2.

Citoplasma

Citoplasma este materialul celular aflat între plasmalemă şi nucleu.

La microscopul fotonic citoplasma are aspectul unui material gelatinos, omogen. Însă microscopul
electronic a relevat că citoplasma, în funcţie de gradul de organizare, este constituită din 2 părți:
1. Citoplasma nestructurată / fundamentală e fluidul vâscos, semitransparent în care sunt suspendate
celelalte componente celulare .
2. Citoplasma structurată – sub formă de formațiuni vii și nevii
a. Formațiuni vii = organite citoplasmatice .
Pot fi : - comune tuturor celulelor
- specifice anumitor celule
b. Formațiuni nevii = incluziunile citoplasmatice – depozitează substanțe rezultate
din metabolismul celular : glucide, lipide , proteine, acizi, etc.
 Clasificarea organitelor citoplasmatice
I. comune tuturor celulelor
1 - Reticulul endoplasmatic ( R.E.)
2- Ribozomii
3 - Lizozomii
4- Aparatul Golgi
5- Mitocondriile
6- Centrozomul
II. specifice anumitor celule ( celulei vegetale sau celulei animale )
1. plastidele
2. vacuolele
 ORGANITE COMUNE TUTUROR CELULELOR

• Reticulul endoplasmatic (RE)

Reticulul endoplasmatic este o reţea intracitoplasmatică de canalicule ce se desprind de pe membrana
nucleară și ajung la membrana plasmatică.( Etimologie: lat. reticulum – reţea mică; gr. endoplasmic – în
interiorul citoplasmei).
Există două varietăţi de reticul endoplasmatic :
- REN (Reticulul Endoplasmatic Neted) – lipsit de ribosomi
- RER / REG (Reticulul Endoplasmatic Rugos/ Ganulat)- care are pe suprafața sa ribosomi
ROLURI : - sistem de transport al substanţelor prin celulă – un sistem circulator intracitoplasmatic.
- REG- sintetizează proteine
RETICULUL ENDOPLASMATIC
• Ribozomii

– au fost descoperiți de medicul american de origine română George Emil Palade (laureat al premiului
Nobel pentru această descoperire).
Sunt corpusculi sferici/particule, libere sau atașate de R.E.
ROL : Ribozomii realizează sinteza de proteine celulare .
Există două categorii de ribosomi
– liberi, în citoplasmă
- ataşaţi de membrana R.E.G.
 • Lizozomii

Sunt supranumiți ”măturătorii” celulelor.

Lizozomii sunt vezicule sferice care conțin enzime digestive care realizează digestia intracelulară a
particulelor străine şi a componentelor celulare îmbătrânite , moarte sau deteriorate . Lizozomii provin prin
înmugurire din Aparatul Golgi.
Funcţiile lizozomilor
➢ Lizozomii au rol în apărarea organismului prin distrugerea bacteriilor şi a altor invadatori/particule
patogene.
➢ Degradează organite îmbătrânite sau resturi celulare moarte.
Vă rog să vizualizați filmulețul referitor la funcția lizozomilor
 • Mitocondriile

Sunt supranumite ”centralele energetice ale celulei ”

Sunt formațiuni ovalare, ce prezintă :
- o membrană externă – netedă
- o membrană internă – pliată
- matrix mitocondrial , aflat în centrul mitocondriei.
Rol : produc energie celulară prin oxidarea substanțelor
organice . MITOCONDRIA
• Centrozomul (centrul celular)

Se mai numește și centrul celular, fiind situat în

apropierea nucleului celulei animale și a
protozoarelor, uneori fiind prezent și la celula
vegetală.
Este un organit celular singular din vecinătatea
nucleului, cu rol în diviziunea celulară – organizează
reţeaua de microtubuli care formează fusul de
diviziune în timpul diviziunii (mitozei şi meiozei).
Nu există în neuron, deoarece neuronul nu se
divide.
CELULĂ ANIMALĂ
 ORGANITE SPECIFICE

1. Organite specifice celulei animale.

Neurofibrilele – sunt specifice celulei nervoase.

Miofibrilele – sunt specifice celulei (fibrei )musculare .

Neurofibrile

Miofibrile în fibra musculară

 2. Organite specifice celulei vegetale.

a. Peretele celular

Peretele celular este o structură nevie rigidă, specifică celulei vegetale, celulei fungale şi majorităţii
celulelor algale, situată deasupra plasmalemei şi mult mai groasă decât aceasta .

Roluri:
1. Protejează celula şi îi menţine forma.
2. Fiind rezistent şi rigid previne spargerea celulei prin absorbţie excesivă de apă.
3. Conferă rigiditate plantei ca întreg, asigurându-i susţinere și rezistență.
4. Reprezintă o barieră poroasă pentru circulaţia şi distribuţia apei, mineralelor şi a altor nutrienţi.
 b. Plastidele

Plastidele sunt componente caracteristice ale celulelor vegetale şi sunt implicate în procese precum
fotosinteza şi depozitarea de diverse substanţe. Plastidele sunt organite semiautonome şi autodivizibile .
Tipuri de plastide
1. După structură, sunt trei tipuri de plastide:
- leucoplastele = plastide incolore, ce depozitează substanțe de rezervă.
- cromoplastele= plastide roșii, galbene, portocalii, prezente în petale, fructe, frunze, etc.
Ele asigură răspândirea unor fructe şi seminţe, precum şi polenizarea deoarece
atrag insectele şi păsările prin culorile pe care le dau.
- cloroplastele = plastide verzi, ce au rol în hrănire. Ele sunt implicate în fotosinteză.
2. După rol, plastidele sunt de două mari categorii:
-fotosintetizante (cloroplastele de la plante şi echivalentele lor de la alge)
-nefotosintetizante (leucoplaste şi cromoplaste)
 Fotosinteza – este procesul prin care plantele verzi își produc hrana în prezența luminii și cu ajutorul clorofilei.
Clorofila – pigmentul verde ce se găsește în organele vegetative verzi ( în principal în frunze), cu rol în absorbția
luminii , participând la procesul de fotosinteză.

Cloroplast
 c. Vacuolele

Vacuomul (aparatul vacuolar) cuprinde totalitatea vacuolelor dintr-o celulă, este un constituient
celular evidenţiat în celulele animale dar, mai ales, în cele vegetale unde poate să cuprindă mai mult de 90%
din întreg volumul celular limitat de membrana plasmatică.
În interiorul vacuolei se găseşte sucul vacuolar format din excesul de apă din celulă în care sunt dizolvate
diverse substanţe organice şi anorganice de rezervă şi de excreţie.
 Temă

Identificați în slide 4 , organitele citoplasmatice. Precizați ce organite lipsesc.