Gospodăriile mijlocii de producere a legumelor pot avea suprafeţe de până la 8-10

ha, sunt dotate cu unele mijloace tehnice, însă predomină munca manuală. Produc legume
pentru comercializare.
Asociaţiile mari specializate în producerea legumelor ocupă suprafeţe de sute de
hectare, sunt bine dotate cu mijloace tehnice şi dispun de o bază materială, aplică
tehnologii moderne capabile să realizeze producţii mari şi de calitate superioară. Ele pot fi
organizate pe baza de asociere a fermierilor, proprietarilor de pământ din zonele râurilor
Nistru, Prut, Răut, unde sunt suprafeţe mari favorabile pentru cultura legumelor. Această
formă de organizare a producţiei va asigura 80-90% din cerinţele pieţei interne şi externe,
precum şi industria prelucrătoare cu materie primă.
Integrarea industriei prelucrătoare cu producătorii de legume este o formă
organizatorică superioară. Ţăranii cultivă legume s-au oferă în arendă terenurile fabricilor
de conserve. În aşa fel ţăranii îşi garantează realizarea producţiei, iar fabrica este asigurată
cu materie primă. Se asigură o mai bună distribuire a veniturilor. Unele fabrici dispun deja
de suprafeţe proprii de teren pentru producerea materiei necesare pentru prelucrare.
CONCLUZII
1. Tradiţiile, experienţa acumulată, condiţiile pedoclimatice favorabile sunt pre-
mize reale pentru revitalizarea legumiculturii. Producţia de legume poate fi majorată până
la 1 mln. tone anual.
2. Stagnarea temporară în dezvoltarea legumiculturii este cauzată nu atât din lipsa
de soiuri şi hibrizi cu productivitate sporită cât din lipsa seminţelor de calitate şi tehnologii
care să asigure obţinerea garantată a unor producţii competitive de legume în diferite
condiţii de producere.
3. Crearea şi finanţarea unui Centru de Asistenţă Ştiinţifică în Legumicultură va
favoriza dezvoltarea şi sporirea potenţialului economic în această ramură.
BIBLIOGRAFIE
1. BOTNARI, V. Conceptul dezvoltării legumiculturii. Agricultura Moldovei. 2000, nr.2. p.11-13.
2. BOTNARI, V. Conceptul dezvoltării pieţei seminţelor de legume. Agricultura Moldovei. 2000, nr.3, p. 7-11.
3. BOTNARI, V., CEBOTARI, V. Legumicultura: Starea actuală şi perspectiva dezvoltării (Analiza
Sectorului Agricol), CAMIB, 2003, p. 48.
4. PATRON, P. Realizări şi perspective în legumicultură. Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale
"Realizări şi perspective în horticultură, viticultură şi sivicultură" UASM. v. 14, 2005, p. 2001-2004.

EFICIENŢA UTILIZĂRII BIOMASEI LA ÎNCĂLZIREA SERELOR

PENTRU PRODUCEREA LEGUMELOR TIMPURII

ROŞCA V.
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. The energy costs on production of vegetables in protected area is

currently the most talked-about subject of growers from countries with cold climates,
where heating cost makes risky business with production of vegetables in greenhouse. The
recent surge in fuel costs is decreasing farmers’ profit margins that more than even impose
producers to save energy along the production cycle and to look for alternative sources of
fuel for heating greenhouses. Moldova has significant amount of agriculture wastes (3.26
mln.t per year) which are co-products on production of agricultural crops: straw, corn and
sunflower stalks, trees pruned branches, etc. This can serve as an alternative source of

164
energy for heating greenhouse. This investigation shows the calculations of the heat
balance in plastic greenhouse, amount of heat loses through greenhouse cover and soil,
amount of sun energy captivated in greenhouse and required amount of artificial energy to
grow tomato out of season. Based on this calculation was determined the efficiency of
biomass (straw) for heating greenhouse. For production of tomato in January it require an
additional artificial heating of greenhouse with capacity of 736 MJ/m2, this energy can be
covered by burning 51,7 kg of straw per m2 of greenhouse, comparing with 21 MJ/m2 and
1,5 kg of straw respectively in April.
Key words: Biomass, Greenhouse, Heating balance, Solar energy, Straw.
INTRODUCERE
Costul energiei la producerea legumelor timpurii a provocat în ultimii ani una din
cele mai acute discuţii a producătorilor de legume în teren protejat. Consumul de energie
termică la producerea legumelor constituie 60-80% din costul total de producere a
legumelor în afara sezonului (Ross,D., 1991).
Producătorii de legume în sere din Moldova au nimerit în situaţii dificile, din
motivul că marea absolută de energie este importată, iar potenţialii concurenţi (Turcia,
Grecia, Iordania, Siria), care se află in condiţii climaterice cu mult mai favorabile, sunt
plasaţi în apropierea frontierei cu Moldova şi uşor intră pe piaţa locală, având preţuri de
producere şi transportare destul de competitive.
Criza energetică care a început încă in anii 70, precum şi restricţiile stipulate în
protocolul de la Kyoto, a făcut pe mulţi din producătorii de legume în sere din Europa să
treacă la utilizarea surselor alternative de încălzire şi să întreprindă măsuri de conservare a
energiei la producerea legumelor în spaţii protejate. Deja pe larg sunt folosite
acumulatoarele de captare şi păstrare a energiei solare şi generatoarele de producere a
energiei pe baza utilizării puterii vântului, fluxului de apă şi a biomasei (Guţu, A., Palaş,
S., Guţu, C., 2007). Biomasa este unul din cele mai vechi tipuri de combustibil utilizat de
om şi prezintă produse de origine organică, (lemn, deşeuri de plante agricole, reziduri de la
producerea animalieră, etc) care uşor este sintetizată în natură.
Pentru condiţiile Moldovei biomasa este una din cea mai apropiată sursă alternativă
de combustibil folosită la producerea legumelor în afara sezonului de cultivare. Republica
Moldova dispune de cantităţi mari de deşeuri agricole (3,26 mln.t/an), care poate fi
utilizată la producerea bioenergiei (Timofte, I., Lupan, L., 2001). Anual la producerea
cerealelor se acumulează peste 1 mln. tone paie. Deja sunt producători agricoli care
intenţionează instalarea şi utilizarea generatoarelor de încălzire pe baza de biomasă pentru
producerea legumelor timpurii, dar lipsa de cercetări şi recomandări în acest domeniu
tărăgănează implementarea în practică a cestor tehnologii. In legătură cu acesta a fost
efectuat un studiu de apreciere a eficienţei de utilizare a paielor ca sură de bioenergie la
producerea tomatelor în sere acoperite cu folie de PE.
MATERIAL ŞI METODA
Cercetările au fost efectuate la catedra de legumicultură a UASM în 2007-2008. Ca
obiect de cercetare a servit sera arcuită acoperită cu folie de PE cu grosimea de 0,18 mm,
utilizată pentru producerea tomatelor timpurii. Pentru efectuarea calculelor au fost utilizate date
meteorologice medii pe mai mulţi ani pentru fiecare decadă, furnizate de Serviciul
Hidrometeorologic de Stat. Pentru determinarea eficienţei utilizării biomasei a fost calculat
bilanţul termic a serei, care constă din suma pierderilor (prin sol şi suprafaţa totală de acoperire)
şi suma acumulărilor (radiaţia solară şi încălzirea artificială) de căldură. Pierderile de căldură
prin suprafaţa de acoperire sa calculat cu ecuaţia transferului global de căldură:
Qp=kF(ti-te)Cinf,
(1)

165
 în care: k este coeficientul de transfer global de căldură, în W2/(m.K);
F – suprafaţa de acoperire, în m2;
ti şi te – temperaturile, respectiv din interiorul şi exteriorul serei, în 0C;
Cinf,- coeficientul infiltrărilor de aer rece, Cinf = 1,1…1,3.
Pentru calcularea pierderilor de căldură prin sol, suprafaţa serei a fost împărţită în 4
zone: 3 fâşii cu lăţimea de 2 m fiecare, I începând de la pereţi, şi zona a IV – aflată la
distanţa de 6 metri de la pereţi. În primele 3 zone colţurile suprapuse se consideră de 2 ori.
Pierderile sa determinat cu formula:
Fi
Qs = (ti - te )å ,W , (2)
Ri
unde: Fi sunt valorile suprafeţelor fâşiilor respective, în m2; numerotarea (i = 1) se
efectuează de la perete spre centru; Ri – rezistenţele solului pe fâşii; conform (Uvarova,
V.,1983), R1 = 2,15 m2K/W; R2 = 4,31 m2K/W; R3 = 2,15 m2K/W; R4= 14,2 m2K/W.
Cantitatea de căldură obţinută prin radiaţia solară sa calculat cu formula:
QRS = IglFvtusTRS, kJ, (3)
unde: Igl este intensitatea medie a radiaţiei globale, în kW/m2;
Fv – aria vitrajului, în m2;
tus- transmitanţa radiaţiei de unde scurte a vitrajului;
TRS – durata insolaţiei, în s.
Cantitatea de căldură artificială necesară pentru încălzite, sa determinat, scăzând din
suma pierderilor căldură cantitatea de energie termica captată prin radiaţia solară (Leca,
A., Mladin, E, Stan, M 1998; Uvarova, V.1983).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Eficienţa producerii legumelor în teren protejat este apreciată în special de modul de
conservare şi păstrare a energiei capturate din radiaţia solară si energiei artificiale.
Transferul global de căldură din seră în mediul exterior constă din suma pierderilor de
căldură infiltrată prin suprafaţa pereţilor laterali, suprafaţa acoperişului şi pierderile prin
sol. Valoarea pierderilor este influenţată de factorii mediului din afara serei cum ar fi
temperatura şi viteza vântului. La efectuarea calculelor au fost luate în consideraţie valoare
acestor factori. În lunile ianuarie, februarie pierderile de căldură prin suprafaţa de
acoperire sunt mai mari cu 12-45% in timpul nopţii comparativ cu pierderile de căldură în
decursul zile(tabelul 1), fapt care poate fi explicat prin o diferenţă esenţială între
temperaturile externe a aerului ziua şi noaptea.
Tabelul 1
Pierderile de căldură la cultivarea tomatelor timpurii în sere acoperite cu folie de PE,
MJ/m2/decada

ianuarie februarie martie aprilie

Decade 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
a) prin suprafaţa de acoperire
ziua 90 88 112 97 97 85 89 89 94 64 57 48
Noaptea 139 135 155 120 118 95 91 84 84 55 41 33

b) prin sol
ziua 3.0 3.0 3.6 3.1 3.2 2.8 2.9 2.9 3.1 2.2 1.9 1.7
Noaptea 3.4 3.3 3.8 3.0 2.9 2.4 2.3 2.1 2.1 1.4 1.1 0.9
Total 236 229 275 224 221 186 186 178 183 122 101 84

166
 În lunile martie pierderile de căldură prin acoperişul serei noaptea şi ziua sunt
aproximativ egale, iar in luna aprilie pierderile de căldură ziua sunt mai mari în comparaţie
cu pierderile nocturne, fiind afectate în special de vânturile puternice din luna aprilie care
sunt prezente în special în decursul zilei. Pierderile de căldură prin sol constituie doar 2-
3% din pierderile globale prin suprafaţa de acoperire. Majoritatea pierderilor prun sol sunt
înregistrate în zona apropiată de pereţii serei cu o lăţime de 2 m.

MJ/m2/dec.
80.0
75.4
70.0
65.4 62.8 62.7
60.0 66.2
50.0 53.2 53.9 52.3 54.3
40.0 38.0
30.0 32.1
27.9
20.0
10.0
0.0
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

ian feb mar apr

MJ/m2/dec.

Figura 1. Alte pierderile de energie radiată din seră.

In afară de pierderile de căldură prin suprafaţa de acoperire şi sol mai sunt înregistrate şi
alte pierderi de energie ziua şi noaptea (fig.1), care variază în lunile de iarnă-primăvară între
75-28 MJ/m2/dec. Aceste valori sunt incluse in partea negativă a bilanţului termic.
Moldova este plasată în a cincia zonă de intensitate a luminii şi are rezerve de capturare
a energiei solare şi utilizare pentru producerea legumelor în spaţii protejate. Calculule efectuate
demonstrează că volumul radiaţiei solare capturate in seră de peliculă sub formă de energie
termică constituie în luna ianuarie 18-36 MJ/m2/decadă, ce constituie numai 13-16% de la
volumul de pierderi de căldură din seră în aceiaşi perioada de timp (fig.2).
160.0
136.5
140.0
120.0
MJ/m2/dec

121.0
100.0
105.0
80.0 97.6
80.2
60.0 68.0 77.8
53.8
40.0 36.3
28.2 29.1
20.0 18.3
0.0
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
jan feb mar apr

Energia solara capt., MJ/m2/dec.

167
 Figura 2. Energia solară capturată în seră acoperită cu folie de PE.
Treptat în lunile februarie-martie intensitatea energiei solare creşte şi potenţialul de
captare a energiei în seră este mai mare, atingând în decada a 3-a a lunii martie o valoare
de 80 MJ/m2 ceia ce permite acoperirea aproximativ a 80% din pierderile globale de
căldură din seră în decursul zilei. Către mijlocul lunii aprilie valoare căldurii capturate în
seră din energia solară constituie 121 MJ/m2 ceia ce este de două ori mai mare decât
valoare pierderile de căldură. Aceasta este o rezervă de căldură care poate fi acumulată şi
reutilizată in decursul nopţii. În această perioadă în decursul zilei este necesar de o
ventilarea activă a serei pentru înlăturarea excesului de căldură. În baza calculelor
bilanţului termic sa determinat necesarul de căldură termică artificială pentru încălzirea
serei până la parametrii optimali de temperatură pentru cultivarea tomatelor(tabelul 2).
Tabelul 2
Costul energiei termice pentru încălzirea serei cu biomasa din paie la
producerea tomatelor timpurii

Luna ian feb mar apr

Decada 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
Necesarul de energie termica
274 199 263 201 174 124 113 103 90 21 0.0 0.0
artificială, J/m2/dec
Necesarul de paie, kg 19.2 14.0 18.5 14.1 12.2 8.7 8.0 7.2 6.3 1.5 0.0 0.0
Costul încălzirii, lei/m2/dec 6.7 4.9 6.5 4.9 4.3 3.0 2.8 2.5 2.2 0.5 0.0 0.0
*Căldura de ardere a paielor 3400 Kcal/kg
** Costul 1 kg paie 0,35 lei
Costul încălzirii serei acoperite cu folie de PE la producerea tomatelor, folosind ca
sursă de combustibil paiele balotate, constituie 4,9-6,7 lei/m2/decadă în luna ianuarie; 3,0-
4,9 lei/m2/decadă în luna februarie, scăzând treptat până la 0,5 lei/m2/decadă la începutul
lunii aprilie.
CONCLUZII
1. Pierderile de căldură prin suprafaţa de acoperire a serelor acoperite cu folie de PE
sunt mai mari in timpul nopţii comparativ cu pierderile de căldură în decursul zi. În luna
ianuarie pierderile de căldură constituie 429 MJ/m2 noaptea şi 290 MJ/m2 ziua.
2. Valoarea energiei solare captate în seră constituie 36,3 MJ/m2/ decadă în luna
ianuarie şi creşte până la 136,5 MJ/m2/dec la sfârşitul lunii aprilie.
3. Costul încălzirii serei acoperite cu folie de PE la producerea tomatelor, folosind ca
sursă de combustibil paiele balotate, constituie 18,1 lei/m2 în luna ianuarie, 12,3 lei/m2 în
luna februarie,
Recunoştinţe: Apreciere deosebită este exprimată D-lui A. Guţu conf.dr.ing UTM
pentru asistenţă şi consultanţă în efectuarea calculelor bilanţului termic.
BIBLIOGRAFIE
1. GUŢU, A., PALAŞ, S., GUŢU, C. Generarea durabilă a energiei. Chişinau, 2007, 171 p.
2. LECA, A., MLADIN, E., STAN, M. Transfer de căldură şi masă. O abordare inginerească. Ed.
Tehnică, Bucureşti - 1998. p.783.
3. ROSS, D. Energy conservation in greenhouses. UM Fact Sheet 180. Maryland Cooperative Extension
Service. University of Maryland, College Park, 1991, 10p.
4. TIMOFTE, I., LUPAN, L. Principiile de bază a politicii de stat în domeniul conservării energiei în
sectorul agrar al economiei naţionale. Lucrările Conf. Ştiinţ. Sporirea eficienţei de utilizare a energiei şi apei ăn
agricultura Moldovei, 2001, p.19-23.
5. UVAROVA, V. Spravocnic po teplosnabjeniu seliscohozaistvennih predpriatii. Моscova, Kolos,
1983. p. 320

168

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)