A
x
=
M
x
M
x+n
D
x
Pentru intervalul [n, .) se va obt ine anuitatea de deces amanata cu n ani nelimitata (practic
pana la limita de varsta)
n/
A
x
=
M
x+n
D
x
In scrierea [n, .), . simbolizeaza limita de varsta.

UNITATEA 4. Asigurari de persoane
4.1. Principiul echilibrului nanciar
Din cele prezentate pana n acest punct deducem ca exista o relat ie bine determinata ntre suma
asigurata, S si prima P, aceasta relat ie avand la baza tocmai principiul echilibrului nanciar. Legatura
dintre cele doua variabile are loc indiferent daca plat ile efectuate de/catre o persoana se realizeaza ntr-o
singura transa sau esalonat. Pentru cazul concret al asigurarilor de persoane, acest principiu se reecta n
egalitatea (la un acelasi moment de timp) dintre valorile medii actuale ale plat ilor aleatoare platibile e
n cazul cand asiguratul este n viat a, e ca a decedat, conform prevederilor din contractul de asigurare.
Acesta contract este un nscris ce ia nastere n urma acordului de voint a a celor doua part i contractante
(asiguratul si institut ia de asigurare) si n care sunt stipulate o serie de elemente.
4.2. Asigurarea de viat a
In contractul de asigurare se stabileste, ntre altele, ca:

Obligat iile asiguratului Obligat iile institut iei de
asigurare
Asiguratul, n varsta de x ani Asiguratorul va plati asi-
plateste periodic, anticipat o guratului o suma, S, cand
prima de asigurare, P, timp acesta mplineste x +n ani.
de k ani. Daca la aceasta varsta asi-
guratul nu este n viat a,
institut ia de asigurare nu are
nici o obligat ienanciara.
In vederea aplicarii principiului echilibrului nanciar, trebuie sa stabilim mai ntai valorile medii
actualizate ale obligat iilor celor doua part i. Astfel, avem
Valoarea medie actuala a Valoarea medie actuala
unei unitat i monetare ce a unei unitat i monetare ce
urmeaza a platita antici- se plateste peste n ani
pat, timp de k ani este
/k
a
x
, este:
n
E
x
, ntrucat avem
ntrucat avem de-a face cu de-a face cu o plata viagera
o anuitate viagera anticipata unica.
cu rata de 1 u.m. Deoarece se plateste o su-
Deoarece se platesc P u.m. ma, S, vom avea drept
anticipat, vom avea drept valoarea medie actuala,
valoare medie actuala S
n
E
x
.
P
/k
a
x
.
Conform principiului echilibrului nanciar, putem scrie egalitatea
P
/k
a
x
= S
n
E
x
Daca exprimam anuitatea ntreaga constanta anticipata limitata,
/k
a
x
, respectiv factorul de actu-
alizare viager,
n
E
x
, cu ajutorul numerelor de comutat ie, obt inem
P
N
x
N
x+k
D
x
= S
D
x+n
D
x
si atunci, expresia primei P va
P = S
D
x+n
N
x
N
x+k
61
Cazuri particulare:
1. Pentru k = 1 prima se plateste o singura data, altfel spus, avem prima unica.

In aceste condit ii
diferent a N
x
N
x+1
= D
x
, deci vom obt ine
P = S
D
x+n
D
x
2. Pentru k = n (de obicei k n) si k > 1, adica atunci cand prima nu este unica, ea se va plati, de
obicei, periodic pana cand asiguratul mplineste cei x+n ani, deci pe tot timpul asigurarii.

In acest
moment el va primi de la asigurator suma S.

In aceasta situat ie, prima se exprima sub forma
P = S
D
x+n
N
x
N
x+n
4.3. Asigurarea de pensii
Contractul de asigurare prevede, printre altele, urmatoarele:
asigurare
Asiguratul, n varsta de Asiguratorul va plati
x ani plateste periodic, periodic asiguratului o
anticipat o prima, P, suma (pensie anuala), S,
timp de k ani. din momentul n care
acesta mplineste x +n
ani pana la decesul sau.
Daca asiguratul dece-
deaza naintea mplinirii
varstei stabilite prin
contract, institut ia de
asigurare nu are nici o
obligat ie nanciara.
Valoarea medie actuala Valoarea medie actuala
a unei unitat i monetare a obligat iilor asiguratorului
ce urmeaza a platita este
n/
a
x
n cazul unei uni-
anticipat, timp de k ani tat i monetare, ntrucat este
este
/k
a
x
, ntrucat avem vorba de anuitate viagera
de-a face cu o anuitate amanata cu n ani.
viagera cu rata de 1 u.m. Deoarece se plateste o
Deoarece se platesc P pensie anuala, S, vom
u.m. anticipat vom avea avea drept valoarea medie
drept valoare medie actuala S
n/
a
x
.
actuala P
/k
a
x
.
Conform principiul echilibrului nanciar putem scrie
P
/k
a
x
= S
n/
a
x
Procedand analog ca si n cazul asigurarilor de viat a prin folosirea numerelor de comutat ie, vom
obt ine
P
N
x
N
x+k
D
x
= S
N
x+n
D
x
de unde rezulta
P =
N
x+n
N
x
N
x+k
Cazuri particulare:
62
1. Daca prima este unica (k = 1) si cum N
x
N
x+1
= D
x
, suntem condusi la urmatoarea formula
P = S
N
x+n
D
x
In situat ia speciala ca pensia ncepe a platita de catre asigurator chiar din primul an (n = 0)
rezulta
P = S
N
x
D
x
2. Si la asigurarea de pensii putem ntalni cazul n care primele se platesc pana n momentul n care
institut ia de asigurare va ncepe sa plateasca pensia anuala. De aceasta data (k = n) avem
P = S
N
x+n
N
x
N
x+n
3.

In multe situat ii concrete plat ile se fac fract ionat, pe subperioade ale perioadei de baza. De exemplu,
perioada de baza este de 1 an, iar plat ile se fac lunar. Din acest motiv, vom considera ca avem de-a
face cu m subperioade de plata (m = 12 la plat ile lunare), caz n care vom utiliza expresia
P = S
N
(m)
x+n
N
(m)
x
N
(m)
x+n
In aceasta relat ie, numerele de comutat ie se vor calcula cu ajutorul formulei

N
(m)
x
= N
x
m1
2m
D
x
Exemplu. Ca si aplicat ie la acest tip de asigurare vom rezolva exemplul al doilea prezentat chiar la
nceputul acestui capitol.
Rezolvare. Suntem n cazul unei asigurari de pensii pentru care cunoastem: m = 12, x = 40,
k = n = 30, S = 100 $, p = 5%.

Inlocuind aceste date n formula
P = S
N
(m)
x+n
N
(m)
x
N
(m)
x+n
vom obt ine
P = 100
N
(12)
70
N
(12)
40
N
(12)
70
Din tabelul cu numerele de comutat ie, avem: N
40
= 193 870, 81, N
70
= 13 775, 38, D
40
=
12 053, 29, D
70
= 1 776, 45. Cu ajutorul acestora vom calcula N
(12)
70
respectiv N
(12)
40
astfel
N
(12)
70
= N
70
12 1
2 12
D
70
= 13 775, 13
11
24
1 776, 45 = 12 961, 17
iar
N
(12)
40
= N
40
12 1
2 12
D
40
= 193 870, 81
11
24
12 053, 29 = 188 346, 38
Revenind n relat ia de calcul pentru determinarea primei, obt inem
P = 100
12 961, 17
188 346, 38 12 961, 17
= 7, 39 $
In concluzie, pentru ca pensia lunara sa e de 100 $, dupa 30 ani de la momentul semnarii contractului,
asiguratul va trebui sa plateasca, tot lunar, institut iei de asigurare 7, 39 $ timp de 30 ani.
4.4. Asigurare de deces
In contractul de asigurare sunt stipulate, ntre altele, urmatoarele:

63
asigurare
Asiguratul, n varsta de x Daca asiguratul decedeaza
ani plateste anual, antici- ntre varsta de x +m ani
pat o prima P, timp de (inclusiv) si x +n ani (ex-
k ani. clusiv), atunci asiguratorul
va plati unei persoane indi-
cate de asigurat suma S.
Valoarea medie actuala a Valoarea medie actuala a
sumelor platite este P
/k
a
x
. sumei platite de asigurator
este S
m/n
A
x
.
Conform principiului echilibrului nanciar putem scrie
P
/k
a
x
= S
m/n
A
x
Din aceasta egalitate, folosind numerele de comutat ie pentru cele doua anuitat i, obt inem
P = S
M
x+m
M
x+n
N
x
N
x+k
Cazuri particulare:
1. Daca prima este unica, k = 1, atunci N
x
N
x+1
= D
x
de unde rezulta
P = S
M
x+m
M
x+n
D
x
2. Daca m = 0 si k = n, ceea ce nseamna ca prima se plateste pe tot timpul asigurarii, plata sumei
S realizandu-se doar daca decesul survine n acest interval, atunci:
P = S
M
x
M
x+n
N
x
N
x+n
3. Daca prima platita de asigurat este unica, urmand sa se primeasca suma asigurata, S, oricand ar
avea loc decesul, de la momentul ncheierii contractului si pana la limita de varsta, adica: m = 0 si
n (teoretic), avem
P = S
M
x
D
x
Exemplu. Vom rezolva exemplul al treilea prezentat la nceputul capitolului.
Rezolvare. Suntem n situat ia unei asigurari de deces pentru care: x = 45, S = 1 000 u.m., n = 35,
m = 0, p = 5%, k = 1 n primul caz si k = 35 n al doilea caz.
In primul caz, formula de calcul este

P = S
M
x
M
x+n
D
x
adica
P = 1 000
M
45
M
80
D
45
= 1 000
2 699, 55 399, 23
9 274, 34
= 248, 03 u.m.
In al doilea caz, cand prima se plateste anual, folosim relat ia

P = S
M
x
M
x+n
N
x
N
x+k
Utilizand datele din ipoteza, obt inem
P = 1 000
M
45
M
80
N
45
N
80
= 1 000
2 699, 55 399, 23
139 436, 85 2 452, 23
= 16, 79 u.m.
64
4.5. Asigurare mixta
Asa cum s-a putut desprinde din prezentarea anterioara a primelor doua tipuri de contracte de asigu-
rare, exista situat ii n care institut ia de asigurare este exonerata de la plata sumei asigurate sau a pensiei
anuale. Pentru a nlatura acest neajuns, exista posibilitatea ncheierii unei asigurari mixte ce combina
elementele asigurarilor de viat a si de deces.
asigurare
Asiguratul, n varsta de Asiguratorul va plati
x ani plateste periodic, asiguratului suma S, daca
anticipat o prima, P, timp acesta este n viat a la
de k ani. x +n ani sau altor per-
soane indicate de asigurat,
daca acesta din urma de-
cedeaza pana la x +n ani.
Pentru o unitate monetara, Valoarea medie actuala a
valoarea medie actuala unei unitat i monetare ce
corespunzatoare este
/k
a
x
. urmeaza a platita peste
Deoarece se platesc P u.m. n ani, daca persoana va
anticipat, valoarea medie n viat a atunci, este
n
E
x
.
actuala va : P
/k
a
x
. Daca are loc decesul, pana
la mplinirea varstei de x +n
ani, atunci valoarea medie
actuala este
/n
A
x
.Cumu-
land cele doua situat ii avem
n
E
x
+
/n
A
x
.Deoarece este
vorba de S u.m., valoarea
medie actuala va
S
n
E
x
+
/n
A
x
.
Conform principiului echilibrului nanciar, rezulta egalitatea
P
/k
a
x
= S
n
E
x
+
/n
A
x
de unde
P = S
n
E
x
+
/n
A
x
/k
a
x
Exprimand cu numerele de comutat ie, dupa simplicari obt inem rezultatul nal
P = S
D
x+n
+M
x
M
x+n
N
x
N
x+k
Cazuri particulare:
1. Daca prima este unica, deci k = 1, deoarece N
x
N
x+1
= D
x
obt inem
P = S
D
x+n
+M
x
M
x+n
D
x
2. Cand k = 1, avem n cele mai multe cazuri k = n, si astfel
P = S
D
x+n
+M
x
M
x+n
N
x
N
x+n
4.6. Rezerva matematica
Metode de calcul
Institut ia de asigurare constituie un fond banesc, numit rezerva matematica, care va utilizat pentru
efectuarea plat ilor catre persoanele asigurate. Pentru a evalua valoarea acestui fond se xeaza un moment
65
de evaluare si se stabileste cat reprezinta rezerva aferenta ecarui asigurat la momentul respectiv. Rezerva
totala se obt ine prin nsumarea tuturor acestor rezerve actualizate la momentul de evaluare stabilit.

In
principal, exista doua metode fundamentale de determinare a rezervei matematice: metoda prospectiva
si cea retrospectiva.

In vederea prezentarii celor doua metode vom introduce urmatoarele notat ii relat ii:
t momentul de evaluare, la care se calculeaza rezerva matematica,
D
0
datoria institut iei de asigurare, actualizata la momentul zero,
D
0
datoria asiguratului, actualizata la momentul zero,
D
t
datoria institut iei de asigurare, actualizata la momentul t,
D
t
datoria asiguratului, actualizata la momentul t,
R
t
cuantumul rezervei matematice la momentul t,
/t
D
0
valoarea actuala a obligat iilor asiguratorului pana la momentul t, evaluata la momentul zero,
/t
D
0
valoarea actuala a obligat iilor asiguratului pana la momentul t, evaluata la momentul zero,
t/
D
0
valoarea actuala a obligat iilor asiguratorului ulterioare momentului t, evaluata la momentul
zero,
t/
D
0
valoarea actuala a obligat iilor asiguratului ulterioare momentului t, evaluata la momentul zero.
Rezerva matematica calculata prin metoda prospectiva este data de:
R
t
= D
t
D
t
,
iar prin cea retrospectiva:
R
t
=
/t
D
0

/t
D
0
t
E
0
Indiferent de metoda folosita, rezerva matematica are aceeasi valoare. Pe de o parte, obligat iile an-
terioare si posterioare datei de evaluare a rezervei actualizate, n total dau valoarea actuala a ntregii
obligat ii:
/t
D
0
+
t/
D
0
= D
0
,
/t
D
0
+
t/
D
0
= D
0
,
iar pe de alta parte, obligat iile actualizate ale celor doua part i sunt egale:
D
0
= D
0
Deoarece
t/
D
0
= D
t
E
0
si
t/
D
0
= D
t

t
E
0
,
rezulta:
R
t
=
/t
D
0

/t
D
0
t
E
0
=
0

t/
D
t/
D
t
E
0
=
t/
D
t/
D
0
t
E
0
=
D
t
E
0
D
t

t
E
0
t
E
0
= D
t
D
t
Exemplul 1. Sa se calculeze rezerva matematica n cazul unei asigurari de viat a n urmatoarele
condit ii:
- asiguratul are varsta de x ani,
- plata primelor P se va face anual anticipat, timp de n ani, din momentul ncheierii contractului de
asigurare,
- suma asigurata de S u.m. se va ncasa peste n ani, de catre asigurat, daca acesta va n viat a atunci.
Rezolvare.
Fiind vorba de o asigurare de viat a n condit iile din enunt , avem:
P
/n
a
x
= S
n
E
x
66
P = S
D
x+n
N
x
N
x+n
+++>
0 t n moment de timp (ani)
x x+t x+n varsta asiguratului
Consideram ca momentul de evaluare t [0, n].
Folosind metoda prospectiva datoriile celor doua part i evaluate la momentul t sunt:
D
t
= S
nt
E
x+t
, D
t
= P
/nt
a
x+t
Atunci:
R
t
= S
nt
E
x+t
P
/nt
a
x+t
= S
D
x+n
D
x+t
S
D
x+n
N
x
N
x+n
N
x+t
N
x+n
D
x+t
= S
D
x+n
D
x+t
1
N
x+t
N
x+n
N
x
N
x+n
= S
D
x+n
D
x+t
N
x
N
x+t
N
x
N
x+n
In cazul metodei retrospective

/t
D
0
= P
/t
a
x
,
/t
D
0
= 0
deci
/t
D
0
= R
t
t
E
x
R
t
=
P
/t
a
x
t
E
x
= S
D
x+n
N
x
N
x+n
N
x
N
x+t
D
x
1
D
x+t
D
x
=
= S
D
x+n
D
x+t
N
x
N
x+t
N
x
N
x+n
Exemplul 2. Sa se calculeze rezerva matematica n cazul unei asigurari de deces n urmatoarele

condit ii:
- plata primelor P se va face anual anticipat, pe tot timpul viet ii asiguratului, din momentul ncheierii
contractului de asigurare,
- suma asigurata de S u.m. se va ncasa de catre o persoana desemnata de catre asigurat, dupa decesul
asiguratului.
Rezolvare. In acest caz avem
P a
x
= S A
x
Folosind numerele de comutat ie
P
N
x
D
x
= S
M
x
D
x
deci
P = S
M
x
N
x
Calculand apoi rezerva matematica prin metoda prospectiva vom obt ine
R
t
= S A
x+t
P a
x+t
= S
M
x+t
D
x+t
M
x
N
x
N
x+t
D
x+t

67
Exemplul 3. Sa se calculeze rezerva matematica n cazul unei asigurari de pensii n urmatoarele
condit ii:
- plata primelor P se va face anual anticipat, timp de n ani, din momentul ncheierii contractului de
asigurare,
- pensia anuala de S u.m. se va ncasa de catre asigurat, peste n ani, pe tot parcursul viet ii sale.
Rezolvare. Prima neta anuala o vom exprima cu ajutorul relat iei
P
/n
a
x
= S
n/
a
x
P = S
N
x+n
N
x
N
x+n
Folosind metoda retrospectiva n calcularea rezervei matematice, vom avea
R
t
=
P
/t
a
x
t
E
x
= S
N
x+n
N
x
N
x+n
N
x
N
x+t
D
x+t
4.7. Alte tipuri de asigurari de persoane

Pe piat a asigurarilor din Romania exista peste 40 de companii care au dreptul de a incheia asigurari,
o parte dintre acestea ncheie si asigurari de persoane, altele decat cele studiate pana acum. Fiecare
companie are o oferta proprie de astfel de asigurari. Informat ii referitoare la tipurile de asigurari oferite
se pot obt ine vizitand site-ul www.1asig.ro. De asemenea se face si o diferent a ntre persoanele zice si
cele juridice n oferta de asigurari. Astfel avem asigurari pentru
- vanatori si/sau pescari sportivi, persoane zice care contracteaza credite bancare, asigurare medicala
pentru calatorii n strainatate, a calatorilor prin societat i specializate de transport calatori, a turistilor
prin societat i specializate de turism sau prin structuri de cazare, a persoanelor din autovehicule nchiriate,
a component ilor echipelor sportive, a avocat ilor, notarilor, medicilor liber-profesionisti cu cabinet pro-
priu, a personalului medical, asigurarea individuala de accidente, asigurarea colectiva de accidente, asig-
urarea managerului, asigurarea de accidente a persoanelor din autovehicul, asigurarea de accidente a
taximetristilor si a persoanelor transportate de acestia, asigurarea de accidente a pompierilor, asigurarea
facultativa a pasagerilor pe timpul transportului cu nave maritime/ape interioare, asigurarea suplimen-
tara pentru spitalizare si intervent ii chirurgicale n caz de mbolnavire si/sau accident.
4.8. Asigurari de bunuri
Sub acest titlu generic includem urmatoarele tipuri de asigurari:
- Asigurari de autovehicule, Asigurari maritime si de transport, Asigurari de aviat ie, Asigurari de
bunuri, Asigurari de raspundere civila, Asigurari de credite si garant ii, Asigurari de pierderi nanciare
din riscuri asigurate Asigurari agricole, Asigurare Auto Obligatorie (RCA), Asigurari complexe
Pentru exemplicare, la asigurarile de bunuri putem ntalni:
- asigurarea locuint ei (incendiu, explozie, cutremur, inundat ii, vandalism, furt prin efract ie si altele)
- suplimentar se pot asigura bunuri casabile, bani si/sau valori; asigurarea complexa a gospodariei -
se asigura: bunurile din gospodarie; persoanele pentru riscuri de accidente; raspunderea civila legala
decurgand din prejudicii produse tert ilor, pentru riscurile ntamplate n gospodaria asigurata; asigurarea
bunurilor apart inand persoanelor juridice; alte asigurari de bunuri, cum ar : de avarii accidentale a
masinilor, utilajelor, echipamentelor si instalat iilor; de pierdere de prot din ntreruperea activitat ii; a
bunurilor casabile; a echipamentelor electronice; a banilor si/sau valorilor; a lucrarilor de construct ii-
montaj; asigurarea de avarii si furt a autovehicolelor (CASCO); asigurarea de accidente a conducatorilor
si a altor persoane aaten autovehicul; asigurarea de raspundere a transportatorului n calitate de caraus,
pentru marfurile transportate (CMR); asigurarea de raspundere a transportatorului n calitate de caraus,
pentru marfurile transportate numai pe teritoriul Romaniei; asigurarea de raspundere civila obligatorie
auto (RCA); asigurarea de raspundere civila excedent peste limitele raspunderii la asigurare obligatorie;
asigurarea culturilor pentru riscuri generale - se asigura: culturile de cereale; plantele tehnice; culturile
de legume si carto; plantele medicinale si aromatice; culturile furajere; rodul viilor, pomilor fructiferi si
hameiului;
se mai pot asigura: animalele, culturile pentru riscuri specicate prin clauze speciale, serele si culturile
din sere,
- asigurarea bunurilor pe timpul transportului; asigurarea de raspundere a transportatorului pen-
tru pagube produse calatorilor prin accidente de transport; asigurarea facultativa a navelor; asigurarea
68
facultativa a navelor uviale, navelor de pescuit si navelor colectoare, precum si a altor ambarcat iuni,
instalat ii si utilaje plutitoare, asimilate navelor; asigurarea navelor pe timpul construct iei; asigurarea fac-
ultativa a unitat ilor de foraj marin; asigurarea aeronavelor aviat iei civile; asigurarea riscurilor ce decurg
din contractele de leasing ncheiate de societatea de leasing cu utilizatorii; asigurarea riscurilor ce decurg
din contractele comerciale (de vanzare-cumparare/ distribut ie/ consignat ie) cu plata la termen, integral,
sau n rate; asigurarea riscurilor ce decurg din contractele de credit bancar si/sau comercial, ce au ca
destinat ie achizit ionarea de catre persoanele zice a bunurilor casnice, a automobilelor sau locuint elor;
asigurari de garant ii: garant ii de plata a creditului furnizor, garant ii pentru licitat ii, garantarea plat ii
avansurilor.
La aceste tipuri de asigurari, evenimentul aleator care condit ioneaza efectuarea plat ii sumei asigurate,
este evenimentul de producere a daunei. Dupa cum foarte usor se poate constata, unele dintre asigurarile
ment ionate mai sus sunt obligatorii pentru categoriile de persoane la care se refera, n timp ce alte sunt
facultative. Astfel, din categoria celor obligatorii ment ionam RCA si asigurarile de malpraxis (pentru
medici, asistent i medicali, farmacisti).
De remarcat faptul ca societat ile de asigurare ncearca sa-si delizeze persoanele asigurate oferind
polit e complexe de asigurare (combinand diverse tipuri de asigurare), sau extinderea valabilitat ii polit ei
Casco pentru extern daca aceasta este ncheiata la aceeasi rma de asigurare ca si RCA.
De ment ionat este faptul ca din anul 2005 apare o modicare cu privire la asigurarea RCA, aceasta
devine o asigurare pe timp nelimitat, cu plata primelor de asigurare semestrial sau anual. De asemenea
a aparut obligativitatea unei nstiint ari scrise din partea asiguratului catre compania de asigurare, daca
doreste sa schimbe compania, precum si o declarat ie pe proprie raspundere ca nu a asigurat bunul la nca
o companie de asigurari.
In ceea ce priveste cota de prima de asigurare, companiile de asigurare si stabilesc cota de prima
individual, luand n calcul diverse date. Exista nsa o asigurare de bunuri, si anume RCA, pentru care
prima de asigurare se stabileste la nivel guvernamental si este aceeasi pentru toate companiile de asigurare.
De la un an la altul, n funct ie de datoriile pe care companiile de asigurare le au catre rmele de
service unde se repara masinile care au avut dauna, lista cu companiile de asigurare care au dreptul sa
ncheie RCA se modica. Este important de ment ionat ca o companie de asigurari care ncheie numai
RCA, este pusa usor n imposibilitate de plata, deoarece prima de asigurare acopera daune foarte mici.
Din anul 2004 a aparut sistemul BONUS-MALUS atat pentru RCA, cat si pentru Casco. Aceasta
nseamna ca daca ntr-un an asiguratul a avut dauna, n anul urmator va trebui sa plateasca o prima
majorata.

In funct ie de compania de asigurare, sistemul BONUS funct ioneaza aplicand reduceri la cota
de prima pentru rennoirea contractului de asigurare, daca asiguratul nu a avut dauna n anul anterior,
iar sistemul MALUS funct ioneaza e aplicand cate o majorare pentru ecare dauna, e aplicand diverse
cote de majorare n funct ie da rata daunei.
Bibliograe
Cluj-Napoca, 2005
Probleme rezolvate
Problema 1. Sa se calculeze probabilitat ile ca o persoana n varsta de 45 ani sa e n viat a la 65 ani,
respectiv sa nu e n viat a la aceasta varsta. Care este viat a medie?
Rezolvare. Probabilitatea ca o persoana n varsta de 45 ani sa e n viat a la 65 ani este data de
p (45, 65) =
20
p
45
Cealalta probabilitate ceruta se refera la evenimentul contrar si are forma
q (45, 65) =
20
q
45
Vom exprima probabilitatea ca o persoana n varsta de 45 ani sa e n viat a peste 20 ani utilizand
funct ia de supraviet uire, astfel
p (45, 65) =
l
65
l
45
=
65 068
83 330
= 0, 780847233
si
q (45, 65) = 1 p (45, 65) = 0, 219152767
69
Problema 2. Care este probabilitatea ca o persoana n varsta de 24 ani sa decedeze ntre 65 si 70
ani?
Rezolvare. Probabilitatea ceruta n enunt ul problemei (P) se determina ca probabilitate a doua
evenimente dependente. Primul eveniment consta n faptul ca persoana trebuie sa e n viat a la 65 de
ani, iar cel de-al doilea - ca persoana sa decedeze ntre 65 si 70 ani. Deci
P = p (24, 65) q (65, 70)
Dar,
p (24, 65) =
l
65
l
24
=
65 068
88 010
= 0, 739325076
respectiv:
q (65, 70) = 1 p(65, 70) = 1
l
70
l
65
= 1
54 051
65 068
= 0, 169315178
Facand produsul valorilor celor doua probabilitat i, obt inem
P = 0, 125178956 0, 125
Problema 3. Sa se calculeze viat a medie a unei persoane n varsta de 90 ani.

Rezolvare. Folosind formula pentru viat a medie si anume
e
x
=
1
2
+
1
l
x
n1
l
x+n
precum si valorile funct iei de supraviet uire obt inem rezultatul
e
90
= 0, 5 +
1
3 059
(2 168 + 1 487 + 985 + 628 + 384 + 224 + 125+
= +66 + 33 + 15) = 0, 5 + 1, 9990192 = 2, 4990192 2, 5
Problema 4. Sa se construiasca arborescent a viagera si de deces n cazul x = 70 si n = 3. Sa se

determine probabilitat ile p
70,
p
71,
p
72,
si
3/4
q
70.
Rezolvare.
Arborescent a viagera si de deces corespunzatoare acestui caz este
p
70
p
71
p
72
[
70 71 72 73 74
[
q
73
Unde:
p
70
=
l
71
l
70
=
51 363
54 051
= 0, 950266919
p
71
=
l
72
l
71
=
48 607
51 363
= 0, 946342698
p
72
=
l
73
l
72
=
45 786
48 607
= 0, 941963091
q
73
= 1 p
73
= 1
l
74
l
73
= 1
42 920
45 786
= 0, 062595553
respectiv
3/4
q
70
=
3
p
70
q
73
= p
70
p
71
p
72
q
73
= 0, 053023995
Problema 5. Sa se calculeze factorul de actualizare viager
22
E
50
cu procentul de actualizare 5%.
Rezolvare. Folosind numerele de comutat ie, obt inem
70
22
E
50
=
D
70
D
50
=
1 449
7 070, 22
= 0, 204944117
De asemenea, mai putem calcula factorul de actualizare viager pornind de la denit ia sa
22
E
50
= v
22
l
72
l
50
=
1
1 + 0, 05
22
48 607
81 077
= 0, 204944641
Asa cum era de asteptat, cele doua rezultate coincid.
Problema 6. Care este valoarea actuala medie a anuitat ii viagere constante ntregi posticipate re-
spectiv anticipate n cazul unei persoane de 43 ani care plateste ratele viagere de 50 u.m. timp de 7
ani.
Rezolvare. Presupunem init ial ca plata este de o unitate monetara.

In aceste condit ii anuitatea
viagera posticipata limitata la 7 ani este
/7
a
43
= a
43
7/
a
43
=
N
44
D
43
N
51
D
43
=
149 214, 05 90 603, 82
10 304, 22
=
= 5, 687983176
Daca t inem cont de faptul ca ratele viagere sunt formate din 50 u.m., atunci
50
/7
a
43
= 284, 4 (u.m.)
Anuitatea anticipata limitata la 7 ani este
/7
a
43
=
N
43
N
50
D
43
=
159 518, 28 97 674, 03
10 304, 22
= 6, 001837111
respectiv
50
/7
a
43
= 300, 09 (u.m.)
Problema 7. Sa se determine valoarea medie actuala a anuitat ii fract ionate anticipate imediate
nelimitata, a
(12)
38
.
Rezolvare. Cunoscand ca
a
(12)
38
=
N
(12)
38
D
38
unde
N
(12)
38
= N
38
11
24
D
38
Cautand apoi valorile numerelor de comutat ie n tabele, avem: N
38
= 219 942, 02 respectiv D
38
=
13 373, 94. Rezulta ca N
(12)
38
= 213 812, 29, deci
a
(12)
38
=
213 812, 29
13 373, 94
= 15, 98
Problema 8. Sa se calculeze factorul de actualizare n caz de deces

18
D
52
, considerand procentul 5%.
Rezolvare. Expresia acestui factor de actualizare n funct ie de numerele de comutat ie este
18
D
52
=
C
70
D
52
In aceasta relat ie
C
60
= u
1/2
(v D
60
D
61
)
Cunoscand D
70
= 1 776, 45, D
71
= 1 607, 72 si D
52
= 6 317, 19 putem calcula
71
C
70
= (1, 05)
1/2
1
1, 05
1 776, 45 1 607, 72
= 86, 21491605
Rezulta
18
D
52
=
86, 21491605
6 317, 19
= 0, 013647668
Aceasta problema se mai poate rezolva si exprimand factorul de actualizare n caz de deces conform
denit iei sale, astfel
18
D
52
= v
18+
1
2
18/19
q
52
unde
v
18+
1
2
=
1
1, 05
18,5
= 0, 405506636
iar
18/19
q
52
=
l
70
l
71
l
52
=
54 051 51 363
79 867
= 0, 033655953
In nal, obt inem aproximativ acelasi rezultat ca si n cazul primei variante,

18
D
52
= 0, 013647712.
Problema 9. Care este valoarea medie actuala a anuitat ii de deces
5/10
A
65
?
Rezolvare.

In acest caz este vorba de o anuitate de deces dublu limitata pe care o putem scrie
5/10
A
65
=
M
65+5
M
65+10
D
65
Cum M
70
= 1 148, 15, M
75
= 739, 88 si D
65
= 2 729, 37 obt inem
5/10
A
65
=
1 148, 15 739, 88
2 729, 37
= 0, 149583969
Problema 10. O persoana de 32 ani se asigura sa i se plateasca peste 18 ani, daca este n viat a o
suma de 1 500 u.m.
a) Care este valoarea primei unice?
b) Care este valoarea primei anuale pl atibile pana la expirarea termenului de asigurare?
Rezolvare.
a) Daca prima se plateste o singura data, atunci
P = S
D
x+n
D
x
= 1 500
D
50
D
32
= 1 500
7 070, 22
18 190, 78
= 583, 005 (u.m.)
b) Daca asiguratul prefera sa plateasca anual obligat iile sale catre asigurator, atunci k = 18 si
P = S
D
x+n
N
x
N
x+n
= 1 500
D
50
N
32
N
50
= 1 500
7 070, 22
316 364, 4 97 674, 03
= 48, 49 (u.m.)
Ca si o concluzie, daca asiguratul plateste o singura data, atunci va trebui sa achite o suma de 583
u.m., iar daca plateste esalonat, suma este de 48, 5 u.m.
Problema 11. Sa se calculeze valoarea primei lunare pe care trebuie sa o plateasca o persoana n
varsta de 36 ani, timp de 26 ani, pentru ca dupa aceea sa primeasca o pensie lunara de 250 u.m. Sa se
rezolve problema si n cazul cand persoana plateste rate lunare numai timp de un an.
Rezolvare.

In primul caz, cunoastem ca: x = 36, n = k = 26, iar S = 250 u.m. Prima se va calcula
astfel
72
P = S
N
(12)
36+26
N
(12)
36
N
(12)
36+26
= 250
N
(12)
62
N
(12)
36
N
(12)
62
Dar
N
(12)
36
= N
36
11
24
D
36
= 248 852, 74
11
24
14 827, 30 = 242 056, 8942
respectiv
N
(12)
62
= N
62
11
24
D
62
= 34 934, 10
11
24
3 396, 02 = 33 377, 5908
Valoarea primei este
P = 250
33 377, 59
242 056, 89 33 377, 59
= 39, 9867 (u.m.)
Deci, asiguratul va plati lunar, timp de 26 ani suma de 39, 9867 u.m.
In cel de-al doilea an cunoastem ca: x = 36, n = 26, k = 1, m = 12 si S = 250 u.m.

Formula primei de asigurare n acest caz va
P = S
N
(12)
36+26
N
(12)
36
N
(12)
36+1
= 250
N
(12)
62
N
(12)
36
N
(12)
37
Deoarece
N
(12)
37
= N
37
11
24
D
37
= 234 025, 44
11
24
14 083, 42 = 227 570, 53
obt inem
P = 250
33 377, 59
242 056, 89 227 570, 53
= 576, 01 (u.m.)
Cu alte cuvinte, daca persoana asigurata doreste sa plateasca prima lunar doar pe timp de un an,
atunci suma se va ridica la 576, 01 u.m.
Problema 12. O persoana n varsta de 48 ani si asigura familia cu o suma de 2 000 u.m. care
urmeaza sa e platita de catre institut ia de asigurare daca decesul are loc n decurs de 20 ani.
a) Care este valoarea primei unice?
b) Care este valoarea primei anuale ce urmeaza a platita pe tot timpul asigurarii?
Rezolvare.
a)

In acest caz avem urmatoarele date: x = 48, n = 20, S = 2 000, iar k = 1.
Expresia primei este
P = S
M
x
M
x+n
D
x
= 2 000
M
48
M
68
D
48
Inlocuind numerele de comutat ie cu valorile corespunzatoare, obt inem

P = 2 000
2 571, 32 1 313, 22
7 892, 11
= 318, 82 (u.m.)
b) Pentru situat ia n care prima este platita anual pe tot timpul asigurarii, adica k = 20, avem
P = S
M
x
M
x+n
N
x
N
x+n
= 100000
M
48
M
68
N
48
N
68
= 2 000
2 571, 32 1 313, 22
113 038, 04 17 857, 36
= 26, 43 (u.m.)
73
Asa cum era de asteptat, n cel de-al doilea caz cuantumul primei este mai mic decat n primul caz
cand se plateste o singura data.
Problema 13. O persoana n varsta de 52 ani doreste sa primeasca, daca va n viat a, la varsta de
67 ani suma de 3 200 u.m., iar daca decedeaza naintea mplinirii acestei varste, suma o va primi familia
sa.
a) Care este prima unica?
b) Care este prima anuala platibila pe tot timpul asigurarii?
Rezolvare. Asa cum se poate observa suntem n cazul unei asigurari mixte.
a) Deoarece prima este unica nseamn a ca valoarea lui k este 1.

In plus, din datele problemei rezulta
ca: x = 52, n = 15, S = 3 200 u.m. Atunci
P = S
D
x+n
+M
x
M
x+n
D
x
= 3 200
D
67
+M
52
M
67
D
52
Cunoscand ca: D
67
= 2 322, 22, 60, D
52
= 6 317, 19, M
52
= 2 378, 41 si M
67
= 1 394, 90 valoarea
primei va
P = 3 200
2 322, 22 + 2 378, 41 1 394, 90
6 317, 19
= 1 674, 53 (u.m.)
b)

In condit iile n care prima este platita pe tot timpul asigurarii (k = 15), relat ia de calcul va
P = S
D
x+n
+M
x
M
x+n
N
x
N
x+n
= 3 200
D
67
+M
52
M
67
N
52
N
67
Cum N
52
= 83 918, 12 si N
67
= 20 179, 58 vom avea
P = 3 200
2 322, 22 + 2 378, 41 1 394, 90
83 918, 12 20 179, 58
= 165, 96 (u.m.)
Deci prima anuala este: P = 165, 96 u.m.
Problema 14. Sa se calculeze folosind metoda prospectiva rezerva matematica n cazul asigurarii de
deces daca asiguratul plateste prime anuale pe tot timpul asigurarii.
Rezolvare. Conform metodei prospective, rezerva matematica are urmatoarea expresie
R
t
= D
t
D
t
Daca asiguratul n varsta de x ani plateste prime anuale pe tot timpul asigurarii nseamna ca: m = 0,
k , iar n (pana la limita de varsta).

In aceste condit ii, prima este: P =
M
x
N
x
. Datoria institut iei
de asigurare actualizata n momentul t este: D
t
= A
x+t
deoarece obligat ia sa consta n a plati o unitate
monetara (consideram S = 1 u.m.) oricand are loc decesul persoanei, care n momentul t este n varsta de
x +t ani. Cu alte cuvinte avem de-a face cu o anuitate de deces imediata (din momentul t) si nelimitata.
Datoria asiguratului actualizata la momentul t este D
t
= Pa
x+t
, ntrucat are obligat ia de a plati anticipat
prima pana la decesul sau.
Folosind numerele de comutat ie n exprimarea anuitat ilor de mai sus, obt inem
D
t
=
M
x+t
D
x+t
, D
t
=
M
x
N
x
N
x+t
D
x+t
Rezerva matematica este data, n consecint a, de relat ia
R
t
=
M
x+t
D
x+t
M
x
N
x
N
x+t
D
x+t
Problema 15. Sa se calculeze, cu metoda retrospectiva, rezerva matematica n cazul asigurarii de

pensii daca asiguratul plateste prima anuala timp de n ani, iar plata pensiei anuale, de o unitate monetara,
se va face dupa aceasta data.
Rezolvare. Formula rezervei matematice prin aceasta a doua metoda de calcul este
R
t
=
/t
D
x

/t
D
x
t
E
x
74
unde presupunem ca 0 t n.
Conform enunt ului avem: x - varsta persoanei asigurate, S = 1 u.m. si k = n. Stiind ca suntem n
cazul unei asigurari de pensii, prima va
P =
N
x+n
N
x
N
x+n
Pentru calcularea rezervei matematice prin metoda retrospectiva, obligat iile celor doua part i vor
actualizate la momentul zero, acela al ncheierii contractului de asigurare, deci cand asiguratul are x
ani. Datoria asiguratului consta n a plati anticipat prima, P pana n momentul t, deci:
/t
D
x
= P
/t
a
x
.
Institut ia de asigurare nu are nici o obligat ie pana la momentul t, ntrucat t n, deci:
/t
D
x
= 0.
Rezulta
R
t
=
P
/t
a
x
t
E
x
Daca exprimam anuitatea si factorul de actualizare viager cu ajutorul numerelor de comutat ie si facem
simplicarile corespunzatoare, obt inem
R
t
=
N
x+n
N
x
N
x+n
N
x
N
x+t
D
x+t
Problema 16. Sa se calculeze rezerva matematica n cazul cand doua persoane se asigura n
urmatoarele condit ii:
- prima persoana, n varsta de 30 ani, ncheie o asigurare de viat a de 8 000 u.m. pe timp de 20 ani cu
plata unor prime anuale platibile pe tot timpul asigurarii;
- a doua persoana, n varsta de 40 ani, ncheie o asigurare de deces cu plata anuala a primelor timp
de 15 ani, cu condit ia ca, daca ea decedeaza n acest rastimp, familia sa primeasca 10 000 u.m.
Cele doua contracte au fost ncheiate cu un decalaj de 3 ani, iar momentul n care se cere rezerva este
de 5 ani dupa ncheierea primului contract.
Rezolvare. Pentru asigurarea de viat a avem: x
1
= 30, n
1
= 20, S
1
= 8 000, t
1
= 5.
Cu aceste date, rezerva este:
R
t
1
= S
1
D
50
D
35
N
30
N
35
N
30
N
50
= 8 000
7 070, 22
15 607, 64

35 5643 264 460, 38
35 5643 97 674, 03
= 1 280, 94
Datele cunoscute n cazul asigurarii de deces sunt: x
2
= 40, n
2
= 15, S
2
= 10 000, t
2
= 2.
Atunci:
R
t
2
= S
2
M
42
M
55
D
42
(M
40
M
55
) (N
42
N
55
)
D
42
(N
40
N
55
)
=
= 10 000
2 812, 97 2 212, 27
10 858, 35

(2 891, 02 2 212, 27) (170 376, 62 66 010, 99)

10 858, 35 (193 870, 81 66 010, 99)
=
= 42, 98
Rezerva totala este suma celor doua rezerve, deci
R
t
= R
t
1
+R
t
2
= 1 280, 94 + 42, 98 = 1 323, 924 (u.m.)
Teme de control
Probleme propuse
75
Precizare: Rezultatele date mai jos au fost obt inute, considerand numerele de comutat ie calculate
cu procentul 5%.
Problema 1. Se considera o persoana n varsta de 25 ani. Sa se calculeze: a) probabilitatea ca
persoana sa e n viat a la 80 ani; b) probabilitatea ca persoana sa nu e n viat a la varsta de 80 ani.
R: a) p(25, 80) = 0, 29 b) q(25, 80) = 0, 71
Problema 2. Sa se calculeze viat a medie a unei persoane de 85 ani.
R: e
85
= 3, 62 ani
Problema 3. Sa se construiasca arborescent a viagera si de deces n cazul x = 43 si n = 4. Sa se
calculeze probabilitat ile: p
43
, p
44
, p
45
, p
46
respectiv
4/5
q
43
.
R: p
43
= 0, 9962965, p
44
= 0, 9959959, p
45
= 0, 9954518, p
46
= 0, 994997 respectiv
4/5
q
43
=
0, 0053348
Problema 4. Sa se calculeze factorul de actualizare viager
13
E
26
.
R:
13
E
26
= 0, 5148745
Problema 5. Sa se calculeze factorul de actualizare n caz de deces
13
D
26
.
R:
13
D
26
= 0, 0016345
Problema 6. O persoana n varsta de 22 ani se asigura sa i se plateasca peste 10 ani, daca va n
viat a, o suma de 5 000 u.m. Sa se determine: a) Care este valoarea primei unice? b) Care este valoarea
primei anuale platibile pana la expirarea termenului de asigurare?
R: a) P = 3012, 43 u.m. b) P = 374, 22 u.m.
Problema 7. O persoana n varsta de 34 ani doreste sa primeasca peste 26 ani o pensie lunara de
300 u.m. Care este valoarea primei semestriale daca aceasta va platita pe tot timpul asigurarii?
R: P = 51, 87 u.m.
Problema 8. O persoana n varsta de 40 ani si asigura familia cu o suma de 5 000 u.m. care urmeaza
sa e platita de catre institut ia de asigurare daca decesul are loc n urmatorii 30 ani. a) Care este valoarea
primei unice? b) Care este valoarea primei lunare ce urmeaza a platita pe tot timpul asigurarii?
R: a) P = 722, 98 u.m. b) P = 49, 68 u.m.
Problema 9. O persoana n varsta de 25 ani doreste sa primeasca, daca va n viat a la varsta de
60 ani, suma de 6 000 u.m., iar daca decedeaza naintea mplinirii acestei varste, familia sa primeasca
jumatate din aceasta suma. a) Care este valoarea primei unice? b) Care este prima trimestriala platibila
pe tot timpul asigurarii?
R: a) P = 1081, 85 u.m. b) P = 132, 87 u.m.
Problema 10. Sa se calculeze, folosind metoda retrospectiva, rezerva matematica n cazul asigurarii
de deces daca asiguratul plateste prime anuale pe tot timpul asigurarii.
R: R
t
=
M
x+t
D
x+t
M
x
N
x
N
x+t
D
x+t
Problema 11. Sa se calculeze, folosind metoda prospectiva, rezerva matematica n cazul asigurarii
de pensii daca asiguratul plateste prime anuale timp de n ani, iar plata pensiei se va face anual, dupa
aceasta data.
R: R
t
=
N
x+t
D
x+t
N
x
N
x+t
N
x
N
x+n
Problema 12. Sa se calculeze rezerva matematica n cazul unei asigurari de deces daca persoana,
care are varsta de 40 ani, se obliga sa plateasca prime anuale timp de 15 ani, iar daca decesul se produce
n acest rastimp familia sa primeasca 50 000 u.m. Rezerva se va calcula peste 2 ani.
R: R
2
= 214, 9 u.m.
Problema 13. Sa se calculeze rezerva matematican cazul unei asigurari mixte daca persoana plateste
prime anuale pe tot timpul asigurarii.
R: R
t
=
D
x+t
+M
x+t
M
x+n
D
x+t
D
x+n
+M
x
M
x+n
D
x+t
N
x+t
N
x+n
N
x
N
x+n
MODULUL IV. OPTIMIZARI ALE UNOR OPERATII FI-

NANCIARE CERTE
Obiective
Familiarizarea cu tehnicile si metodele utilizate in cadrul unor optimizari privind optimizarile unor
operatii nanciare certe.
Denirea notiunilor de repartizare respectiv de transfer ale fondurilor si dimensionarea optima a
fondului banesc disponibil lichid.
Concepte de baza
Modele liniare de repartizare a fondurilor
76
Modele liniare de transfer
Dimensionarea optima a fondului banesc disponibil lichid
Rezultate asteptate
introduse, sa e in stare sa le aplice la problemele concrete.
Sinteza
UNITATEA 1. Optimizari ale unor operatii nanciare certe
1.1. Modele liniare de repartizare a fondurilor
Vom considera o suma de bani s ce va repartizata la un moment dat, pe mai multe sectoare. Notand
cu n numarul acestor sectoare si cu x
k
suma ce se va repartiza sectorului k, unde k = 1, n atunci putem
scrie urmatoarea relat ie:
n
k=1
x
k
= s (numita restrict ia de echilibru)
De asemenea, notand cu c
k
, k = 1, n beneciul unitar realizat prin plasarea sumei x
k
sectorului k,
rezulta ca beneciul total va :
f =
n
k=1
c
k
x
k
(funct ia scop sau de optimizat)
Din relat iile de mai sus obt inem urmatoarea problema de programare liniara:
k=1
x
k
= s
f =
n
k=1
c
k
x
k
max
(1)
care se poate rezolva cu algoritmul simplex. Pe langa restrict ia de echilibru existenta mai sus, n mod
natural trebuie sa e luate n considerare si condit iile de nenegativitate: x
k
0, k = 1, n, sumele
repartizate sectoarelor neputand negative.
Observat ia 1.

In funct ie de cerint ele suplimentare cu care se opereaza n practica, problemei (1) i se
pot asocia si alte restrict ii. Acestea pot avea forma: a
k
x
k
b
k
, k = 1, n.
Observat ia 2. Daca plasarea sumelor x
k
se face la momente diferite de timp, atunci restrict iile prob-
lemei se modica prin considerarea sumelor actualizate.

In acest sens, se utilizeaza factorul de actualizare
v.
1.2. Modele liniare de transfer a fondurilor
Presupunem ca avem urmatoarea situat ie: m creditori (banci) C
1
, ..., C
m
dispun la un moment dat
de sumele de bani a
1
, ..., a
m
pe care doresc sa le transfere (sa le dea cu mprumut) la n debitori D
1
, ..., D
n
care la randul lor au nevoie de sumele b
1
, ..., b
n
.
Cunoscand aceste date, precum si beneciile unitare pe care bancile le obt in n urma creditarii,
c
ij
, i = 1, m, j = i, n se pune problema realizarii unui transfer optim n urma caruia sa se obt ina un
beneciu total maxim.
Notand cu x
ij
, i = 1, m, j = i, n suma de bani pe care creditorul C
i
o da debitorului D
j
atunci putem
modela problema de mai sus astfel:
n
j=1
x
ij
a
i
, i = 1, m
m
i=1
x
ij
b
i
, i = 1, n
x
ij
0, i = 1, m, j = i, n
f =
m
i=1
n
j=1
c
ij
x
ij
maxim.
77
Observat ia 1. Modelul matematic va avea solut ie daca
n
j=1
b
j

m
i=1
a
i
.

In condit ia n care avem
inegalitatea
n
j=1
b
j
>
m
i=1
a
i
atunci cel put in unui debitor nu i se poate acorda creditul necesar. Rezolvarea
problemei se poate realiza n acest caz prin introducerea unui creditor ctiv care dispune de suma de
bani:
n
j=1
b
j

m
i=1
a
i
.
Daca
n
j=1
b
j
<
m
i=1
a
i
atunci problema are solut ie, dar cel put in un creditor va ramane cu o suma de
bani nesolicitata.

In aceasta noua ipoteza, putem considera un debitor ctiv care are nevoie de suma
de bani:
m
i=1
a
i
j=1
b
j
.
T inand cont de aceste considerat ii si utilizand unele necunoscute de compensare (ecart) putem con-
sidera ca problema de transfer a fondurilor este n forma echilibrata daca modelul matematic este:
n
j=1
x
ij
= a
i
, i = 1, m,
m
i=1
x
ij
= b
j
, j = 1, n
x
ij
0, i = 1, m, j = 1, n
m
i=1
a
i
=
n
j=1
b
j
f =
m
i=1
n
j=1
c
ij
x
ij
maxim
Observat ia 2. La un model matematic asemanator se ajunge si n cazul urmatoarelor tipuri de
probleme de transfer a fondurilor:
a) O banca dispune de o suma de bani pe care o poate plasa esalonat n timp de m ani la n debitori.
Se cunosc: necesarul anual al ecarui debitor si beneciul unitar anual al bancii pentru ecare debitor.
b) Un numar de m banci urmeaza sa crediteze esalonat n n ani o investit ie. Se cunosc: disponibilul
ecarei banci, necesarul anual si beneciile unitare anuale ale bancilor.
c)

In cazul unei convent ii interbancare, m banci C
1
, ..., C
m
pot coopera cu alte n banci D
1
, ..., D
n
pentru transfer reciproc de fonduri daca acesta se impune. Se cunosc: fondurile de sigurant a cu care
bancile pot lua parte la acest transfer, atat n calitate de creditori cat si n calitate de debitori grupat i,
respectiv cheltuielile unitare ocazionate de aceste operat iuni.
Observat ia 3. Modelele prezentate pana acum pot generalizate n cazul cand creditorii C
i
, i = 1, m
si debitorii D
j
, j = 1, n se regasesc n una din situat iile:
a) Exista cupluri incompatibile, deci cel put in perechea (C
j
0
, D
j
0
) nu poate coopera, din anumite
motive;
b) Exista solut ii part ial sau total impuse, adica cel put in unui cuplu (C
j
1
, D
j
1
) trebuie sa i se repar-
tizeze o suma de bani ce variaza ntre anumite limite;
c) Exista legaturi ntre partenerii din aceeasi clasa, deci e necesarul unei perechi (C
j
2
, D
j
2
), e
disponibilul unei perechi (C
j
3
, D
j
3
), e ambele sunt legate ntre ele prin anumite condit ii.
Observat ia 4. La toate tipurile de modele prezentate mai sus nu s-a avut n vedere necesitatea actu-
alizarii sumelor acordate. Daca se t ine cont si de momentul transferului, deci este nevoie de actualizare,
modelul matematic se prezinta n forma:
78
n
j=1
x
ij
v
j
= a
i
, i = 1, m,
m
i=1
x
ij
= b
j
, j = 1, n
x
ij
0, i = 1, m, j = 1, n
m
i=1
a
i
=
n
j=1
b
j
f =
m
i=1
n
j=1
c
ij
x
ij
v
j
maxim
Acest caz se poate reduce nsa la primul model daca se fac nlocuirile:
x
t
ij
= x
ij
v
j
, i = 1, m, j = 1, n, b
t
j
= b
j
v
j
, j = 1, n
Exemplul 1. O banca dispune de o suma de 450 u.m. pe care o poate plasa esalonat, timp de 3 ani
catre 4 debitori. Necesarul anual si pe debitor precum si beneciile unitare anuale care i vor reveni bancii
sunt date n tabelul urmator:
D
1
D
2
D
3
D
4
Necesar anual
1 3 5 2 1 150
2 1 2 4 3 175
3 4 1 3 4 125
Necesar pe debitor 110 80 115 145
Se cere sa se realizeze o plasare esalonata optima adica necesarul pe ani sa e asigurat, necesarul
pentru debitori sa e asigurat, iar beneciul total realizat sa e maxim.
Rezolvare. Vom folosi pentru solut ionarea problemei algoritmul distributiv. Construim tabelul de
mai jos n care stabilim o solut ie init iala cu metoda elementului maxim.
v
1
= 2 v
2
= 0 v
3
= 1 v
4
= 0
u
1
= 5
3 3
70
5 5
80
2 6
1 5
150 70 0
u
2
= 3
1 1
- 40
2 3
4 4
115
3 3
+ 20
175 60 40 0
u
3
= 4
4 2
+
1 4
3 5
4 4
- 125
125 0
110 40 0 80 0 115 0 145 20 0
Vericam optimalitatea solut iei cu ajutorul variabilelor duale u
i
si v
j
care sunt solut ii ale sistemului
u
i
+v
j
= c
ij
, i, j indici pentru variabilele principale (casut ele ocupate) una dintre ele ind secundara,
are valoarea zero. Luam v
4
= 0 si obt inem u
1
= 5, u
2
= 3, u
3
= 4, v
1
= 2, v
2
= 0, v
3
= 1.
Calculam sumele u
i
+ v
j
pentru tot i indicii i si j, condit ia de optimalitate ind u
i
+ v
j
c
ij
, i =
1, m, j = 1, n. Cum pentru casut a (3, 1) nu este ndeplinita condit ia de optimalitate se formeaza ciclul
acestei casut e libere care este: (3, 1), (2, 1), (2, 4), (3, 4).
Notam cu + casut ele impare si cu - casut ele pare, iar cum
min
(40, 125) = 40 se aduna 40 la
casut ele impare si se scade 40 din casut ele pare si astfel e obt ine solut ia data n urmatorul tabel:
v
1
= 3 v
2
= 5 v
3
= 4 v
4
= 3
u
1
= 0
3 3
70
5 5
80
2 4
1 3
u
2
= 0
1 3
2 5
4 4
115
3 3
60
u
3
= 1
4 4
40
1 6
3 5
4 4
85
Vericam optimalitatea acestei solut ii si constatam ca este optima. Astfel plat ile esalonate pe care le
face banca sunt:
79
- n primul an da 70 u.m. la primul debitor si 80 u.m. la al doilea debitor;
- n anul al doilea da 115 u.m. la debitorul al treilea si 60 u.m. la debitorul al patrulea;
- n anul al treilea da 40 u.m. la primul debitor si 85 u.m. la al patrulea debitor.
In acest mod banca realizeaza un beneciu total maxim de:

3 70 + 5 80 + 4 115 + 3 60 + 4 40 + 4 85 = 1750 u.m.
1.3. Dimensionarea optima a fondului banesc disponibil lichid
Fondul banesc al ecarei unitat i economice este format din banii lichizi de un volum, de obicei mai mic
si depozitele bancare, de obicei de un volum mai mare. Exista situat ii n care unitatea economica dispune
de un fond banesc de asa marime ncat poate, pentru un timp scurt, sa se dispenseze, deci sa-si plaseze
sumele pentru a nu bloca banii. Apar astfel plasamente cunoscute sub numele de titluri negociabile.
Variat ia fondului banesc este n funct ie de condit iile specice n care si desfasoara activitatea unitatea
respectiva precum si de gradul de aversiune pentru risc al celor care se ocupa de aceste fonduri.
Existent a fondului banesc necesita si o dimensionare optima a sa. Se utilizeaza n acest sens modelul
lui W.J. Baumol pentru gestiunea banilor lichizi. Unitatea economica transfera n mod regulat o suma de
bani n contul sau la banca pentru a avea creata suma necesara angajamentelor sale nanciare n cursul
unei perioade date.
Cantitat ile de bani ce se depun provin din vanzari. Banii t inut i n casa nu aduc dobanda, n consecint a
se renunt a la un castig, deci n fond apar niste pierderi. Vanzarea si cumpararea de plasamente antreneaza
cheltuieli directe de tranzact ie si cheltuieli de gestiune datorate timpului pe care funct ionarii societat ii l
aloca pentru efectuarea acestor plasamente. Aceste cheltuieli se considera xe.
Modelul fara ruptura
Introducem urmatoarele notat ii:
- perioada de timp (de studiu) la care se refera planul de cheltuieli pe care se considera gestiunea
fondului banesc (de obicei 1 an);
C
- cheltuielile totale legate de gestiunea fondului banesc considerat, pe perioada ;

C
l
- cheltuieli de tranzact ie si de gestiune corespunzatoare vanzarii de titluri de valoare sau a
mprumutului;
V - fondul banesc lichid total de care societatea are nevoie n perioada (cererea totala);
n - numarul de varsaminte (sau de tranzact ii) n perioada ;
T - durata de timp dintre doua varsaminte consecutive;
C
T
- cheltuielile totale legate de gestiune pe perioada T;
w - fondul banesc lichid necesar la nceputul ecarei perioade de timp T;
i - dobanda unitara anuala pe care societatea ar putea sa o obt ina asupra acestor plasamente pe
termen scurt; ea este un cost unitar de renunt are legat de ment inerea fondului lichid unitar.
Pentru simplicarea calculelor si rat ionamentelor se presupune ca diminuarea (cheltuirea) fondului
lichid este uniforma (variat ie liniara), ritmica si n consecint a se cheltuieste aceeasi suma pe unitatea de
timp. Astfel soldul lichid mediu este w/2 n perioada T, iar variat ia n timp a nivelului soldului lichid
poate ilustrata intr-o gura (vezi bibliograa)
Din considerat iile prezentate pana acum se constata ca modelul descris este analog cu modelul de
gestiune a stocurilor cu perioada xa, cerere constata fara ruptura. Au loc relat iile:
n =

T
=
V
w
(7)
C
T
= C
l
+i
w
2
T (8)
C
= nC
T
=
V
w
C
l
+i
w
2
(9)
Cheltuielile totale C
au ca variabila independenta pe w, celelalte elemente care apar sunt cunoscute

(constante). Prin minimizarea acestor cheltuieli totale C
se constata ca volumul optim al fondului banesc

lichid w
0
are expresia:
w
0
=
2
C
l
V
i
(10)
iar C
min
este dat de relat ia:
80
C
min
=
2C
l
V i = i w
0
(11)
Atunci, pentru celelalte elemente ce caracterizeaza dimensionarea optima a fondului disponibil lichid,
se obt in relat iile:
n
0
= V/w
0
si T
0
= /n
0
(12)
Exemplu. O unitate economica cheltuieste ntr-un an 5 000 u.m. pentru diferite angajamente -
nanciare. Unitatea si poate plasa fondurile lichide ntr-o banca cu un procent anual de 5%. Se stie ca
cheltuielile de tranzact ie sunt de 0, 05 u.m. Sa se determine elementele ce caracterizeaza gestiunea optima
a fondului banesc lichid.
Rezolvare. Avem urmatoarele date: V = 5 000, i = 0, 05, = 1 an, C
l
= 0, 05. Atunci, folosind
formulele: (10), (11) si (12) obt inem:
w
0
=
2
0, 05 5 000
1 0, 05
= 100 u.m.
C
min
= 0, 05 100 1 = 5 u.m.
n
0
=
5 000
100
= 50 ori
T
0
=
360
50
= 7, 2 zile.
Modelul cu ruptura
Cum la modelele de gestiune ale stocurilor este posibila ruptura de stoc, tot asa si la gestiunea fondului
banesc disponibil este posibila o asemenea ruptura. Cand unitatea economica nu are la dispozit ie bani
lichizi (apare ruptura) se constata ca se produce o pierdere care se evident iaza printr-un cost unitar anual
de penalizare, c
p
. Perioada de timp dintre doua varsaminte T se mparte n doua subperioade T
1
pe care
nivelul soldului lichid este pozitiv, respectiv T
2
cand nivelul soldului este zero.
Evolut ia nivelului soldului lichid poate ilustrat intro gura (vezi bibliograa)
Aici am notat cu s fondul banesc necesar pe perioada T, iar w este fondul banesc lichid pe care l va
avea unitatea economica la nceputul perioadei. Rezulta atunci ca s w reprezinta lipsa de fond lichid
de pe urma careia exista penalizarea (pierderea) unitara anuala c
p
.
Pastrand notat iile celelalte de la modelul fara ruptura putem scrie acum relat iile:
n =

T
=
V
s
(13)
C
T
= C
l
+i
w
2
T
1
+c
p
s w
2
T
2
(14)
unde T
1
=
w
s
T, T
2
=
sw
s
T respectiv,
C
= nC
T
= C
l
V
s
+i
w
2
2s
+c
p
(s w)
2
2s
(15)
Acum variabilele independente sunt s si w, toate celelalte elemente sunt cunoscute (constante). Min-
imizand cheltuielile totale C
se obt in urmatoarele valori optime:

s
0
=
2
C
l
V
i
, w
0
= s
0
(16)
n
0
=
V
s
0
, T
0
=

n
0
(17)
unde: =
c
p
i+c
p
este indicele de lipsa.
Atunci pentru cheltuielile totale minime avem expresia:
C
min
=
2C
l
V i = i w
0
(18)
81
Exemplu. O unitate economica foloseste anual 800 u.m. pentru diverse angajamente nanciare. Stiind
ca unitatea si poate plasa fondurile lichide n banca cu procentul anual de 10%, iar daca lipseste fondul
la cerere se apreciaza o penalizare anuala de 15%, sa se determine elementele ce caracterizeaza gestiunea
cand cheltuielile cu o tranzact ie sunt de 0, 025 u.m.
Rezolvare. Avem datele: V = 800 u.m., = 1 an, i = 0, 1, c
p
= 0, 15, C
l
= 0, 025 u.m. si suntem n
cazul modelului cu ruptura. Folosind formulele (16), (17), (18), ntrucat =
0,15
0,1+0,15
= 0, 6 obt inem:
s
0
=
2
0, 025 800
0, 1 1 0, 6
= 25, 82 u.m.
w
0
= 0, 6 25, 82 = 15, 492 u.m.
n
0
= 31 ori, T
0
= 12 zile
C
min
=
2 0, 025 800 0, 1 1 0, 6 = 1, 5492 u.m.

Bibliograe
Cluj-Napoca, 2005
Probleme rezolvate
Problema 1. O banca dispune de suma de 1 000 000 u.m. pe care urmeaza sa o distribuie la patru
debitori de la care i vor reveni beneciile unitare 0, 5 u.m., 0, 4 u.m., 0, 6 u.m. si 0, 3 u.m. Stiind ca
sumele minime ce trebuie repartizate debitorilor sunt 200 000 u.m., 300 000 u.m., 200 000 u.m., 100 000
u.m., sa se stabileasca o repartizare optima asa ncat beneciul total realizat sa e maxim.
Rezolvare. Notam cu x
i
, i = 1, 4, suma ce va repartizata debitorului i. Atunci, avem de rezolvat
problema de programare liniara (cand unitat ile sunt mii de u.m.):
x
1
+x
2
+x
3
+x
4
= 1 000
x
1
200
x
2
300
x
3
200
x
4
100
f = 0, 5x
1
+ 0, 4x
2
+ 0, 6x
3
+ 0, 3x
4
max
Facem schimbarile de variabile: x
1
200 := x
1
, x
2
300 := x
2
, x
3
200 := x
3
, x
4
100 := x
4
, cand
se obt ine problema:
x
1
+x
2
+x
3
+x
4
= 200
x
1
, x
2
, x
3
, x
4
0
f = 0, 5x
1
+ 0, 4x
2
+ 0, 6x
3
+ 0, 3x
4
+ 370 max
Se obt ine, dupa rezolvare solut ia:
x
1
= 0, x
2
= 0, x
3
= 200, x
4
= 0
deci, de fapt:
x
1
= 200, x
2
= 300, x
3
= 400, x
4
= 100
si
f
max
= 490 000 u.m.
Problema 2. In cadrul unei convent ii interbancare 4 banci pot coopera cu alte 3 banci pentru
transfer reciproc de fonduri, n cazuri de necesitate. Se cunosc fondurile de sigurant a cu care bancile pot
lua parte la acest transfer atat n calitate de creditori cat si n calitate de debitori grupat i, date prin:
5, 15, 7, 15 milioane u.m., respectiv 11, 17, 14 milioane u.m.. Se cunosc de asemenea cheltuielile unitare
ocazionate de aceste operat iuni de transfer date prin tabelul:
82
4 6 6
2 5 8
5 4 1
1 4 5
Se cere sa se realizeze un astfel de transfer ncat cheltuielile totale generate de acest transfer sa e minime.
Rezolvare. Problema este o aplicat ie a modelului liniar de transfer de fonduri (de tip transport) si
se rezolva prin utilizarea algoritmului distributiv.
Solut ia init iala, stabilita cu metoda elementului minim, este data n tabelul urmator. Vericam opti-
malitatea solut iei. Luam u
1
= 0 si atunci obt inem u
2
= 2, u
3
= 5, u
4
= 1, v
1
= 0, v
2
= 3 si v
3
= 6.
Calculam sumele u
i
+v
j
pentru tot i indicii i = 1, 4 si j = 1, 3. Cumn casut a (4,3) nu este ndeplinita
condit ia de optimalitate, se formeaza ciclul acestei casut e.
0 3 6
0
4 0
6 3
6 6
5
2
2 2
5 5
+ 13
8 8
- 2
-5
5 -5
4 -2
1 1
7
1
1 1
11
4 4
- 4
5 7
+
Imbunatat im solut ia prin redistribuirea (cu + sau -) cantitat ii minime 2 nscrisa n casut ele notate cu
-. Se obt ine solut ia mbunatat ita data n tabelul:
2 5 6
0
4 2
6 5
6 6
5
0
2 2
5 5
15
8 6
-5
5 -3
4 0
1 1
7
-1
1 1
11
4 4
2
5 5
2
Vericam optimalitatea solut iei si constatam ca ea este optima. Scriem solut ia sub forma:
X
1
=
0 0 5
0 15 0
0 0 7
11 2 2
si atunci f
min
= 141 milioane u.m.
Se constata ca mai exista o solut ie optima de baza pe care o obt inem formand ciclul casut ei (2,1) si
deci, a doua solut ie optima este:
X
2
=
0 0 5
11 4 0
0 0 7
0 13 2
Solut ia generala se va obt ine ca si o combinat ie liniara convexa a solut iilor optime de baza, astfel:
X
g
=
0 0 5
11q
2
15q
1
+ 4q
2
0
0 0 7
11q
1
2q
1
+ 13q
2
2
unde q
1
, q
2
0 si q
1
+q
2
= 1, iar f
min
= 141 milioane u.m.
83
Problema 3. Presupunem ca o societate pe act iuni cheltuieste pentru diferite angajamente nanciare
o suma de 40 000 u.m.. Cunoscand procentul anual de 14% si cheltuielile de tranzact ie, xe de 28 u.m.
sa se determine elementele ce caracterizeaza gestiunea optima a fondului banesc lichid.
Rezolvare. Cunoastem urmatoarele date: V = 40 000 u.m., = 1 an, C
1
= 28 u.m.. Cu ajutorul lor,
obt inem:
w
0
=
2
28 40 000
1 0, 14
= 4 000 u.m.
C
min
= 0, 14 4 000 1 = 560 u.m.
n
0
=
40 000
4 000
= 10 ori
T
0
=
360
10
= 36 zile
Problema 4. Cu datele de la problema anterioara, presupunem ca daca lipseste fondul de cerere se
aplica o penalizare anuala de 20%.
Rezolvare. Avem urmatoarele date: V = 40 000 u.m., = 1 an, C
1
= 28 u.m.., i = 0, 14, c
p
= 0, 3
si suntem n situat ia modelului cu ruptur a. Deoarece =
c
p
i+c
p
=
0,2
0,14+0,2
= 0, 5882352, obt inem:
S
0
=
2
28 40 000
1 0, 14 0, 5882352
= 5 215, 36 u.m.
w
0
= 0, 5882352 5 215, 36 = 3 067, 85 u.m.
n
0
= 13, 03 ori, T
0
= 27, 62 zile
C
min
=
2 28 40 000 0, 14 1 0, 5882352 = 184 470, 55 u.m.

Teme de control
Probleme propuse
Problema 1. O banca dispune de suma de 100 u.m. pe care urmeaza sa o distribuie la trei debitori
de la care i vor reveni beneciile unitare 2 u.m., 4 u.m. si 3 u.m.. Cunoscand ca sumele repartizate
trebuie sa se ncadreze ntre limitele 20 40 u.m., 10 50 u.m. respectiv 30 70 u.m., sa se stabileasca
o repartizare optima asa ncat beneciul total realizat sa e maxim.
R: x
10
= 20; x
20
= 50; x
30
= 30; f
max
= 330 u.m.
Problema 2. Trei banci urmeaza sa crediteze esalonat, n trei ani o investit ie. Se cunosc sumele
disponibile de la banci, necesarul anual si beneciile unitare anuale ale bancilor date n tabelul:
Ani
Banci
1 2 3 Disponibile
B
1
B
2
B
3
4 3 1
2 4 5
1 2 6
10
20
30
Necesar 50 5 5
Sa se stabileasca o asemenea distribuie ncat beneciul total realizat de banci sa e maxim.
R: X =
10 0 0
15 5 0
25 0 5
; f
max
= 145 u.m.
Problema 3.

In cadrul unei convent ii interbancare trei banci pot coopera cu alte patru banci pentru
transfer reciproc de fonduri. Se cunosc fondurile de sigurant a cu care bancile pot lua parte la acest
transfer atat n calitate de creditori cat si n calitate de debitori si cheltuielile unitare ocazionate de
aceste operat iuni de transfer date n tabelul:
84
Banci
Banci
B
1
B
2
B
3
B
4
Fond de sigurant a
B
1
B
2
B
3
8 3 5 2
4 1 6 7
1 9 4 3
10
15
25
Fond de sigurant a 5 10 20 15
Sa se determine un astfeld e tranfer ncat cheltuielile totale generate de acest transfer sa e minime.
R: X =
0 0 0 10
0 10 5 0
5 0 15 5
; f
max
= 140 u.m.
Problema 4. O societate pe act iuni cheltuieste ntr-un an 400 000 u.m. pentru diferite angajamente
nanciare. Stiind ca procentul anual este de 25% si cheltuielile de tranzact ie (lansare) xe sunt de 20
u.m., sa se determine elementele ce caracterizeaza gestiunea optima a fondului banesc disponibil lichid.
R: w
0
= 8 000 u.m., n
0
= 50 ori, T
0
= 7, 2 zile, C
min
= 2 000 u.m.
Problema 5. Preluand datele de la problema precedenta, consideram cazul n care poate sa lipseasca
fondul la cerere, iar penalizarea anuala este de 100%.
R: s
0
= 8 944, 3 u.m., w
0
= 7 155, 4 u.m., n
0
= 44, 72 ori, T
0
8 zile, C
min
= 1 788, 85 u.m.
Rezumat modul
In acest modul s-au introdus notiunile de eveniment, probabilitate, operatii cu evenimente.S-au denit
variabilele aleatoare de tip discret si continuu, functia de repartitie precum si caracteristicile numerice
ale variabilelor aleatoare.
In cazul repartitiilor clasice, s-au precizat functiile de probabilitate si densitate de probabilitate si au
fost calculate valorile medii si dispersiile acestor variabile aleatoare.
Bibliograe modul
1. Colectiv, Elemente de teoria probabilitatilor si statistica matemetica pentru economisti, Ed. Tode-
sco, Cluj-Napoca, 2004.
3. Mihoc I., Calculul probabilitatilor si statistica matematica, lito UBB, Cluj-Napoca, 1998.
4. Muresan A.S., Blaga P., Matematici aplicate in economie, vol. I, Ed. Transilvania Press, Cluj-
Napoca, 1996
III. Anexe
Bibliograa completa a cursului:
1. Colectiv, Elemente de Algebra liniara si Analiza matematica pentru economisti, Ed. Todesco,
Cluj-Napoca, 2003.
3. Mihoc M., Mihoc I., Matematici aplicate in economie. Analiza matematica, Ed. Presa Universitara
Clujeana, Cluj-Napoca, 2000,
Napoca, 1996
5. Colectiv, Analiza matematica, Teoria Probabilitatilor si Algebra liniara aplicate in economie, Ed.
Mediamira, Cluj-Napoca, 2008.
7. Mihoc I., Calculul probabilitatilor si statistica matematica, lito UBB, Cluj-Napoca, 1998.
Napoca, 1996
Scurta biograe a titularilor de curs
Numele si prenumele MURESAN ANTON SILVIU
Data nasterii 31 mai 1947
Funct ia didactica actuala Profesor
Institut ia la care este titular Catedra de Statistica-Previziuni-Matematica, FSEGA, UBB
Studii Data absolvirii Institut ia
85
Doctorat in matematica 1976 UBB
Licenta in matematica 1970 UBB
Bacalaureat 1965 Sc. Medie nr. 2 Baia Mare
Cariera didactica
Denumirea funct iei didactic Perioada Calitatea
Titular/asociat Institut ia de nvat amant
Profesor universitar 1994-prezent Titular UBB
Conferentiar universitar 1990-1994 Titular UBB
Lector universitar 1976-1990 Titular UBB
Asistent universitar 1974-1976 Titular UBB
Asistent universitar 1970-1974 Stagiar UBB
Publicat ii, alte rezultate ale activitat ii didactice si de cercetare stiint ica Numar
Cart i, monograi, materiale de studiu 63
Alte articole 47
Participari la conferint e internat ionale 15
Participari la conferint e interne 29
Membru n comitete de organizare sau stiint ice ale unor conferint e 5
Alte rezultate (denumirea) Premiu UBB 1
Visiting Professor Italia Univ. La Sapienza Roma 1
Activitat i n domeniul ID Denumirea/perioada Institut ia organizatoare
Profesor Matem. aplicate in economie UBB
Profesor Matem. nanciare si actuariale UBB
Profesor Teoria jocurilor si aplicatii UBB
Numele si prenumele FILIP DIANA ANDRADA
Data nasterii 18-03-1969
Funct ia didactica actuala Profesor
Bacalaureat 1988 Liceul Nicolae BalcescuCluj-Napoca
Conferentiar universitar 2004 - prezent Titular UBB
Lector universitar 2000 - 2004 Titular UBB
Asistent universitar 1996 - 2000 Titular UBB
Preparator universitar 1994-1996 Titular UBB
Profesor de matematica 1993-1994 Titular Liceul Traian Vuia Cluj-Napoca
Articole BDI 6
Activitat i n domeniul ID Denumirea Institut ia organizatoare
Conferentiar Matem. aplicate in economie UBB
Conferentiar Matem. nanciare si actuariale UBB
Numele si prenumele CURT PAULA
Data nasterii 31 mai 1964
Funct ia didactica actuala Conferentiar
86
Bacalaureat 1982 Liceul ,,Andrei Muresanu Dej
Conferentiar universitar 2003-prezent Titular UBB
Lector universitar 1995-2003 Titular UBB
Articole BDI 27
Articole ISI 3
Conferentiar Matem. aplicate in economie UBB
Conferentiar Matem. nanciare si actuariale UBB
Numele si prenumele: LUNG RODICA IOANA
Data nasterii: 24 iulie 1976
Funct ia didactica actuala: Lector
Institut ia la care este titular: Catedra de Statistica-Previziuni-Matematica, FSEGA, UBB
Doctorat in informatica 2006 UBB
Master Analiza convexa si aproximare 1999 UBB
Licent a in matematica 1998 UBB
Bacalaureat 1994 Liceul de informatica Tiberiu Popoviciu
Cluj Napoca
Denumirea funct iei didactice Perioada Calitatea
Lector universitar 2007- Titular UBB
Articole indexate ISI si BDI 4+ 11+17
Activitat i n domeniul ID:
Denumirea Institut ia organizatoare
Lector Matem. aplicate in economie UBB
Lector Matem. nanciare si actuariale UBB
Numele si prenumele ROSCA ALIN
Data nasterii 28 septembrie 1974
Funct ia didactica actuala Lector
Bacalaureat 1993 Liceul ,,Ienachita Vacarescu Targoviste
87
Lector universitar 2009-prezent Titular UBB
Asistent universitar 2001-2003 Titular Universitatea Tehnica
Articole BDI 10
Lector Matem. aplicate in economie UBB
Lector Matem. nanciare si actuariale UBB
88

Sem 2 Matem Fin Silabus 20102011

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sem 2 Matem Fin Silabus 20102011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA

In continuare, cu ajutorul unor transformari elementare convenabile, vrem sa trecem de la aceasta

In concluzie imbunatat irea este posibila numai atunci cand diferent a (c

In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.

= sunt ndeplinite condit iile de optimalitate astfel

0 + ). si vom scadea () un total de 200 care

Deoarece 28 este fals, solutia imbunatatita nu este optima, iar f

Valoarea optima a funct iei apare n tabelul V pe linia lui f

pentru care valoarea funct iei f este tot 23.

pentru care costul total de transport este minim, si anume:

avem = 50 iar tabelul urmator arata astfel:

) (S, p, t) daca si numai daca s

) (s, p, t) daca si numai daca S

In aceasta echivalent a, s poarta numele de volumul mediu al sumelor s

In aceasta echivalent a, p poarta numele de procentul mediu al procentelor p

In aceasta echivalent a, t poarta numele de scadent a comuna pentru scadent ele t

In aceasta echivalent a, t poarta numele de scadent a mijlocie pentru scadent ele t

In concluzie, n urma cu 6 ani s-a depus suma de 1 000 u.m.

In cele ce urmeaza dorim sa determinam valoarea la un moment t a anuitat ii constante ntregi

In acest caz tabelul de amortizare se prezinta n felul urmator:

, acest caz ne conduce la asa-numitul sistem francez.

, suntem condusi la sistemul american de amortizare. Se demonstreaza matematic

) prin plat i periodice constante (conform

). Rata constanta pe care o va plati debitorul tert ei

In paralel, debitorul va constitui aceasta suma S la tert a parte (folosind procentul p

In acest caz, valoarea nala a anuitat ii este

Inlocuind datele cunoscute, obt inem

Inlocuind datele cunoscute, obt inem

Inlocuind datele cunoscute, obt inem

Inlocuind datele cunoscute, obt inem

In acest caz avem:

Problema 5. Sa se ntocmeasca planul de amortizare pentru un mprumut de 500 u.m., pe timp de

Problema 6. O persoana (creditorul) mprumuta de la o banca suma de 2 500 u.m., pe timp de 5

, ceea ce nseamna ca este

Astfel, rata constanta r

ce va trebui platita la sfarsitul ecarui an tert ei part i este data de relat ia

= 393, 52 (1, 4049 + 1, 2544 + 1, 12 + 1) =

, iar modelul de amortizare directa este 4D.

In concluzie, este vorba de o amortizare

. Are loc urmatoarea relat ie:

In cazul nostru, variabila este notata cu Z, valorile variabilei sunt z, n = l

Consideram n cele ce urmeaza a x y. Extinzand rezultatele, putem spune ca evenimentul ca o

apart ine dreptei determinata

In scrierea [n, .), . simbolizeaza limita de varsta.

In contractul de asigurare se stabileste, ntre altele, ca:

In aceasta relat ie, numerele de comutat ie se vor calcula cu ajutorul formulei

In contractul de asigurare sunt stipulate, ntre altele, urmatoarele:

In primul caz, formula de calcul este

In al doilea caz, cand prima se plateste anual, folosim relat ia

In cazul metodei retrospective

Exemplul 2. Sa se calculeze rezerva matematica n cazul unei asigurari de deces n urmatoarele

4.7. Alte tipuri de asigurari de persoane

Problema 3. Sa se calculeze viat a medie a unei persoane n varsta de 90 ani.

Problema 4. Sa se construiasca arborescent a viagera si de deces n cazul x = 70 si n = 3. Sa se

Problema 8. Sa se calculeze factorul de actualizare n caz de deces

In nal, obt inem aproximativ acelasi rezultat ca si n cazul primei variante,

In cel de-al doilea an cunoastem ca: x = 36, n = 26, k = 1, m = 12 si S = 250 u.m.

Inlocuind numerele de comutat ie cu valorile corespunzatoare, obt inem

Problema 15. Sa se calculeze, cu metoda retrospectiva, rezerva matematica n cazul asigurarii de

(2 891, 02 2 212, 27) (170 376, 62 66 010, 99)

MODULUL IV. OPTIMIZARI ALE UNOR OPERATII FI-

In acest mod banca realizeaza un beneciu total maxim de:

- cheltuielile totale legate de gestiunea fondului banesc considerat, pe perioada ;

au ca variabila independenta pe w, celelalte elemente care apar sunt cunoscute