UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE

AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ A
BANATULUI ,,REGELE MIHAI I AL
ROMÂNIEI,, DIN TIMIȘOARA

Referat Pompe Volumice

Nume student: Tuila Liviu

M.I.A.I.A anul III

Timișoara 2021
 www.referat.ro

POMPE VOLUMICE

Generalităţi
În orice sistem de acţionare hidraulic, furnizarea energiei hidrostatice necesare
elementului de execuţie este asigurată de generatoare hidraulice (pompe) incluse în
sistem. Acest fapt conferă autonomie schemei de acţionare.
Conform schemei de principiu a sistemului de acţionare pompa realizează conversia
energiei mecanice, caracterizată prin momentul mecanic MP aplicat la arborele pompei şi
viteza unghiulară ωp corespunzătoare, în energie hidraulică caracterizată prin debitul
furnizat Qp şi respectiv presiunea pp. Această energie este transportată de conducte şi
transferată motorului hidraulic.

Sistem de acţionare hidraulică

Evident, datorită pierderilor inerente circulaţiei fluidului între pompă şi motor,

acesta va primi o energie mai mică caracterizată prin debitul QM şi presiunea pM.

Energia de pompare

Distingem de la început două etape în furnizarea fluidului sub presiune:

- comprimarea fluidului;
- transportul fluidului comprimat prin sistem.

Clasificarea pompelor

Clasificarea pompelor volumice poate fi făcută după principiul de acţiune şi după

caracterul reglabilităţii.
După principiul de acţiune, pompele volumice se împart în două mari categorii:
- pompe cu plunjer (piston);
 - pompe rotative volumice .
La pompele cu plunjer, uleiul este refulat dintr-o cameră de lucru imobilă, ca
rezultat numai a mişcării alternative al elementului funcţional (piston, plunjer,
diafragmă).
La pompele rotative, uleiul refulat din camerele de lucru este rezultatul rotaţiei
sau rototranslaţiei elementelor funcţionale (roată dinţată, şurub, paletă, piston).
După caracterul reglabilităţii, se împart în :
- pompe cu debit constant (cu roţi dinţate, cu şurub);
- pompe cu debit reglabil (cu palete, pistoane).
În acţionarea hidraulică, cea mai largă răspândire o au pompele volumice rotative
datorită performanţelor lor ridicate: masă şi volum mic pe unitatea de putere transmisă,
randament ridicat, posibilitatea reglării şi inversării debitului, fiabilitate bună.

Cu Cu
doua trei
surub surub
uri uri

Pompe cu roţi dinţate cu angrenare exterioară

Principiul constructiv a unei pompe cu roţi dinţate cu angrenare exterioară.

Aceasta cuprinde două pinioane din care unul este motor şi carcasa cu orificiul de
aspiraţie şi cel de refulare. Sensul de rotaţie este dat de săgeata care pleacă din punctul de
angrenare către racordul de aspiraţie.
Construcţia pompei cu roţi dinţate

Principiul constructiv al pompei cu roţi

Perechea de roţi dinţate 1 şi 2 se roteşte în carcasa 3, susţinute de bucşele lagăr 6.

În capacul 7 pot fi înglobate organe de reglare, ca supape sau regulatoare de debit. Flanşa
8 poate avea o construcţie care să conţină un lagăr radial axial pentru antrenarea pompei
prin roţi dinţate sau prin curele. Asamblarea se realizează prin intermediul şuruburilor 9.
Etanşarea construcţiei este asigurată de inelele de etanşare 10 şi de manşeta de rotaţie
11.
Lichidul este transportat volum cu volum de către golurile dintre dinţi (care
formează camerele de lucru) spre orificiul de refulare. Etanşarea spaţiului de înaltă
presiune de cel de joasă presiune se realizează prin contactul dinţilor în zona de
angrenare. În afară de această zonă, curgeri inverse se mai pot produce prin spaţiile dintre
vârfurile dinţilor şi carcasă, precum şi pe părţile laterale ale pinioanelor. Funcţionarea
poate fi asimilată cu cea a pompei cu piston. Fiecare gol dintre doi dinţi a roţii
conducătoare se asimilează cu un cilindru, iar un dinte al roţii conduse trece drept piston.
Evitarea uzurilor excesive şi deci menţinerea jocurilor corespunzătoare necesită
măsuri de echilibrare a presiunilor pe partea de lucru a carcasei.

Pompe cu şuruburi

Pompele cu şuruburi fac parte din categoria pompelor cu angrenaje, cu

particularitatea că angrenarea este axială.
Cilindreea este constantă, pulsaţia debitului inexistentă, iar funcţionarea deosebit
de silenţioasă. Creează presiuni maxime de până la 175 bar iar debitele pot ajunge până la
50 l/min. Se fabrică în variantele constructive: cu două şuruburi) sau mai multe şuruburi.

Pompă cu două şuruburi

La pompa cu trei şuruburi, filetul şurubului central este pe dreapta iar ale
şuruburilor laterale pe stânga. Profilul este cicloidal iar filetul se execută de regulă cu
două începuturi. Deoarece spaţiile sub presiune înconjoară şuruburile în angrenare,
forţele laterale (radiale) asupra acestora se autoechilibrează.
Pompe cu palete radiale

Pompele cu simplă acţiune pot fi cu aspiraţie exterioară prin ferestrele 4 şi 5

practicate în capacele laterale a , sau cu aspiraţia - refulare interioară prin canalizaţiile 4
şi 5 din axul fix al rotorului, figura b.
Camerele de volum variabil se obţin între carcasă, palete, rotor şi elementul de
distribuţie. La ieşirea paletelor din rotor volumul camerelor creşte determinând scăderea
presiunii, deci aspiraţia lichidului. Atunci când două palete alăturate realizează o cameră
de volum maxim, aceasta este izolată de ferestrele de distribuţie.
Urmează faza de refulare prin intrarea paletelor în rotor, micşorarea volumului
camerei şi evacuarea lichidului prin fereastra de refulare.
Pompa cu simplă acţiune realizează un proces de aspiraţie – refulare pe o rotaţie,
iar debitul poate fi reglat prin modificarea excentricităţii e .
Pompa cu dublă acţiune, c realizează două cicluri aspiraţie - refulare pe o rotaţie,
iar debitul nu este reglabil. Poziţionarea ferestrelor de aspiraţie – refulare în capacele
laterale ale pompei permite echilibrarea totală a forţelor radiale.
Menţinerea contactului dintre palete şi stator poate fi asigurat de forţele centrifuge
numai la turaţii ridicate (n > 500 rot/min ). La pompele de capacitate mare, paletele sunt
prevăzute cu cepuri laterale şi culise sau role care se deplasează în canale practicate direct
în capacele carcasei.
Construcţia paletelor influenţează decisiv funcţionarea pompei. Sunt prezentate
profile de palete clasice (a, b, c, d, e, f) şi construcţii moderne. (g, h, I, j).
Profile de palete
La pompele cu aspiraţie – refulare exterioară, în spaţiul în care paleta eliberează canalul
se creează o depresiune accentuată ce nu permite aşezarea paletei pe stator. Pentru
rezolvarea acestei probleme se utilizează palete duble ( g ) sau simple, dar cu canale de
legătură între camerele 3 şi 4. Se obţine o etanşare mai bună prin spaţiul 3 şi echilibrarea
forţelor radiale pe paletă. Spaţiul 4 este pus succesiv în legătură cu ferestrele de aspiraţie
şi refulare prin dreptul cărora trece în mişcarea de rotaţie.
Sunt evidenţiate următoarele elemente:
1 – semicarcasă demontabilă; 2 – placă de distribuţie posteriaoară;
3 – cuzinet; 4 – stator; 6 – paletă;
7 – placă de distribuţie anterioară; 8 – semicarcasă nedemontabilă;
9 – arbore.

Pompe cu pistoane axiale

Pompele cu pistoane axiale fac parte din categoria pompelor cu piston.

Prezintă o construcţie compactă, gabarit redus şi asigură în condiţii de fiabilitate
ridicată o gamă largă de debite şi presiuni. Se fabrică în variantele cu debit
constant şi cu debit reglabil.
Constructiv-funcţional, pompele cu pistoane axiale sunt de două tipuri:
- cu disc fulant (cu cilindri imobili axiali);
- cu pistoane axiale rotative (cu cilindri mobili)
Randamentele sunt dintre cele mai bune pentru clasa pompelor cu piston
(v=0,930,97, t=0,840,93).
. Pompe cu disc fulant

Denumirea de disc fulant provine de la faptul că inelul 5 al rulmentului axial

execută o mişcare de rotaţie, cu senzaţia vizuală a unei mişcări fulante.
În figură se prezintă schematic o secţiune printr-o pompă cu disc fulant cu 6
pistoane, asimilată în fabricaţia de UM Plopeni S.A. după licenţă Meiller.

Pompă cu disc fulant

Prin rotirea arborelui 12, se rotesc discurile 5 şi 6 în ansamblul de ghidare 8, 8’, 10

obligând pistoanele 9 să execute mişcări rectilinii alternative în corpul fix 2. Etanşarea
pistoanelor în corpul 2 se realizează cu segmenţii 11 .
În construcţia pistoanelor se pun în evidenţă supapele 3, cu etanşare conică pe
pistoane. Astfel, atunci când pistonul iese din corp, are loc în prima fază deschiderea
supapei 3 care permite umplerea cilindrului în care culisează pistonul. Deplasarea
pistonului în sens contrar, are ca efect în prima fază închiderea supapei 3 şi blocarea
aspiraţiei. În următoarea fază, pistonul se deplasează în corpul 2 ceea ce conduce la
comprimarea lichidului şi realizarea presiunii care deschide supapa cu bilă 1. Se pune în
legătură astfel ieşirea supapei 1 cu camera de refulare R.
Alte tipuri constructive de pompe cu disc fulant utilizează în locul rulmentului
radial-axial, lagăre axiale, ceea ce permite creşterea presiunii de lucru până la 700 bar
(excepţional 2000 bar). Antrenarea pistoanelor prin rulment limitează presiunea maximă
de funcţionare la 250 bar prin solicitarea ridicată a inelului mobil al rulmentului la
contactul cu pistoanele.
Pompele cu disc fulant sunt pompe cu debit constant.
Pompe cu pistoane axiale rotative

Pompele cu pistoane rotative sunt cele mai utilizate din clasa pompelor cu piston.
Asigură presiuni de până la 350 bar pentru o gamă largă de debite. Se realizează într-o
mare varietate constructivă, atât cu debit constant, cât şi cu debit reglabil.
Sunt cunoscute două principii constructiv-funcţionale:
- cu disc înclinat
- cu corp înclinat
Dacă arborele pompei roteşte blocul cilindrilor, pompa se numeşte cu disc înclinat
(discul pompei este imobil).
Dacă arborele pompei roteşte discul, iar acesta antrenează blocul cilindrilor,
pompa se numeşte cu bloc înclinat.

În general cilindrii sunt dispuşi circular într-un bloc cu axele paralele cu axa de
rotaţie a acestuia. Mişcarea rectilinie alternativă a pistoanelor este dictată de discul
înclinat faţă de axa blocului cilindrilor. Distribuţia se realizează cu distribuitor fix frontal
(plan sau sferic) care limitează presiunea maximă de funcţionare continuă.