Capitolul III.

Metodologia cercetării: cercetare aplicată privind valorificarea basmului

ȋn dezvoltarea comnicării orale

Cercetarea de bază care implică noi metode teoretice și noi teorii utile pe termen
mediu și lung. Cercetările se desfășoară în condiții stricte speciale, pe care le putem numi
laborator. Resursele umane implicate în cercetare nu vizează utilitatea imediată, ci utilitatea
pe termen mediu și lung a teoriei propuse, a cărei principală calitate este o extindere largă a
bagajului de cunoștințe al domeniului studiat. Acest tip de cercetare abordează problemele
din lumea reală folosind remedii care pot cuantifica imediat rezultatele.

Literatura de specialitate propune cel puțin două abordări pentru a clasifica tipurile de
studii care se diferențiază unele de altele prin criterii taxonomice.

Există o modalitate de diferențiere între practicieni (profesori, educatori etc.) în aceste

tipuri de cercetare educațională. Ei desfășoară cercetări la nivelul unei singure categorii - o
acțiune delimitată spațial - prin rolurile lor de cercetători, dar și de beneficiari ai propriilor
metode de cercetare. Întrebările direcționate necesită cercetări riguroase, pe termen foarte
scurt, cu rezultate sub formă de strategii care pot fi aplicate imediat. Cercetarea-acțiune se
numește cercetare-acțiune deoarece combină cercetarea practică pe o perioadă scurtă de timp,
reprezentând acțiuni de rezolvare a unei situații problematice și, într-o oarecare măsură,
cuantificând rezultatele obținute.

Cercetarea își propune să ia decizii riguroase și informate cu privire la procesul de

planificare a intervenției educaționale. Rezultatele studiului de evaluare vor indica dacă
programul va continua sau va fi întrerupt sau dacă și ce modificări pot apărea.

Cercetarea cantitativă este primul pas în cercetarea generală și presupune „colectarea

unor cantități mari de date (adesea numerice) prin aplicarea unor instrumente precum
chestionare și teste”. Această metodă de cercetare își propune să confirme sau să infirme
„noile ipoteze sau teorii propuse anterior”. "Cercetarea cantitativă implică de obicei aplicarea
de eșantioane la scară medie și mare, ale căror rezultate evidențiază comportamentul uman
general în situații specifice. Cantitatea de informații adunate este materia primă pentru
următorul tip de cercetare, numită cercetare calitativă."
 Pentru că basmele îi fac pe copii familiarizați cu structura limbajului, formele
gramaticale bogate, frumusețea și expresivitatea limbajului prin utilizarea cuvintelor și
imaginilor artistice, promovând astfel dezvoltarea limbajului și a gândirii. Vocabular pentru
povestirea cu preșcolari pentru a evidenția efectele benefice ale basmelor asupra creativității,
imaginației și formării personalității la elevii de școală elementară.

Tratând acest subiect, considerăm că eficiența basmelor pentru dezvoltarea

limbajului depinde nu numai de conținutul poveștii, ci și de modul de a atrage atenția
copilului, iar profesorul este un profesor firesc, blând. Măsura în care aspectele semantice ale
sunetului și compoziției cuvintelor noi sunt realizate prin intonație, gesturi, plasarea copilului
în contextul utilizării cuvintelor și expresiilor în vorbirea personală, recrearea conspirațiilor și
chiar a poveștilor întregi.
Obiectivele cercetării
o Stabilirea nivelului de pregătire a copiilor
o Îmbunătăţirea comunicării orale şi stimularea interesului în intelegerea basmelor
o Îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte şi expresii noi
o Se cuantifică şi se analizează rezultatele obținute de preşcolari la testele inițiale si
finale
o Prezentarea rezultatelor cercetarii
o Concluziile cercetarii
Ipoteza
Prin utilizarea metodei povestea educatoarei şi a metodei jocului ipoteza cercetării va
fi formulată astfel: copiii participă activ la desfaşurarea momentelor de lectură şi joc, ȋnțeleg
şi participă la interpretarea basmelor şi poveştilor citite şi auzite de educatoare la grădinită,
realizează corespondența ȋntre personaje şi imagini, diferențiază personajele bune de cele
rele, interpretarea textelor în serbări, activități extracurriculare, vor contribui la ȋmbunătățirea
şi dezvoltarea limbajul și a întregii lor personalități(procese mentale-gândire, imaginare,
memorie).
Coordonatele majore ale cercetării
Implementarea experimentului s-a realizat ȋn perioada ianuarie-aprilie 2022, la
Grădinița Valeriu D. Cotea din comuna Vidra, județul Vrancea (rural), subiecții studiului au
fost grupa de preşcolari Grupa Albinutelor cu copii de varsta 5-6 ani, locuiesc în mediul
rural, cu statut economic moderat și peste. Eşantionul experimental: un număr de 20 copii, de
la grupa Albinuțelor.
 Grupul experimental cu 10 copii si grupul de control cu 10 copii, grupe omogene, cu
număr egal de baieti si fete.
Metodologia de cercetare folosită
Cercetarea experimentala a fost facuta cu doua metode didactice: povestea
educatoarei si jocul, aplicate si verificate printru-un test initial si un test final la grupa de
experiment, şi s-a referit la activităţile în care au avut loc, lecturarea de basme. Eșantionarea
reprezintă selectia personelor care alcatuiesc un esantion pe baza unor cerinte statistice cum
ar fi: omogenitatea, dimensiunea esantionului, reprezentativitatea.
Pentru a fi reprezentativ, eșantionul trebuie să reprezinte cât mai fidel caracteristicile
populației, dar în acest caz, ca populație naturală, eșantionul este reprezentat de populația
preșcolară.

Etapele au fost:
o aplicarea testului initial
o organizarea şi desfăşurarea activităţilor,
o desfăşurarea experimentului,
o aplicarea testtului finale
o analiza şi interpretarea datelor.
Conţinut: pregătire activităţi de lectură a educatoarei, povestiri după imagini,
activităţi ce implică jocul didactic, joc de rol (dramatizare). S-a utilizat experimentul,
observaţia directă, conversaţia cu preşcolarii.
Literatura pentru copii este un pas important în dezvoltarea vocabularului, limbajului,
comportamentului moral și estetic, limbajul imaginației copiilor mici. Lumea basmelor și
poveștilor este o lume fascinantă, plină de personaje pe care copiii le iubesc și cu care se
identifică. La fel ca Praslea cel voinic si merele de aur,Povestea lui Harap Alb, Greuceanu,
copiii trăiesc așa cum citesc, este o lume de vis, este lumea lor reală.

Metode de cercetare folosite:

Acest studiu este observațional-experimental.
„Cunoștințele psihologice ale copiilor 1sunt o problemă complexă și cu mai multe
fațete. Se bazează pe fapte și date concrete. Studiile psihologice ale copiilor trebuie efectuate
folosind metode și proceduri adecvate.” În acest sens, folosim următoarele metode:
observație, dialog.

1
Idem18
 Prin observatie notam modificarile ce se observa legat de limbaj si comunicare, aici
intervin jocurile pentru o mai buna desfasurare. Observatia este folosita pentru a evita erorile
de evaluare.
Experimentele educationale oferă date cantitative și calitative cu un grad ridicat de
acuratețe și rigoare; sunt concludente și ușor de procesat și de interpretat.
Observația a fost utilizată și în timpul desfășurării cercetării. Acest lucru se face
pentru a compara și a surprinde comportamentul și răspunsurile preșcolarilor. Observația ca
metodă de cercetare implică urmărirea conștientă și înregistrarea precisă, sistematică a
diferitelor manifestări comportamentale care apar în mod natural la elevi/preșcolari.2 În
literatura de specialitate sunt evidențiate mai multe forme de observație: organizare spontană
și metodică; directă și indirectă; laterală și longitudinală; de teren și de laborator; holistică și
selectivă; continuă și discontinuă etc.
Dialogul este o modalitate eficientă de a examina deficitele de limbaj ale copiilor,
creativitatea, expresivitatea și performanța. Datele pe care le-am obținut în timpul
observațiilor mi-au fost utile pentru că au folosit date care au fost înregistrate anterior în
conversațiile cu copiii.Analizând aceste produse, am obținut informații despre abilitățile
mentale ale copiilor: despre coerența proceselor mentale, localizarea intereselor, calitatea
cunoștințelor, aptitudinilor și abilităților, despre stilul de realizare a acestor produse, despre
nivelul de dotare intelectuală. : ridicat, mediu, scăzut, despre progres, învățare etc.
Desfăşurarea cercetării
Am ales aceasta metodă, povestea educatoarei, deoarece lectura ajută la o înțelegere mai
profundă a vieții, a lumii inconjurătoare, a tuturor celor cunoscute de preşcolari sau a celor ce
ce urmează a fi cunoscute. Întreaga activitate psihică a copilului este implicată în procesul de
ascultare a poveștii. Iese din pasivitate, ascultă cu atenție povestea, recită, compară și
analizează materialul prezentat, stabilește o anumită relație cauzală, stabilește o anumită
relație între fapte și personaje. Prin urmare, gândirea copilului este puternic stimulată.
Această metodă didactică, prin povestirea basmelor si poveştilor la grădiniță, prin structura
limbajului, bogăția formelor gramaticale, frumusețea și expresivitatea limbajului, contribuie
la dezvoltarea limbajului și a gândirii preşcolarilor.
Aplicarea metodei pe Prâslea cel voinic şi merele de aur

2
Ibidem, p20.
Scopul activităţii: Însuşirea conţinutului poveştii lui P. Ispirescu „Praslea cel voinic şi merele
de aur”: dezvoltarea capacităţii copiilor de a asculta cu atenţie, de a se concentra pe tema
basmului şi de a reproduce conţinutul poveştii.
Obiectivele operaționale pot fi văzute astfel: ascultarea cu atenție a povestii; reproducerea
expresiilor din conținutul poveștii: descoperirea protagonistului principal din basm.
Educatoarea a atras atenția cu o ghicitoare: Ce este rotund, colorat, curat și putem face niște
plăcinte grozave? (mărul).
Atunci când își planifică activitățile, educatoarele trebuie să se asigure că copiii din
acel moment au dezvoltat reprezentări care vor atrage povestea și au cunoștințe suficiente
pentru a le permite să o înțeleagă fără efort. Prin urmare, profesorii trebuie să conecteze
povestea cu toate celelalte activități desfășurate în grădiniță și să planifice în consecință.
Profesorii trebuie să stabilească unde și când va fi prezentată povestea în programul
zilei, având în vedere că auzirea și perceperea poveștilor necesită un efort continuu din partea
copiilor. Prn urmare lectura se va desfacura dupa ce se aeriseste sala de grupa, se aseaza
copiii cu scaunele in semicerc pentru o mai buna legatura de comunicare cu educatoarea si ca
informatia sa ajunga la toti la fel, se va avea grija de aceia care au mici deficiente de auz sa
fie asezati cat mai aproape de ea, educatorul in fata copiilor.
O altă sarcină importantă pentru educatoare este să studieze cu atenție textul poveștii
înainte de a-l prezenta copiilor, eventual procesându-l pentru a-l adapta la posibilitățile lor de
înțelegere și asimilare. Narațiuni, pasaje pe care trebuie să le memoreze pentru a le reproduce
în cuvinte (dialoguri, versuri, umor sau momente dramatice).
Cercetările științifice arată că copiii se comportă diferit atunci când ascultă povești. Copiii
mici sunt adesea atrași cu ușurință de ceea ce se spune și, atunci când pun o întrebare
educatoarei sau insistă să o repete, o ascultă în tăcere până la sfârșit.
Totuși, de cele mai multe ori, fără a se obișnui să-i asculte pe copii, aceștia vor vorbi,
vor pune întrebări, vor repeta vreo formulă sau ceva bazat pe impresii sau sentimente similare
din propria lor viață.
Copiii cu vârsta cuprinsă între cinci și șase ani sunt capabili să se concentreze mai
sustenabil, astfel încât copiii sunt mult mai activ implicați în conținutul poveștii. Lectura
educatoarelor are efecte clare asupra copiilor şi reuşeşte să mențină interesul copiilor. Praslea
a fost chemat la palat să aducă mărul de aur și a fost acceptat de împărat. Fratele său a fost
pedepsit, s-a căsătorit cu fiica cea mică a împăratului, iar după moartea tatălui său a urcat pe
tronul regatului. Va interpreta cuvinte necunoscute si va urma cu mare atenție calea parcursa
de Praslea cel Voinic, de exemplu: alt mal, zgripturoaica, zmeu, voinic, prâslea = cel mai
 mic, PRASLEA = numele de print. Copiii au fost rugați să aleagă un personaj pe care și-au
dorit să fie și apoi și-au motivat motivele pentru care au ales acel personaj.
În plus, copiii vor fi rugați să învețe din această poveste și să învețe despre suferința
celor care fură, mint și își dezavantajează semenii. Ei trebuie să înțeleagă că poveștile sunt
spuse, iar în basme vedem o luptă între bine și rău, care se termină întotdeauna cu binele
triumfând asupra răului.
Aplicarea metodei lectura educatoarei pe „Povestea lui Harap Alb” de Ion
Creangă (Anexa 2)
Educatorii vorbesc copiilor despre împărați și prinți, leagă conținutul basmului
„Povestea lui Harap Alber” scris de Ion Creangă și îi informează după citire că vor putea
descoperi personajele mitice fabuloase+, expresii noi, cuvinte noi pentru îmbunătățirea
vocabularului și dezvoltarea gândirii creative. Urmărind aceeași scenă optimă de lectură,
scăunelul in semicerc permite preșcolarilor să se concentreze și să asculte cu mare interes
povestea educatoarei.

Nr Elemente din Basmul 1 Basmul 2 Basmul 3

crt basm

1 Titlul de Prâslea cel voinic şi Greuceanu Povestea lui Harap Alb

reținut merele de aur

2 Expresii Formula inițială: Formula initială: „A fost" Formula initială: „Amu

reținute
„A fost odată ca niciodată;
Mediană: „de silă de
milă";
Formula finală: „și
încălecai p-o șea, și v-o
spusei dumneavoastră
așa."
Formula mediană: „se dete de
trei ori peste cap";
Formula finală: „Şi eu încălecai
p-o şea, şi vă povestii
dumneavoastră aşa."
cica era odata..."
Formula Mediană: „Si
mai merge el cat mai
merge"
  Formula finală:     „Si a
ținut veselia ani ȋntregi, şi
acum mai ține ȋncă;

3 Personaje  Prâslea  Greuceanu,  Harap-Alb,

 cei doi frați  fratele acestuia,  Spânul,
 reținute  fetele ce trebuie  împăratul Roșu  Împăratul-Roșu,
salvate  fiica sa Împăratul-
 zgripsoroaica şi  cei trei zmei Verde,
zmeii  mama zmeoaică și fiicele  calul, albinele și
 împăratul acesteia, frunica;

4 Elemente „a fost o dată-cândva „odată ca niciodată" Timpul „era odata" poate

spațio tarâmul celalalt” „În Codru-Verde" fi oricand, iar spatiul este

temporale sugerat ca fiind de la un

capat la celalalt al lumii,
oriunde

5 Cuvinte noi buzdugan-a bate Zmeul Crai - principe

Căișorii-caii domnitor
răvăşel-ravaş
Istuilalt - arhaismul
opinti-efort cuvantului "celuilalt"

batoc-batog sluji - a munci pentru

cineva

Metoda jocului didactic aplicată pe cele 3 basme :

 „ Prâslea cel voinic si merele de aur” de P. Ispirescu;
 „Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga
 „Greuceanu” de P. Ispirescu
Jocul prin caracteristicile sale atractive, prin dinamism, prin stimularea interesului și
competitivității, contribuie la consolidarea cunoștințelor și dobândirea de noi cunoștințe în
activitățile educaționale lingvistice.

Preșcolarii sunt atrași de astfel de jocuri, fie că au teme din viața reală, fie că trebuie
să intre în pielea basmelor sau a personajelor de poveste. În activitățile de educație lingvistică
dramatizarea poate continua și după povestire și repovestire, program care poate fi folosit
foarte devreme, chiar și în grupuri mici
Jocul didactic:,,Recunoaște povestea” a avut următorul scop:
-solidificarea cunoștințelor despre basmele cunoscute;
-dezvoltarea exprimării orale, observata în propoziții simple;
-practicarea dialogului în comunicare;
-formarea trăsăturilor pozitive de caracter
Etapele de desfășurare
– etapa I Recunoașterea personajelor pe baza imaginilor
– etapa II Povestirea momentelor din imagini cu ajutorul învățătoarei
– etapa III Exprimarea corectă în propoziții
– etapa IV Separarea  imaginilor care fac parte din aceeași poveste
– etapa V Poziționarea personajelor din fiecare poveste în ordinea apariției cronologice
Beneficii ale utilizării jocului didactic ȋn activitatea de educare a limbajului la grupa mare
În timpul dezvoltării jocurilor de instruire, copiii trec de la un rol de ascultător la unul
de interpret, unde trebuie să participe activ, să respecte regulile jocului și să îndeplinească
sarcinile date. Prin urmare, preșcolarii decid să intervină personal, să verbalizeze evenimente,
aspecte și fapte legate de viață, preocupările și cunoștințele lor.
Jocurile educative răspund nevoilor tuturor copiilor: vorbirea, comunicarea este clară
și coerentă, folosirea cu ușurință a cuvintelor și expresii din basme, cântece și povești,
reacționeaza pozitiv față de educatoare, față de activitățile instructiv-educative.
Jocul este predominat de relațiile emoționale(bucuria, placerea, insufletirea afectiva),buna
comunicare cu educatoarea şi colegii grupei, participă la jocurile cu mai mulți parteneri,
comunică ȋn timpul jocului, participă la discuții libere. Formarea capacității de comunicare
orală corectă este o acțiune permanentă și continuă în grădiniță. Există activități cu scopul
principal de a dezvolta limbajul.
Prin basme si poveşti, expresii ale limbajului popular și al limbajului literar în
limbajul copiilor, aceștia dobândesc expresii precise, uneori poetice, stereotipuri specifice,
diverse forme flexive sau grupuri sintactice, dezvoltând astfel vorbirea corectă a copiilor.
Prin conținutul curricular îmbogățit, aceste povești contribuie la formarea voinței pozitive și
a trăsăturilor de caracter și promovează dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor.

Faza experimentală

Această fază de cercetare este o perioadă de 3 luni ianuarie-aprilie 2022 în care aplic
aceste metode de cercetare, precum și testarea inițială și finală a grupului. Noutatea constă în
introducerea unui factor de progresie, o variabilă independentă manipulată, concretizată în
strategiile didactice implementate pentru a interveni în performanța școlară a copiilor
preșcolari. Atât abordarea participativă activă, cât și mijloacele didactice moderne utilizate în
diferite momente ale cursului gravitează în jurul unei abordări de proiect care vizează
familiarizarea basmele, cu personajele fabulosului, cu limbajul operei prezentate, cu
dezvoltarea si imbunatatirea cuvintelor vocabularului prescolarilor.

Metoda aplicată are un efect puternic și pozitiv asupra comportamentului de învățare

al copiilor preșcolari, implicându-i în diverse activități în grup sau în echipă, stimulându-le
curiozitatea și dorința de a dobândi noi cunoștințe despre limbajul basmelor, nararea lor, arta
de a asculta si a se juca impreuna cu colegii de grupa, joc de imitare, joc de rol, dramatizare a
unor scene si punerea lor in practică.
Capitolul IV. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

Teste pentru copii - Pentru a ajunge la această ipoteză, copiilor li s-au atribuit două
teste, unul initial si unul final la sfârșitul experimentului. Testele au făcut referire la 3 povești
şi basme pe care copiii le-au auzit și au progresat de la primul test la al doilea cu intrebări
despre 3 basme pe care copiii le-au auzit. Eşantionul pentru acest experiment a inclus 10
copii de la grupa de experiment de la Grădinița „Valeriu D. Cotea” -Vidra.
Plănuiesc să fac teste preliminare la începutul experimentului. În general, este relativ
ușor de aplicat pentru testul inițial, iar materialele sunt la îndemână. Cunoștințele
preșcolarilor au fost apoi validate din poveștile obținute în anul precedent.
Evaluarea se face prin aplicarea descriptorilor de performanță din tabel (vezi Tabelul 1) și
după analizarea datelor colectate cu ajutorul metodelor și instrumentelor de cercetare.
Tabelul nr.1
Nr.crt Cu sprijin Obiectiv în Obiectiv atins
. (S) dezvoltare (OA)
(OD)
itemi
1 Nu recunoaşte Trasează doar de la Trasează de la
personajul şi un personaj și personaj la poveștile
povestea din denumește doar în care îl întâlnește
care face parte câteva povești în care și
îl întâlnește

2 Trasează Trasează Identifică

corect doar o corect doar personajele
linie între Două linii aceleași povești
personajele între și trasează linii
din cele două personajele între ele.
coloane din cele două
coloane

3 Nu recunoaște Recunoaște Recunoaște

povestea povestea și o redă povestea și redă
şi reuşeşte cu ajutor pe scurt secvența
să redea prezentată.
nici cu
ajutor
 4 Nu reușește să Coloreazădoar două Coloreazăcel
identifice și să imagini din cele e patru locuri
coloreze nici un loc patru în care a fost în care a fost
în care a fost aruncat cocoșul din aruncat
aruncat cocoșul din „ Punguța cu doi cocoșul din
„ Punguța cu doi bani” „ Punguța cu
bani” doi bani”

Tabel 2. Descriptori de performanţă pentru testul final

Nr.crt Cu sprijin Obiectiv în Obiectiv atins
. dezvoltare

itemi
1 Nu recunoaște nici Recunoaște două Recunoaște toate
o poveste povești poveștile din
din cele cinci imagine

2 Nu recunoaște Asociază două Asociază

personajele şi nici personaje a personajele cu
poveștile poveștilor poveștile
din care fac parte.

3 Colorează personajul Recunoaște Recunoaște

preferat fără a desena povestea și o redă povestea și redă
buline cu ajutor pe scurt secvența
corespunzătoare prezentată.

4 Nu cunoaste formule Redă cu ajutor Recunoaste

initiale de incepere a formule initiale formule initiale
basmului din basm

Timp alocat: 30 minute

În urma analizării testului oferit preşcolarilor, au reieşit următoarele calificative

acordate pentru fiecare item în parte.
Tabel 3. Rezultatele testului initial

Nr.crt. Numele si Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Calificativ

prenumele final
1 A.E OA OA OA OA OA

2 A.M OD S S S S
3 B.R. OD S OA OA OA
4 C.E OA S OD OD OD
5 D.A S S S S S
6 G.M OD OD OA OD OD
7 L.I OA OD OD OD OD
8 M.C OD S S S S
9 P.C OD OD OD OD OD
10 T.L OD S S S S

Tabel. Rezultatele testului final

Nr.crt. Numele si Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Calificativ

prenumele final
1 A.E OA OA OA OA OA
2 A.M OA OD OD OD OD
3 B.R. OA OA OA OA OA
4 C.E OA OA OA OA OA
5 D.A OD OA OA OD OD
6 G.M OD OA OA OA OA
7 L.I OA OA OA OA OA
8 M.C OA OD OD OD OD
9 P.C OD OA OA OA OA
10 T.L OA OD OD OD OD
 După evaluarea testului initial s-a constat ca rezultatele mai bune s-au inregistrat la
itemul 1, iar mai slabe la itemul 2, itemul 3 si itemul 4,uramarind imbunatatirea acestora.
La testul final rezultatele cele mai bune s-au constatat la itemul 1,2,3,4,
progresugul copiilor s-a observant vizibil
Nivel de performanţă:
Majoritatea CA–Nivel Maxim
Majoritatea CD – Nivel Mediu
Majoritatea S – Nivel Minim
Tabel 5. Rezultatele copiilor la testarea iniţială şi finală
Testul Domeniul Nr.copii Nr.copii Nr. copii Nr.copi Nr.copii
experential evaluaţi neevaluaţ nivel i nivel nivel
i maximal mediu minim

Initial DLC 10 0 2 4 4
final DLC 10 0 6 4 0

Tabelul 6. Progresul realizat de grupul supus experimentului

OBIECTIVE Rezultate TEST 1 Rezultate TEST 2
ATINSE iniţial final

OA 2 copii nivel maximal 6 copii nivel maximal

OD 4 copii nivel mediu 4 copii nivel mediu
S 4 copii nivel minim 0 copii nivel minim

Am observat că majoritatea cuvintelor copiilor au fost citite clar. Doar doi

copii au dificultăți în a pronunța sunetul „r” și folosesc în schimb sunetul „l”. După
câteva exerciții orale, au ajuns la un nivel în care deficiențele au fost eliminate.
După aplicarea experimentului la grădiniță, vocabularul și comunicarea orală s-au
îmbunătățit, iar înțelegerea basmelor de către copiii preșcolari s-a îmbunătățit.Am urmărit
evoluția copiilor preșcolari de-a lungul timpului, cu evaluări sumative la doi, patru și un an
mai târziu, pentru a putea vedea mai bine evoluția lotului experimental față de lotul de
control.
 Concluzii

Afectate profund atât la nivelul suprafeței, cât și la nivelul structurii, speciile nu mor,
ci se reorganizează, căutând să stabilească un alt tipar. Un mod cu totul nou de a exprima
echilibrul spiritual al unei povești. În loc să moară, speciile afectate profund și superficial se
regrupează, căutând să stabilească un alt tipar.

Noua modalitate, expresia echilibrului spiritual al naratorului, o altă relație cu lumea,

o altă relație cu lumea, un limbaj convingător, cred că înțelegerea creației în masă ca o
perspectivă antică este un Fenomen, ar trebui nuanțată și transformată. De fapt, acest tipar de
remodelare poate fi urmărit nu doar în contextul speciilor, ci chiar și în sisteme, și
documentăm un proces de reechilibrare similar: unele specii degenerează, se îndatorează,
altele se dezvoltă, se consolidează, măresc finanțarea activă. .

Dar revenind la întrebările puse de povestitori și naratori, trebuie să recunoaștem că,

atâta timp cât rămân conectate, nu sunt interese simple sau secundare, așa cum am văzut,
cultul valorilor, aspirațiilor și expresiilor. , care ne ajută să ne apropiem de umanitatea
noastră. Obiectul real al persoanei care încearcă să înțeleagă povestea nu este sau nu ar trebui
să fie povestea și creatorul ei.

Aventura basmului ascunde o altă aventură, mai serioasă, aventura naratorului, iar
prin el, aventura noastră. Nu un basm, este doar un obiect, chiar un obiect estetic, încercând
să se exprime în istorie, acceptând o convenție cu realitatea, ci creatorul de basme. Dar
basmele sunt încă martori pe care trebuie să-i consultăm pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu
naratorul.

Până la urmă, ultima precizare pe care o cred necesară este că constat că înstrăinarea
basmelor contemporane poate fi urmărită din toate părțile în colecția pe care o oferim
cititorilor noștri. În mod paradoxal, însă, înstrăinarea basmelor de propriile modele nu este un
simptom al anemiei speciei, ci mai degrabă o manifestare a vitalității lor.

Ca războinic, basmele aduc victoria, dar este important, iar lectura basmelor face
posibil acest lucru, pentru a vedea ce povești acceptă să piardă și pe care le respinge. Nu ar fi
ușor dacă am avertiza cititorii noștri că această poveste a refuzat să renunțe la cultul ei
vechilor valori. Jocul de a converti vorbirea directă în vorbire indirectă este ușor de făcut, mai
ales pentru preșcolari mai mari, grupuri de antrenament, și este foarte eficient și absolut
necesar pentru prezentarea lor. Eficacitatea piesei a fost observată de copii în timp ce se
jucau, independent de unele lecturi suplimentare, inclusiv dialogul. Poveștile pentru copii
sunt eseuri care evaluează eficiența jocurilor și conțin expresii frumoase, îngrijite și nuanțate.
Copiii știu să folosească persoana a treia și funcțiile sintactice care modifică anumite părți de
propoziție. Doar copiii mai slabi au folosit accidental prima și a doua persoană, așa că au
copiat mecanic vorbirea directă.
 Bibliografie

Alecsandri, Vasile, Opere, vol. IEDP, Bucureşti, 1990.

Andrău, Ioan, Elementele teoriei literare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986.

Antologie de texte literare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004

Bruner, Jerome, Pentru o teorie a instruirii, Bucureşti, EDP, 1970.

Ciubotaru, H., Ion. Catolicii din Moldova. Vol. I. Arhitectura populară. Textile de interior.
Portul popular de sărbătoare. Vol. II. Universul culturii populare. Obiceiurile Familiale Și
Calendaristice. Vol. III. Poezia obiceiurilor tradiționale. Literatura populară. Folclor
muzical. Iași: Editura Presa Bună. 2002

Călinescu, George, Estetica basmului, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1965.

Creangă, Ion, Poveşti, Editura Minerva, Bucureşti, 1983.

Dumitriu, Constanța. Metodologia cercetării pedagogice. Universitatea Vasile Alecsandri din

Bacău. 2011. p. 7.

Grigore, Cretu, Basme populare romanesti, Editura Mythos,2006

Ispirescu, Petre, Basme, legende, snoave, ESPLA, Bucureşti, 1960.

Ispirescu, Petre, Basmele Românilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007.

Odobescu, Alexandru, Basme, Editura Corint Junior, Bucureşti, 2004.

Pamfil, Alina, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.

Roşianu, Nicolae, Stereotipia basmului, Editura Univers, Bucureşti, 1983.

Schullerus, Adolf, Tipologia basmelor româneşti şi a variantelor lor, Editura Saeculum,

Bucureşti, 2006.

Slavici, Ioan, Basme, Editura Cartex, 2000

Zlate, Mielu. Introducere în psihologie. București: Casa de editură și presă Șansa SRL.1994.
p. 47.