Oamenii care au trăit pe teritoriul

ţării noastre acum peste 2- 3000 ani erau

numiţi geţi , de către greci şi daci de către
romani.
Ţara lor se numea Dacia.

Prima atestare documentară a geto-

dacilor în aceste ţinuturi are loc în anul 514
i.Hr. cu ocazia expediţiei regelui persan,
Darius, în Dobrogea.

Răspunde:
Prima atestare documentară datează
din secolul…..
 Dacii erau oameni voinici , purtau
părul retezat pe frunte şi lăsat în plete pe
umeri. Se îmbăcau cu cămăşi de pânză ,
lungi până la genunchi. Purtau iţari strânşi pe
picior. Iarna se îmbrăcau cu cojoace sau
sumane cu glugă. Se încălţau cu opinci.
Cei bogaţi îşi acopereau capul
cu căciuli rotunde; săracii umblau mai mult
cu capul descoperit.
Femeile îşi strângeau părul
într-un coc, la spate. Se îmbrobodeau adesea
cu marame, ţesute şi cusute frumos,î şi
împodobeau cămăşile cu cusături înflorate
, iar fustele le făceau lungi şi largi.
Mulţi ţărani români, mai ales cei de
la munte,îmbracă şi azi, cu mândrie,
straie asemănătoare cu ale strămoşilor noştri
daci.
Ocupaţiile de căpetenie ale dacilor erau
agricultura şi păstoritul. Cultivau grâul,
meiul, pomii fructiferi şi viţa de vie. Le
plăcea mult să crească albine. Vânau animale
sălbatice din păduri; cei de pe malul râurilor
se îndeletniceau şi cu pescuitul. Erau şi
meşteri iscusiţi. Scoteau fier din Munţii
Banatului, îşi făceau unelte şi arme. Din
argint şi din aur , scos din Munţii Apuseni ,
făceau brăţări, cercei, vase.
Având mare dragoste pentru tot ce
este frumos, împodobeau cu desene şi
crestături oalele din lut şi porţile caselor ,
armele , scuturile sau coifurile.
Dacii îşi făceau case din lemn sau
piatră.
Pe vârfuri de dealuri şi chiar în
munţi, înălţau cetăţi semeţe, întărite cu ziduri
groase de piatră.
 HERODOT ……..<<iată în ce chip se socot ei
ISTORIC ANTIC nemuritori: credinţa lor este că ei nu
mor, şi că cel care piere se duce la
Zalmoxis.Tot în al cincilea an aruncă
sorţii şi întotdeauna pe cel care cade
sortul îl trimit cu solie la Zalmoxis,
încredinţându-i toate nevoile lor.

…….Câţiva dintre ei,aşezându-se la

rând,tţn cu vârful în sus trei suliţe,iar
alţii,apucându-l de mâini şi de picioare
pe cel trimis la Zalmoxis îl leagană de
câteva ori şi apoi făcându-i vânt,îl
aruncă în sus peste suliţe.Dacă în
cadere,omul moare-zeul este binevoitor;
dacă u moare,atunci îl învinovatesc pe
sol şi trimit pe un altul.Tot ce au cerut îi
spun solului cât mai este în viaţă>>.

Herodot (485-425) –
”Istorii”
CETATEA DACICĂ DE LA CETATEA DACICĂ DE LA
COSTEŞTI BLIDARU
 STINDARDUL
GETO-DAC
Era alcătuit din
trei elemente simbolice:
şarpele, lupul şi lancea.
Lupul este
sinonim cu sălbăticia dar
mai ales cu dârzenia şi
nesupunerea. El este un
simbol pozitiv dacă ţinem
seama ca lupul poate vedea
noaptea; este un simbol al
luminii, solar, erou
războinic, strămoş mitic el
poate fi şi un simbol
pământean, amintind de
lupoaica lui Romulus şi
Remus.
DROMICHAITES
care după izvoarele istorice
este primul rege al dacilor,
cam cu 300 ani înainte de
Hristos. El îşi apăra ţara,
luptându-se cu un rege
macedonean pe nume
Lisimah.
...a fost o căpetenie puternică
(..)şi a reuşit să unească sub
conducerea sa toate triburile
daco-geţilor şi o parte a
teritoriilor locuite de vecini.

ÎN FAŢA PERICOLULUI TOT MAI
AMENINŢĂTOR, CELE MAI MULTE TRIBURI
DACICE S-AU UNIT DIN NOU, SPRE
SFÂRŞITUL SEC. I D.HR., FORMÂND UN
STAT PUTERNIC SUB CONDUCEREA LUI
DECEBAL.
“DECEBAL, FIUL LUI
SCORILO”
Fiu al lui Scorilo, Decebal
ocupă tronul Daciei într-un
moment de accentuare
rapidă a tendinţelor
expansioniste ale
Imperiului Roman, care-şi
stabilise frontiera pe linia
Dunării.
 ***Decebal era foarte
priceput în planurile de
razboi şi iscusit în înfaptuirea
lor, ştiind să aleagă prilejul de
a-l ataca pe duşman şi a se
retrage la timp. Dibaci în a
întinde curse, era un bun
luptator şi se pricepea să
folosească izbanda, dar şi să
iasă cu bine dintr-o
înfrângere. Din această
pricină multă vreme a fost un
duşman de temut pentru
romani.
Dio Cassius-istoric roman
 Råzboaiele dacilor cu romanii au
fost inevitabile.
În vara anului 101 legiunile
romane conduse de Traian trec Dunårea
pe un pod de vase şi înainteazå spre
Sarmizegetusa, capitala statului dac.
La intrarea în munţi, la Tapae, se
då o luptå sângeroaså în urma cåreia dacii
sunt înfrânţi.
Pacea încheiatå în anul 102
conţine condiţii dure pentru Decebal.
Acesta este obligat så dårâme zidurile de
apårare ale cetåţilor şi så cedeze Oltenia şi
Banatul .
Al doilea råzboi începe în anul
105 .
Abandonat de aliaţi, atacat prin
Banat, Valea Oltului şi Moldova, constrâns
continuu la defensivå, Decebal se retrage
în citadela din Munţii Oråştiei.
 Dupå cucerirea puternicelor
cetåţi care påzeau accesul spre
capitalå: Blidaru, Costeşti, Piatra
Roşie, Båniţa, Cåpâlna, Tilişca,
legiunile romane încep asediul
Sarmizegetusei.
Î n ciuda rezistenţei dace,din
cauza unei trådåri, conductele de
apå sunt tåiate iar cetatea este
cuceritå şi distruså din temelii.
Decebal, împreunå cu câteva
cåpetenii, reuşeşte så påråseascå
cetatea încercând så continue
rezistenţa împotriva romanilor în
interiorul ţårii. Este urmårit de
cavaleria romanå şi, în urma
unei trådåri, pentru a nu cådea
viu în mâinile duşmanului, se
sinucide.
 Regatul dac de la Burebista la Decebal

Istoria geto-dacilor

Geto-dacii reprezinta ramura nordica a tracilor, care traiau in spatiul carpato-

danubiano-pontic. Originea lor este indo-europeana, iar civilizatia lor se incadreaza
arheologic in epoca fierului. Ei sunt numiti “geti” in izvoarele grecesti iar in cele latine
“daci”, primul care foloseste acest termen fiind Caesar.
Prima atestare documentara a getilor ii apartine lui Herodot si dateaza dn anul 514
i.Hr. cu prilejul expeditiei lui Darius I.
Ei erau organizati in triburi sau uniuni tribale conduse un rege (sef militar) care avea drept
resedinta o cetate intarita numita “dava”. In societatea geto-daca au existat doua categorii
sociale: “comati” erau principalii producatori de bunuri (agricultori, mestesugari, comercianti)
si “tarabostes” ce reprezenta aristocratia tribala formata din conducatorii de triburi si preoti.
Sclavii erau in numar mic si erau folositi pentru munci casnice. Pe plan religios, geto-dacii
erau politeisti, religia lor fiind dominata de Zamolxis. Ei au contacte indelungate cu coloniile
grecesti de la Marea Neagra (Histria, Tomis si Callatis). Purtatori ai unei cilvilizatii
superioare, grecii influenteaza civilizatia geto-daca prin preluarea de catre geti a rotii
olarului,a unor tehnici metalurgice superioare si a monezii.

Statul dac in timpul lui Burebista

In secolele 1 i.Hr. si 1 d.Hr., societatea geto-dacica a cunoscut o perioada de apogeu.

Infloritoarea civilizatie a fierului -temei al unei economii prospere-, structurarea tot mai clara
a societatii,dezvoltarea asemanatoare a triburilor s-au reflectat in plan politic prin aparitia
statului dac. Statul dac a fost creat in anul 82 i.Hr. de catre Burebista, ajutat de Deceneu.
Mijloacele folosite de Burebista au fost diplomatice (unirea unor triburi) si militare (au loc
confruntari cu celtii, bastarnii si cetatile grecesti). Burebista duce o politica externa de
anvergura, cucerind si integrand teritorii intinse. Astfel, el realizeaza un regat intins ce avea ca
limite: in nord Carpatii Padurosi, in est Bugul, in sud Muntii Balcani si in vest confluenta
Moravei cu Dunarea. Pe plan intern, el duce o politica autoritara, impunand noi norme morale
si juridice. Statul dac in timpul lui Burebista este o monarhie militara. Centrul politic,
administrativ si religios al acestui stat este in muntii Orastiei unde construieste un sistem de
fortificatii format din cetatile Blidaru, Capalna, Piatra Rosie, Costesti care aveau rolul de a
apara capitala - Sarmisegetuza. Extinzandu-si dominatia pana la linia Dunarii, Imperiul roman
devine o amenintare pentru statul dac. Burebista se implica in razboiul civil din Imperiul
roman dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe cel din urma. Pompei pierde acest razboi, iar
Caesar pregateste o campanie impotriva dacilor. In anul 44 i.Hr. Burebista este asasinat si
statul se destrama.
Statul dac pana la Decebal
Dupa moartea lui Burebista, se pastreaza continuitatea statala doar in Muntii Orastiei.
Puterea este preluata de marele preot Deceneu. La conducerea statului din zona muntilor
Orastiei s-au aflat: Comosicus, Coryllos si Duras. Treptat, caracterul statului devine teocratic.
Profitand de faramitarea statala a dacilor, romanii integreaza in Imperiul roman Pannonia
(cursul mijlociu al Dunarii) si in 46 includ Dobrogea in Moesia. Datorita numeroaselor
incursiuni ale dacilor in Moesia, devin un pericol pentru romani.

Agravandu-se pericolul roman, Duras ii cedeaza tronul lui Diurpaneus (care isi va lua
supranumele de Decabal).

Moartea lui Burebista a provocat o adanca tulburare in tinuturile peste care stapanise.
Triburile de alt neam pe care le supuse in cursul campaniilor sale victorioase se grabesc sa-si
redobandeasca neatarnarea; cetatile grecesti inceteaza sa mai recunoasca autoritatea statului
dac. Stapanirea faurita cu sabia s-a destramat de indata ce sabia cazuse pentru totdeauna din
mana viteazului rege.

Framantarile nu aveau sa ocoleasca nici teritoriul Daciei propriu-zise. Nici chiar intre hotarele
ei statul lui Burebista nu se putuse bizui pe o trainica unitate economica. In diferitele parti ale
Daciei, nivelul de dezvoltare economica si sociala era diferit; spuneam doar mai sus ca marele
complex de fortificatii si asezari civile din Muntii Orastiei nu-si are pereche in toata Dacia, iar
unele regiuni (Moldova nordica, Maramuresul) erau de-a dreptul ramase in urma Transilvania
propiru-zisa sau campia Dunarii. Dar chiar si intre regiunile mai mult si mai unifrom
dezvoltate din punct de vedere social-economic (Transilvania, partea rasiriteana a Banatului,
Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova de miazazi) nu exista o veritabila si trainica unitate.
Nu se formase inca o piatra unica pentru intreaga Dacie, iar legaturile de schimb dintre
diferitele parti ale tarii nu aveau neaparta nevoie de un stat unic, puternic centralizat. Nu
trebuie uitate apoi interesele inguste ale unei parti din aristrocatia tribala geto-daca, tendintele
ei centrifuge. Separatismul acestor tarabostes fuses invins pentru o vreme de puterea lui
Burebista si de primejdia romana care impunea unirea. Dar acum Burebista fusese ucis, iar
moartea lui Cezar, starni la Roma noi si grave tulburari launtrice, indepartate, cel putin pentru
moment, pericolul unei expeditii impotriva geto-dacilor.

In aceste conditii nu e de mirare ca insusi teritoriul Daciei se imparte in mai multe formatiuni
politice: numarul lor, ne informeaza Strabo, era de patru indata dupa moarte lui Burebista, dar
ajunsese in curand la cinci.

Statul dac in timpul lui Decebal

Statul centralizat dac s-a aflat la apogeul puterii sale sub regele Decebal. Deși mai restrâns ca
arie geografică decât teritoriul stăpânit de regele Burebista (82-44 î.Hr.) - cuprinzând
Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul și sudul Moldovei, noul stat era mai puternic și mai
bine organizat. Limitele statului dac in timpul lui Burebista (82-44 î.Hr.) au fost: în nord,
Carpații Păduroși; în est, Pontul Euxin; în sud, munții Haemus (Munții Balcani); în vest,
Dunărea Mijlocie. Progresele înregistrate în acest timp de societatea dacică erau multiple și
importante: o populație numeroasă și grupată în jurul multor davae în care pulsa o vie
activitate economică, legături comerciale cu lumea greco-romană, o cultură înfloritoare cu
puternice elemente originale.

Regele Decebal a avut mai multe războaie cu romanii, care îi vor recunoaște abilitățile
militare și politice. La începutul secolului III, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui
Decebal, istoricul roman Dio Cassius făcea regelui dac următorul portret elogios:

Era foarte priceput în ale războiului și iscusit la faptă, știind să aleagă prilejul pentru a-l
ataca pe dușman și a se retrage la timp. Abil în a întinde curse, era viteaz în luptă, știind a se
folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere, pentru care lucruri el a
fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor.

Pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa Regia se poate citi textul: DECEBALVS PER
SCORILO. Unele interpretări îl consideră în limba dacă, posibilul sens fiind de Decebal fiul
lui Scorilo, altele în latină, traducerea fiind Decebal prin Scorilo.

Încă din primul an de domnie, din anul 87, Decebal este confruntat cu o situație dificilă. Roma
organizează prima campanie în inima Daciei. Împăratul Domițian, pentru a-l pedepsi pe
Decebal, trimite o armată comandată de prefectul Gărzii Pretoriene, Cornelius Fuscus, să
treacă Dunărea. Într-un defileu carpatic, Decebal atrage forțele romane într-o cursă.
Comandantul roman cade în luptă, iar Decebal duce în Munții Orăștiei prada de război:
prizonieri, trofee și stindardul legiunii a V-a. Marea bătălie are loc la Tapae.

La un an de la victorie, în 88, o armată romană condusă de Tettius Iulianus atacă din nou
regatul lui Decebal, pătrunzând în Dacia prin Banat. Decebal așteaptă în defilelul de la Tapae.
Confruntarea se încheie cu victoria romană. Deși înfrânt de romani, din cauza dificultăților
întâmpinate de armatele imperiale în Pannonia în lupta cu quazii și marcomanii, care-l
sprijiniseră pe regele dac, Decebal încheie o pace avantajoasă cu împăratul Domițian în anul
89. Decebal era numit client al Romei, iar regatul său, regat clientelar, primea meșteri
constructori, instructori militari etc.

În schimbul unor subvenții în bani și ingineri, Decebal se recunoaște rege clientelar al Romei
și continuă, în următorii 12 ani de pace, să-și consolideze puterea și statul. Procesul de
centralizare a statului dac este accelerat, armata este echipată și instruită. Se inițiază un vast
program de construcții civile și militare, îndeosebi în regiunea Munților Orăștie. Încearcă să
stabilească relații cu popoare și state inamice Romei.

Confruntările dintre daci și romani au reînceput în timpul împăratului Traian. La începutul

anului 101, armata romană, condusă chiar de împărat, după ambele pregătiri de aproape 3 ani,
a atacat Dacia cu 13-14 legiuni și alte unități auxiliare (în total c. 150.000 de soldați). La 25
martie 101 împăratul părăsește Roma, traversează Dunărea pe poduri de vase la Lederata
(Ramna) și Dierna (Orșova) pătrunzând în Dacia prin Banat. Dio Cassius menționează
episodul în care burii germanici cu aliații lor îi trimit lui Traian o ciupercă uriașă pe care era
scris un mesaj prin care romanii sunt sfătuiți pentru binele lor să se întoarcă la Roma. Are loc
bătălia de la Tapae, în vara anului 101, iar Decebal încearcă să oprească înaintarea romană.
Bătălia se încheie însă cu victoria romană.

În iarna și primăvara anului 102, Decebal este înfrânt la Nicopolis ad Istrum și în Dobrogea la
Adamclissi. În toamna anului 102, Decebal este silit să încheie o pace zdrobitoare pentru
Dacia: regele dac trebuia să dărâme zidurile cetăților, să cedeze o serie de teritorii și să
renunțe la orice independență în politica externă.
 Fișă de lucru

Geto-dacii

1. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

a. Geto-dacii făceau parte din neamul…………

b. Geto-dacii ocupau teritoriul de la nordul și sudul ……..

c. Herodot spunea că geto-dacii sunt ,,..........................................................................” dintre

traci.

d. La început dacii trăiau organizați în..................

e. Primul rege al dacilor, care a reușit să formeze statul Dacia a fost............

f. Principalele ocupaţii ale geto-dacilor erau:………..…………………….

g. Al doilea rege care reușește să reunifice Dacia a fost……………….

h. Cele mai imporatnte războaie duse de daci au fost cele contra…………….. în

anii………………… și……………………….. În urma celor două războaie Dacia
devine……………..

2. Completând rebusul următor veți afla pe verticală numele capitalei statului dac.

A.

1 A R A B S T E S
2. D E C E B A L
3. T R I B U R I
4. R O M A N A
5. T R A C I
6. Z A M O L X E
7. H E R O D O T
8. G E Ț I
9. P L E T E
10. P O L I T E I S T Ă
11. L U P
12. B U R E B I S T A
13. D A C I A
B

1. Nume purtat de nobil dac. 7. Părintele istoriei

2. Al doilea rege care reface unificarea Daciei. 8. Grecii îi numau pe daci....

3. La început dacii erau organizați în...... 9. Oamenii de rînd purtau părul în...

4. În 106 e.n. Dacia devine provincie....... 10. religia dacilor era.....

5. Dacii făceau parte din neamul..... 11. Stindardul dac avea forma unui cap de....

6. Zeul suprem al dacilor 12. Primul rege al dacilor.

13. Statul în care locuiau dacii se numea...