PREVENȚIE ORO-DENTARĂ

CONF.UNIV.DR. CĂTĂLINA IULIA SĂVEANU

TARTRUL DENTAR
https://www.bing.com/videos/search?q=TARTR
U&&view=detail&mid=01935F72104D4472E71
F01935F72104D4472E71F&&FORM=VDRVRV
Tartrul dentar
Tartrul dentar
Tartrul dentar
Tartrul dentar
Tartrul dentar este un complex organo-
mineral, aderent de suprafeţele
dentare naturale şi artificiale rezultat
din mineralizarea plăcii bacteriene.
 Tartrul supragingival - caracteristici
Se depune la nivelul coroanei dentare, deasupra marginii gingivale, fiind
vizibil în cavitatea orală;

Depunerea se realizează mai întâi la nivel cervical, pentru ca mai apoi să

acopere suprafeţe din ce în ce mai extinse;

Depunerea poate fi la un singur dinte, pe un grup de dinţi, sau

generalizată;

La început, are culoare alb-gălbuie, cu consistenţă redusă, este moale,

grunjos şi se înlătură cu uşurinţă

In timp, consistenţa şi aderenţa tartrului cresc, iar culoarea tinde spre

maroniu-negru, prin impregnare cu pigmenţi din alimente, băuturi,
nicotină la fumători
Tartru supragingival a) alb-gălbui. b) impregnat cu pigment nicotinic.
Zonele predispuse depunerilor de tartru:

Suprafaţa linguală a incisivilor inferiori, în dreptul orificiului canalului Wharton;

Suprafaţa vestibulară a molarilor superiori în dreptul orificiului canalului Stenon;

Suprafaţa ocluzală a dinţilor laterali, cu o igienă deficitară.

In cazuri extreme, tartrul poate forma o structură asemănătoare unei punţi întinse pe dinţi
adiacenţi, sau poate acoperi feţele ocuzale ale dinţilor fără antagonişti funcţionali
Tartrul subgingival- caracteristici

Este situat sub marginea gingivală, în şanţul gingival şi în pungile

parodontale;
In pungile parodontale adânci, tartrul se fixează în profunzime, pe
rădăcina dintelui;
Are culoare maroniu închis spre negru;

Este dens, foarte aderent şi greu de dislocat;

Se evidenţiază cu ajutorul sondei parodontale.

Depunerea sărurilor minerale se face în
general între 2-14 zile de la formarea plăcii
bacteriene, prin nuclei de mineralizare pe
faţa internă adiacentă dintelui, care ulterior
confluează generând depozite tartrice.
Viteza de precipitare a sărurilor este
variabilă şi depinde de:
Viteza de precipitare a sărurilor este variabilă şi depinde de:
Calitatea şi cantitatea secreţiei salivare, precum şi de variaţiile individuale ale fluxului salivar;

Alinierea dinţilor pe arcadă;

Mecanismele locale de autocurăţire;

Gradul igienei orale;

Obiceiurile alimentare;

pH-ul salivar crescut;

Concentraţiile mari de ioni de calciu şi fosfat în salivă;

Concentraţiile mari ale proteinelor şi lipidelor bacteriene;

Concentraţiile mari ale proteinelor şi ureei la nivelul glandei submandibulare;

Nivel-ul ridicat al lipidelor salivare.

Compoziţia şi structura tartrului

Substanţe minerale - 75%

Substanţe organice - 15%;

Apă – 8%
Componenta organică
Mucopolizaharide, celule epiteliale descuamate,
leucocite, resturi alimentare, mucus, glucide,
fosfolipide, acizi graşi, colesterol şi proteine complexe.
Se depune la
suprafaţa
dintelui în Elementele organice sunt sintetizate fie de o floră
straturi bacteriană variată, fie sunt de origine salivară sau
succesive, sanguină şi sunt capabile să se mineralizeze.
fiind formată
din: Microorganismele predominante sunt: bacili, coci, fungi.
Componenta anorganică

Este reprezentată de:

• Ca3(PO4)2 - în proporţie de 75%:

• Ca2CO3 - în proporţie de 3%;
• Mg3(PO4)2 şi alte săruri.
• Proporţia elementelor minerale este: Ca=37%,
P=20%. Mg= I % şi Na = 0.2% şi cantităţi foarte reduse
de Zn, Sn, Br, Cu, Mn ,W, Au, Si, Al, Fe, F, etc.
Structura este predominant cristalină:

Fosfat octocalcic [Ca8(PO4)4(HPO4)25HO] (OCP);

Hidroxiapatită [Ca10(PO4)6 (OH)2] - formează partea anorganică a

ambelor forme de tartru (supra- şi subgingival)

Fosfatul tricalcic (whithelockita) [Ca10(HPO4)(PO4)6] - formează

partea anorganică a ambelor forme de tartru (supra- şi subgingival)

Brushita [CaHPO4-2H2O] - în fazele iniţiale ale mineralizării tartrului

supragingival.
Ataşarea tartrului la suprafaţa dentară
Mecanisme:

- prin intermediul peliculei dobândite;

- zona joncţiunii smalţ-cement (datorită neregularităţilor

anatomice);
- penetrarea bacteriilor din placa bacteriană şi tartru
direct în cement.
Relaţia tartru – parodonţiu marginal
Tartrul acţionează asupra parodonţiului prin două
modalităţi:

- prin acţiunea mecanică ce provoacă şi întreţine

ulceraţii gingivale, cu apariţia ţesutului de granulaţie;

- prin acţiunea microorganismelor componente ale plăcii

bacteriene nemineralizate de la suprafaţa tartrului.
• https://www.bing.com/videos/search?q=SCALLING&&view=
detail&mid=DFB404CEDB5B2FEE101ADFB404CEDB5B2FEE101
A&&FORM=VRDGAR
https://www.bing.com/videos/search?q=SCALLING&&view=detail&mid
=353574275770FFAE6BE7353574275770FFAE6BE7&&FORM=VDRVRV
• https://www.bing.com/videos/search?q=SCALLING&&view=
detail&mid=B6A57EDABE0BD6B2E70DB6A57EDABE0BD6B2E70
D&&FORM=VDRVRV
Boala parodontală reprezintă
un concept ce întruneşte
totalitatea manifestărilor de la
nivelul parodonţiului de înveliş,
cu etiologie plurifactorială, cu
evoluţie cronică şi tratament
complex şi de lungă durată.
Boala parodontala – afectiune multifactoriala

• Factori
genetici
• Afectiuni
generale
• Virusi

Placa Boala Obiceiuri

bacteriana parodontala sanogene

Factorii sociali
•Familia
•Venituri
•Stress
•Factori
•Profesia
psihologici •Factori socio-
economici
•Cultura
Gingivita

Gingivita reprezintă o Gingivita usoara

inflamaţie cronică cu
caracter reversibil la
nivelul parodonţiului
marginal de înveliş
de cauză microbiană;
Gingivita moderata

PB reprezintă
factorul determinant
al îmbolnăvirii;

Gingivita severa
Parodontita marginală
• Parodontită marginală reprezintă stadiul ireversibil de inflamaţie a
parodonţiului marginal de înveliş şi de susţinere (afectarea osului alveolar
prin demineralizare sau distrucţie reprezintă elementul esenţial de
diferenţiere şi de transformare în parodontită);
• Clinic – pierderea ataşamentului cu migrarea inserţiei epiteliale (Kinane)
Factorii etiologici ai bolii parodontale

Placa bacteriana

Caria dentara
Tartrul dentar Ocluzie traumatica

Edentatia
Factorii genetici şi predispoziţia la îmbolnăvire a parodonţiului
marginal

• Există date ştiinţifice clare că factorii genetici joacă un rol deosebit în

anumite forme de boală parodontală, ca de exemplu: parodontita
prepubertală, parodontita juvenilă şi parodontita rapid progresivă, mai
ales după vârta de 40 de ani.

Parodontita juvenila

Parodontita rapid progresiva

Vârsta • Prevalenţa bolilor
parodontale creşte
cu vârsta (Grossi şi
colab., 1994; Miller şi
colab., 1987)

Fumatul Pierderea osoasă este

de două ori mai mare
la marii fumători
decât la nefumători
sau fumătorii care
fumează mai puţin de
10 ţigări /zi. Grossi şi
colab. (1995)
Evaluarea statusului parodontal
 CPITN – Community Periodontal Index
Treatment Needs
Scor CPI -TN Tratament de aplicat
0 sănătos
1 sângerare la sondare I instrucţie – igienă orală (OHI)
2 tartru supra sau subgingival
II I + detartraj
3 pungi parodontale până la 5 mm
adâncime

4 pungi parodontale peste 6 mm III I + II + tratament complex

adâncime parodontal
 Metoda Periodontal
Risk Calculator - PreViser
• Calcularea riscului parodontal se
face prin evaluarea celor 9 factori
de risc incluzând:
• vârsta pacientului,
• istoricul de fumător,
• diagnosticul de diabet,
• istoricul de boală parodontală,
• adâncimea pungilor,
• includerea patologiei de furcaţie,
• restaurări sau tartru sub marginile
gingivale,
• boala osoasă evaluata radiologic şi
leziunile osoase verticale.
 Aprecierea riscului parodontal
PreViser urmareste :
Rezultatele finale prin
programul PREVISER
1. Antecedentele
patologice generale

2. Antecedente
patologice stomatologice

3. Examen parodontal si
radiologic
Evaluarea microbiologica
Pentru detectarea microorganismelor din placa subgingivală şi din salivă

• Multiplex polymerase chain reaction (PCR) urmată de ADN-ADN hibridizare- identificate cu micro-IDent
kit (Hain Lifescience GmbH, Germany) multipplex PCR urmată de metoda hibridizarii inverse.
Microorganismele
Aggregatibacter actinomycetemcomitans (Aa),
Porphyromonas gingivalis (Pg),
Tannerella forsythia (Tf),
Treponema denticola (Td),
Prevotella intermedia (Pi),
Parvimonas micra (Pm),
Fusobacterium nucleatum (Fn),
Campylobacter rectus (Cr),
Eubacterium nodatum (En),
Eikenella corrodens (Ec),
Capnocytophaga spp. (Csp).
Rezultatele de laborator pentru detectarea bacteriilor parodontopatogene atât pentru
probele din fluidul gingival cât și din saliva la același pacient
HERPES SIMPLEX VIRUS cu PCR Kit

DETECTAREA EBV - EBV REAL DETECTAREA CITOMEGALOVIRUS

TIME PCR KIT
Testul de diagnostic Parodontita – Periimplantita- Patogen Test(PET )
 Tipul de microorganism
patogen

Rezultatele testului de
diagnostic Parodontita –
Periimplantita- Patogen
Test(PET )
Medicatie (recomandare)
Profilaxia bolii parodontale

Profilaxia bolii parodontale are drept obiective

prevenţia apariţiei bolii precum şi oprirea în evoluţie
a acesteia

Prevenţia se bazează pe evaluarea factorilor de risc,

care sporesc susceptibilitatea la boală şi asigurarea
măsurilor de reducere a acestora în rândul populaţiei.
 Strategii de prevenţie în boala parodontală
• dezvoltarea unor strategii destinate prevenirii
bolii înainte ca aceasta să devină manifestă
Prevenţia primară clinic
• cea mai eficientă şi mai puţin costisitoare
măsură de promovare a sănătăţii parodontale

dezvoltarea strategiiilor destinate opririi în

evoluţie a bolii – utilizarea diagnosticului
Prevenţia secundară precoce.
Eficienţa maximă este condiţionată de
diagnosticul precoce al bolii.

dezvoltarea strategiiilor destinate prevenirii

Prevenţia terţiară apariţiei complicaţiilor cu limitarea disabilităţii şi
reabilitarea orală (Hancock)
Diagnosticul / recunoaşterea precoce a bolii presupune :

➢ recunoaşterea semnelor şi simptomelor de bază,

➢ determinarea stadiului de activitate a bolii (teste
diagnostice),
➢ instituirea screening-lui parodontal (focalizarea asupra
acelor zone refractare la mijloacele de prevenţie
instituite).

Motivaţia pacientului

• Succesul motivaţiei pacientului şi performanţa măsurilor

de igienă orală impun ca practicianul „să ţintească” două
obiective:

• conştientizarea pacientului asupra necesităţii

practicări igienei orale
• creearea premizelor pentru a creşte motivaţia
pacientului în a realiza o preocupare pentru o igienă
orală corespunzătoare. (Hancock)
SoproCare (ACTEON)

Camera intraorala video care, prin cele 3 moduri de

lucru( daylight, perio si cario) ne ajuta in diagnosticul
cariei dentare si a bolii parodontale prin fluorescenta .
Kavo DIAGNOdent Perio

• Identificarea depozitelor de
tartru subgingival ramase dupa
detatraj si chiuretaj.
•Precizie – detecteaza 82%
• Detecteaza tartrul remanent din dintre depozitele de tartru
pungi cu adancimi de pana la 9 subgingival.
mm. •Motiveaza si constientizeaza
• Semnalizarea prezentei tartrului pacientul privind prezenta
se face acustic depozitelor de tartru.
• Igienizarea poate fi realizata •Acceptat de pacient.
complet prin monitorizarea in •Usor de utilizat.
timp real .
• Cresterea compleantei
pacientului la tratamentul
recomandat prin semnalizarea
acustica a prezentei tartului.
SONDA ENDOSCOPICĂ

Ecran pentru
vizualizarea
depozitelor tartrice
subgingivale
Detec Tar se utilizează pentru următoarele scopuri:
• motivarea pacientului; semnalul sonor pare să aibă un efect marcant
pentru pacient, deoarece poate să „audă” prezenţa tartrului, motiv
pentru care manoperele de detartraj şi de planare a rădăcinii devin mai
facile;
• detartraj în funcţie de localizare şi de cantitatea de tartru prezentă;
• după o debridare iniţială prin care se îndepărtează depozitele mari de
tartru, cu Detec Tar se detectează tartrul rezidual, ceea ce îi permite
practicianului să focalizeze tratamentul pe o anumită zonă;
• economie de timp atât pentru practician, cât şi pentru pacient;
• verificarea eficienţei detartrajului.
Tratamentul profilactic al
bolii parodontale
 EFECTELE BOLII PARODONTALE ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

1. Pierderea dinţilor
2. Halenă orală
3. Bolile cardiace. Conform unor studiI
clinice (2000), creşte riscul de atac de
cord cu 1,5 – 4 ori la pacienţii cu
suferinţă parodontală

4. Diabetul zaharat . Boala parodontală este considerata cea de-a 6-a

complicatie a diabetului. Reciproc, neglijarea bolii parodontale
poate agrava evolutia diabetului iar în unele cazuri poate chiar să
declanşeze diabetul.
5. Bolilor respiratorii. Prin aspirarea bacteriilor în plămâni creşte
riscul de boli respiratorii sau se pot agrava bolile cronice deja
existente (emfizemul pulmonar).
6. Sarcina. Studile clinice evidenţiază creşterea riscului de naştere
prematură şi de naştere a copiilor cu greutate redusă la gravidele cu
afecţiuni parodontale
PREVENIREA BOLII PARODONTALE

1. Examen clinic 1- 2 ori pe an

pentru surprinderea
afecţiunilor parodontale în
fază incipientă
Ortopantomografia este
indicată la interval de 2-3
ani
2. Schimbarea obiceiurilor
alimentare prin evitarea
zaharurilor şi în special prin
diminuarea frecvenţei ingestiei
acestora
PREVENIREA BOLII PARODONTALE

3. Renunţarea la fumat

4. Tratamentele cu
fluoruri la copii previn
apariţia bolii parodontale la
adulţi. Prin aplicarea corectă
a fluorurilor în copilărie se
menţin mai mult pe arcadă
molarii şi este evitată
migrarea dinţilor vecini şi
antagonişti.
PREVENIREA BOLII PARODONTALE
IGIENA ORALĂ ZILNICĂ

Periajul dental corect completat de flossing şi clătiri orale ar trebui să

reprezinte o armă eficientă împotriva bolii parodontale

RECOMANDĂRI PENTRU PERIAJUL DENTAR

- Periajul dentar trebuie realizat întâi cu o periuţă “soft” uscată, timp de 1,5
min. Studii clinice (2003) demonstrează că prin utilizarea periajului uscat
se reduc depozitele de placă bacteriană cu aprox. 65% şi scade sângerarea
gingivală cu aprox. 50%.
- După periajul uscat se realizează periajul cu paste de dinţi, utilizând
tehnica Bass, pentru încă 1,5 minute.
- Se igienizează suprafaţa dorsală a limbii timp de 30 sec.
- Utilizarea firului de matase.
- Dacă după o masă nu este posibilă realizarea unui periaj dentar, se
recomandă clătirea abundentă cu apă care va reduce bacteriile orale cu
până la 30%.
PREVENIREA BOLII PARODONTALE
RECOMANDĂRI PENTRU ALEGEREA PERIUŢEI DENTARE

• Cel mai important aspect în alegerea periuţei dentare este

legat de duritatea perilor. Se recomandă utilizarea periuţelor
“soft”, care au capacitatea de a se insera în spaţiul crevicular
fără a determina leziuni tisulare. Un studiu clinic (2002)
evidenţiază faptul că utilizatorii de periuţe “soft” au cu până
la 50% mai puţine suprafeţe radiculare expuse decât cei care
folosesc periuţe “hard”.
• Periuţa “Alert” – cu senzori de avertizare în cazul realizării
unor presiuni gingivale exagerate.
 PREVENIREA BOLII PARODONTALE

RECOMANDĂRI PENTRU ALEGEREA PERIUŢEI

DENTARE
• Pentru indivizi cu manualitate obişnuită se recomandă
periuţele normale “soft”
• Periuţele cu utrasunete par să aibă un efect superior de
îndepărtare a plăcii bacteriene (“Sonicare”, “Soniplak”)
• Pentru indivizii cu disabilităţi se recomandă utilizarea
periuţelor electrice
• Periuţa dentară se înlocuieşte la interval de 1 lună.
 Exista diferente privind
eficienta in
indepartarea placii
bacteriene intre
periutele electrice, dar
acestea nu sunt
semnificative

Prin periaj electric se indeparteaza

mai multa placa bacteriena
comparativ cu periajul manual.
La periajul manual exista diferente
in indepartarea placii bacteriene
de pe suprafetele V si L
 Evaluarea eficientei in
indepartarea PB si reducerea
inflamatiei gingivale
• Orizontal versus oscilatie inversa - nu exista diferente
in indepartarea PB pe termen scurt(1-3 luni)

• Orizontal versus rotatie-oscilatie - periajul prin

rotatie oscilatie este mai eficient decat cel orizontal in
reducerea PB dar si a gingivitei

• Orizontal versus rotatie-oscilatie – nu exista diferente

in indepartarea PB . Periajul circular reduce gingivita pe
termen scurt.

• Oscilatie inversa versus oscilatie rotatorie - nu exista

diferente in indepartarea PB sau reducerea gingivitei.

• Oscilatie inversa versus circular – oscilatia inversa a

fost mai eficienta in indepartarea PB si reducerea
gingivitei.

• Rotatie –oscilatie versus circular – nu exista diferente

in reducerea PB ; periajul circular a redus gingivita pe
termen scurt.
•
PREVENIREA BOLII PARODONTALE
PASTELE DE DINŢI

Obiectivul principal al unei paste de dinţi eficiente este de a inhiba

formarea plăcii bacteriene fără a distruge flora orală saprofită
IMPORTANT: nici o pastă nu poate pătrunde la mai mult de 3 mm dincolo de
marginea gingivală, acolo unde se dezvoltă boala parodontală.

Compoziţia pastelor de dinţi:

- Agenţi abrazivi
- Lianţi
- Coloranţi
- Detergenţi
- Arome
- Fluoruri
- Umectanţi
- Conservanţi
- Îndulcitori artificiali

IMPORTANT: nu se recomandă utilizarea pastelor abrazive de către persoanele

cu recesiuni parodontale
 Mijloace speciale şi
adjuvante periajului dentar
 Periuta interdentara
Periuta uni-smoc

Ata dentara

Stimulatorul gingival
Wedge Rub
Igienizarea limbii
PREVENIREA BOLII PARODONTALE
PASTELE DE DINŢI - SOLUŢII PENTRU
Agenţi activi CLĂTIRI ORALE

• Fluoruri. • Clorhexidina are efect de reducere a

plăcii bacteriene (55%) şi a gingivitelor
• Triclosan. (30 – 45%),
• Săruri metalice (săruri • Listerina. Se recomandă utilizarea de
de staniu sau de zinc). 2 ori pe zi.

• Enzime (glucanase) • Produse pe bază de

cetylpyridină sau SnF2 . efect
• Extracte de plante antiplacă mai redus decât listerina sau
(sanguinarina). chx.
• Peroxid de carbamidă • Produsele pe bază de histatină
şi bicarbonat de (o peptidă din compoziţia salivei) sunt în
sodiu. faza de investigare şi par să ofere
rezultate promiţătoare în prevenirea
• Substituenţi afecţiunilor parodontale şi a altor tipuri
necariogeni ai de infecţii orale.
zahărului (xilitol)
Detartrajul
mecanic
 Avantajele si dezavantajele
detartrajului manual (Pattison)
AVANTAJE DEZAVANTAJE
• sensibilitate tactilă superioară prin • necesită angulare precisă a părţii
extremitatea active; active;
• acces excelent în pungile parodontale • necesită reascuţire;
dar şi adaptare foarte bună la morfologia • necesită presiuni laterale puternice;
radiculară când se folosesc chirete Mini- • este solicitantă pentru clinician;
Bladed; • potenţial crescut de injurii prin
• vizibilitate foarte bună; repetarea mişcărilor.
• nu produc aerosoli;
• nu degajă caldură;
• nu necesită aspiraţie.
Gheara (foaia de mirt)

Instrumentele Secera simplă (instrumentul

universal).
trapezoidale
Chiurete Gracey
 Indicatii

•In pungile parodontale medii

in cazul chirurgiei parodontale
in camp inchis
•La pacientii la care nu se pot
face interventii de chirurgie
parodontala
•Reducerea volumului gingival,
mai ales in cazul papilei
interdentare
•Pentr tratamentul de
mentinere
•Planarea suprafetelor dupa
Planarea suprafetelor detartraj

Contraindicatii

•Infectie in faza acuta

•Hiperplazii gingivale de cauza
medicamentoasa
Detartrajul ultrasonic
✓ detartraj, chiuretaj şi îndepărtarea
coloratiilor extrinseci.

✓ Ultrasunetele sunt vibraţii mecanice cu

frecvenţă mai mare de 16 000 de Hz. In
stomatologie se folosesc frecvenţe între
25000-46000 Hz.

✓ Se consideră că ultrasunetele au
capacitatea de a îmbunătăţi circulaţia locală
şi de a accelera metabolismul, în acelaşi
timp exercită şi un masaj al zonelor de
acţiune. Unii autori atribuie ultrasunetelor
efect analgesic.
Avantajele detartrajului cu ultrasunete :

o uşurează activitatea practicianului

o este bine suportat de pacient, dacă nu prezintă zone de
hiperestezie

Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete :

o manopera trebuie întreruptă datorită acumularii unei cantităţi

mari de apă( trebuie să se folosească un aspirator)
o In zonele cu hiperestezie produce durere
o după detartraj,mai exista zone cu rugozităţi, în special pe
feţele aproximale şi subgingival ceea ce implică manopere de
finisare suplimentară
o vibraţiile puternice pot determină dislocări ale prismelor de
smalţ şi a cementului si chiar dislocarea obturaţiilor metalice
sau nemetalice, a faţetelor acrilice
o risc de contaminare datorită aerosolilor ce se produc
o vizibilitate redusă datorită cantităţii mari de apă
 Tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete

❑ Aparate magnetostrictive : efectul magnetostricţiune constă în variaţii ale

lungimii unor materiale feromagnetice în funcţie de campul magnetic

❑ Aparate piezoelectrice: se folosesc proprietăţile piezoelectrice ale cristalelor de

cuart, care intra in vibratie atunci cand la suprafaţa lor acţionează un curent de înaltă
frecvenţă.
Diferenta majoră dintre cele 2 tipuri de aparate cu ultrasunete
este miscarea ansei,care la aparatele pe bază de
magnetostricţiune este eliptică ( in forma de 8) iar la aparatele
piezoelectrice este liniară.La ambele vibraţia la vârf este între
20-45 KHz, ceea ce corespunde unei deplasări de 28-30 μm ale
vârfului părţii active.
 Avantajele tehnologiei piezo-
electrice in cabinetul de
medicina dentara

❖Zgomot redus
❖Cantitate de apa redusa ->
cresterea confortului pacientului si
operatorului
❖Nu prezinta risc de incalzire a
piesei de mana
❖Vibratie redusa
❖Inserturi de mici dimensiuni - >
cresterea preziciei manipularii,
cresterea confortului pacientului
❖Dimensiunea redusa il
recomanda si pentru alte utilizari:
endodontie, chirurgie sau
protetica.
❖Poate fi insotit de LED
❖Greutate redusa a piesei de
mana si volum redus al aparatului
 Tipul de ansa Utilizare

Standard Indepartarea depozitelor de tartru aderente si foarte aderente

Standard triple-bend Ajuta la creearea accesului la depozitele de tartru foarte aderente

Dalta Indepartarea depozitelor si a pigmentatiilor de pe dintii anteriori

Sapaliga Pentru dintii frontali si premolari
Sonda parodontala Pentru pungile parodontale superficiale si adanci

Varf ascutit Indepartarea tartrului din pungile mai mari de 4 mm

Drept Indepartarea depozitelor superficiale
Curbat si angulat Imbunatatirea accesului in zone dificile

Curbat spre dreapta Indepartarea tartrului radicular si din zonele de furcatie

si stanga

Furcatie dreapta si Indepartarea tartrului din zona de furcatie

stanga
Varf fin, aplatizat Indepartarea tartrului din spatiul aproximal

Varf diamantat Indepartarea depozitelor mari, realizarea accesului chirurgical si non-chirurgical,

Varf endodontic Tratamentul endodontic si indepartarea corpilor straini intracanalari

 Inserturi parodontale

Inserturi piezoelectrice

Inserturi
piezoelectrice
pentru endodontie

Inserturi piezoelectrice chirurgicale

 •Intial cele 2 inserturi pentru
aparatul de detartraj cu
magnetostrictie erau groase,
robuste fiind utilizate pentru
indepartarea tartrului
Inserturi magnetostriune
supragingival si a
pigmentatiilor. Necesitau o
cantitate mai mare de apa.

•Inserturile au fost remodelate

in urma cu 40 de ani prin
creearea unui insert subtire
universal, dimensiunea unei
sonde parodontale ce poate fi
utilizat pentru detartrajul
subgingival.
 Suparefete detartrate cu ansele
piezoelectrice sunt mai netede
comparativ cu suprafetele
detartrate cu ansele
magnetostrictive .

Pacientii prefera detartrajul cu aparat

piezoelectric datorita vibratiilor si
discomfortului redus. Perceptia privind
discomfortul fonic a fost aceeasi pentru
ambele tipuri de aparate.
 Comparatie intre aparatele de dentartraj
Aparate magnetostrictive Aparate piezoelectrice

Mecanisme Metalic Ceramic

Tip de miscare eliptica liniara

Suprafete active Anterioara , posteriala si laterale Laterale

Pozitionarea varfului In orice pozitie Suparefete laterale in constact

cu suprafata dentara
Inserturi subtiri disponibile Da Da

Inserturi tip sonda parodontala Da Da

Eficienta in indepartarea Da
tartrului
Volum apa De la mic la mare in functie de
insert
Confortul pacientului In functie de manualitatea
operatorului si ansa utilizata
Da
De la mic la moderat
In functie de manualitatea
operatorului si ansa utilizata

Senzitivitate + +++

Flexibilitate +++ +

Effectiveness and Efficiency in Ultrasonic Scaling , A Peer-Reviewed Publication Written by Elizabeth Reynolds,
RDH, MS
 Evaluarea cantitatii de dentina
indepartata in functie de tipul de
aparat de detartraj utilizat

Aparate Aparate
magnetostrictive piezoelectrice
Latime (microni) 254 352

Profunzime (microni) 6.3 12.1

Volum 22.5 56.4

Jepsen S, et al. Significant influence of scaler tip design on root substance loss resulting
from ultrasonic scaling: a laserprofilometric in vitro study. J Clin Periodontol.
2004;31(11):1003-1006.
Avantajele detartrajului sonic:
o preţ de cost mic in comparativ cu aparatul ultrasonic
o volum redus
o aplicare şi îndepărtare uşoară
o consum redus de energie
o vibraţii de intensitate redusă, mai bine suportat de pacienţii cu
hiperestezie dentinară
o nu necesită răcire cu apa
o nu contaminează mediul înconjurător

Dezavantajele detartrajului sonic :

o are o singură treaptă de putere; vibraţiile sunt de 2500-8000 ciclii/sec
o produce un zgomot greu de suportat de pacienţi

Complicaţiile detartrajului
o luxaţia sau chiar expulzia dintelui de pe arcadă în cazul dinţilor cu mobilitate
crescută;
o leziuni ale părţilor moi prin deraparea instrumentelor;
o apariţia unei sensibilităţi crescute la nivelul coletului dentar după şedinţa de
detartraj;
o dislocarea sau fracturarea unor obturaţii coronare din zona de colet.
Suprafetele detartrate
sonic si ultrasonic au fost
la fel de rugoase, dar intr-
o proportie mai mare
comparativ cu detartrajul
manual.
Alte tehnici

Chiuretaj subgingival definitiv

(Excisional new attachment
procedure(ENAP))- pentru reducerea
limitarilor impuse de chiuretajul in
camp inchis .

Chiuretajul ultrasonic
Vibratiile ultrasonice intrerup
continuitatea țesut, inalta epiteliul și
desface fibrele de colagen.
Eficient pentru debridarea mucoasei
epiteliale a pungilor parodontale.
Aceasta produce o zona de
microcauterizare pe versantul intern al
peretelui epitelial a pungii parodontale
In timpul realizarii chiuretajului este recomandata utilizarea
solutiilor antiseptice . O astfel de procedura se numeste
“one-time curettage”.
Antisepticele ce pot fi utilizate sunt : Clorhexidina 0,2%,
peroxide hydrogeny 0,3%, Chloramini 0,5%.
Eficienta laserului in tratamentul parodontal

• Laserul oferă o alternativă viabilă

la chirurgia parodontala
traditionala.
• Utilizarea laserului produce mai
puțina sângerare, tumefiere și
disconfort.
• Nd: YAG actioneaza in mod
specific asupra agenti patogeni
parodontali identificabili.
• Nd: YAG reduce riscul de aparitie
a sechelelor asociate
interventiileor chirurgicale .
Laserul poate fi utilizat in :
•gingivectomii,
•osteoplastii,
•frenectomii,
•debridarea sulcusului sau
pungilor parodontale.
BioLase( Er:YAG)

•Lungime de unda 2780

•Absorbit de apa si
hidroxiapatita

•Indeparteaza eficient
tesutul dur si moale
Programul pentru chiuretajul pungii Programul pentru chiuretajul pungii
parodontale cu laser(0,75—1,25 w) parodontale cu laser(0,75—1,25 w)
Gingivectomie
 Avantajele tehnicii LANAP

• Numar redus de sedinte(1-2 sedinte);

• Nu necesita detartraj realizat anterior;
• Are efect dezinfectant si debridant;
• Distruge 90% dintre patogenii gram negativi
anaerobi;
• Distruge Porphiromonas gingivalis la o
adancime de maxim 2 mm;
• Studiile au aratat o distrugere completa a
P.gingivalis dupa 3 zile de la tratament;
• Indeparteaza PB de suprafetele dure;
• Reduce rata de colonizare cu microorganisme;
• Reduce inflamatia gingivala.
Dupa 1 an

• Dupa 14 luni
Pac. Vicoleanu
Perio Set ®

-freze diamantate folosite pentru îndepărtarea tartului supra-

şi subgingival.
-Frezele au forme adaptate accesului în zonele de furcaţie sau
convexităţilor suprafeţelor dentare, zone în care chiuretele nu
au un acces bun.
- frezele diamantate de 40 μm îndepărteaza depozitele de
tartru şi un strat subţire de cement radicular.
-Frezele de 15 μm sunt folosite pentru surfasajul suprafeţelor
radiculare.
Finisarea mecanică

Sistemul EVA
• Igienizarea mecanică profesională, efectuată de un personal
specializat reprezintă îndepărtarea selectivă a plăcii
bacteriene, supragingivale şi subgingivale pe o profunzime de
1-3 mm de pe toate suprafeţele dentare, utilizând instrumente
cu activare mecanică şi o pastă de profilaxie.

• Pentru igienizarea mecanică profesională sunt necesare

următoarele materiale şi instrumentar:
• tablete pentru evidenţierea plăcii bacteriene;
• piesă de mână contraunghi Profin (piesa de mână contraunghi
pentru profilaxie EVA) şi părţi active (vârfuri) reciproce;
• piesă de mână contraunghi pentru profilaxie şi cupe rotative
din cauciuc;
• pastă pentru profilaxie cu conţinut de fluor (cu abrazivităţi
diferite);
• seringă pentru injectarea interproximală a pastei de
profilaxie.
Aeropolisoare: sunt instrumente de lustruire care
acţionează pe bază de aer comprimat care proiectează
asupra dinţilor un jet filiform de apă încălzita,
aercomprimat si particule abrasive de bicarbonate de
sodium ; presiunea aerului este de 65-100psi; se foloseşte
pentru îndepărtarea depozitelor de tartru, a coloraţiilor
extrinseci de smalt situate supragingival;
 Terapia medicamentoasă în boala
parodontală
• Tratament local
• aplicaţii de gel cu doxyciclină,
tetraciclină - fibre sau clorhexidină
(PerioChip) care, statistic dovedit, au
efecte considerabile asupra
parametrilor clinici parodontali şi, în
special, în cazul pungilor parodontale
mai adânci de 5 mm.

• Tartament general
• Periostat (Doxyciclină în doză redusă,
20 mg) administrat sistemic, zilnic
blochează colagenaza implicată în
resorbtia osoasă; se foloseşte ca
adjuvant al terapiei parodontale
nechirurgicale reducând sângerarea
gingivală şi adâncimea pungilor
parodontale pentru o perioadă de 6
luni.
 Imobilizarea dintilor afectaţi de
boala parodontală
• Imobilizarea dinţilor parodontotici este
un mijloc terapeutic de echilibrare
funcţională, prelungind existenţa
dinţilor.
• Imobilizarea are drept scop
consolidarea multidirecţională a dinţilor
mobili, într-un bloc pluridentar capabil
să se opună funcţional fortelor nocive
din timpul masticaţiei.
• Imobilizarea este un procedeu care se
realizează în general după celelalte
tratamente parodontale: detartraj şi
planare radiculară, aplicaţii locale cu
substanţe antimicrobiene şi
antiinflamatorii, precum şi după
eventuale tratamente chirurgicale.
• Procedură nu opreşte în nici un fel
evoluţia bolii parodontale, ci ajută doar
la păstrarea dinţilor afectaţi.
 Imobilizarea temporară a dinţilor
parodontotici
➢ Imobilizarea temporară asigură condiţii favorabile
pentru vindecarea parodonţiului, în special după
intervenţii de chirurgie parodontală, şi totodată oferă
pentru dinţii asupra cărora se realizează şlefuiri sau
detartraje. Procedura se realizează pentru o perioada de
2 - 6 luni.
➢ Imobilizarea temporară uilizează :
➢ ligaturi de sârmă ortodontică,
➢ şine de acrilat,
➢ proteze fixe temporare sau gutiere,
➢ răsini compozite cu sau fără inserţii de fibră.
➢ Ligaturile cu fir de mătase şi cele de sârmă pot fi aplicate
doar pe dinţii frontali.
Dezavantaj : rezistenta scazuta si creearea de spatii
retentive.
 Imobilizarea permanenta a dintilor
parodontotici
• Imobilizarea permanentă ajută la stabilizarea funcţională
şi ocluzală a dinţilor parodontotici şi se realizează prin
mijloace confecţionate în cabinetul stomatologic, fie intr-
un laborator de tehnică dentară.
• Imobilizarea permanentă uneori succede imobilizarea
temporară şi se poate institui imediat post-chirurgical la
dinţii cu resorbţie alvelolară redusă, fără demineralizare.
Imobilizarea permanentă se referă la:
• sisteme de fixare intracoronare (incrustaţii) şi pericoronare
(coroane) .

Dezavantaje : imobilizarea intracoronară poate prezenta

neajunsuri estetice şi implică îndepărtarea unei porţiuni din
dinte .Un alt dezavantaj este faptul ca sistemele de
imobilizare dentară pot îngreuna igienizarea şi favorizează
apariţia cariilor interdentare.
Imobilizare permanentă prin protezare conjunctă
NTI Soft Tissue Trimmer , Kerr Rotary
este o freza de ceramica in forma cilindrica
cu varf ascutit utilizata pentru excizia si
conturarea tesutului gingival .

Indicatii:

❖ Estetica gingivala
❖ Conturarea tesutului gingival inflamat
❖ Exprimarea sulcusului gingival
❖ Expunerea zonelor cervicale in cazul
cariilor cervicale
❖ Recuperarea implantelor situate
intraosos
❖ Tratamentul pericoronaritelor
❖ Excizia tesutului de granulatie
❖ Elongare coronara