Activitate 3.1.4.

Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

Studiile au arătat că, atunci când copiii cu diverse abilități învață împreună în aceeași clasă,
performanțele tuturor copiilor din clasa respectivă cresc, contrar părerii generale că un copil cu
dizabilități duce la performanță școlară scăzută pentru ceilalți. Studiile mai arată și că discriminarea
împotriva copiilor cu dizabilități se reduce. Dizabilitatea nu trebuie să fie un motiv de excluziune,
transmite campania.  
„Convenția cu privire la Drepturile Copilului prevede aceleași drepturi pentru toți copiii,
indiferent de abilitățile pe care le au. Toți copiii pot învăța și au dreptul să meargă la creșă și la
grădiniță și, apoi, la școală. Un copil cu o dizabilitate trebuie să se poată juca, să poată învăța și
crește împreună cu toți ceilalți copii și niciun copil nu trebuie să fie definit de dizabilitatea pe care o
are.  
Ca societate, e nevoie să lucrăm pentru a face lumea din jurul copiilor cu dizabilități mai
prietenoasă, mai primitoare și mai incluzivă. Totodată, cerem ca părinții să fie sprijiniți cu resurse și
servicii adecvate”, a declarat Gabriel Vockel, reprezentant adjunct al UNICEF în România. 
Obiectivele principale ale relaţiei dintre şcoală, familie şi comunitate, în vederea integrării
copiilor cu nevoi speciale, sunt:
 informarea şi sensibilizarea comunităţii locale cu privire la posibilitatea recuperării,
educaţiei chiar şi pentru copiii ce au abandonat şcoala;
 sporirea conştientizării din partea comunităţii şcolare a necesităţii implicării în
transformarea şcolii într-o şcoală integrativă;
 schimbarea mentalităţii şi atitudinii opiniei publice faţă de copiii cu nevoi speciale;
 dezvoltarea unei reţele de cooperare în domeniul educaţiei, implicată în procesul de
integrare (ex.: poliţia, serviciile sociale, spitale etc.);
 implicarea părinţilor copiilor din clasă în vederea reacţionării mai rapide la probleme şi
acordarea sprijinului suplimentar copiilor cu nevoi speciale; implicarea comunităţii în
sprijinul acordat copiilor cu nevoi speciale;
 elaborarea programelor şcolare de informare şi pregătire a comunităţii locale pentru educaţia
incluzivă, prin aceasta înţelegând adaptarea şcolii la cerinţele speciale ale fiecărui copil,
indiferent de problemele acestuia, şi nu a copilului la cerinţele şcolii, găsirea unor strategii
didactice adecvate, a unor metode şi tehnici de lucru specifice: planificare, instruire,
evaluare.
Integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe speciale în învățământul de masă presupune:
 a educa copiii cu cerinţe speciale în şcoli obişnuite, alături de copiii normali;
 a asigura servicii de specialitate (recuperare, terapie educaţională, consiliere şcolară,
asistenţă medicală şi socială etc.) în şcoala respectivă;
 a acorda sprijinul necesar personalului didactic şi managerilor şcolii în procesul de
proiectare şi aplicare a programelor de integrare;
 a permite accesul efectiv al copiilor cu cerinţe speciale la programul şi resursele şcolii
obişnuite (biblioteca, terenuri de sport etc);
 a încuraja relaţiile de prietenie şi comunicarea între toţi copiii din clasă/şcoală;
 a educa şi ajuta toţi copiii pentru înţelegerea şi acceptarea diferenţelor dintre ei;
 a ţine cont de problemele şi opiniile părinţilor, încurajându-i să se implice în viaţa şcolii;
 a asigura programe de sprijin individualizate pentru copiii cu cerinţe speciale;
 a accepta schimbări în organizarea şi dezvoltarea activităţilor instructiv-educative din
şcoală.

1
 PLAN DE ACTIVITĂŢI PENTRU REALIZAREA UNUI MEDIU DE ÎNVĂŢARE
INCLUZIV LA NIVELUL ŞCOLII

Nr.crt. Grup Obiective SMART Idei de Strategii de Resurse Evaluare

ţintă activităţi învăţare
Informații succinte despre specificul unei dizabilități și implicațiile asupra învățării. Care sunt
modalitățile prin care puteți răspunde nevoilor de sprijin pentru învățare pentru un elev cu următoarele
deficiențe:
-starea de sanatate:foarte bună; Diagnostic: Elev cu deficiență mintală ușoară, beneficiază de profesor de
sprijin și curriculum adaptat -dificultatilor de invatare existente:
• Nu reuşeşte să scrie după dictare, se plictisește foarte repede, are un scris ilizibil, încât nu şi-l
descifrează nici el însuşi;
• Citeşte foarte greu, iar termenii mai dificili abia îi silabiseşte, neînţelegându-le valoarea în frază, are un
ușor balbism care se a ccentuează în momentul în care nu este băgat în seamă de colegi sau profesor;
• Nu înţelege suficient noţiunile simple astfel că nu poate să opereze cu ele;
• Este prietenos,afectuos și bine integrat în colectivul clasei. -programe de stimulare, interventii pe care
copilul le-a parcurs anterior (consiliere, medicale, logopedice…): consiliere psihopedagogică atât cu
consilierul școlar cât și în particular în regim de ”Școală după școala”, beneficiază de profesor de sprijin,
a beneficiat de logopedul repartizat de CJAP școlii noastre
1. Elevi -Încurajarea relaţiilor jocuri pe învăţarea în materiale observarea
naturale de sprijin; echipe cooperare şi didactice sistematică
-Promovarea parteneriat
interacţiunilor copiilor între elevi
de aceeaşi vârstă
-Dezvoltarea prieteniei
prin cunoaştere
reciprocă
Care sunt modalitățile prin care pot colabora eficient cu părintele unui copil cu CES?)
2. Părinţi - A ţine cont de -ateliere cu discuţii având material chestionare
problemele şi opiniile părinţii ca obiectiv PPT
părinţilor, -programe sensibilizarea pliante
încurajându-i să se de informare acestora
implice în viaţa şcolii;
Care sunt modalitățile prin care îmi pot ajuta colegii să îl cunoască și putem colabora pentru a-l sprijini
să-și atingă potențialul?
3. Cadre -Informarea eficientă Cursuri de pregătirea de materiale chestionare
didactice în şcoala publică formare specialitate cu tema portofolii
-Formarea unei
atitudini pozitive faţă mese dezbateri
de incluziunea şcolară. rotunde

Este foarte important să nu ne concentrăm pe dizabilitatea copilului, ci pe potenţialul acestuia. Dacă

cineva lucrează constant şi susţinut cu un astfel de copil, chiar şi în cazul celui mai sever handicap se vor
observa progrese. Aceste mici progrese bucură şi motivează demersurile viitoare de recuperare. Există şi
situaţii în care recuperarea de lungă durată şi extrem de costisitoare, nu aduce îmbunătăţiri substanţiale, însă,
în astfel de situaţii, chiar şi cel mai mic progres reprezintă o recompensă uriaşă pentru întregul proces de
recuperare.