Transm Inform Fibre Optice

TRANSMITEREA INFORMATIILOR PRIN FIBRE OPTICE
Notite de curs
C t lin Agheorghiesei aa
Iasi2004
Cuprins
Prefata 1 Propagarea luminii n ghiduri de und a 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ghiduri de und cu oglinzi plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Ghiduri de und cu dielectrici plani . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Ghiduri de und bidimensionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Cuplajul radiatiei optice n ghidurile de und . . . . . . . . . . . . . a
iii 1 2 4 17 30 34 43 43 44 61 73 89 89 90 97 109
2 Fibre optice 2.1 2.2 2.3 2.4 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fibre optice cu salt de indice de refractie . . . . . . . . . . . . . . . . Fibre optice cu gradient de indice de refractie . . . . . . . . . . . . . Atenuarea si dispersia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3 Utilizarea brelor optice n comunicatii 3.1 3.2 3.3 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Componentele liniilor de transmisie . . . . . . . . . . . . . . . . . . Modularea, multiplexarea si cuplajul semnalelor . . . . . . . . . . .
Bibliograe
Prefat a
Ast zi nu se poate imagina comunicatii de telefonie, transmisii de date, etc. a f r implicarea brelor optice sau a satelitilor articiali. Se poate spune c pe aa a P m nt brele optice sunt suverane n timp ce n spatiu domnesc satelitii asupra a a comunicatiilor. Intre cele dou regate exist o relatie de bun vecin tate si a a a a ntelegere reciproc prin schimburi bilaterale de biti n folosul ambelor p rti. a a Cursul este structurat pe mai multe teme: 1. Propagarea undelor electromagnetice 2. Fibre optice, generalit i at 3. Transmisia informatiei prin cablurile optice 4. Fibre optice dopate cu Erbium (amplicarea optic ) a 5. Sisteme de transmisie WDM1 multiplexare prin mp rtirea lungimii de a und . a 6. Efecte de limitare a performantelor sistemelor de transmisie Primul subiect abordat este o recapitulare a notiunilor legate de ecuatiile de propagare a undelor luminoase n spatiul liber si ntr-un ghid de und . a Capitolul intitulat brele optice prezint brele optice monomod sau multia mod prin prisma caracteristicilor de propagare ale undelor luminoase, moduri de propagare, atenuarea n brele optice, exemple de aplicatii, etc. Transmisia prin cablurile optice trateaz modul n care se realizeaz o linie a a de comunicatie ce utilizeaz brele optice: surse de lumin , fotodetectorilor. In a a
1 en.
Wavelength Division Multiplexing.
iii
iv
PREFAT A
literatura de specialitate dispozitivele care realizeaz transferul ntre bra optic a a si liniile clasice de transmisie se numesc dispozitive optoelectronice. Noile tehnologii dezvoltate n ultimul timp cuprind bre cu amplicare optic a si liniile de transmisie WDM. Performantele sistemelor de transmisie cu bre optice au fost mbun t ite n a at principal prin eliminarea pe c t posibil a unor efecte de pierdere n materialul a brei, prin pierderi la cuplajul optoelectronic, etc. Toate aceste efecte de limitare a performantelor liniilor de transmisie sunt descrise ntr-un capitol separat.
Scurt istoric
Transmiterea de informatii cu ajutorul luminii nu este o idee nou . Inc din a a antichitate se transmiteau semnale simple cu ajutorul focului la distante foarte mari. Ast zi s-a ajuns la o retea mondial de cabluri optice care transmit un a a volum de informatii enorm: 800 .e.n. In Grecia erau transmise semnale folosind focul; 400 .e.n. Apar statiile releu 150 .e.n. se transmit coduri alfabetice 1960 inventarea laserului permite utilizarea unor fascicule de lumin diria jate si coerente; 1966 se realizeaz bre optice cu pierderi de aproximativ 1000dB/km datoa rate n special impurit ilor; at 1970 primele bre optice competitive cu retelele de Cu (Corning) av nd a pierderi doar de 20dB/km din 1990 bre optice cu rata de pierdere de 0, 16dB/km care permit transmiterea informatiilor sute de km f r utilizarea repetoarelor. aa Ast zi se poate transmite n mod curent cu viteza de 1Gb/s adic 30000pag/s2 a a sau 7500 convorbiri telefonice3 .
21 31
pagin de text contine n medie 16Kbit. a voce digitizat necesit o vitez de transmisie de aproximativ 64Kbit/s. a a a
M ine rata de transmisie va creste la 10Gb/s pe cablurile transoceanice, reaa lizarea de p rti optoelectronice integrate si a calculatoarelor optice (cuana tice).
Avantajele transmisiei de informatii prin bre optice

1. potential enorm privind banda de transmisie; 2. und purt toare de frecventa foarte mare ( 1014 Hz); a a 3. pierderi mici de informatii ( 4. repetoarele pot eliminate; 5. securitate crescut pentru transmiterea de informatii: nu pot aate datele a transmise f r a afecta semnalul; aa 6. brele optice sunt neutre din punct de vedere electric ceea ce nu mai presupune utilizarea de antene sau leg turi pentru potentialul de referinta. Deaa semenea neutralitatea electric conduc la utilizarea cu succes a brelor opa tice n mediu ostil. 0, 2dB/km chiar pentru sticl ); a
C APITOLUL 1
Propagarea luminii ghiduri de und n a

Cuprins
1.1 1.2 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reexia total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Ghiduri de und cu oglinzi plane . . . . . . . . . . . . . . . . . a Constanta de propagare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Distributia intensit ii c mpului electric n interiorul ghidului at a de und . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Frecventa de t iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Relatia de dispersie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Modurile transversal magnetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Propagarea c mpurilor multimod . . . . . . . . . . . . . . . . . a 1.3 Ghiduri de und cu dielectrici plani . . . . . . . . . . . . . . . . a Distributia intensit ii c mpului electric n interiorul ghidului at a de und . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Constantele de propagare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Num rul maxim de moduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Distributiile c mpului electromagnetic . . . . . . . . . . . . . . a 1.4 Ghiduri de und bidimensionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Ghiduri de und rectangulare cu oglinzi . . . . . . . . . . . . . a Ghid de und rectangular dielectric . . . . . . . . . . . . . . . . a Tipuri de ghiduri de und dielectrici . . . . . . . . . . . . . . . . a 2 4 4 8 9 11 13 14 15 17 18 19 20 23 30 30 31 33
2 1.5
CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A Cuplajul radiatiei optice n ghidurile de und . . . . . . . . . . a Cuplaj de intrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cuplaj ntre ghiduri de und . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Comutarea prin cuplajul fazei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 34 37 41
1.1 Introducere
Fibrele optice utilizate n transmiterea de informatii sunt un caz particular al ghidurilor de und pentru radiatiile luminoase. Aceste bre optice sunt de fapt a ghiduri de und de form cilindric sau eliptic . In acest capitol vom discuta a a a a teoria propag rii radiatiilor luminoase prin ghiduri de und de diferite forme. a a Ghidul de und este un dispozitiv prin care unda luminoas (dar nu numai) a a este transmis dintr-un punct n alt punct cu o pierdere c t mai mic a caracterisa a a ticilor undei (frecventa, energie, polarizare, etc.). In vid, dar si n medii cu omogene si izotrope din punct de vedere al caracte risticilor optice (indice de refractie n, permitivitate electric relativ r ), lumina se a a propag rectiliniu. Schimbarea directiei de propagare a luminii se realizeaz prin a a reexie si refractie la nivelul unei suprafete de separatie ntre dou medii transpa a rente cu indici de refractie diferiti. Astfel, prin plasarea unei oglinzi sau a unui mediu transparent n fasciculul luminos se poate schimba directia de propagare a acestui fascicul conform legii Snell a reexiei si refractiei (Figura 1.1): (1.1) unde: n1 este indicele de refractie al mediului de unde provine radiatia luminoas ; a n2 este indicele de refractie al mediului n care p trunde lumina (aici se va a considera n2 = n1 dac are loc fenomenul de reexie); a Directiile de propagare a undei reectate si, respectiv a undei refractate sunt de terminate de unghiurile i1 , respectiv, i2 cu normala n punctul de incidenta. Fasn1 sin i1 = n2 sin i2
1.1. INTRODUCERE
Figura 1.1 Reexia i refractia luminii la nivelulul unei suprafete de separatie s ntre dou medii a omogene cu indici de refractie n1 i n2 . s
ciculele luminoase reectate sau refractate pot mpr stiate, difractate sau foca a lizate prin utilizarea diverselor instrumente optice: fante colimatoare, retele de difractie, lentile, prisme, etc. Acest tip de transmisie n spatiu liber este de baz a n realizarea instrumentelor optice clasice. Una din conditiile realiz rii unui ghid de und (schimbarea directiei de pro a a pagare a luminii) este relativ usor de ndeplinit prin folosirea unor oglinzi sau a unei lame transparente. Totusi, din cauz c cele dou fenomene (reexia si a a a refractia) apar simultan iar energia undei reectate sau refractate este, n general, mai mic dec t a undei incidente ghidul de und astfel realizat nu are caracterisa a a tici foarte bune. La aceast concluzie contribuie si faptul c geometria sistemului a a de transmisie a informatiei cere utilizarea unui num r mare de oglinzi. Din feri a cire, exist posibilitatea ca unda reectat s preia toat energia undei incidente a a a a atunci c nd are loc reexia total intern la nivelul suprafetei de separatie . a a a
CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A
Reexia total a
Reexia total 1 se produce doar dac sunt ndeplinite urm toarele conditii a a a (Figura 1.2): reexia are loc la suprafata de separatie dintre dou medii transparente a atunci c nd unda incident se provine din mediul cu indice de refractie a a n1 astfel nc t: a (1.2) n1 > n2
unghiul de incidenta a undei incidente i trebuie s e mai mare dec t un a a unghi limit : a (1.3) i l = arcsin n2 n1
Optica geometric explic reexia total prin faptul c , n conditiile date, raza a a a a incident nu mai sufer si o refractie n punctul de incidenta deoarece nu mai a a poate satisf cut legea refractiei (1.1) pentru i l: a a (1.4) sin i n1 1 n2
ceea ce este imposibil pentru c sin i 1. a In optica electromagnetic se demonstreaz c atunci c nd sunt ndeplinite a a a a conditiile reexiei totale unda refractat devine o und evanescent care se ate a a a nueaz foarte repede pe o distanta x fata de suprafata de separatie . a
1.2 Ghiduri de und cu oglinzi plane a

Vom considera un ghid de und format din dou oglinzi plane ideale (coea a cient de reexie 1) paralele innite asezate la distanta d (Figura 1.3) Un astfel
1 John
Tyndall (1820-1893) a fost primul zician care a realizat un studiu am nuntit asupra a
reexiei totale interne.
1.2. GHIDURI DE UNDA CU OGLINZI PLANE
Figura 1.2 Reexia total a undei unde incidente la suprafata de separatie dintre dou medii cu a a indici de refractie n1 > n2 . de ghid optic este greu de realizat mai ales din cauza costurilor ridicate pentru confectionarea oglinzilor. Totusi, vom analiza acest caz pentru denirea unor notiuni care vor interveni atunci c nd se vor analiza brele optice. Astfel, vom a considera c ntr-un astfel de sistem p trunde o raz de lumin care formeaz cu a a a a a planul oglinzii O1 un unghi: = i 2
In punctul de incidenta A are loc reexia pe oglinda O1 astfel nc t raza reec a tat parcurge spatiul dintre oglinzi si ajunge la oglinda O2 n punctul C unde a re loc o nou reexie. Aceste reexii se repet de-a lungul axei Oz paralel cu a a a suprafata oglinzilor ghidului de und . In acest mod n tot spatiul dintre oglinzi a c mpul electromagnetic este datorat interactiunii c mpurilor electromagnetice a a corespunz toare razelor reectate pe oglinda O1 si a razelor reectate pe oglinda a O2 . Acest c mp electromagnetic va trebui anumite conditii pentru a realiza o a
Figura 1.3 Un ghid de und format din dou oglinzi plane ideale (O1 i O2 ) paralele. a a s
transmisie c t mai bun a semnalului de la un cap t la cel lalt al ghidului de a a a a und . a Se denesc modurile (proprii) ghidului de und ca ind c mpurile electromagnea a tice care au aceeasi distributie transversal si de polarizare la orice distanta de-a a lungul axei ghidului de und . Pentru studiul acestor moduri proprii vom cona sidera c raza optic ca ind o und transversal electromagnetic (TEM) plan a a a a a caracterizat de: lungimea de und = 0 /n, num rul de und k = nk0 cu n a a a a indicele de refractie al mediului dintre oglinzi. Unda plan este considerat a a a polarizat pe directia x si vectorul de und k n planul yz nc t unghiul dintre a a a vectorul de und si directia Oz este dup cum se analizeaz unda reectat a a a a pe oglinda O1 sau O2 . In punctele de incidenta n care are loc reexia se produce si un salt de faz egal cu ntre unda incident si cea reectat . Pentru a g si mo a a a a durile ghidului de und se impune conditia ca dup 2 reexii succesive pe cele a a
dou oglinzi s se reproduc situatia initial nc t unda s nu-si modice ama a a a a a plitudinea, polarizarea (directia de oscilatie) si faza2 . In timpul c t unda plan a a reectat (n punctul A) parcurge spatiul dintre oglinzi AC, unda incident ar a a parcurge spatiul AB. Dup reexia n punctul C conditia de mai sus se realizeaz a a doar dac diferenta de faz ntre unda reectat n C si faza undei incidente n A a a a este un num r ntreg de 2: a (1.5) 2 | AC | 2 | AB| 2 = 2q q = 0, 1, 2, . . .
In relatia de mai sus se pot nlocui expresiile pentru AC si AB functie de caracte risticile ghidului de und (indicele de refractie n si distanta dintre oglinzi d) si de a caracteristicile fasciculului incident (lungimea de und si unghiul ). Astfel: a (1.6) din d sin ABC ( B /2) rezult AB = a
| AC | =
ADC ( D /2). Pentru calculul | AB| din
AC cos 2 nc t: a (1.7)
| AC | | AB| = | AC | (1 cos 2 ) = 2d sin
Conditia (1.5) devine conform relatiei (1.7): (1.8) unde: m = q + 1, m = 1, 2, . . . Relatia (1.8) exprim conditia ca unda s e ghidat de cele dou oglinzi plane a a a a cu p strarea tuturor caracteristicilor undei plane incidente. Aceast conditie poate a a exprimat functie de unghiul dintre directia de deplasare a undei incidente si a planul oglinzii . Astfel, ec rui num r ntreg m i corespunde un anume mod a a de propagare a undei de lungime de und prin ghidul caracterizat de distanta a dintre oglinzi d. Pentru m = 1 se obtine unghiul cel mai mic 1 = sin1
2d ,
sin m = m
2d
cele-
lalte moduri cu m > 1 sunt denumite, de obicei, moduri mai oblice datorit faptua lui c m > 1 . In plus, atunci c nd relatia (1.8) este satisf cut fazele undelor rea a a a ectate difer fata de fazele undelor incidente cu q unde q = (m 1) = 0, 1, . . . a
2 Aceast a
conditie este cunoscut si sub denumirea de conditia de self-consistenta. a
astfel nc t intensitatea c mpului electric rezultant va egal cu suma algebric a a a a dintre unda incident si unda reectat : a a pentru m = 2k + 1 (mod impar) intensit ile celor dou unde se adun ; at a a pentru m = 2k (mod par) intensit ile celor dou unde se scad. at a Componenta vectorului de und pe directia y este k y = nk0 sin si conform a (1.8) rezult : a k ym = nk0 sin m = (1.9) 2 sin m =
= m
Trebuie remarcat faptul c pe directia y vectorul de und k my este cuanticat si a a depinde doar de propriet ile geometrice ale ghidului de und (prin distanta d). at a Este de asteptat, de aici, ca pe directia y modurile proprii de propagare a undei s e asimilate unei unde stationare. a
Constanta de propagare
Unda ghidat este compus din dou unde plane distincte care fac unghiul a a a
cu axa de propagare z si au vectorii de und cu urm toarele componente: a a

k1 (0, k y , k z ); k2 (0, k y , k z ) Componentele vectorilor de und pe axa y sunt date de relatia (1.9). Deoarece pe a directia axial z componentele vectorilor de und a celor dou unde sunt identice a a a k z se deneste astfel constanta de propagare: = k z = k cos si conform (1.8) rezult : a (1.10) 2 m m2 2 = k (1 sin m ) = k 2 d
2 2 2
Se observ c modurile superioare (mai oblice) au constante de propagare mai a a mici (Figura 1.4).
sin
2d
....
/2
k =nk sin
nk
ym
d
m
m
3 2
nk cos
0
nk
Figura 1.4 Unghiurile m corespunztoare modurilor de propagare prin ghidul de und i constantele a as de propagare m corespunztoare. a
Distributia intensitii cmpului electric interiorul ghidului de und at a n a

Pentru a calcula distributia intensit ii c mpului electric n interiorul ghidului at a de und se ine cont de faptul c intensitatea rezultant a c mpului electric este a t a a a suma vectorial dintre intensitatea c mpului pentru unda care se deplaseaz spre a a a
10
oglinda de sus: E Am exp( jk ym y j m z)
si pentru unda care se deplaseaz spre oglinda de jos: a E exp[ j(m 1)] Am exp(+ jk my j m z)
(la y = 0 cele dou unde difer printr-o diferenta de faz (m 1 ))3 a a a Datorit faptului c modurile de propagare depind de m care introduce diferenta a a de faz vor exista moduri simetrice atunci c nd intensit ile c mpurilor se adun si a a at a a moduri antisimetrice c nd intensit ile c mpurilor se scad. intensitatea c mpului a at a a electric total va : (1.11) unde: (1.12) si: (1.13) um (y) = Ex (y, z) = am um (y) exp( j m z)
2 d 2 d
cos sin
my d , my d ,
m = 2k 1 m = 2k
2dAm , m = 2k 1 am = j 2dAm , m = 2k
In relatia (1.11) am este amplitudinea modului m iar um (y) sunt functii ortogonale pe intervalul [d/2, d/2]: (1.14)
d/2
d/2
um (y)ul (y)dy = ml 1, m = l = 0, m = l
unde ml este simbolul lui Kroneker: (1.15)

3 In
ml
relatiile de mai sus s-a neglijat variatia n timp a c mpului electric deoarece este aceeasi a
pentru cele dou unde exp( jt) si se calculeaz doar distributia spatial a c mpului n interiorul a a a a ghidului de und . a
11
Functiile um (y) reprezint de fapt functii de distributie pentru intensitatea c mpului a a electric a unei unde TE n interiorul ghidului de und pe directia transversal y. a a Remarc m faptul c aceste functii sunt ortogonale (1.15). Fiecare mod poate a a privit pe directia transversal ca o und stationar care se deplaseaz pe directia a a a a z (Figura 1.5). Modurile de ordin superior (cu o valoare mare pentru m) au o
oglind
d/2
m=1 3
. . . 2 6
-d/2
oglind
Figura 1.5 Distributia intensitii cmpului electric ghidul de und cu oglinzi plane paralele. at a n a valoare mai mare pentru vectorul de und k y si se deplaseaz cu o constant de a a a propagare mai mic . Intensitatea c mpului electric la suprafata oglinzilor este a a nul nc t sunt satisf cute conditiile de m rginire ntotdeauna. a a a a
Frecventa de tiere a
In relatia (1.8) num rul modului m nu poate lua orice valoare deoarece sin m a 1 astfel nc t num rul de moduri care ndeplinesc conditia de self-consistenta a a este: (1.16) M= 2d
12
In concluzie, lumina poate transmis printr-un astfel de ghid de und n a a mai multe moduri. Totusi, num rul real de moduri care propag puterea op a a tic depinde de sursa de excitare si este limitat la o valoare maxim M. Num rul a a a modurilor suportate de ghidul de und este direct proportional cu raportul a (Figura 1.6). Dac a
6 5
r de moduri
2d
rezult M = 0 si ghidul de und nu poate suporta nici un a a
Num
M
4 3 2 1
c/2d
0
min
Figura 1.6 Numrul de moduri care se pot propaga prin ghidul de und este limitat i exist o a a s a valoare minim pentru frecventa unei unde care se mai poate propaga prin ghid. a mod self-consistent. Exist , asadar, o limitare n propagarea undelor prin ghia durile de und . Astfel, pentru un ghid de und dat (d xat) lungimea de und a a a maxim pentru care mai exist propagare este: a a (1.17) max = 2d
si este denumit de multe ori lungime de und de t iere. Acestei lungimi de und a a a a limit i corespunde o frecventa de t iere: a a (1.18) min = c 2d
13
Dac a (1.19) 1< 2d 2 [d, 2d]
prin ghid se poate propaga doar modul m = 1. In acest caz un astfel de ghid se numeste ghid monomod4 . Num rul maxim de moduri creste direct proportional cu frecventa undei: a (1.20) M= 2d c
Relatia de dispersie
Viteza de propagare a informatiei nu este viteza de faz a undei ci viteza de a grup: (1.21) vg = d d
Pentru a aa viteza de grup pentru un anumit mod de propagare n relatia (1.10) se ine cont de faptul c k = t a (1.22)
c
si se obtine astfel relatia de dispersie: 2 = m c

2
m2 2 d2
Dac mediul dintre oglinzi este nedispersiv, c = c( ) atunci prin derivarea a relatiei (1.22): 2 m d m 2 d c2 = 2 = m d d m c
=
m =k cos m
kc2 cos m
astfel nc t viteza de grup pentru modul m este dat de relatia: a a (1.23) vm = c cos m
La aceeasi concluzie se poate ajunge si din considerente geometrice atunci c nd a se examineaz propagarea undei plane (Figura 1.3) n zig-zag. a
4 en.
single-mode.
14
Modurile transversal magnetic

In sectiunile anterioare a fost studiat modul de propagare transversal elec tric (TE) atunci c nd vectorul intensitate c mp electric E al undei este paralel cu a a directia x. Similar se poate considera modul transversal magnetic atunci c nd a vectorul inductie magnetic B este paralel cu axa x. a Analiza modurilor de propagare pentru ghidul de und TM se realizeaz n a a acelasi mod ca si pentru modurile TE rezult nd acelasi num r maxim de moduri: a a astfel nc t num rul total de moduri suportate de ghidul de und se du a a a bleaz : Mt = 2M (M moduri TE si alte M moduri TM). In acest caz componentele a Ez ale intensit ii c mpului electric sunt date de relatia: at a am 2 cos my exp( j m z) m = 2k 1 d d (1.24) Ez (y, z) = my 2 a m d sin d exp( j m z ) m = 2k unde: (1.25) 2dA m = 2k 1 m am = j 2dAm m = 2k M=
2d
In modul TM vectorul intensitate c mp electric E este perpendicular pe directia a de propagare si face un unghi /2 + m cu axa z atunci c nd unda se propag a a c tre oglinda de sus si /2 m atunci c nd unda se propag c tre oglinda de jos. a a a a In acest fel se pot obtine componentele c mpului electric pe directia y. Deoarece a Ey = Ez cot se obtine: (1.26) am Ez (y, z) = a
2 d 2 d
cot m cos cot m sin
my d exp( j m z ) my d exp( j m z )
m = 2k 1 m = 2k
Este de remarcat faptul c : a

yd/2
lim Ez (y, z) 0
oricare ar valoarea lui z astfel nc t conditiile de m rginire se realizeaz n orice a a a punct de pe suprafata oglinzilor si n cazul modului TM.
15
Dac se ine cont de faptul c ntre valoarea intensit ii c mpului electric E si a t a at a valoarea intensit ii c mpului magnetic H este satisf cut relatia: at a a a E = H unde este impedanta mediului dintre oglinzi: 0 = = n
0 0
(1.27)
atunci se poate aa si intensitatea c mpului magnetic a (1.28) Hx (y, z) = Ex
Propagarea cmpurilor multimod a

Modurile de propagare nu sunt singurele forme n care o und electromag a netic poate transmis prin ghidul de und . De fapt, orice c mp electromaga a a a netic care satisface conditia de m rginire (este nul la nivelul oglinzilor) dar cu o a distributie de c mp arbitrar n planul transversal ( x y) se poate propaga prin a a ghidul de und . Totusi, puterea optic se mparte pe mai multe moduri de proa a pagare. Deoarece la moduri diferite le corespund constante de propagare diferite si diferite viteze de grup distributia c mpurilor n interiorul ghidului de und se a a schimb pe m sur ce se propag prin acesta. a a a a Atunci c nd intensitatea c mpului electric este polarizat pe directia x, saa a a tisface conditia de m rginire se poate face o dezvoltare a valorilor intensit ii a at c mpului dup diferite moduri de propagare: a a (1.29) Ex (y, z) =
m =0
am um (y) exp( j m z)
unde am sunt amplitudinile modurilor. Un exemplu de propagare a unei unde multimod este prezentat n Figura 1.7.
16
(a)
(b)
(c)
Figura 1.7 Variatia intensitii unei unde cu: (a) m = 1; (b) m = 2 i (c) o suma celor dou at s a moduri.
1.3. GHIDURI DE UNDA CU DIELECTRICI PLANI
17
1.3 Ghiduri de und cu dielectrici plani a

Un ghid de und plan dielectric este format dintr-un strat de material diea lectric asezat ntre dou medii cu indici de refractie mai mici dec t a stratului a a central. Lumina este ghidat n interiorul stratului dielectric prin reexie intern a a total . In dispozitivele n care stratul ghid are caracteristicile unui strat subtire se a foloseste notiunea de lm mediul de sub lm se numeste substrat iar mediul care acoper lmul se numeste p tur sau nveli. a a a s Vom considera un strat dielectric cu fete plan-paralele de grosime d si indice de refractie n1 nconjurat de un mediu cu n2 < n1 (Figura 1.8). Toate materialele
Figura 1.8 Ghid de und dielectric plan format dintr-un strat dielectric de grosime d cu indice de a refractie n1 cu un substrat i un s nveli cu indicele de refractie n2 < n1 s dielectrice sunt considerate a f r pierderi de c mp. Razele de lumin care fac aa a a un unghi cu axa z sunt reectate total la marginile stratului dac : a (1.30) c = sin1 2 n2 n1
= cos1
n2 n1
18
unde cu c s-a notat unghiul complementar unghiului limit l pentru care se mai a poate produce reexia total (1.3). Razele cu > c se refract si pierd o parte a a din energie. Formalismul matematic pentru determinarea modurilor de propagare a ghidului de und presupune rezolvarea ecuatiilor lui Maxwell n cele dou medii a a dielectrice in nd cont de conditiile de m rginire. Acest formalism matematic t a a este dicil prin complexitatea calculelor pe care le implic . Pentru a simplica a studiul modurilor de propagare vom scrie solutiile ecuatiilor lui Maxwell sub forma unei unde armonice plane TEM care se propag ntre cele 2 suprafete de a separatie.
Distributia intensitii cmpului electric interiorul ghidului de und at a n a

Consider m c n stratul de dielectric se propag o und plan monocromaa a a a a tic TEM cu lungimea de und = a a z, are viteza de faz c1 = a
c0 n1 0 n1
care se propag sub unghiul < c cu axa a
si vectorul de und k(0, n1 k0 sin , n1 k0 cos ). Pen a
tru determinarea modurilor de propagare se impune conditia ca unda rezultant a dup 2 reexii succesive s nu e afectat (planul de polarizare s se reproduc a a a a a si diferenta de faz s e un num r ntreg de 2). Diferenta de drum geometric a a a dup 2 reexii succesive este: a
| AC | | AB| = 2d sin
Prin reexia total se introduce deasemenea o diferenta de faz r . In aceste a a conditii conditia de self-consistenta se poate scrie: (1.31) sau (1.32) 2k y d 2r = 2m 2 2d sin 2r = 2m m = 0, 1, 2, . . .
19
Conditia (1.32) este analoag conditiei impuse n cazul ghidului de und cu oglinzi a a (1.5) n care r = . Tin nd cont de faptul c prin reexia unei unde plane TE a a polarizate pe directia x, diferenta de faz r este dat de relatia: a a (1.33) tan r = 2 sin2 c 1 sin2
rezult c r scade de la p n la 0 atunci c nd [0, c ]. Din relatia (1.31) se a a a a a obtine tan si conform (1.33) rezult : a (1.34) tan d sin m 2 d sin m 2
= tan
r 2
sin2 c 1 sin2
Ecuatia (1.34) este o ecuatie transcendent cu variabila sin . Solutiile acestei a ecuatii determin modurile de propagare caracterizate de m . O metod pen a a tru a aa solutiile aproximative ale acestei ecuatii este metoda grac . Membrul a st ng al ecuatiei de mai sus are gracul format din 2 familii de curbe: a tan cot
d sin d sin
dac m = 2k; a dac m = 2k 1; a

r 2
iar membrul drept al ecuatiei reprezint tan a
functie monoton descresc toare a
care atinge valoarea minim 0 pentru sin = sin c . Solutiile ecuatiei (1.34) sunt a date de punctele de intersectie dintre gracele functiilor corespunz toare celor a 2 membri ai ecuatiei (Figura 1.9). In aceeasi gur cu cercuri sunt reprezentate a si solutiile corespunz toare modurilor ghidului de und cu oglinzi ideale c nd a a a r = . Pentru ghidul de und plan dielectric unghiurile de propagare care a determin modurile ghidului sunt cuprinse n intervalul m [0, c ]. a
Constantele de propagare
Pentru modurile TE caracterizate de unghiurile de propagare m se obtine un vector de und k(0, n1 k0 sin m , n1 k0 cos m ). Proiectiile vectorilor de und km pe a a
20
membrul stng membrul drept
solu ia ecua iei
m=0
m=1
m=2
m=3
m=4
S S
2d
S
sin
Figura 1.9 Solutiile pentru modurile de propagare pentru un ghid de und dielectric plan. a directia de transmisie a ghidului de und z determin constantele de propagare a a ale ec rui mod: a (1.35) m = n1 k0 cos m
Deoarece cos m are valori cuprinse ntre 1 si cos c = n2 /n1 rezult constante de a propagare cu valori cuprinse n intervalul n2 k0 si n1 k0 (Figura 1.10).
Numrul maxim de moduri a

Atunci c nd s-au obtinut grac valorile pentru ecare mod de propagare (Fia gura 1.9) abscisa este mp rtit n intervale egale cu /2d si cum sin sin c a a num rul maxim de moduri TE permise este 5 : a (1.36)
5 Aici
M=
sin c +1 /2d
cu paranteze p trate [] s-a notat functia parte ntreag . a a
21
k
n k
1 0
n k sin
1 0
M
c
n k
2
3 2
k =
z
n k
2
n k
1
Figura 1.10 Constantele de propagare corespunztoare diferitelor moduri ale ghidului de und plan a a paralel cu dielectric. Acest num r maxim de moduri se mai poate scrie substituind n relatia de mai a sus cos c = n2 /n1 : (1.37) unde: (1.38) NA = n2 n2 2 1 M = 1+2 d NA 0
este apertura numeric a ghidului de und (este sinusul unghiului de incidenta a a care este permis razelor de lumin la p trunderea din aer n stratul ghid de und a a a nc t s aib loc reexia total intern ). a a a a a Spre deosebire de ghidul de und cu oglinzi ideale, ghidul de und dielectric a a nu are frecventa sau lungime de und de t iere deoarece n dielectric modul TE a a cu m = 0 este permis ntotdeauna (Figura 1.11). Totusi, ecare mod m = 1, 2, . . .
22

9
rul maxim de moduri M
8 7 6 5 4 3 2 1 0
c /(NA 2d)
0
Num
Figura 1.11 Numrul de moduri TE functie de frecvent pentru un ghid de und plan cu dielectric. a a a
are frecventa de t iere. Dac /2d > sin c sau a a
2d 0 N A
< 1 este permis doar un
singur mod. Acest lucru se poate nt mpla dac stratul de dielectric este sucient a a de subtire sau c nd lungimea de und este sucient de mare. Num rul maxim a a a de moduri permise de acest ghid de und poate scris si functie de frecventa a undei: (1.39) NA M = 1 + c 0 2d
Exemplu: Intr-un ghid de und alc tuit dintr-un start de Al x Ga1 x As aat a a ntre dou straturi Aly Ga1y As prin modicarea concentratiilor x, y de Al rezult a a indici de refractie diferiti. Se pot alege concentratii astfel nc t pentru 0 = 0.9m, a n1 = 3, 5 si n1 n2 = 0, 05. Intr-un astfel de ghid de und pentru un strat de a grosime d = 10m num rul maxim de moduri este M = 14 si pentru d < 0, 76m a ghidul de und este monomod. a
23
Distributiile cmpului electromagnetic a

Spre deosebire de ghidul de und cu oglinzi plane studiat n sectiunea antea rioar , n cazul ghidului de und dielectric va trebui s se ae distributia de c mp a a a a at t n interiorul ghidului c t si n substrat si n nvelis (numit aici c mp extern). a a a
Cmpul intern a C mpul intern este compus din cele dou unde TE care se propag sub una a a ghiurile m fata de axa z cu vectorii de und k(0, n1 k0 sin m , n1 k0 cos m ). Cele a dou unde au aceeasi valoare a amplitudinii si o diferenta de faz m n centrul a a ghidului. Din acest motiv componenta Ex (y, z) este: Ex (y, z) = am um (y) exp( j m z) unde: m = n1 k0 cos m este constanta de propagare, am este o constant si functiile de distributie pentru a c mp sunt: a cos sin
2 sin m 2 sin m
(1.40)
um (y)
, ,
m = 2k; m = 2k + 1
d d y si = 0 2 2 n1
Se observ c desi intensitatea c mpului electric are o variatie armonic nu se a a a a anuleaz la marginea stratului. a
Cmpul extern a Valoarea c mpului n exteriorul ghidului trebuie s identic cu valoarea c mpului a a a intern n toate punctele de m rginire y = d/2. Din acest motiv variatia c mpului a a
24
extern n directia de propagare z trebuie s e de tip exp( j m z). Se stie c in a a tensitatea c mpului electric al undei trebuie s satisfac si ecuatia Helmholtz: a a a (1.41)
2
+ n2 k2 Ex (y, z) = 0 2 0
si substituind n aceast ecuatie Ex (y, z) = am um (y) exp( j m z) rezult : a a (1.42) cu notatia: (1.43)
2 m = 2 n 2 k 2 m 2 0
d2 u m 2 m u m = 0 dy2
Cum pentru modurile ghidate (corespunz toare reexiei totale) m > n2 k0 nc t a a

2 m > 0 si solutiile ecuatiei diferentiale (1.42) sunt functii exponentiale de tipul
exp(m y) si exp(m y). Deoarece intensitatea c mpului electric trebuie s des a a creasc atunci c nd y se alege: a a exp(m y), (1.44) um (y) exp(m y),
y > d/2 y < d/2
M rimea m este cunoscut sub numele de coecient de extinctie iar unda este o a a und evanescent . a a Coecientul de extinctie corespunz tor unui mod de propagare m poate a scris functie de unghiul m conform m = n1 k0 cos m si cos c = n2 /n1 rezult : a (1.45) m = n 2 k 0 cos2 m 1 cos2 c
Pentru modurile superioare (m mare) unda p trunde mai ad nc n substrat sau a a n nvelis deoarece m este direct proportional cu m si coecientul de extinctie m ia valori mai mici (Figura 1.12). Determinarea coecientilor de proportionalitate din relatiile (1.40) si (1.44) se face prin impunerea conditiei de ortogonalitate pentru functiile um (y): (1.46)
um (y)ul (y)dy = ml
25
Figura 1.12 Distributia intensitii cmpului electric at a ntr-un ghid de und plan dielectric pentru dia ferite valori ale modului de propagare m.
Un c mp electromagnetic TE arbitrar poate descompus ntr-o sum de moa a duri de propagare n interiorul ghidului dielectric:
(1.47)
Ex (y, z) =
m
Distributia modurilor TM se poate determina asem n tor ca n cazul ghidu a a lui de und cu oglinzi plan paralele. Componenta Ez (y, z) este asem n toare cu a a a proiectia pe x a vectorului intensitate c mp electric din unda TE. Prin utiliza a rea ecuatiilor lui Maxwell se pot determina si celelalte componente ale c mpului a pentru unda TM. Observatie: Distributia c mpului pentru modul m = 0 a undei TE este asem a a n toare ca form unui fascicul Gaussian. Spre deosebire de fasciculul Gaussian a a lumina nu se mpr stie pe directia transversal pe directia de propagare. In ghi a a dul de und , tendinta luminii de a mpr stiat este compensat de ghidarea a a a a prin stratul de dielectric (Figura 1.13).
26
Figura 1.13 Un fascicul Gauss de lumin i modul m = 0 pentru propagarea as ntr-un ghid de und a plan dielectric. Factorul de connare Denim factorul de connare pentru un ghid de und cu dielectrici ca ind a raportul dintre puterea transmis prin strat si puterea total incident n ghid: a a a (1.48) =
d/2 2 um (y)dy 0 2 0 um ( y ) dy
si are valoare maxim pentru modul corespunz tor unui m minim (modul cu m a a minim). Viteza de grup Viteza de grup poate determinat dac se ine cont de relatia: k2 = (/c1 )2 a a t y 2 si conform relatiei de self-consistenta (1.32) se obtine: (1.49) 2d c1
2 1/2
= 2r + 2m
27
Cum cos = /(/c1 ) si conform denitiei unghiul complementar limit cos c = a n1 /n1 = c1 /c2 se poate calcula tan r din (1.33): (1.50) tan2 2 2 /c2 r 2 = 2 2 2 /c1 2
Inlocuind aceast relatie n (1.49) rezult : a a 1/2 2 d 2 2 /c2 m 2 (1.51) tan2 = 2 2 2 2 c1 2 /c1 2 Relatia (1.51) este relatia de dispersie pentru ghidul de und cu dielectric (v. Fi a gura 1.14).
Figura 1.14 Gracul relatiei de dispersie pentru un ghid de und plan paralel cu dielectric. a Vitezele de grup corespunz toare diferitelor moduri de propagare au valori a cuprinse ntre c1 si c2 8vitezele de faz corespunz toare stratului de propagare si a a
28
substratului. Pentru o valoare a pulsatiei dat , modurile cel mai putin nclinate a
(m = 0) se propag cu viteza de grup cea mai apropiat de c1 . Modul cel mai a a

oblic (m = M ) are o vitez de grup apropiat de c2 . Acest lucru nu este sura a prinz tor deoarece o mare parte a energiei undei oblice se propag si n substrat a a cu viteza c2 (v. Figura 1.15). Este de remarcat faptul c diferenta maxim dintre a a
Figura 1.15 Viteza de grup pentru diferite moduri de propagare ntr-un ghid de und plan paralel cu a dielectric. timpii de propagare a diferitelor moduri n acest tip de ghid de und pe distanta a L este: (1.52) unde = (n1 n2 )/n1 . Prin derivarea relatiei de dispersie se obtine: (1.53) 2d 2k y 2 d 2 c2 d 1 = L c1
=2
r r d +2 d
Substituind d/d = v g , k y /(/c1 ) = sin si k y / = tan si introduc nd para a metrii: (1.54) z = r r , =
29
se obtine viteza de grup n ghidul de und dielectric: a (1.55) v= d cot + z d csc /c1 +
Asa cum am v zut si n cazul ghidului de und plan paralel cu oglinzi d cot a a este distanta parcurs pe directia z atunci c nd unda se reect pe cele dou a a a a oglinzi. Aceast distanta este parcurs n timpul d csc /c1 . Raportul dintre cele a a dou m rimi este tocmai viteza de grup v g = c1 cos pentru ghidul de und a a a cu oglinzi. Expresia (1.55) indic faptul c undele parcurg o distanta mai mare a a dec t n cazul utiliz rii oglinzilor cu z ntr-un timp . Acest lucru poate a a explicat prin p trunderea undelor n stratul care m rgineste miezul ghidului de a a und ceea ce este echivalent cu o deplasare lateral a directiilor de transmisie n a a ghid (v. Figura 1.16) Acest efect de p trundere a razei chiar la reexie total se a a
Figura 1.16 Reexia total cu saltul de faz corespunztor este echivalent cu parcurgerea unei a a a distante suplimentare z cu viteza c1 / cos numeste efect Goos-H nchen. Se poate ar ta c z/ = / = c1 cos . Astfel, a a a modurile mai nclinate au viteza de grup mai mare pe frontiera ghidului fata de modurile mai putin nclinate. Acest fenomen determin viteza de grup rezultant a a astfel nc t viteza de grup a modurilor mai nclinate este mai mare dec t pentru a a modurile cu m mic, spre deosebire de cazul unui ghid cu oglinzi plane paralele.
30
1.4 Ghiduri de und bidimensionale a

Ghidurile de und bidimensional ghideaz lumina pe directia de propagare a a a z si o conneaz pe celelalte dou directii x si y. Principiile de functionare sunt a a aceleasi ca si pentru ghidurile de und unidimensionale tratate n sectiunile ante a rioare, doar tratarea matematic este mai dicil datorit complexit ii relatiilor. a a a at
Ghiduri de und rectangulare cu oglinzi a

Consider m o und electromagnetic plan care se propag printr-un ghid a a a a a optic bidimensional cu sectiune transversal p trat (Figura 1.17). Unda plan a a a a
Figura 1.17 Ghid de und bidimensional cu sectiune ptrat i modurile de propagare. a a as
este caracterizat printr-un vector de und k(k x , k y , k z ). Componentele k x si k y a a pentru diferite moduri de propagare sunt: 2k x d = 2m x , m x = 1, 2, . . . 2k y d = 2my , my = 1, 2, . . .
(1.56)
1.4. GHIDURI DE UNDA BIDIMENSIONALE
31
nc t ecare mod este determinat de dou numere naturale nenule (m x , my ) si a a pentru a calcula constanta de propagare = k z din: (1.57) k 2 + k 2 + 2 = n2 k 2 x y 0
unde n este indicele de refractie al materialului din interiorul ghidului de und . a Num rul de moduri pentru ghidul de und bidimensional M se poate determina a a a dac se stie c k2 + k2 n2 k2 , inecuatie care reprezint interiorul unui sfert de a a x y 0 disc de raz nk0 (Figura 1.17): a (1.58) (nk0 2 (/d)2
M2D
)2 /4
aria 1/4 cerc =2 =2 aria celul a
d2 n
2 0
=2 4
2d
aici factorul 2 s-a introdus deoarece pentru ecare mod de propagare exist 2 a moduri distincte de polarizare. Prin compararea acestui num r M2D cu num rul a a de moduri pentru ghidul de und unidimensional (1.16): a M=2 2d M2D M2
Distributia intensit ii c mpului electric n interiorul ghidului de und bidi at a a mensional poate reg sit prin generalizarea distributiei n cazul unidimensioa a nal (n fapt este aceeasi distributie unidimensional pe x si pe y dup numerele a a de ordine ale modurilor respective m x si my ).
Ghid de und rectangular dielectric a

Pentru un ghid de und dielectric cu sectiune transversal p trat (Figura 1.18) a a a a o und plan cu vectorul de und k(k x , k y , k z ) se propag f r pierderi de energie a a a a aa prin ghid dac : a (1.59) k2 + k2 n2 k2 sin2 c unde y x 1 0 n2 c = cos1 n1
32
Figura 1.18 Ghid de und dielectric bidimensional cu sectiune transversal ptrat. a a a a
este unghiul limit complementar pentru a avea loc reexia total n ghidul diea a lectric. Spre deosebire de ghidul de und cu oglinzi unde modurile sunt echidistante, a pentru ghidurile cu dielectrici ntre dou valori consecutive pentru k x si k y nu este a o valoare constant dar media intervalelor dintre vectorii de und este tot pi/d a a (la fel ca la oglinzi) nc t num rul de moduri: a a
2
(1.60)
M=2
(/4)(n1 k0 sin c )2 (/d)2
2d 0
N A2
unde N A =
n2 n2 este apertura numeric a ghidului de und . Atunci c nd a a a 2 1
s-a considerat c modurile pentru ghidurile de und bidimensional cu dielectric a a sunt uniform distribuite n medie, eroarea este cu at t mai mic cu c t num rul a a a a de moduri M este mai mare.
1.4. GHIDURI DE UNDA BIDIMENSIONALE
33
Tipuri de ghiduri de und dielectrici a

In practic ghidurile de und rectangulare cu dielectric se pot realiza sub dia a verse forme dup tehnologia de fabricare utilizat (Figura 1.19) sau dup modul a a a de utilizare (Figura 1.20).
Figura 1.19 Diferite tipuri de ghiduri de und: (a) band, (b) inclus, (c) crestat, (d) band depus. a a a a
Figura 1.20 Diferite utilizri pentru ghiduri de und: (a) drept, (b) a a ndoit S, (c) Y, (d) Machn Zehnder, (e) cuplor directional, (f) intersectie Ghidurile de und bidimensionale cu dielectric sunt realizate din mai multe a materiale dielectrice: Ti:LiNbO3 se realizeaz prin difuzia Titanului n substratul de oxid de Litiu a si Niobiu av nd ca efect cresterea indicelui de refractie. a GaAs straturi de GaAs combinate cu AlGaAs de indice de refractie mai mic;
34
Sticl se realizeaz diverse straturi de sticl prin schimb de ioni. a a a Ghidurile de und bidimensionale cu dielectric sunt utilizate n dispozitivele opa tice si optoelectronice, n modulatoare si comutatoare optice.
1.5 Cuplajul radiatiei optice ghidurile de und n a

Cuplaj de intrare
Mod excitare Lumina se propag n ghidurile de und sub form de moduri: a a a (1.61) E(y, z) =
m
unde am este amplitudinea intensit ii c mpului electric, um (y) este distributia at a transversal (presupus real ) si m este constanta de propagare pentru modul a a a m. Valoarea amplitudinii am depinde de natura luminii de excitare a ghidului de und . Dac sursa de radiatii corespunde doar unui anumit mod al ghidului a a de und atunci prin ghid se va propaga doar acel mod. O surs , nc , este caa a a racterizat de o distributie notat cu s(y) ce poate excita mai multe moduri cu a a diferite amplitudini. Fractiunea din puterea sursei transferat c tre un anumit a a mod de propagare depinde gradul n care se aseam n distributiile s(y) si um (y). a a Altfel spus se poate dezvolta s(y) ntr-o serie de functii um (y) cu diferite ponderi (Figura 1.21): (1.62) s(y) =
am um (y)
m
unde coecientii am sunt amplitudinile modului m: (1.63) am =

+
s(y)um (y)dy
(s-a inut seama de ortogonalitatea functiilor um (1.46)). t
1.5. CUPLAJUL RADIATIEI OPTICE IN GHIDURILE DE UNDA
35
Figura 1.21 Sursa de lumin excit anumite moduri de propagare interiorul ghidului de und. a a n a
Cuplori de intrare Lumina de la o surs de radiatii va trebui s p trund n ghidul de und a a a a a astfel nc t s se realizeze conditiile de reexie total n interiorul ghidului (Fi a a a gura 1.22). Intr-un ghid de und monomod acest lucru este greu de realizat daa
Figura 1.22 Cuplajul direct al radiatiei ghidul de und. n a
torit faptului c stratul de propagare are dimensiuni mici si cuplajul direct este a a inecient iar sursa ar trebui s aib aceeasi polarizare pentru acel mod. a a Dac ghidul de und este de tip multimod, cantitatea de energie cuplat poate a a a calculat folosind optica geometric . Un rol important aici l joac apertura a a a
36
numeric : a (1.64) N A = sin a = n1 sin c = n1 1 n2 n1

2
n2 n2 2 1
La un cuplaj cu ecienta maxim lumina incident trebuie s e focalizat pe a a a a ghidul de und sub un unghi mai mic cel mult egal cu a . a Lumina poate cuplat direct si de la o surs cu semiconductori (LED sau a a diod laser) prin alinierea cap tului brei cu ghidul de und l s nd un spatiu a a a a a mic prin care se regleaz cuplajul maxim (Figura 1.23). a
Figura 1.23 Cuplajul direct ntre LED (sau diod laser) i ghidul de und. a s a
Cuplor cu prism a Energia radiatiei optice poate cuplat sau decuplat n/din ghidul de und a a a folosind o prism cu indice de refractie n p > n2 situat la distanta d p de ghid a a (Figura 1.24). O und incident este reectat n prism sub unghiul p . At t unda incia a a a a dent c t si unda reectat total au o constant de propagare p = n p k0 cos p . a a a a Distributia c mpului transversal se extinde peste suprafata de separatie ntre a prism -aer-ghid de und si scade exponential.. Dac distanta d p este sucient a a a de mic , unda este cuplat pe un mod cu o constant de propagare m a a a p.
37
Figura 1.24 Cuplajul cu prism. a
Cuplaj ntre ghiduri de und a

Dac dou ghiduri de und sunt sucient de apropiate atunci c mpurile eleca a a a tromagnetice din ghiduri se pot suprapune. Puterea optic poate transferat a a ntre ghiduri si fenomenul poate utilizat pentru realizarea cuplorilor si comu tatoarelor optice. Se consider 2 ghiduri de und planari format din dou straturi de grosime d a a a separate la distanta 2a si indici de refractie n1 si n2 m rginiti de un mediu cu indi a cele de refractie n (Figura 1.25). Studiul modurilor de propagare n aceast struc a tur se realizeaz prin rezolvarea ecuatiilor lui Maxwell in nd cont de conditiile a a t a de m rginire. Totusi, o teorie aproximativ , denumit teoria modurilor cuplate are a a a rezultate satisf c toare si se poate utiliza n locul teoriei electromagnetice. a a Teoria modurilor cuplate presupune c modurile de propagare caracteristic a ec rui ghid de und n parte n absenta celuilalt ghid r m n cu aceleasi cona a a a stante de propagare 1 si 2 dar si aceleasi distributii transversale de c mp u1 (y) a si u2 (y). Totusi, amplitudinile acestor unde sunt afectate atunci c nd se realizeaz a a cuplajul se modic si vor depinde de z: a1 (z) si a2 (z). a
38
Figura 1.25 Cuplajul dintre ghiduri de und dielectrici planari. a Cuplajul ntre ghidurile de und poate considerat ca un efect de mpr stiere a a a c mpului electromagnetic dintr-un ghid n cel lalt. a a Se poate ar ta c amplitudinile a1 (z) si a2 (z) sunt solutii ale unor ecuatii a a diferentiale cuplate (numite ecuatiile modurilor cuplate): (1.65) (1.66) da1 = jC21 exp( jz) a2 (z) dz da2 = jC12 exp( jz) a1 (z) dz
unde = 1 2 este diferenta dintre valorile constantelor de propagare pen tru cele dou ghiduri de und (altfel spus, eroarea de faz pe unitatea de lungime) a a a si (1.67) (1.68) n2 n2 k 2 0 = 2 2 2 1 n2 n2 k 2 0 = 1 2 2 2
a+d a
C21 C12
u1 (y)u2 (y)dy u2 (y)u1 (y)dy
a ad
sunt coecientii de cuplaj. S presupunem c n ghidul 2 nu exist initial nici o a a a und electromagnetic , adic a2 (0) = 0 si a1 (0) = 0 si solutiile de tip armonic a a a
39
pentru ecuatiile modurilor cuplate sunt: (1.69) (1.70) unde: (1.71) (1.72) =
2
a1 (z) = a1 (0) exp a2 ( z ) = a1 (0)
jz 2
(cos z j
sin z) 2
C12 z exp j sin z j 2

2
+ C 2 si
C=
C12 C21
cum puterea undei electromagnetice transmise prin bra optic este proportional a a cu p tratul modulului amplitudinii undei rezult : a a (1.73) (1.74) P1 (z) = P1 (0) cos2 z + P2 (z) = P1 (0) 2 sin2 z
|C12 |2 sin2 z 2
Relatiile de mai sus descriu modul n care puterea undelor se propag prin ghi a durile de und cuplate. Mai mult, se observ c puterea este schimbat ntre a a a a ghidurile de und cu perioada 2/ (Figura 1.26). Cazul particular c nd ghidua a rile de und sunt identice n1 = n2 , 1 = 2 implic si conservarea puterii c nd a a a
C12 = C21 = C iar relatiile pentru puteri sunt:

(1.75) (1.76) P1 (z) = P1 (0) cos2 C z P2 (z) = P1 (0) sin2 C z
Intr-un astfel de dispozitiv se poate realiza cuplarea unei p rti din puterea optic a a dintr-un ghid n altul (Figura 1.27) Astfel, la distanta z = L0 = /2C , numit a distanta de transfer, puterea este transferat n ntregime din ghidul 1 n ghidul a 2 (Figura 1.28). Dac lungimea de transfer se njum t este la L0 /2, atunci pe a a at cuplor puterea se mparte egal 50/50 (dispozitiv care actioneaz ca un cuplor a 3 dB, de tip beamsplitter - mparte semnalul n dou jum t i). a a at
40
Figura 1.26 Puterea este schimbat periodic a ntre ghidurile de und cuplate a
Figura 1.27 Puterile optice dou ghiduri identice. n a
41
Figura 1.28 Dou conguratii de cuplori optici cu ghiduri de und. a a
Comutarea prin cuplajul fazei

Un ghid de und cuplor cu lungimea x L0 = /2C , de exemplu, are o rat a a a de transfer a puterii atunci c nd se introduce o variatie mic a constantelor de a a propagare (diferenta de faz pe unitatea de lungime). Se deneste transferul a de putere ca ind raportul dintre puterea la iesire pe ghidul de und 2 si puterea a la intrare n ghidul de und 1: T = P2 (0)/P1 (0). Conform cu relatiile (1.74) si a
Figura 1.29 Functia de transfer de putere.
42
(1.71) rezult : a (1.77) 1 2 1+ L0

2
T =
sinc2
unde functia sinc( x ) = sin(x )/(x ) Transferul de putere T = 1 atunci c nd a L0 = 0 si scade p n la 0 c nd L0 = 3 (Figura 1.29) Dependenta pute a a a rii transferate de poate utilizat n constructia cuplorilor comandati electric. a Dac L0 are o valoare stabilit ntre 0 si 3 unda electromagnetic este comua a a tat de pe un ghid pe altul cu diverse rapoarte de puteri. In plus, dac materialul a a celor ghidurilor de und sunt active electro-optic (indicele de refractie variaz a a prin aplicarea unui c mp electric extern), atunci se poate modica diferenta a dup dorinta si implicit se poate realiza un cuplaj controlat de la distanta. a
C APITOLUL 2
Fibre optice
Cuprins
2.1 2.2 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fibre optice cu salt de indice de refractie . . . . . . . . . . . . . Raze ghidate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Apertura numeric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Undele ghidate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fibre monomod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.3 Fibre optice cu gradient de indice de refractie . . . . . . . . . . Unde ghidate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Constantele si vitezele de propagare . . . . . . . . . . . . . . . . 2.4 Atenuarea si dispersia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Atenuarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dispersia radiatiilor optice prin brele optice . . . . . . . . . . . Propagarea pulsului de energie luminoas . . . . . . . . . . . . a 43 44 46 47 48 59 61 63 70 73 73 76 85
2.1 Introducere
O br optic este un ghid de und dielectric cilindric realizat din materiale cu a a a pierderi mici cum este sticla de siliciu SiO2 . Fibra optic are un miez central (de a 43
44
CAPITOLUL 2. FIBRE OPTICE
raz a) n care se propag lumina (Figura 2.1). Miezul este nconjurat de un strat a a cu indice de refractie mai mic dec t al miezului (de raz b). Intr-o astfel de br a a a optic lumina poate ghidat cu pierderi foarte mici de doar 0, 16dB( 3, 6%). a a
Figura 2.1 Reprezentarea schematic a unei bre optice. a Dac diametrul miezului este mic atunci n bra optic se poate propaga doar a a un singur mod (bra se va numi br optic monomod). Pe m sur ce diametrul a a a a brei se m reste se pot propaga din ce n ce mai multe moduri (br optic mula a a timod). Propagarea undelor n brele optice multimod presupune existenta unor diferente ntre vitezele de grup ale diferitelor moduri. Acest lucru duce la l rgirea a
dispersia modal a
pulsurilor pe m sur ce unda traverseaz bra (efect numit dispersie modal ) ceea a a a a ce limiteaz viteza de transmisie a comunicatiilor pe bra optic . a a Dispersia modal poate redus prin utilizarea brelor optice cu gradient de a a indice de refractie astfel nc t are o valoare maxim n centrul miezului si este a a minim la margine (Figura 2.2).
2.2 Fibre optice cu salt de indice de refractie

A Ast zi brele cu salt de indice de refractie se produc n geometrii standard a pentru care raportul dintre diametrul miezului si a stratului exterior 2a/2b poate : 8/125, 50/125, 62.5/125, 85/125, 100/140 (valorile sunt trecute n m). Indicii de refractie pentru miez n1 si pentru nvelis n2 au valori apropiate astfel nc t a
2.2. FIBRE OPTICE CU SALT DE INDICE DE REFRACTIE
45
Figura 2.2 (a) Fibr optic multimod cu salt de indice de refractie; (b) br optic monomod; (c) a a a a br optic cu gradient de indice de refractie a a
variatia relativ a acestor indici: a
(2.1)
n1 n2 n1
Fibrele optice cu salt de indice de refractie sunt realizate din sticl de siliciu SiO2 a de puritate mare si variatia indicelui de refractie se realizeaz prin doparea sticlei a cu Ti, Ge, boron cu diferite concentratii. Astfel: n1 = 1, 44 1, 46 functie de lungimea de und folosit si = 0, 001 0, 002. a a
46
Figura 2.3 Reexia total a unei raze din planul meridional. a
Raze ghidate
Conditia de reexie total n bra optic > l = sin1 a a incidenta sau < c < cos1 n1 n2
n2 n1
pentru unghiuri de
pentru unghiurile complementare. Razele care
se propag ntr-un plan meridional (plan care contine axa brei) r m n incluse n a a a acest plan f r schimbarea unghiului de incidenta (Figura 2.3) si cum n1 n2 aa rezult c c are o valoare foarte mic nc t toate razele ghidate de c tre br n a a a a a a plan meridional sunt aproximativ paraxiale. O raz nclinat este identicat poate descris prin planul de incidenta a a a a (paralel cu axa brei) care contine raza si unghiul pe care l face raza cu axa. Planul de incidenta intersecteaz marginile cilindrice dintre miez si nvelis sub a un unghi cu normala la suprafata de m rginire, la o distanta R fata de axa a brei. Raza este identicat si de unghiului cu axa brei. C nd = 0 (R = 0) a a raza se numeste nclinat spre deosebire de raza meridional pentru care = 0 a a si R = 0. O raz nclinat se reect repetat n planele care fac unghiul cu suprafata a a a de separatie miez-nvelis si urmeaz o traiectorie tip elice restr ns ntr-o p tur a a a a a cilindric de raz intern R si extern a (Figura 2.4). Proiectia traiectoriei n planul a a a a
( x y) este un poligon regulat, nu neap rat nchis. Se poate ar ta c aceast raz a a a a a

se reect total dac (unghiul format de raz cu axa z este mai mic dec t c . a a a a
47
Figura 2.4 Propagarea unei raze nclinate ntr-o br optic. a a
Apertura numeric a
O raz incident p trunde din aer ntr-o br optic sub un unghi a fata de a a a a a normala la planul de incidenta. Se pune problema de a calcula c t de mare trebuie a s e unghiul a astfel nc t raza refractat s e reectat total n interiorul brei. a a a a a Conform legii Snell la suprafata aer-miez: 1 sin a = n1 sin c = n1 1 cos2 c = n1 1 n2 n1
2
n2 n2 = N A 2 1
Am denit astfel apertura numeric a brei ca ind sinusul unghiului de incidenta a maxim pe care l poate avea o raz c nd p trunde din aer n miezul brei pentru a a a ca mai apoi s e reectat total (altfel spus, s e o raz ghidat de br ). Atunci a a a a a a c nd diferenta relativ a indicilor de refractie este mic se mai poate aproxima: a a a (2.2) N A = n2 n2 n1 2 2 1 si unghiul a se mai numeste si unghi de acceptare a brei (Figura 2.5). Aper
48
Figura 2.5 O und este ghidat de ctre bra optic dac are un unghi de incident mai mic dect a a a a a a a a (unghiul de acceptare ce determin spatiu un con de acceptare). a n
tura numeric descrie capacitatea brei de a ghida lumina. Trebuie mentionat si a faptul c razele de lumin refractate la cap tul brei sunt cuprinse ntr-un con cu a a a deschiderea a .
Undele ghidate
Vom analiza n continuare modurile de propagare pentru undele ghidate (un dele electromagnetice care satisfac conditiile de reexie total la interfata dintre a miez si nvelisul exterior al brei).
49
Distributiile spatiale ale cmpului electromagnetic a Ca si n cazul modurilor de propagare ntr-un ghid de und dielectric rectan a gular si n cazul propag rii printr-o br optic at t intensitatea c mpului electric a a a a a c t si intensitatea (sau inductia) c mpului magnetic satisfac ecuatia Helmholtz: a a
2
U + n2 k 2 U = 0 0
unde cu U s-a notat unul din cei doi vectori ai c mpului electromagnetic si k0 = a 2/0 . Ecuatia este satisf cut de c mpul electromagnetic at t n miezul brei a a a a (unde n = n1 pentru r < a) c t si n nvelis (n care n = n2 pentru r > a; se a presupune c raza nvelisului b este sucient de mare). In coordonate cilindrice a ecuatia Helmholtz se scrie: (2.3) 2 U 1 U 1 2 U + + 2 2 + n2 k 2 U = 0 0 r r r2 r z
cu U = U (r, , z) (Figura 2.6) Vom c uta solutiile ecuatiei de mai sus coresa
Figura 2.6 Componentele vectorului intensitate cmp electric coordonate cilindrice. a n punz toare undelor care se propag pe directia z cu o valoare a constantei de a a propagare . Din acest motiv solutia U o presupunem a de tip armonic pe directia z: U e jz ; periodic dup unghiul cu perioada 2: U e jl cu a a
50
l Z astfel nc t presupunem c : a a (2.4) U (r, , z) = u(r )e jl e jz
si introduc nd aceast functie n ecuatia (2.3) rezult : a a a (2.5) d2 u 1 du l2 + + n2 k 2 2 2 0 r dr dr2 r u=0
Undele sunt ghidate atunci c nd n2 k0 < < n1 k0 si se denesc m rimile: a a (2.6) (2.7) k 2 = n2 k 2 2 T 1 0 2 = 2 n2 k 2 2 0
cu alte cuvinte, undele sunt ghidate de br atunci c nd k2 > 0 si 2 > 0 (k T si a a T sunt m rimi reale). In aceste conditii ecuatia (2.5) se rescrie n miezul brei: a (2.8) d2 u 1 du l2 + + k2 2 T r dr dr2 r u = 0 (r < a )
si n nvelisul miezului: (2.9) d2 u 1 du l2 + 2 + 2 r dr dr2 r u = 0 (r > a )
Ecuatiile (2.8) si (2.9) au ca solutii nebanale si m rginite functii de tip Bessel: a J (k r ) r < a l T (2.10) u (r ) Kl (r ) r > a unde Jl ( x ) sunt functiile Bessel de speta I de ordin l; Kl ( x ) sunt functii Bessel modicate de ordin l (functii Bessel de speta II). Functia Jl ( x ) oscileaz ca un sin sau cos atenuat pentru x a (2.11) Jl ( x ) 2 1 cos x l + x 2 1: exp( x ) 2 1:
iar Kl ( x ) descreste exponential cu x pentru x (2.12) Kl ( x ) 2x 1+ 4l 2 1 8x
51
Figura 2.7 Functiile Bessel pentru dou moduri de propagare: (a) l = 0 i (b) l = 3. a s Cele dou functii sunt reprezentate n Figura 2.7 Cei doi parametri k T si detera min prolul radial al c mpului electromagnetic. Astfel, o valoare mare pentru a a a a a a k T nseamn o variatie periodic mai rapid a distributiei c mpului n miez, n timp ce o valoare mare pentru determin o sc dere mai rapid a c mpului una a a a dei n nvelis. Din denitiile celor doi parametri (2.6) si (2.7) se observ c suma a a p tratelor celor doi parametri este o constant pentru o lungime de und dat : a a a a (2.13) k 2 + 2 = ( n2 n2 ) k 2 = N A2 k 2 2 0 0 T 1
astfel nc t atunci c nd k T creste scade si c mpul va p trunde mai ad nc n a a a a a nvelis iar pentru k T > N A k0 si 2 < 0 si unda nceteaz s se propage doar n a a limitele miezului (dispare reexia total ). a Parametrul brei V Se pot deni doi parametri X si Y adimensionali conform relatiilor: (2.14) X = k T a; Y = a
si ntre cei doi parametri este valabil relatia: a (2.15) X2 + Y2 = V 2
52
unde V = N A k0 a: (2.16) V = 2 a NA 0
este un parametru important de care depinde num rul de moduri pentru bra a optic si constantele lor de propagare. Acest parametru se numeste parametrul a brei sau, mai scurt, parametrul V. O und electromagnetic este ghidat de c tre a a a a bra optic dac X < V. a a
Moduri de propagare Modurile de propagare sunt determinate de constantele de propagare conform relatiei de dispersie (sau ecuatie caracteristic ) = ( a/0 , n1 , n2 ). Pentru de a terminarea modurilor de propagare se impun conditiile de continuitate pentru ecare und n punctele n care r = a (la interfata miez-nvelis). Vor rezulta astfel a constantele de propagare ce vor depinde si de ordinul l al functiilor Bessel: lm . In acest fel modurile de propagare sunt sunt descrise de l si m: numere care vor descrie distributia radial si azimutal (de exemplu, l = 0 descrie propagarea a a undelor meridionale). In plus, ec rei perechi de numere l, m va caracterizat a a si de 2 st ri independente de polarizare pentru vectorii E si H. a
Ecuatia caracteristic pentru o br cu ghidare slab a a a Marea majoritate a brelor optice sunt bre denumite cu ghidare slab pena tru care 1 ceea ce determin ca doar razele paraxiale s e ghidate de a a c tre aceste bre. In acest caz componentele longitudinale pentru intensitatea a c mpului electric si magnetic au valori mult mai mici dec t componentele transa a versale si unda este practic de tip transversal electromagnetic TEM. Un mod de propagare liniar polarizat pe o directie n planul ( x, y) se noteaz LPlm . Dac se a a impune conditia ca functia de distributie radial a c mpului electromagnetic u(r ) a a
53
s e continu si cu derivat continu n punctele r = a din (2.8) si (2.9) rezult : a a a a a (2.17)
(k T a) Jl (k T a) (a)Kl (a) = Jl (k T a) Kl (a)
unde Jl si Kl sunt derivatele functiilor Bessel care satisfac identit ile: at Jl ( x ) = Jl 1 ( x ) Kl ( x ) = Kl

1 (x)
Jl ( x ) x K (x) l l x
De aici se poate deduce ecuatia caracteristic : a (2.18) X Jl 1 ( X ) K (Y ) = Y l 1 Jl ( X ) K l (Y )
si cum ntre X si Y sunt legate prin relatia X 2 + Y 2 = V 2 ind date valorile pentru V si l rezult c ecuatia caracteristic (2.18) este o ecuatie de o singur variabil X. a a a a a R d cinile acestei ecuatii determin modurile de propagare. S mai observ m c a a a a a a ecuatia de mai sus r m ne neschimbat dac se schimb semnul pentru l deoa a a a a a rece Jl ( x ) = (1)l Jl ( x ) si Kl ( x ) = Kl ( x ). Ecuatia (2.18) are solutii care pot aate grac prin reprezentarea celor functie de X a membrului st ng din relatie si a respectiv a membrului drept. Solutiile sunt reprezentate de intersectiile ntre gra cele celor dou functii (Figura 2.8). Se a astfel solutii Xlm cu m = 1, 2, . . . , Ml a a si corespunz tor se va g si valori pentru k Tlm , lm si constantele de propagare a a lm corespunz toare. a Fiecare mod are o distributie radial distinct . De exemplu: LP01 (l = 0, m = a a 1) pentru V = 5 si LP34 (l = 3, m = 4) pentru V = 25 sunt moduri reprezentate n Figura 2.7. Cum modurile (l, m) si (l, m) sunt moduri care au aceeasi constant a de propagare este interesant s se analizeze distributia spatial a superpozitiei a a acestor unde: amplitudinea complex a sumei este proportional cu ulm (r ) cos(l) exp( j lm z) a a si intensitatea este proportional cu u2 cos2 l (Figura 2.9). a lm
54
Figura 2.8 Solutia grac a ecuatiei caracteristice (2.18). a
Figura 2.9 Distributiile radiale ale intensitilor pentru modurile: (a) LP01 i (b) LP34 . at s
55
Tierea modurilor i numrul de moduri a s a Este evident din Figura 2.8 c pe m sur ce parametrul V creste va creste si a a a num rul de moduri (date de intersectiile celor dou curbe) pentru c n ecuatia a a a caracteristic (2.18) membrul st ng nu depinde de V, iar membrul drept se exa a tinde spre dreapta c nd V creste. Consider nd semnele minus n ecuatia caraca a teristic (2.18) rezult o intersectie a membrul st ng din ecuatie cu axa X pentru a a a Jl 1 ( x ) = 0. Aceste r d cini vor notate cu Xlm cu m = 1, 2, . . .. Num rul de a a a moduri pentru acelasi l este egal cu num rul de r d cini pentru functia Jl 1 ( x ). a a a Din acest motiv num rul de moduri Ml < V. Modul (l, m) este permis dac a a V = Xlm . Dac V descreste atunci modul (l, m 1) si poate atinge punctul de a t iere s.a.m.d. Cea mai mic r d cin pentru Jl 1 ( x ) este X01 = 0 pentru l = 0 a a a a a si urm toarea valoare X11 = 2, 405 pentru l = 1. Atunci c nd V < 2, 405 toate a a modurile cu exceptia modului fundamental LP01 sunt t iate (nu se pot propaga). a Fibra optic va functiona doar ca un ghid monomod. O reprezentare a num rului a de moduri Ml functie de V este de tip scar si creste cu o unitate atunci c nd se a a ajunge la ecare r d cin Xlm a functiei Bessel Jl 1 ( x ) (vezi tabelul 2.1). a a a Tabela 2.1 Parametrii de tiere pentru modurile LP0m i LP1m . a s l\ m: 0 1 1 0 2.405 2 3.832 5.520 3 7.016 8.654
Dac se num r toate modurile posibile M indiferent de valoarea l se obtine a aa o variatie functie de parametrul V ca n Figura 2.10. In acest grac este de tip scar cu salturi la ecare r d cin pentru Jl 1 ( x ). La ecare r d cin se adaug a a a a a a a a c te dou moduri deoarece pentru ecare l > 0 se g seste si modul l identic cu a a a exceptia faptului c se schimb semnul unghiului (modul acesta corespunde a a razelor cu traiectorie elicoidal dar de sens opus). In plus, ec rui mod i se asoa a
56
Figura 2.10 Numrul total de moduri functie de parametrul V a brei optice. a
ciaz c te 2 st ri de polarizare. a a a
Numrul de moduri (Fibre cu V mare) a Pentru brele cu V mare, functia Jl 1 ( X ) are un num r mare de r d cini n a a a intervalul 0 < X < V. Atunci c nd X a 1 functia Bessel poate aproximat de a o functie sinusoidal si r d cinile de t iere Xlm sunt aproximate de relatia: a a a a (2.19) Xlm l + 2m 1 1 2 2 (l + 2m) , l = 0, 1, . . . ; m 2 1
Pentru o valoare l xat distanta dintre dou r d cini consecutive este astfel a a a a nc t num rul de r d cini Ml satisface relatia (l + 2Ml )/2 = V de unde Ml a a a a V/ l/2. Deci Ml descreste liniar cu l (Figura 2.11) ncep nd de la valoarea a V/ pentru l = 0 si termin nd cu Ml = 0 c nd l = lmax unde l = lmax = 2V/. a a a Num rul total de moduri este: M = lmax Ml . Cum num rul de termeni este a l =0 foarte mare atunci num rul de moduri M se poate determina prin raportul dintre a aria triunghiului format de dreapta Ml cu axele. Astfel:
57
Figura 2.11 Numrul de moduri a ntr-o br cu V mare este aproximat de aria triunghiului determinat a de legtura a ntre l, m i parametrul brei optice V. s 1 2V V 4 = 2 V2 2
(2.20)
unde 4 este datorat st rilor de polarizare si solutiilor simetrice. Expresia (2.20) a este analoag celei obtinute pentru un ghid de und dielectric rectangular (1.60). a a Reamintim c aproximatia de mai sus este valabil doar n cazul c nd V este un a a a parametru cu valoare mare. Diferenta fata de valorile corecte sunt reprezentate prin comparatie n Figura 2.10.
Constantele de propagare (Fibre optice cu V mare) Constantele de propagare se determin din ecuatia caracteristic (2.18) pentru a a ecare solutie Xlm de unde lm = Pentru V
2 n2 k2 Xlm /a2 . 1 0
1, cea mai drastic aproximare pentru calculul constantelor de a
propagare presupune c Xlm au valori egale cu valorile de t iere a modurilor xlm . a a Aceasta este echivalent cu a presupune c ramurile din Figura 2.8 sunt aproxia mate de drepte verticale nc t Xlm = xlm . Cum V a 1, num rul de r d cini este a a a
58
mare si se pot folosi aproximatiile deduse pentru xlm si: (2.21) cum: (2.22) rezult : a (2.23) lm = n1 k0 12 M= 4 4 4 2 V = 2 NA2 a2 k2 = 2 (2n2 )k2 a2 0 0 1 2 lm = n2 k2 (l + 2m)2 1 0 2 4a2
(l + 2m)2 M
1 + /2
Deoarece are o valoare mic se utilizeaz aproximarea (1 + )1/2 a a pentru || (2.24)
1 se obtine relatia aproximativ pentru constantele de propagare: a lm = n1 k0 1
Cum l + 2m variaz ntre 2 si a
(l + 2m)2 M 2V/ = M (v. Figura 2.11), lm variaz aproa
ximativ ntre n1 k0 si n1 k0 (1 ) (Figura 2.12). Vitezele de grup (Fibre cu V mare) Pentru a determina viteza de grup vlm = d/d lm se va exprima constantele de propagare lm explicit functie de prin substitutia n1 k0 = /c1 si M =
(8/ 2 ) a2 2 /c2 . De aici si din (2.24) rezult (se mai ine cont si de faptul c a t a 1
1): vlm c1 1
(2.25)
(l + 2m)2 M
M viteza de grup
Deoarece valorile minime si maxime pentru l + 2m sunt 2 si
va cuprins aproximativ ntre c1 si c1 (1 ) = c1 (n2 /n1 ). Din acest motiv a vitezele de grup a modurilor de ordin mic sunt apropiate de viteza de faz din a miezul brei iar modurile de ordin mare au viteze de grup mai mici. Raportul dintre viteza de grup cea mai mare si cea mai mic este egal cu raportul indicilor a de refractie ntre miezul brei si nvelis .
59
Figura 2.12 (a) Constantele aproximative pentru lm la o br optic cu V mare functie de l, m; a a (b) Constanta de propagare exact 01 pentru modurile fundamentale LP01 functie de a V, pentru V 1 se obtine aproximativ 01 n1 k 0 .
Fibre monomod
Asa cum am mai amintit, o br cu raza miezului a si apertura numeric a a N A functioneaz ca o br monomod n modul fundamental LP01 dac V = a a a 2 ( a/0 )NA < 2.405. Altfel spus, bra este monomod dac are diametrul miea zului mic si are o apertur numeric mic (cu n2 apropiat de n1 ). sau prin ope a a a rarea la lungimi de und sucient de mari. Modul fundamental are o distributie a spatial Gaussian si este modul care conneaz cel mai mult puterea undei elec a a a tromagnetice n miezul brei. Se pot enumera o serie de avantaje pentru brele monomod atunci c nd sunt a utilizate n comunicatii. Astfel, diferite moduri au viteze de grup diferite si determin aparitia unei nt rzieri a semnalului nc t pulsurile de lumin au o a a a a mpr stiere n timp (se l rgesc). Pe de alt parte, n brele optice monomod a a a aceast mpr stiere n timp este mult mai mic dec t n cazul brelor modale. a a a a Un alt dezavantaj al brelor multimod const n interferenta aleatorie a modua
60
rilor si se obtine un asa numit zgomot modal. Fenomenul este asem n tor pierderii a a n claritate a semnalului radio datorit c ilor multiple de transmisie (interferenta a a distructiv ntre doi transmitatori). In bra monomod unda se transmite pe o a singur cale f r zgomot modal. a aa Datorit m rimilor mici si a aperturilor numerice mici brele optice monoa a mod sunt excelente pentru integrarea cu tehnologia optoelectronic . Totusi, acelasi a lucru face ca brele monomod sunt mai fragile mai ales la mbin rile cu p rtile a a electronice ale retelelor de comunicatii. Schimbarea polarizrii brele optice monomod a n Intr-o br optic cu sectiune transversal circular , ecare mod se poate proa a a a paga cu dou st ri de polarizare distincte cu aceeasi constant de propagare. Din a a a a a acest motiv, modul fundamental LP01 ntr-o br optic monomod pot polarizate pe dou directii x si y respectiv perpendiculare cu aceeasi constant de a a propagare si aceeasi vitez de grup. In principiu, nu exist un schimb de putere a a
Figura 2.13 (a) Fibr ideal (b) Cuplajul aleator a a ntre polarizrile undelor. a ntre cele dou componente polarizate liniar. In practic , datorit anumitor de a a a
2.3. FIBRE OPTICE CU GRADIENT DE INDICE DE REFRACTIE
61
fecte constructive a brei se poate nt mpla ca puterile optice pe cele dou directii a a de polarizare s e cuplate aleator nc t lumina si schimba aleator starea de polaa a rizare dup propagarea prin br (Figura 2.13). Dac ne intereseaz doar puterea a a a a total transmis prin br acest fenomen de schimbare aleatorie a polariz rii nu a a a a pune probleme datorit faptului c este nregistrat doar puterea total transmis a a a a a prin br . a In alte domenii de utilizare a brelor optice, de exemplu n comunicatiile op tice coerente, dispozitive optice integrate, senzori optici bazati pe tehnici de inter ferometrie, trebuie mentinut starea de polarizare a luminii si se va evita folosirea a brelor optice cu sectiune circular . In aceste cazuri se utilizeaz de obicei bre a a cu sectiune transversal eliptic sau n care au fost induse anizotropii ai indicelui a a de refractie pentru eliminarea degener rii st rii de polarizare. a a
2.3 Fibre optice cu gradient de indice de refractie

Obtinerea brelor optice cu gradient de indice de refractie a permis reducerea mpr stierii pulsului datorit faptului c diferitelor moduri de propagare prin a a a bra multimod le corespund viteze de grup diferite. Miezul unei astfel de bre optice are un indice de refractie care variaz radial ind maxim n centrul brei si a descreste p n la o valoare corespunz toare indicelui de refractie al nvelisului. a a a Viteza de faz pentru propagarea undelor luminoase n acest caz este minim a a n centrul brei si creste gradual cu dep rtarea de centru. Razele modului de a propagare ce se apropie cel mai mult de axa brei se vor propaga pe drumul cel mai scurt cu viteza cea mai mic . Razele modului cel mai oblic se propag pe a a distante mai lungi n marea majoritate a timpului ntr-un mediu unde viteza de faz este mai mare. Ca o consecinta imediat diferentele ntre timpii de propagare a a si ntre vitezele de grup pentru diferite moduri se reduc. Indicele de refractie al miezului brei optice n(r ) are o valoare care depinde de pozitia radial r iar indicele de refractie al nvelisului este constant si egal cu a
62
n2 . Valoarea maxim pentru n(r ) este n(0) = n1 si pentru r = a rezult n( a) = n2 a a (v. Figura 2.14)
Figura 2.14 Geometria i prolul indicelui de refractie pentru bra optic cu gradient de indice de s a refractie. O functie care ndeplineste conditiile de m rginire de mai sus pentru prolul a indicelui de refractie n(r ) este functia putere de forma: (2.26) unde: (2.27) = n2 n2 n n2 2 1 1 2 n1 2n1 n2 (r ) = n2 1 2 1 r a
p
ra
si p o m rime numit gradul prolului indicelui de refractie ce deneste forma aces a a tui prol. Astfel: pentru p = 1, n2 (r ) este o functie liniar de r; pentru p = 2 a prolul este p tratic etc. Dac p atunci n2 (r ) se apropie de functia treapt a a a (v. Figura 2.15). Propagarea razelor de lumin ntr-un mediu cu gradient de indice de refractie a a fost discutat n Sectiunea 1.3 Razele meridionale au traiectorii oscilatorii plaa nare iar celelalte raze de lumin se propag pe traiectorii elicoidale cu puncte de a a ntoarcere ce determin dou suprafete cilindrice (v. Figura 2.16) a a
63
Figura 2.15 Prolul indicelui de refractie pentru o br optic pentru care n2 (r ) variaz ca o functie a a a putere pentru diferite grade p.
Unde ghidate
Modurile brei cu gradient de indice de refractie pot determinate prin re zolvarea ecuatiei Helmholtz (2.3) cu n = n(r ) astfel nc t se obtin distributiile a spatiale ale componentelor c mpului ce vor trebui s satisfac ecuatiile lui Max a a a well cu conditiile de m rginire n centrul brei si la interfata miez-nvelis. Aceast a a abordare este dicil , desi nu imposibil . Din acest motiv, vom utiliza o teorie a a aproximativ bazat pe reprezentarea distributiei de c mp pentru o und cuasia a a a plan ce se propag n miezul brei pe traiectoria unei raze optice ghidate. O a a und cuasi-plan este o und caracterizat la un moment dat si ntr-un punct dat a a a a de aceeasi ecuatie ca si unda plan dar si schimb directia de propagare si am a a plitudinea putin pe m sur ce se propag . Aceast aproximatie ne permite s a a a a a utiliz m notiuni de optic geometric pentru determinarea constantelor de proa a a pagare pentru modurile ghidate iar metoda de calcul este denumit metoda WKB a (Wentzel-Kramers-Brillouin) si se poate aplica doar brelor optice cu un num r a mare de moduri (cu parametru V mare).
64
Figura 2.16 Raze ghidate interiorul brei optice cu gradient de indice de refractie (a) raze merin dionale; (b) raze surubate. n
Unde cuasi-plane In modelul undelor cuasiplane vom considera solutia ecuatiei Helmholtz de tipul: (2.28) U (r) = a(r) exp[ jk0 S(r)]
unde a(r) si S(r) sunt functii reale de pozitie ce variaz putin n comparatie cu a lungimea de und 0 = 2/k0 . In plus m rimea S(r) satisface ecuatia eikonal n a a mod aproximativ: | S|2 n2 si c raza se se propag n directia gradientului a a lui S ( S). Dac se alege k0 S(r) = k0 s(r) + l + z unde s(r ) este o functie ce a
65
variaz putin cu r atunci ecuatia eikonal devine: a (2.29) k0 ds dr

2
+ 2 +
l2 = n2 (r ) k 2 0 r2
Frecventa spatial local a undei n directia radial este dat de derivata partial a a a a a a fazei k0 S(r) n raport cu r: (2.30) astfel nc t (2.28) devine: a (2.31) U (r ) = a(r ) exp j
r 0
kr = k0
ds dr
kr dr exp( jll ) exp( jz)
si (2.29) permite calculul pentru frecventa spatial local : a a (2.32) k 2 = n2 (r ) k 2 2 r 0 l2 r2
Pentru a g si semnicatia zic a notiunii de und cuasiplan , n relatiile de mai a a a a sus vom deni: k = l/r nc t exp( jl) = exp( jk r) si pentru k z = g sim a a c k2 + k2 + k2 = n2 (r )k2 . Astfel: o und cuasiplan are un vector de und local a r a a a z 0 k de m rime n(r )k0 si componente n coordonate cilindrice (kr , k , k z ). Cum n(r ) a si k sunt functii de r, kr depinde si el de r. Directia lui k se se schimb ncet a cu r (v. Figura 2.17) urm nd o traiectorie elice similar cu cea a razei nsurubate a a prezentat anterior. Pentru a determina regiunea de propagare din miezul brei a cu gradient de indice de refractie trebuie impus conditia ca frecventa spatial a a radial kr s aib o valoare real , altfel spus: k2 > 0. Pentru a aa k2 = n2 (r )k2 a a a a r r 0
l2 r2
2 vom utiliza o metod grac (Figura 2.18): a a

se reprezint n2 (r )k2 n functie de r (curba groas din Figura 2.18a); a a 0 termenul l 2 /r2 este sc zut rezult nd curba cu linie ntrerupt ; a a a valoarea lui 2 este reprezentat prin linia continu subtire vertical a a a a k2 este reprezentat de diferenta dintre linia ntrerupt si linia subtire conr tinu adic de regiunea hasurat ; a a a
66
Figura 2.17 (a) vectorul k = (kr , k , k z ) coordonate cilindrice; (b) unda cuasiplan. n a se observ c regiunea pentru care k2 este pozitiv este cuprins ntre rl si Rl a a a r pentru care: (2.33) n2 (r ) k 2 0 l2 2 = 0 r = rl si r = Rl r2
In concluzie: unda cuasiplan care se propag ntr-o br optic cu gradient de a a a a indice de refractie se propag ntr-o regiune limitat n sectiune transversal de a a a razele rl si Rl ca si n cazul razei elicoidale. Rezultatele de mai sus pot generalizate si n cazul brelor cu salt de indice de refractie n care n(r ) = n1 pentru r < a si n(r ) = n2 pentru r > a. In acest caz o und cuasiplan este ghidat n miez prin reexia la interfata nvelis-miez, a a a r = a. Regiunea de connare a razelor este rl < r < a (Figura 2.18b) unde: (2.34) n2 k 2 1 0 l2 2 = 0 2 rl
In nvelis (r > a) si l ng centrul miezului (r < rl ), k2 are valoare negative si a a r unda se amortizeaz devenind und evanescent . Observ m c rl depinde de : a a a a a
67
Figura 2.18 Determinarea regiunii de propagare a undei cuasiplane brele optice cu gradient de n indice de refractie.
pentru valori mari ale lui (sau l mare), rl ia valori mari, unda ind connat a ntr-un strat cilindric subtire de la marginea miezului.
Modurile de propagare Modurile de propagare ale brei cu gradient de indice de refractie sunt de terminate prin impunerea conditiei de reproducere a undei dup un pas al elicei a ntre rl , Rl si retur. Lungimea traiectoriei pe directia azimutal corespunde unui a unghi la centru de 2 ce trebuie astfel nc t unda se va reproduce pe aceast lun a a gime dac variatia fazei este un multiplu de 2: k 2r = 2l; l = 0, 1, 2, . . .. a Aceast conditie este evident satisf cut dac k = l/r; n plus, lungimea radial a a a a a pentru o propagare pe elicea complet trebuie s corespund unei variatii de faz a a a a
68
multiplu de 2: (2.35) 2
R rl
kr dr = 2m;
m = 1, 2, . . . , Ml
Aceast conditie, analoag conditiei de reproducere a undei pentru ghidurile de a a und plane (1.5) corespunde unei ecuatii caracteristice din care se pot calcula cona stantele de propagare lm pentru diferite moduri de propagare. In Figura 2.19 au
Figura 2.19 Constantele de propagare i regiunile de connare a radiatiilor optice pentru diferite s moduri de propagare. fost marcate schematic valorile pentru constantele de propagare si se observ c a a pentru modul m = 1 constanta de propagare are cea mai mare valoare (aproximativ n1 k0 ) si pentru m = Ml are cea mai mic valoare (aproximativ n2 k0 ). a Numrul maxim de moduri de propagare a Num rul total de moduri poate determinat prin adunarea num rului de a a moduri Ml pentru l = 0, 1, . . . , lmax . Not m cu q num rul de moduri cu o cona a
69
stant de propagare mai mare dec t o anumit valoare dat . Pentru ecare a a a a valoare l, num rul de moduri Ml ( ) cu constante de propagare mai mare ca a este un num r multiplu de 2 din integrala (2.35), adic : a a (2.36) Ml ( ) = 1
Rl rl
kr dr =
Rl rl
n2 (r ) k 2 0
l2 2 dr r2
unde rl si Rl sunt razele de connare corespunz toare constantei de propagare a determinate din (2.33). In acest caz num rul total de moduri av nd constanta de a a propagare mai mare dec t este: a
lmax ( )
(2.37)
q = 4
l =0
Ml ( )
unde lmax ( ) este valoarea maxim a lui l pentru care se obtine un mod m rginit a a cu constanta de propagare mai mare dec t , adic pentru care valoarea maxim a a a a functiei n2 (r )k2 l 2 /r2 este mai mare dec t 2 . Num rul total de moduri M este a a 0 q pentru = n2 k0 . Factorul 4 din (2.37) corespunde pentru 2 polariz ri posibile a si 2 polarit i pentru unghiul , traiectorii elice pozitive si negative (dup sensul at a de nsurubare al traiectoriei) pentru ecare (l, m). Dac num rul de moduri este a a sucient de mare, putem nlocui suma din (2.37) cu o integral nc t: a a (2.38) q 4
lmax ( ) 0
Ml ( )dl
Pentru brele cu un prol al indicelui de refractie de tip functie putere, nlocuim (2.26) n (2.36) si rezultatul n (2.38) prin evaluarea integralei se obtine: (2.39) 1 q = M
n1 k 0 2
p +2 p
n care (2.40) M p p V2 n2 k 2 a2 = p+2 2 0 p+2 2
70
Aici =
n1 n2 n1
a este variatia relativ a indicelui de refractie si V = 2 0 N A este a
parametrul V al brei optice. Cum q = M la = n2 k0 , num rul de moduri este a ntradev r num rul total de moduri. a a pentru brele cu salt de indice de refractie p rezult : a 2 1 n k0 V2 1 (2.41) q M = 2 2 Expresia de mai sus a fost obtinut ntr-o form asem n toare atunci c nd au fost a a a a a studiate brele optice cu salt de indice de refractie conform (2.20).
Constantele i vitezele de propagare s

Constantele de propagare Constanta de propagare q a modului q se poate calcula din (2.39) si prin renotarea m rimilor q cu q si cu q se obtine: a (2.42) q = n1 k 0 q 1 M
p p +2
q = 1, 2, . . . , M
Deoarece diferenta relativ a indicilor de refractie are o valoare mic nc t a a a 1 se poate folosi formula aproximativ pentru puterea unui binom (1 + )1/2 a 1 + /2 si din formula (2.42) se obtine o formul aproximativ pentru calculul a a constantei de propagare: (2.43) q n1 k 0 q 1 M
p p +2
Se observ c q scade de la o valoare de aproximativ n1 k0 (pentru q = 1) p n la a a a a n2 k0 (pentru q = M) ca si n Figura 2.20. Pentru brele optice cu salt de indice de refractie p constanta de propagare poate calculat dup formula: a a (2.44) q n1 k 0 1 q M
Expresia relatiei de mai sus este identic cu (2.21)dac q este nlocuit cu (l + 2m)2 a a unde l = 0, 1, . . . , M si m = 1, 2, . . . , M/2 l/2.
71
Figura 2.20 Dependenta constantelor de propagare q de ordinul modului de propagare q = 1, 2, . . . , M. Vitezele de grup Pentru a determina viteza de grup pentru un anumit mod de propagare vq = se exprim constanta de propagare q ca o functie de pulsatia prin nlocuirea a relatiei (2.40) n (2.42) si in nd cont de relatia n1 k0 = . In acest caz se obtine t a
c1 d d q
(conform aceleiasi aproximatii
( 1 + ) 1
1 ) si pentru c1 si independente
q M
p p +2
de pulsatia (se ignor dispersia materialului): a (2.45) v q c1 p2 1 p+2
pentru bra optic cu salt de indice de refractie p si viteza de grup se poate a calcula astfel: (2.46) v q c1 1 q M
c nd viteza de grup variaz de la c1 p n la c1 (1 ), rezultat identic cu cel a a a a obtinut n (2.25). Prolul optim pentru indicele de refractie Din relatia (2.45) se poate deduce c pentru p = 2 viteza de grup a radiatiilor a ce se propag prin bra optic este constant vq c1 oricare ar q, cu alte cuvinte a a a
72
toate modurile se propag cu aceeasi vitez de grup c1 . O astfel de br optic a a a a s-ar comporta ca o br de tip monomod cu o dispersie modal minim . Totusi, a a a pentru determinarea relatiei (2.45) s-au folosit c teva aproximatii nc t pentru a a determinarea vitezei de grup cu mai mult exactitate se mai consider un termen a a n dezvoltarea Taylor al binomului (1 + )1/2 1 + /2 2 /8 si pentru p = 2 se obtine: (2.47) v q c1 q 2 1 M 2
si viteza de grup variaz de la c1 p n la c1 (1 2 /2) la q = M. In comparatie a a a cu bra optic cu salt de indice de refractie, pentru care viteza de grup variaz n a a intervalul c1 si c1 (1 ), bra cu gradient de indice de refractie de prol para bolic are o variatie relativ a vitezei de grup proportional cu 2 /2 (Figura 2.21) a a In conditii ideale bra optic cu gradient de indice de refractie reduce diferentele a
Figura 2.21 Vitezele de grup pentru o br cu salt de indice de refractie p i pentru o br cu a s a gradient optim de indice de refractie p = 2.
de viteze de grup cu un factor /2 astfel nc t dispersia modal fata de bra cu a a salt de indice de refractie se micsoreaz simtitor. Cum toat analiza de mai sus a a s-a f cut pe baza unor aproximatii factorul /2 nu este atins n practic . Mai a a mult, pentru p = 2 num rul de moduri M de propagare prin bra cu gradient de a
2.4. ATENUAREA SI DISPERSIA
73
indice de refractie este: (2.48) M V2 4
unde V = 2 ( a/0 ) N A. Acest num r este egal doar cu o jum tate din num rul a a a de moduri de propagare pentru o br cu salt de indice de refractie cu aceeasi a parametru n1 , n2 si a.
2.4 Atenuarea i dispersia s

Atenuarea si dispersia sunt cele dou fenomene zice care limiteaz performantele a a brelor optice si a canalelor de transmisie de date. Atenuarea limiteaz m rimea a a puterii optice transmise iar dispersia limiteaz rata de transmisie a datelor deoaa rece determin mpr stierea temporal a pulsurilor de date. a a a
Atenuarea
Coecientul de atenuare Unda luminoas care se propag prin bra optic are o valoare a puterii ce a a a scade exponential cu distanta de propagare datorit absorbtiei si a mpr stierii. a a Coecientul de atenuare este de obicei denit n unit i dB/Km: at (2.49) unde T =
P( L) P (0)
1 1 10lg L T
este raportul puterilor transmise pentru o br de lungime L a
(exprimat n Km). Relatia ntre si T este reprezentat n Figura 2.22 pentru a a L = 1Km. O atenuare de 3dB, de exemplu, corespunde unei valori T = 0, 5; pentru 10dB T = 0, 1 si pentru 20dB T = 0, 01. Pierderile n dB se adun n timp a ce rapoartele de transmisie se nmultesc. Din aceast cauz pentru o distanta z n a a Km pierderea este z B si raportul puterilor: (2.50) P(z) = 10z/10 exp(0, 23z) P (0)
74
Figura 2.22 Relatia ntre T i coecientul de transmisie msurat dB. s a n
cu m surat n dB/Km. Dac coecientul de atenuare este exprimat n Km1 a a atunci: P(z) = exp z P (0)
(2.51)
ce exprim legea clasic a atenu rii. Pentru c n comunicatiile prin br optic a a a a a a se exprim n dB/Km raportul puterilor este denit de relatia (2.50). a
Absorbtia Coecientul de absorbtie al sticlei de Si (Si O2 ) depinde puternic de lungimea de und (v. Figura 2.23). Acest material are dou benzi de absorbtie puternic : a a a n IR mijlociu datorit tranzitiilor de vibratie si n UV datorit tranzitiilor elec a a tronice si moleculare. Intre cele dou benzi de absorbtie se formeaz fereastra de a a transmisie ce ocup regiunea corespunz toare IR apropiat. a a
75
Figura 2.23 Variatia coecientului de absorbtie al sticlei de siliciu cu lungimea de und 0 . a
atierea Imprs Impr stierea Rayleigh este un alt efect intrinsec ce contribuie la atenuarea putea rii luminoase transmise prin bra optic . Acest fenomen se datoreaz centrelor a a de mpr stiere din br formate prin variatia aleatoare a pozitiei unor atomi n a a cristalul de oxid de siliciu. Amplitudinea c mpului mpr stiat este proportional a a a cu 4 sau 1/4 astfel nc t undele cu 0 de valoare mic sunt mpr stiate mai a a a 0 mult fata de undele cu 0 mari (efect similar cu mpr stierea luminii solare de a moleculele din atmosfer , motiv pentru care cerul pare a albastru). Atenuarea a dat de mpr stierea Rayleigh descreste cu 1/4 : legea Rayleigh. In domeniul via a
0
zibil mpr stierea Rayleigh este mai semnicativ fata de coada de absorbtie din a a UV dar devine neglijabil n comparatie cu absorbtia IR pentru lungimi de und a a mai mari dec t 1, 6m. a
76
Fereastra transparent a sticlei de siliciu va m rginit de mpr stierea Raya a a a leigh c tre lungimile de und scurte si de absorbtia IR la lungimi de und mari a a a (v. Figura 2.23). Efecte extrinseci Fata de efectele de limitare prezentate mai sus n brele optice folosite n comunicatii se mai manifest si efecte extrinseci legate de absorbtia molecule a lor de impurit i, n special de benzile de vibratie ale radicalului OH asociat cu at vaporii de ap si cu impurit ile de ioni metalici. Progresele tehnologice n realia at zarea brelor optice de sticl au f cut posibil eliminarea impurit ilor metalice a a a at dar impurit ile de OH sunt mai greu de eliminat. Lungimile de und utilizate n at a mod curent pentru transmiterea informatiilor prin bre optice sunt astfel selec tate pentru a evita aceste benzi de absorbtie. Pierderile prin mpr stierea luminii a pot accentuate si de materialele dopante introduse pentru realizarea gradien tului de indice de refractie, de exemplu. Coecientul de atenuare a radiatiei luminoase ghidate n brele de sticl de a pind absorbtia si mpr stierea n miezul si nvelisul brelor. Cum ecare mod a este caracterizat de diferite distante de penetrare n nvelis astfel nc t razele par a curg diferite distante efective rezult c si coecientul de atenuare este diferit a a functie de modul de propagare. In general coecientul de atenuare are o valoare mai mare pentru modurile de ordin mare. Fibrele monomod au coecienti de atenuare mai mici dec t brele multimod (v. Figura 2.24). Pierderile sunt introa duse deasemenea de variatiile aleatorii n geometria brei si de anumite ndoiri ale brei.
Dispersia radiatiilor optice prin brele optice

Atunci c nd un puls scurt de energie luminoas se propag printr-o br opa a a a tic energia este dispersat n timp astfel nc t pulsul se mpr stie ntr-un intera a a a
77
Figura 2.24 Variatia coecientului de atenuare a radiatiei optice brele de siliciu multimod i n s monomod. val de timp mai mare. In cazul brelor optice dispersia este dat de 4 fenomene a distincte: dispersia modal ; a dispersia de material; dispersia de ghid de und si a dispersia neliniar . a Dispersia modal a Dispersia modal se manifest n cazul brelor multimod ca efect al vitezelor a a de grup diferite pentru diferite moduri. Un puls de lumin ce intr la z = 0 a a ntr-o br optic ce suport M moduri de propagare se mpr stie n M pulsuri a a a a luminoase ce se propag ntr-un timp q = L/vq pe o lungime L de br cu a a
78
viteza de grup a modului q vq si q = 1, M. Dac vmin si vmax sunt vitezele de a grup minim si maxim atunci pulsul receptionat se mpr stie ntr-un interval de a a a timp L/vmin L/vmax . Cum modurile de propagare nu sunt excitate n general n proportii egale, forma nal a pulsului este are un prol neted (v. Figura 2.25). a O estimare a l rgimii pulsului este dat de abaterea p tratic medie denumit n a a a a a
Figura 2.25 atierea pulsurilor de lumin datorit dispersiei modale prin bra optic. Imprs a a a acest caz r spuns temporal al brei optice: = 1 ( L/vmin L/vmax ). a 2 Intr-o br optic cu salt de indice de refractie si num r mare de moduri: a a a vmin c1 (1 ) si vmax = c1 . Cum n acest caz se poate folosi aproximatia =
(1 )1 1 + timpul de r spuns al brei este: a

(2.52) L = c1 2
adic este o fractie /2 din timpul de propagare L/c1 . a Dispersia modal este mult mai mic n brele optice cu gradient de indice a a de refractie dec t pentru brele optice cu salt de indice deoarece vitezele de grup a au valori mult mai apropiate. Pentru o br optic care are un prol optim de a a indice de refractie si cu un num r mare de moduri de propagare: vmax = c1 si a vmin = c1 (1 2 /2) nc t timpul de r spuns va : a a (2.53) = L 2 c1 4
Se observ c aceast valoare pentru timpul de r spuns este mai mic dec t (2.52) a a a a a a cu un factor /2.
79
Exemplu: Dac o br optic cu salt de indice de refractie este caracterizat a a a a de = 0, 01 si n1 = 1, 46 atunci pulsurile luminoase se mpr stie la o rat de a a aproximativ /L = /2c1 = n1 /2c0 24ns/Km; pentru L = 100Km rezult o mpr stiere temporal de aproximativ 2, 4s. Dac aceeasi br optic a a a a a a are un gradient de indice de refractie optimizat atunci rata de l rgire a pulsului a este aproximativ egal cu n1 2 /4c0 122ps/Km mult mai mic dec t n cazul a a a precedent. Observatii: At t pentru cazul unei bre multimod cu salt de indice de refractie a c t si n cazul unei bre cu gradient de indice de refractie l rgirea temporal a a a a pulsurilor de lumin sunt proportionale cu lungimea L a brei. Aceast dependenta a a nu se p streaz neap rat dac brele optice dep sesc o anumit lungime datoa a a a a a rit fenomenului de cuplaj ntre modurile de propagare. Cuplajul intermodal a apare pentru moduri care au constante de propagare aproximativ egale ca efect al imperfectiunilor din br (neregularit i ale suprafetelor de separatie sau neo a at mogenit i ale indicelui de refractie) ce permit energiei undei luminoase s se at a distribuie ntre diferite moduri. In anumite conditii, timpul de r spuns a a brelor cu moduri cuplate este proportional cu L pentru valori mici ale acestuia a a a a si cu L atunci c nd lungimea brei dep seste o anumit valoare critic ceea ce conduce la o rat de mpr stiere a pulsurilor mai mic . a a a
Dispersia de material Materialele din care sunt confectionate brele optice, de exemplu sticla, sunt materiale optic dispersive astfel nc t un puls luminos ce se propag ntr-un me a a diu dispersiv de indice de refractie n va avea o vitez de grup v = c0 /N cu a
dn N = n 0 d0 . Cum pulsul luminos este format dintr-un pachet de unde cu
o anumit compozitie spectral rezult o mpr stiere a acestuia deoarece ecare a a a a component spectral din puls va avea o vitez de grup proprie. L rgimea tema a a a poral a unui puls de l rgime spectral (nm) dup propagarea pe distanta L a a a a
80
este: = d L d LN = d0 v d0 c0
de unde r spunsul temporal al brei datorit dispersiei de material va : a a (2.54) unde: (2.55) D = 0 d2 n c0 d2 0 = | D | L
este coecientul de dispersie al materialului. Acest tip de dispersie se numeste dis persie de material. Dependenta coecientului de dispersie de lungimea de und D pentru o a sticl de siliciu este reprezentat n Figura 2.26. Se observ c la lungimi de und a a a a a
Figura 2.26 Coecientul de dispersie al sticlei de siliciu functie de lungimea de und. a mai mici dec t 1, 3m coecientul de dispersie are valori negative astfel nc t paa a chetele de und cu lungimi de und mai mari se propag mai repede dec t cele cu a a a a
81
lungimi de und mai mici. Astfel, pentru 0 = 0, 87m D 80ps/Km nm; a = pentru 0 = 1, 55m D +17ps/Km nm iar pentru 0 = 1, 312m D = = 0ps/Km nm1 . Exemplu: Pentru un coecient de dispersie D 80ps/Km nm corespunz tor unei lungimi de und 0 = 0, 87m, o surs cu l rgimea spectral a a a a a = 50nm (un LED, de exemplu) are o rat de mpr stiere ntr-o br monoa a a mod n lipsa altor surse de dispersie este: | D | = 45ns/Km. Un puls de lu min care se propag pe distanta L = 100Km n br se l rgeste temporal p n la a a a a a a = | D | L = 0, 5s. Dac pulsul provine de la o diod laser atunci = 2nm a a si pentru 0 = 1, 3m coecientul de dispersie este 1ps/Km nm rezult nd o rat a a de mpr stiere de doar 2ps/Km corespunz toare unei l rgiri de puls la 100Km de a a a 0,2ns. Dispersia ghidului de und a S-a constatat c vitezele de grup pentru diferite moduri de propagare n a brele optice depind de lungimea de und chiar dac dispersia de material este a a neglijabil . Aceast dependenta este cunoscut ca dispersia ghidului de und si a a a a se datoreaz dependentei distributiei de c mp n bra optic de raportul dintre a a a raza miezului brei si lungimea de und ( a/0 ). Dac acest raport este modi a a cat, prin schimbarea lungimii de und 0 , se modic raportul dintre puterile a a optice din miez si nvelis duc nd la modicarea vitezei de grup a modului res a pectiv de propagare. Dispersia ghidului de und este mai accentuat n brele a a optice monomod, n care nu se manifest dispersia modal si la lungimi de und a a a pentru care dispersia de material este mic . a Asa cum am stabilit n acest capitol, viteza de grup v =
d d
si constanta
de propagare sunt m rimi determinate de ecuatia caracteristic dat de paraa a a metrul V = 2 ( a/0 ) N A = ( a N A/c0 ). In absenta dispersiei de material
1 S-a
constatat c pentru 0 = 1, 312m d o valoare foarte mic dar nu 0 pentru l rgirea a a a a
pulsului atunci c nd se calculeaz mult mai precis . a a
82
(c nd N A este independent de omega), V este direct proportional cu astfel a a nc t: a (2.56) 1 d d dV a N A d = = = v d dV d c0 dV
L rgirea pulsului asociat cu l rgirea spectral a sursei este dat de timpul a a a a a de propagare L/v prin bra de lungime L: (2.57) unde: (2.58) Dw = d d0 1 v = d L = | Dw | L d0 v
d 0 d
1 v
este coecientul de dispersie n ghidul de und . Substituind (2.56) n (2.58) se a obtine: (2.59) Dw = 1 2c0 V2 d2 dV 2
In concluzie: viteza de grup este invers proportional cu d/dV si coecientul a de dispersie n ghidul de und este proportional cu V 2 d2 /dV 2 . Dependenta a lui de parametrul V al brei optice este reprezentat n Figura 1.4 pentru moa dul fundamental LP01 . Cum variaz neliniar cu V, dispersia ghidului de und a a reprezentat prin coecientul Dw este o functie de V si de aici de lungimea de a und . Dependenta dispersiei Dw de lungimea de und 0 poate controlat a a a prin modicarea razei miezului sau a gradientului indicelui de refractie n br . a Dispersia de material combinat cu dispersia de ghid de und a a Efectele combinate ale dispersiei de material si de ghid de und (numit de a a aici nainte dispersie cromatic ) poate determinat prin includerea dependentei a a de lungimea de und a indicilor de refractie n1 si n2 si de aici pentru N A atunci a c nd se determin d/d din ecuatia caracteristic . Desi, n general, dispersia de a a a
83
ghid de und este mai slab dec t dispersia de material aceasta duce la deplasaa a a rea lungimii de und pentru care dispersia total cromatic este minim . a a a a Cum dispersia cromatic limiteaz performantele brelor monomod, bre a a mai avansate pot reduce acest efect utiliz nd miezuri cu gradient de indice de a refractie selectate astfel nc t lungimea de und pentru care dispersia ghidului a a de und compenseaz dispersia materialului. Fibre cu dispersie deplasat au fost a a a realizate cu succes prin utilizarea unui miez cu indice de refractie ce variaz n a trepte av nd o raz redus ca n Figura 2.27. Aceast tehnic poate utilizat a a a a a a
Figura 2.27 Prole de indici de refractie i dependenta de lungimea de und a coecientului de s a dispersie de material (linie plin) i a dispersiei de ghid de und (linie a s a ntrerupt) pentru a (a) bre cu dispersie deplasat i (b) bre cu dispersie plat. as a pentru modicarea lungimii de und pentru care dispersia cromatic nu se mai a a manifest de la 1, 3m p n la 1, 55m unde bra optic are atenuarea ce mai a a a a mic . Mai facem observatia c si procesul de realizare a brelor optice cu graa a dient de indice de refractie introduce pierderi datorit substantelor dopante. Au a
84
fost realizate si alte prole de bre optice cu gradient de indice de refractie pen tru care dispersia cromatic este nul la 2 lungimi de und si este redus pentru a a a a o lungime de und situat ntre cele dou valori. Aceste bre optice sunt numite a a a bre cu dispersie plat si au fost realizate prin utilizarea a 4 straturi cu gradient de a indice de refractie (v. Figura 2.27b). Dispersia de material combinat cu dispersia modal a a Efectul dispersiei de material asupra l rgirii pulsului n brele multimod poate a determinat prin rezolvarea ecuatiei de dispersie pentru constantele de propa gare q si determinarea vitezelor de grup a modurilor vq =
d q d
cu indicii
de refractie n1 si n2 exprimati functie de pulsatia . De exemplu, pentru o br a optic cu gradient de indice de refractie multimod constantele de propagare sunt a date de relatiile (2.39) si (2.43). Desi n1 si n2 depinde de se poate presupune c a raportul = si se obtine: (2.60) unde: N1 = dn d (n1 ) = n1 0 1 d d0 c0 p2 vq 1 = N1 p+2 q M
p p +2
n1 n2 n1
este aproximativ independent de . Utiliz nd aceast aproxia a
mare se evalueaz vq prin derivarea constantei de propagare functie de pulsatie a
este indicele de de refractie de grup a materialului din care este realizat miezul brei. Cu aceast aproximare expresia (2.45) r m ne aceeasi numai c indicele de a a a a refractie n1 este nlocuit cu indicele de refractie de grup N1 . pentru o br cu salt a de indice de refractie ( p ) vitezele de grup a modurilor variaz de la c0 /N1 a p n la c0 (1 )/N1 astfel nc t timpul de r spuns este: a a a a (2.61) = L c/N1 2
85
Observatie: Dac n ecuatiile (2.39) si (2.43) n1 si depind de lungimea de a und atunci: a (2.62) unde: ps = 1 Dispersia neliniar a Atunci c nd intensitatea luminoas a radiatiei ce se propag prin bra optic a a a a este foarte mare, indicele de refractie al miezului brei depinde de valoarea in tensit ii datorit unor efecte optice neliniare. Acest efect produce asa-numita at a dispersie neliniar a brei optice. Componentele undei cu intensitate mai mare dea termin o deplasare de faz diferit fata de celelalte componente ale pulsului de a a a lumin astfel nc t frecventa de oscilatie este modicat . Acest lucru determin o a a a a alterare a pulsului care, n anumite conditii, poate compensa dispersia de mate rial si pulsul se poate propaga f r modicarea formei (sub forma unei unde de aa tip soliton). n1 d N1 d c0 p 2 ps vq 1 = N1 p+2 q M
p p +2
Propagarea pulsului de energie luminoas a

Asa cum am discutat si n paragrafele anterioare, propagarea pulsului de energie luminoas prin brele optice depinde de atenuare si de tipul de dispersie a din br . a
Un puls optic cu puterea 0 1 p(t/0 ) si durat 0 , (unde p(t) este puterea pe a
unitate de timp si arie) este transmis printr-o br multimod de lungime L. Pu a terea optic receptionat la cap tul brei este: a a a (2.63) P(t)
q =1
exp(0, 23q L)q1 p
t q q
86
unde M este num rul de moduri; q se refer la modul q, q este coecientul de a a atenuare (dB/Km); q = L/vq este timpul de tranzit; vq este viteza de grup; q > 0 este l rgimea pulsului asociat modului q. La scrierea relatiei de mai sus a s-a presupus c puterea optic incident este distribuit n mod egal pe cele M a a a a moduri de propagare ale brei. S-a presupus deasemenea c forma pulsului p(t) a nu este alterat ci doar l rgit cu q si nt rziat cu q ca rezultat al propag rii a a a a a a (altfel spus, un puls initial gaussian este l rgit tot la o form gaussian ). a a a Pulsul receptionat este compus din M pulsuri de l rgime q centrat pe timpul a q (Figura 2.28). Pulsul compus are o l rgime ce reprezint r spunsul temporal a a a
Figura 2.28 Rspunsul unei bre optice multimod la un singur puls. a global al brei. In ceea ce priveste dispersia global pentru brele multimod se pot identica a 2 tipuri de dispersie: dispersia intermodal si dispersia intramodal . a a Dispersia intermodal , sau simplu dispersia modal , este distorsiunea datoa a rat diferentei de timp de propagare q pentru diverse moduri (este dat de a a semidiferenta dintre nt rzierea maxim si cea minim ): 2 (max min ). Disper a a a 1 sia de material afecteaz dispersia modal datorit faptului c se modic timpii a a a a a de propagare. Dispersia modal este direct proportional cu lungimea brei opa a tice L cu exceptia brelor lungi n care domin cuplajul modurilor si dispersia a modal este proportional cu L. a a
87
Dispersia intramodal este dat de l rgirea pulsurilor asociate cu moduri india a a viduale si este produs de o combinatie de fenomene: dispersia de material si a dispersia de ghid de und rezult nd din l rgimea nit a pulsului optic initial: a a a a (2.64)
2 2 q 0 + ( Dq L)2
unde Dq este coecientul de dispersie combinat ntre dispersia de material si de ghid de und pentru modul q. Pentru o l rgire de puls initial foarte scurt 0 a a a a 0, relatia de mai sus devine: (2.65) q Dq L
In Figura 2.29 este reprezentat schematic modul n care se propag un puls a a de energie luminoas n diferite tipuri de bre optice. In brele optice multimod a cu salt de indice de refractie dispersia modal este de obicei mult mai mare dec t a a dispersia de material sau de ghid de und . Fibrele optice multimod cu gradient a de indice de refractie reduc dispersia intermodal care ajunge s e compara a a bil cu dispersia de material sau de ghid de und . Fibrele optice monomod au a a avantajul c nu prezint dispersie intermodal astfel nc t propagarea pulsului a a a a luminos este limitat doar de dispersia de material si de ghid de und . Dispersia a a cea mai mic este obtinut n bra monomod pentru care se combin dispersia a a a de material si ghid astfel nc t se anuleaz reciproc. a a
88
Figura 2.29 Propagarea unui puls prin diferite tipuri de bre optice.
C APITOLUL 3
Utilizarea brelor optice comunicatii n

Cuprins
3.1 3.2 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Componentele liniilor de transmisie . . . . . . . . . . . . . . . . Fibre optice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Surse optice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Detectori si receptori optici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sisteme de bre optice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.3 Modularea, multiplexarea si cuplajul semnalelor . . . . . . . . . Modularea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Multiplexare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cuplori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 90 90 93 95 95 97 98 101 105
3.1 Introducere
Ast zi, transmiterea de informatii n toat lumea se realizeaz n principal a a a prin utilizarea undelor electromagnetice din diverse domenii spectrale. Astfel, undele radio si microundele sunt utilizate pentru transmiterea informatiilor n spatiul liber si lumina este utilizat pentru transmiterea informatiilor av nd ca a a suport de propagare brele optice. 89
90
CAPITOLUL 3. UTILIZAREA FIBRELOR OPTICE IN COMUNICAT II
Un sistem de comunicatii prin bre optice cuprinde 3 elemente de baz : o a surs de lumin , bre optice f r pierderi mari si cu valori mici ale dispersiei a a aa si un fotodetector. Pe l ng aceste elemente de baz un sistem de transmisie a a a a informatiei prin bra optic mai poate contine accesorii optice cum ar : co a nectori optici, cuplori, comutatori, dispozitive de multiplexare sau de mbinare pentru brele optice. In acest capitol vor analizate rolul ec rei componente n parte dar si princia piile de realizare a comunic rii la distanta prin transmisii analogice sau digitale. a
3.2 Componentele liniilor de transmisie

Fibre optice
Fibrele optice au fost studiate pe larg n capitolul 2 unde au fost introduse c teva m rimi caracteristice brelor optice: diferenta relativ de indici de refractie a a a , apertura numeric N A, parametrul brei V, constante de propagare lm , via teza de grup vlm , relatia de dispersie, etc. Fibre optice cu salt de indice de refractie Vom urm ri modul n care se transmite un puls ntr-o br optic de lungime a a a L (Figura 3.1). In cazul brelor optice cu salt de indice viteza de grup minim a este vmin c1 (1 ) = c1 (n2 /n1) si viteza de grup maxim este vmax a c1 = c0 /n1 . Impr stierea unui impuls dup parcurgerea unei distante L printr-o astfel a a de br optic este descris de o m rime de tipul abaterii p tratice medii n timp: a a a a a 2 = L/c1 (1 ) L/c1 (3.1)
( L/c1 ). De aici:
L 2c1
M rimea se mai numeste si r spuns temporal al brei optice multimod cu salt a a de indice de refractie. Se observ c l imea pulsului este direct proportional cu a a at a
3.2. COMPONENTELE LINIILOR DE TRANSMISIE
91
Figura 3.1 Comparatia fenomenului de dispersie modal pentru: (a) bra multimod cu salt de indice a de refractie; (b) bra cu gradient de indice de refractie i (c) bra monomod s
diferenta relativ a indicilor de refractie . Acest efect de l rgire a pulsurilor de a a lumin transmise printr-o br optic multimod se numeste dispersie modal . a a a a
Fibre cu gradient de indice de refractie Intr-o br optic cu gradient de indice de refractie (Figura 3.1b) traiectoriile a a razelor de lumin ghidate nu mai sunt drepte ci curbe cu pasul mai mic dec t a a n cazul brelor cu salt de indice e refractie. Razele axiale parcurg cel mai scurt drum cu cea mai mic vitez de faz (parcurg regiunea cu cel mai mare indice a a a de refractie) iar razele oblice parcurg distante mai lungi dar cu viteze de faz mai a
92
mari astfel nc t eventualele nt rzieri ntre dou raze sunt minime. Din acest a a a motiv cea mai mare diferenta ntre vitezele de grup pentru diverse moduri de propagare este mult mai mic dec t n cazul brelor optice cu salt de indice de a a refractie. Dac bra optic are un gradient de indice de refractie optim (cu prol paa a rabolic) atunci toate modurile au aproximativ aceeasi vitez de grup. Pentru o a br optic cu parametru V mare num rul de moduri ce se pot propaga va a a a M = V 2 /4 aproximativ jum tate din num rul de moduri pentru o br cu salt a a a de indice de refractie cu acelasi V. Viteza de grup este cuprins atunci ntre c1 si a c1 (1 2 /2) astfel nc t r spunsul brei la pulsul de lumin va : a a a (3.2) L 2 4c1
ind mai mic cu un factor /2 fata de bra optic echivalent cu salt. Aceast a a a reducere nu se reg seste si n practic n totalitate datorit dicult ii de a realiza a a a at un prol de indice de refractie perfect parabolic.
Fibre optice monomod Fibrele optice monomod au fost studiate pe larg si n capitolul precedent si sunt bre cu raz si apertur numeric mici astfel nc t V < 2, 405 (cea mai mic a a a a a r d cin a functiei Bessel J0 ). Prin astfel de bre optice se poate propaga f r piera a a aa dere de energie doar un singur mod. Se elimin astfel mpr stierea modal dar nu a a a se poate elimina mpr stierea dat de dispersia cromatic datorat dispersiei ma a a a a terialului din care este realizat bra optic (variatia indicelui de refractie n1 cu a a lungimea de und a radiatiei utilizate) si datorit l rgimii spectrale a radiatiilor a a a optice folosite (radiatia utilizat nu este perfect monocromatic si are o l rgime a a a nit ). a R spunsul brei optice monomod la un puls de lumin este determinat de a a l rgimea spectral a radiatiei optice la intrarea n br si de coecientul de a a a
93
dispersie al miezului brei D: (3.3) = | D | L
Surse optice
Sursele optice utilizate n transmiterea informatiilor prin brele optice depind de natura aplicatiei (la distanta lung , n retelele locale, etc.). Principalii para a metri care trebuiesc urm riti pentru realizarea surselor optice sunt: a Puterea: sursele trebuie s e sucient de puternice pentru ca dup parcura a gerea distantelor mari prin bra optic s se obtin un semnal detectabil si a a a sucient de curat (c t mai putin afectat de zgomot) a Viteza: trebuie ca sursa de lumin s poat modulat cu o rat mare; a a a a a L rgimea spectral : Sursa trebuie s aib o l rgime spectral c t mai mic a a a a a a a a pentru ca efectele de dispersie cromatic din br s e minime. a a a Zgomotul: Sursa trebuie s nu e supus unor uctuatii aleatoare n special a a atunci c nd se doreste realizarea unui sistem de comunicatii coerente. a Alte calit ti: sursele trebuie s e compacte, rezistente la schimb ri ale conditiilor a a a de lucru (temperatur , umezeal , presiune, etc.), ieftine si cu timp de viata a a c t mai mare. a De obicei drept surse de lumin se utilizeaz at t diodele electro-luminiscente a a a (LED-uri) c t si diodele laser. a Diodele laser au avantajul c au o putere mai mare (zeci de mW), au viteze mai a mari (n domeniul GHz) si o l rgime spectral mai mic . Totusi, ele sunt sensibile a a a la variatii de temperatur . Diodele laser multimod sufer si de o repartitionare a a a zgomotului, adic o distribuire aleatorie a puterii laser pe moduri ce conduce a la o uctuatie aleatorie a intensit ii si deformarea pulsurilor transmise. Diodele at laser mai sufer si de un fenomen de modicare rapid a maximului frecventei a a transmise atunci c nd puterea optic este modulat (fenomenul se mai numeste a a a si tril laser1 ind asem n tor cu modicarea rapid a frecventei n cazul unui a a a
1 din
engl. chirping
94
ciripit de pas re.). a Diodele LED sunt realizate n dou structuri de baz : cu emisie de suprafata a a sau cu emisie de margine. LED-urile cu emisie la suprafata sunt mai abile, mai ieftine si mai simple dar au o l rgime spectral mare (mai mult de 100nm n banda a a de 1.3 p n la 1.6m). Atunci c nd opereaz la putere maxim se pot realiza a a a a a modul ri n frecventa de p n la 100Mb/s dar se pot obtine si viteze mai mari a a a (de p n la 500Mb/s) dac se reduce puterea. Diodele cu emisie de margine sunt a a a asem n toare diodelor laser (la care se nl tur cavitatea rezonant ) si produc a a a a a mai mult putere si o l rgime spectral mai mic n dauna cresterii complexit ii a a a a at si costurilor. Surse de 0.87m In acest caz se utilizeaz LED-uri AlGaAs sau AlGaAs/GaAs (cu emisie de a suprafata) dar si diode laser. Surse de 1.3 i 1.65m s In aceast band emit LED-uri InGaAsP cu puteri si viteze moderate sau hetea a rostructuri InGaAsP/InP n sistemele monomod. Necesitatea unei l imi spec at trale mici nu trebuie ndeplinit strict deoarece la 1.3m dispersia materialului a este minim dar este crucial la 1.55m datorit dispersiei mari. Tehnologia prin a a a care se poate realiza cavit i laser cu feedback distribuit (DFB) si reector Bragg at (DBR) permite obtinerea unor l rgimi spectrale de 5 100MHz la c iva mW si a at rate de modulare mai mari de 20GHz. Acesti laseri sunt probabil cei mai utilizati. Surse de lumin cu lungimi de und mai mari a a Se mai lucreaz n banda 2 4m si bre cu pierderi foarte mici. Se utilizeaz a a diode laser InGaAsSb/AlGaAsSb cu 0 = 2, 27m la T = 300K si puteri de aproximativ 2W.
95
Detectori i receptori optici s

Sunt utilizati, de regul dou tipuri de detectori: fotodioda p i n si foto a a dioda n avalansa (APD). Fotodioda APD are avantajul unei amplic ri naintea a amplic rii din circuitul electronic reduc nd zgomotul din circuit. Totusi, mea a canismul de amplicare introduce un zgomot ce duce la reducerea benzii de receptie. Mai mult, fotodiodele APD necesit alimentarea cu nalt tensiune si a a sunt sensibile la variatii de temperatur . a Detectori la 0.87m Sunt utilizate fotodiodele p i n si APD. De regul fotodiodele APD cu a silicon sunt mai sensibile cu 10-15dB fata de celelalte fotodiode. Detectori la 1.3 i 1.55m s Fotodiodele cu silicon nu pot utilizate n acest domeniu datorit faptului a c diferenta dintre nivelele energetice ntr-o astfel de diod este mai mare dec t a a a energia fotonilor. Se vor utiliza fotodiode p i n cu Ge si InGaAs datorit a stabilit ii lor termice si zgomotului relativ mic. at S-au realizat fotodiode APD cu zgomot mic ce permit benzi de amplicare mult mai largi, de exemplu fotodioda SAGM (separ absorbtia de determinarea a nivelului si de multiplicare) Figura 3.2 La lungimi de und mai mari se utilizeaz fotodiode fabricate din materiale a a din grupele II-VI (de exemplu: HgCdTe) sau din grupele IV-VI (exemplu: PbSnTe)
Sisteme de bre optice

Sistemele de comunicatii cu bre optice poate realizat, n principiu, uti liz nd oricare din cele 3 tipuri de bre optice (cu salt de indice de refractie, cu a gradient de indice de refractie si bre monomod), oricare din sursele de lumin a
96
Figura 3.2 Structura unei fotodiode avalan de tip SAGM n sa prezentate sau oricare din detectorii de tip fotodiode. Totusi, s-au creat c teva a standarde de sistem: Sistem 1: Fibre multimod la 0.87m corespunde tehnologiei anilor 1970 cu bre cu salt sau cu gradient de indice de refractie. Sursa de lumin este LED a sau laser iar detectorii utilizati sunt de tip p i n sau APD. Performantele acestui sistem sunt limitate de atenuarea mare a brelor si de dispersia mo dal . a Sistem 2: Fibre monomod la 1.3m Este un sistem n care dispersia de material este minim . Se utilizeaz surse LED sau laser si ambele tipuri de detectori. a a Performanta sistemului este determinat de atenuarea brei. a Sistem 3: Fibre monomod la 1.55m La aceast lungime de und bra are a a atenuare minim si performantele sistemului vor determinate doar de a dispersia materialului. Aceast dispersie se poate reduce atunci c nd se a a utilizeaz laseri ce emit un domeniu ngust de frecvente (InGaAsP) a Toate aceste sisteme de transmisie a informatiei prin br optic sunt cunoscute a a si sub denumirea de cele 3 generatii de sisteme de comunicatii optice.
3.3. MODULAREA, MULTIPLEXAREA SI CUPLAJUL SEMNALELOR
97
Marea majoritate a sistemelor utilizate ast zi sunt de generatia a III-a. De a exemplu, cablul transatlantic AT&T TAT-9 (pus n functiune n 1991) utilizeaz a bre monomod la 1.55m cu laseri DBF InGaAsP, informatia este transmis la o a vitez de 560Mb/s pe ecare pereche de bre; aproximativ 80000 de comunicatii a voce simultane sunt transmise 6000Km ntre SUA si Canada p n n Marea Bri a a tanie, Franta si Spania. Un alt sistem interesant n comunicatiile optice sunt sistemele de transmisie cu solitoni. Solitonii sunt pulsuri optice foarte scurte 1 50ps care se pot propaga pe distante mari n brele optice f r schimbarea formei de puls ca si cum mediul aa de propagare este total nedispersiv. In astfel de sisteme se utilizeaz bre optice a dopate cu Er pentru a compensa eventualele pierderi prin absorbtie. Prototipul unui astfel de sistem poate transmite Gb/s la 12000Km distanta f r amplicare a a intermediar . a Toate sistemele descrise mai sus utilizeaz detectia direct , n care semnalul a a luminos este detectat direct de fotodetector. Sistemele din generatia a IV-a utili zeaz detectia coerent n care pe detector mai ajunge si un semnal de referinta dat a a de o surs local de lumin . a a a
3.3 Modularea, multiplexarea i cuplajul semnalelor s

Un sistem de comunicatii (Figura 3.3) realizeaz o leg tur ntre dou puncte a a a a n care o variabil zic este modulat ntr-un punct si observat n alt punct. In a a a a comunicatiile optice aceast variabil poate intensitatea optic , amplitudinea a a a c mpului electric, frecventa, faza sau polarizarea. Pentru a transmite mai mult de a un mesaj pe aceeasi leg tur acesta trebuie marcat cu un anume atribut zic astfel a a nc t s poat recunoscut de c tre receptor. Acest proces poart denumirea de a a a a a multiplexare. O retea de comunicatii este format din mai multe leg turi ntre a a diferiti receptori si transmitatori. Din acest motiv mesajele transmise ntre diferite puncte din retea sunt transmise prin sisteme ce realizeaz cuplajul sau comutarea a
98
Figura 3.3 Sistem de comunicatii cu bre optice. semnalelor c tre destinatar. a
Modularea
Comunicatiile optice se pot clasica dup modul de modulare a mesajului: a Modularea c mpului C mpul optic are o frecventa foarte mare (2 1014 Hz la 0 = a a 1, 5m). Se poate modula amplitudinea (AM), frecventa (FM) sau faza (PM) c mpului electromagnetic (Figura 3.4) Datorit frecventei mai ai c mpului a a a
Figura 3.4 Diferite tipuri de modulare a cmpului electromagnetic a electromagnetic optic banda spectral de transmisie a informatiei este mare a si, n principiu, se poate transmite o cantitate mare de informatii.
99
Modularea intensit tii Intensitatea optic (sau puterea) poate variat cona a a form unei reguli de modulare (de exemplu: directa proportionalitate Fi gura 3.5 Oscilatiile c mpului optic de 1014 p n la 1016 Hz nu sunt legate a a a
Figura 3.5 Modularea intensitate n
de modulare; doar puterea este variat la transmitator si detectat la recepa a tor. Totusi, lungimea de und a luminii poate utilizat pentru marcarea a a diferitelor mesaje pentru multiplexare. Desi modularea c mpului optic este asem n toare cu cea realizat n cazul unde a a a a lor radio sau microundelor, este greu de realizat deoarece: necesit o surs cu amplitudine, frecventa si faz stabile f r uctuatii. O a a a aa astfel de surs este un laser cu o coerenta mare. a modularea direct a fazei sau frecventei laserului este dicil de realizat ind a necesar un modulator care ar utiliza de exemplu un efect electro-optic; datorit utiliz rii unei surse cu grad mare de coerenta, brele multimod a a vor induce un zgomot modal si vor trebui nlocuite aceste bre cu bre monomod. dac nu se foloseste o br care mentine polarizarea va trebui monitorizat a a a si controlat polarizarea undei; a
100
receptorul trebuie s e capabil s m soare amplitudinea si faza c mpului a a a a optic. Acest lucru necesit utilizarea unui sistem de detectie de tip heteroa din . a Marea majoritate a sistemelor de comunicatii optice comerciale folosesc mo dularea n intensitate. Puterea sursei este modulat prin varierea curentului in a jectat n LED sau n dioda laser. Fibra poate monomod sau multimod iar recep torul m soar direct puterea. a a Dup ce s-a ales variabila de modulare se poate utiliza oricare din formaa tele de modulare (analog, puls sau digital). De exemplu: modularea n cod puls (PCM), semnalul analog este esantionat periodic si esantioanele sunt cuanticate ntr-un num r nit de nivele n cod binar sub forma unei secvente de biti 1 si a 0 prin pulsuri transmise n intervalul de timp ntre dou esantioane (Figura 3.6) a
Figura 3.6 Codul de modulare puls (PCM). n
101
Dac se adopt modularea intensit ii ecare bit este reprezentat prin prezenta a a at sau absenta pulsului de lumin . Acest tip de modulare se numeste cod pornit a oprit (OOK). Pentru modularea n frecventa sau n faz bitii sunt dati de dou a a valori ale frecventei sau a fazei (modul ri de tip deplasare n frecventa (FSK) sau a deplasare n faz (PSK) Figura 3.7). a
Multiplexare
Prin multiplexare se pot transmite si receptiona mai multe semnale utiliz nd a aceeasi br (Figura 3.8). Acest lucru se poate obtine prin marcarea ec rui sem a a nal cu o etichet ce poate recunoscut de receptor. Se utilizeaz dou standarde a a a a de multiplexare: multiplexare prin divizarea frecventei (FDM) si multiplexarea prin divizarea timpului (TDM). In FDM, undele purt toare au frecvente diferite a si sunt modulate de diferite semnale. La receptor semnalele sunt identicate prin utilizarea unor ltre acordate pe frecventele undelor purt toare. In TDM, se mar a cheaz diferite intervale de timp corespunz toare esantioanelor corespunz toare a a a diferitelor semnale. Receptorul caut ecare semnal la timpul marcat. a In sistemele de comunicatii optice bazate pe modularea intensit ii, se poate at realiza FDM prin utilizarea undelor sub purt toare cu diferite frecvente. Undele a subpurt toare sunt identicate de receptor prin utilizarea unor ltre electronice a sensibile la aceste frecvente (v. Figura 3.9). Este posibil ca pentru etichetele din multiplexarea FDM s se utilizeze chiar valorile frecventelor radiatiei purt toare. a a Dac frecventele semnalelor purt toare au valori mult diferite ntre ele (diferente a a de sute GHz) multiplexarea este numit multiplexare prin divizarea lungimilor de a und (WDM). Un sistem WDM utilizeaz surse de lumin cu diferite lungimi de a a a und , ecare modulat de un anumit semnal. Undele modulate sunt amestea a cate n bra optic utiliz nd cuplorii optici. Demultiplexarea este realizat la a a a receptor prin utilizarea unui ltru optic (si nu electronic ca p n acum) care se a a par diferitele lungimi de und pe diferiti detectori. a a
102
Figura 3.7 Exemple de modulri binare: (a) OOK/IM; (b) FSK/IM; (c) FSK cu modularea a cmpului; (d) PSK cu modularea cmpului. a a
103
Figura 3.8 Transmisia informatiilor prin multiplexare.
Figura 3.9 Multiplexarea prin divizarea frecventei (FDM).
De exemplu:la 0 = 1.55m un interval ntre frecvente = 250GHz este echivalent cu un interval de lungimi de und || = (2 /c0 ) || = 2nm. Din a 0 acest motiv 10 canale ocup o band de 20nm. Deoarece frecventele undelor a a purt toare sunt mult diferite ecare canal poate modulat cu rate foarte mari a f r a se ajunge la suprapuneri. Totusi, din perspectiv optic , un domeniu specaa a a tral de 2nm este relativ ngust si sursele optice folosite trebuie s e si mai nguste a si frecvente foarte stabile n acest domeniu spectral. Demultiplexarea prin diviziunea lungimilor de und necesit utilizarea la a
104
trelor optice pentru separarea diferitelor lungimi de und . Filtrele se bazeaz a a pe absorbtia selectiv , transmisia sau reexia din ltrele interferentiale cu stra a turi subtiri. Intr-o br optic , prin reexia radiatiei la dou capete se obtine a a a un etalon Fabry-Perot care are propriet i de selectivitate si este un excelent lat tru optic. Alte ltre se bazeaz pe dispersia unghiular a unei retele de difractie a a (v. Figura 3.10) O alternativ pentru multiplexare si demultiplexare const n a a
Figura 3.10 Demultiplexoare cu ltre optice: (a) un strat cu gradient de indice de refractie transmite o singur lungime de und i reect alte lungimi de und; (b) ltru cu retea de difractie. a as a a
detectia tip heterodin . Un semnal optic multiplexat cu frecvente purt toare a a 1 , 2 , . . . este mixat cu o frecventa a unui oscilator local L si detectate. Fotocu rentul obtinut contine semn turile diferitelor frecvente purt toare la frecventele a a de b taie: f 1 = 1 L , f 2 = 2 L , . . .. Aceste frecvente sunt separate utiliz nd a a ltre electronice.
105
Cuplori
Un sistem de comunicatii optice mai contine cuplori si comutatori cu rol de a redirectiona semnalele luminoase c tre destinatiile corespunz toare. Comuta a a torii sunt cuplori c rora li se poate transmite comenzi externe pentru alegerea a modului de transmitere a semnalelor. In gurile urm toare sunt descrise c teva tipuri de cuplori. In cuplorul T, un a a
Figura 3.11 Exemple de cuplori: (a) cuplor T; (b) cuplor stea; (c) cuplor directional. semnal de intrare 1 este divizat n dou semnale de iesire 2 si 3 iar orice semnal de a intrare pe 2 sau 3 determin un singur semnal la iesirea 1. In cuplorul stea orice a semnal pe oricare din punctele de intrare ajunge la celelalte puncte de iesire. In cuplorul directional un semnal de intrare pe 1 sau 2 determin semnale de iesire 3 a si 4 si invers. Cuplorul directional poate functiona si ca un comutator ntre starea paralel (conexiuni 1-3 si 2-4) n starea ncrucisat (conexiuni 1-4 si 2-3). a a Un cuplor T este foarte util ntr-o conexiune duplex (v. Figura 3.12). Cuplorii sunt elemente esentiale n realizarea retelelor (v. Figura 3.13). Cuplorii optici se pot realiza prin utilizarea unor instrumente optice miniaturale: divizoare de fascicule, lentile, lame cu gradient de indici de refractie, prisme, ltre si retele de difractie compatibile cu dimensiunile mici ale fasciculelor optice. tehnologia aceasta poart numele de micro-optic . Dispozitivele integrate optice a a pot si ele utilizate pentru cuplori n sisteme cu ghiduri de und monomod (v. a Figura 3.14).
106
Figura 3.12 O comunicatie duplex necesit utilizarea a doi cuplori T. a
Figura 3.13 Exemple de retele de comunicatii care se utilizeaz cuplori: (a) cu magistral; (b) n a a n stea; (c) circular. a
107
Figura 3.14 (a) un cuplor T cu divizor de fascicul; (b) un cuplor stea cu bre combinate i cu o s lam de mixare; (c) Un cuplor directional; (d) un cuplor directional cu dispozitiv optic a integrat.
Bibliograe
[1] V. Diaconu and M P rvulescu. Transmisiuni prin bre optice. Editura militar , a a Bucuresti, 1994. [2] Sergiu Sisianu, Teodor Sisianu, and Oleg Lupan. Comunicatii prin bre optice. Editura Tehnica-Info, Chisin u, 2003. a [3] Keigo Iizuka. Elements of Photonics, volume II. John Wiley & Sons, Inc., New York, 2002. ISBN 0-471-22137-6. [4] Pierre Lecoy. Tlcommunications optiques. Hermes, Paris, 1992. ee [5] D. Mihalache and D. Mazilu. Ghiduri de und optice neliniare planare. Editura a Academiei Rom ne, Bucuresti, 1990. a [6] Valer Pop. Bazele Opticii. Editura universit ii Al.I. Cuza, Iasi, 1988. at [7] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991. [8] Yasuharu Suematsu and Ken-Ichi Iga. Transmissions sur bres optiques. Masson, Paris, 1984.
109

Transm Inform Fibre Optice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transm Inform Fibre Optice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRANSMITEREA INFORMATIILOR PRIN FIBRE OPTICE

Wavelength Division Multiplexing.

Avantajele transmisiei de informatii prin bre optice

Propagarea luminii ghiduri de und n a

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

1.2 Ghiduri de und cu oglinzi plane a

reexiei totale interne.

1.2. GHIDURI DE UNDA CU OGLINZI PLANE

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

1.2. GHIDURI DE UNDA CU OGLINZI PLANE

ADC ( D /2). Pentru calculul | AB| din

| AC | | AB| = | AC | (1 cos 2 ) = 2d sin

conditie este cunoscut si sub denumirea de conditia de self-consistenta. a

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

cu axa de propagare z si au vectorii de und cu urm toarele componente: a a

1.2. GHIDURI DE UNDA CU OGLINZI PLANE

Distributia intensitii cmpului electric interiorul ghidului de und at a n a

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

oglinda de sus: E Am exp( jk ym y j m z)

unde ml este simbolul lui Kroneker: (1.15)

1.2. GHIDURI DE UNDA CU OGLINZI PLANE

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

rezult M = 0 si ghidul de und nu poate suporta nici un a a

1.2. GHIDURI DE UNDA CU OGLINZI PLANE

Dac a (1.19) 1< 2d 2 [d, 2d]

si se obtine astfel relatia de dispersie: 2 = m c

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

Modurile transversal magnetic

cot m cos cot m sin

Este de remarcat faptul c : a

1.2. GHIDURI DE UNDA CU OGLINZI PLANE

atunci se poate aa si intensitatea c mpului magnetic a (1.28) Hx (y, z) = Ex

Propagarea cmpurilor multimod a

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

1.3. GHIDURI DE UNDA CU DIELECTRICI PLANI

1.3 Ghiduri de und cu dielectrici plani a

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

Distributia intensitii cmpului electric interiorul ghidului de und at a n a

care se propag sub unghiul < c cu axa a

si vectorul de und k(0, n1 k0 sin , n1 k0 cos ). Pen a

1.3. GHIDURI DE UNDA CU DIELECTRICI PLANI

dac m = 2k; a dac m = 2k 1; a

iar membrul drept al ecuatiei reprezint tan a

functie monoton descresc toare a

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

membrul stng membrul drept

solu ia ecua iei

Numrul maxim de moduri a

cu paranteze p trate [] s-a notat functia parte ntreag . a a

1.3. GHIDURI DE UNDA CU DIELECTRICI PLANI

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

are frecventa de t iere. Dac /2d > sin c sau a a

< 1 este permis doar un

1.3. GHIDURI DE UNDA CU DIELECTRICI PLANI

Distributiile cmpului electromagnetic a

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

Cum pentru modurile ghidate (corespunz toare reexiei totale) m > n2 k0 nc t a a

y > d/2 y < d/2

1.3. GHIDURI DE UNDA CU DIELECTRICI PLANI

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

1.3. GHIDURI DE UNDA CU DIELECTRICI PLANI

CAPITOLUL 1. PROPAGAREA LUMINII IN GHIDURI DE UND A

(m = 0) se propag cu viteza de grup cea mai apropiat de c1 . Modul cel mai a a

Substituind d/d = v g , k y /(/c1 ) = sin si k y / = tan si introduc nd para a metrii: (1.54) z = r r , =