Sunteți pe pagina 1din 41
BOTANICA
BOTANICA
BOTANICA
BOTANICA

BOTANICA

BOTANICA
BOTANICA
BOTANICA
BOTANICA

-Citologie

-Histologie

-Organografie

Autor: Prep.Drd.Ing. Trifan Daniela

Celula vegetala

Definitie: Celula vegetala este unitatea morfologica, structurala, functionala si genetica de baza a plantei.

vegetala Definitie: Celula vegetala este unitatea morfologica, structurala, functionala si genetica de baza a plantei.

•Peretele celular

41 – 45% celuloza, 30% hemiceluloze si in unele cazuri 22 – 28% lignine.
41 – 45% celuloza,
30% hemiceluloze
si in unele cazuri 22 – 28% lignine.

Prin depunerea centripeta de lignina pe suprafata peretelui celular primar se formeaza peretele celular secundar, care contine:

Membranele plasmatice sunt reprezentate de plasmalema, care limiteaza la exterior citoplasma si tonoplast, care separa vacuola de citoplasma.

(acizi grasi)
(acizi grasi)

Structura unei plasmodesme

Structura unei plasmodesme

Citoplasma – reprezinta o masa coloidala, translucida, hialina, invelita la exterior de plasmalema si in care se gasesc organitele celulare si una sau mai multe vacuole. Citoplasma este alcatuita dintr-o retea fina de lanturi polipeptidice, in ochiurile careia se afla o solutie apoasa de glucide solubile, substante minerale, aminoacizi etc.

Functiile fiziologice ale citoplasmei sunt:

asigura deplasarea organitelor celulare in interiorul celulei si a substantelor de la un organit la altul – prin intermediul curentilor citoplasmatici.

este mediul in care au loc procesele de:

2. Biosinteza si biodegradare a glucozei, fructozei si zaharozei;

3. Interconversia aminoacizilor, biodegradarea aminoacizilor si biosinteza substantelor proteice;

4. Biosinteza vitaminelor, a substantelor volatile care confera aroma, precum si a unor substante secundare.

proteice; 4. Biosinteza vitaminelor, a substantelor volatile care confera aroma, precum si a unor substante secundare.

Organitele celulare

Rol:

Nucleul

Nucleul este centrul kinetic al celulelor, declan]@nd procesul de diviziune celular`, care se poate realiza pe cale:

de diviziune celular`, care se poate realiza pe cale: amitotic` (strangularea direct` a nucleului ]i a

amitotic` (strangularea direct` a nucleului ]i a con\inutului celular), mitotic` (cariokinez`, adic` [mp`r\irea [n mod egal a cromatinei [ntre celulele fiice) ]i meiotic` (reducerea la jum`tate a cromatinei din celulele fiice, prin trecerea de la starea diploid` la cea haploid`).

Plastidele (plastidomul celular)

Plastidele (plastidomul celular)

Cloroplastul

Cloroplastul

Mitocondriile

Definitie: Mitocondriile sunt organite celulare de forma ovala, delimitate la exterior de o membrana dubla si care au capacitatea de a se inmulti prin diviziune.

dubla si care au capacitatea de a se inmulti prin diviziune. Structura unei mitocondrii Rol: -ciclul

Structura unei mitocondrii

Rol:

-ciclul respirator Krebs (etapa finala a procesului de biodegradare a substantelor de rezerva, cu obtinere de energie, dioxid de carbon si apa); -biosinteza proteinelor mitocondriale ; -biosinteza acizilor organici ; -fotorespiratia; -biodegradarea acizilor grasi; -gluconeogeneza.

Reticulul endoplasmatic

Definitie : Reticulul endoplasmatic este un organit celular alcatuit din canalicule, vezicule si cisterne ultramicroscopice, invelite de o membrana simpla, licoproteica, strabatuta de numerosi pori. Este un organit dinamic, care isi modifica in permanenta forma.

un organit dinamic, care isi modifica in permanenta forma. Rol: - biosinteza unor proteine, glicoproteine, acizi

Rol:

-biosinteza unor proteine, glicoproteine, acizi gra]i ]i lipide; -interconversia acizilor gra]i; -formarea veziculelor primare ale lizozomilor, a complexului Golgi, sferozomilor, lizozomilor si plasmalemei.

Complexul Golgi

Definitie: Complexul Golgi este un organit celular alcatuit din cisterne turtite, tubuli si vezicule, acoperite de o memebrana simpla.

Rol:

-secre\ia proteinelor;

-construirea

celular celulozic celular ; -formarea de lizozomi ] i de vezicule proteice din veziculele apar\in@nd complexului Golgi transportul substantelor care intra in structura lamelei mediane ai peretilor celulari.

-

peretelui

Golgi transportul substantelor care intra in structura lamelei mediane ai peretilor celulari. - p e r

Peroxizomii

Definitie: Peroxizomii sunt organite celulare sferice sau elipsoidale, acoperite la exterior de o membrana simpla, iar la interior cuprinzand matricea fin granulara, care contine incluziuni cristalizate si numeroase enzime.

Rol:

-biodegradarea apei oxigenate rezultate

procesele

metabolice celulare

(fotorespira\ie,

din

fotosintez` etc.), [n

prezen\a

compu]i fenolici ]i a peroxidazelor; -se desf`]oar` etapa a doua a procesului de fotorespira\ie; -biodegradarea

unor

acizilor

gra]i prin

-

oxidare,

proces

din

care

rezult` acetil

CoA.

- biodegradarea unor acizilor gra]i prin - oxidare, proces din care rezult` acetil CoA.

Lizozomii

Definitie: Lizozomii sunt formatiuni sferice, delimitate la exterior de o membrana trilamelara, iar in interior contin granule ce constituie suportul enzimelor.

Rol: prin activitatea hidrolazelor din interiorul lor, lizozomii participa la procesele de digestie intracelulara, precum si la procesele de aparare a celulelor impotriva agentilor patogeni.

la procesele de digestie intracelulara, precum si la procesele de aparare a celulelor impotriva agentilor patogeni.

Ribozomii (granulele lui Palade)

Ribozomii sunt organite sferice de natura ribonucleoproteica, aflate libere in citoplasma sau asociate cu reticulul endoplasmatic rugos, in cloroplaste sau in mitocondrii

endoplasmatic rugos, in cloroplaste sau in mitocondrii Rol: - sinteza proteinelor de structur` (poliribozomii

Rol:

-sinteza proteinelor de structur` (poliribozomii neata]a\i de RE); -sinteza enzimelor, hormonilor etc. (ribozomii ata]a\i de RE).

Vacuomul celular = totalitatea vacuolelor care se gasesc dispersate in citoplasma, la maturitate acestea ocupand aproape 95% din volumul celulei.

maturitate acestea ocupand aproape 95% din volumul celulei. Rol: -acumularea substantelor osmotic active: ioni, glucide

Rol:

-acumularea substantelor osmotic active: ioni, glucide solubile, acizi organici etc. -acumularea si depozitarea substantelor secundare (glucide reducatoare, pigmenti flavonici, acizi organici, alcaloizi, glicozizi, chinone, saponine, prolina etc.); -acumularea de substante osmotic active (glycerol, manitol, prolina etc.) care determina cresterea presiunii osmotice si asigura posibilitatea de absorbtie a apei din sol de catre plante ; -contin enzime care catalizeaza unele reactii biochimice.

Diviziunea celulara

Diviziunea celulara

TESUTURILE VEGETALE

Definitie: Prin tesut se intelege o grupare de celule de aceeasi forma si structura si care indeplinesc aceleasi functii.

Clasificare:

1) Tesuturi meristematice (generatoare, de origine, formative) – meristeme primordiale sau promeristeme

meristeme primare (protederma, procambiul, meristemul fundamental, caliptrogenul) (cambiul si felogenul).

meristeme secundare

2) Tesuturi protectoare (de aparare, acoperitoare) – primare – formate de protoderma = epiderma, caliptra si rizoderma si secundare = suberul (generat de felogen), ritidomul.

3) Tesuturi parenchimatice (fundamentale, trofice) – parenchimurile de absorbtie, de asimilatie si de depozitare (substante de rezerva = parenchimuri de rezerva; apa = parenchimuri acvifere; aer = parenchimuri aerifere).

4) Tesuturi conducatoare = vase lemnoase (xilemul) – transporta seva bruta (traheide si trahee); vase liberiene (floemul) – transporta seva elaborata (vase ciuruite).

5) Tesuturile de sustinere (mecanice) = colenchimul (format din celule vii cu peretii celulozici ingrosati inegal) si sclerenchimul (format din celule moarte cu peretii lignificati uniform = sclerenchim fibros si sclerenchim scleros)

6) Tesuturile secretoare = cu secretie externa (papile, peri, solzi, glande digestive si nectarifere, hidatode), cu secretie intercelulara (buzunare sau canale secretoare) sau cu secretie intracelulara (laticifere).

Metode de sectionare a tesuturilor vegetale

Metode de sectionare a tesuturilor vegetale

Tesuturi parenchimatice

Tesuturi parenchimatice Parenchim acvifer Parenchim aerifer Parenchim palisadic
Tesuturi parenchimatice Parenchim acvifer Parenchim aerifer Parenchim palisadic

Parenchim acvifer

Parenchim aerifer

Parenchim palisadic

Tesuturi parenchimatice Parenchim acvifer Parenchim aerifer Parenchim palisadic
S c l e r e n c h i m Tesut meristematic apical

Sclerenchim

S c l e r e n c h i m Tesut meristematic apical

Tesut meristematic apical

Radacina

adacina reprezinta organul vegetativ care are rolul de a absorbi apa si sarurile minerale asigurand nutritia plantei, precum si rolul de fixare a plantelor care au radacina in pamant. Pe langa aceste doua functii de baza, radacina poate avea si alte functii complementare, ca de exemplu:

sinteza unor substante organice;

depozitarea substantelor de rezerva;

regenerarea plantei;

depozitarea substantelor de rezerva; regenerarea plantei; intretinerea unor relatii simbiotice cu unele microorganisme

intretinerea unor relatii simbiotice cu unele microorganisme Cortex etc.

Floem

Endoderma

Metaxilem

Protoxilem

plantei; intretinerea unor relatii simbiotice cu unele microorganisme Cortex etc. Floem Endoderma Metaxilem Protoxilem

Radacini pivotante – radacina principala este mult mai dezvoltata decat ramificatiile ei, numite radicele (morcov, patrunjel, rapita, floarea soarelui etc.)

Tipuri morfologice

Radacini fasciculate – in locul radacinii embrionare se formeaza numeroase radacini adventive subtiri (orz, grau, ceapa etc.)

Radacini ramuroase – radacina principala si ramificatiile ei sunt mai putine numeric si mai groase (arbori)

Radacinile tuberizate- sunt radacini modificate cu scopul realizarii functiei de depozitare a substantelor de rezerva (axa principala la morcov).

Radacini metamorfozate

Radacinile aeriene – sunt radacini modificate cu rolul de fixare (ex. lianele care se fixeaza de arbori)

Radacini cu muguri – apar la unele specii erbacee (palamida, susai) precum si la specii lemnoase (tei, salcam), mugurii adventivi formeaza tulpini aeriene, numite drajoni.

Radacini contractile – sunt radacini cu insusirea de a se scurta, fixand mai bine plantele sau adancind in sol tuberculii sau bulbii.

Radacini simbiotice – ramificatiile radiculare traiesc in simbioza cu bacterii fixatoare de azot, care formeaza nodozitati cu bacterii (= bacteriorize - la leguminoase) sau cu ciuperci (= micorize - tei, alun, stejar). Micorizele pot fi endotrofe (cand patrund in celulele scoartei radacinii) sau ectotrofe (cand ciupercile inconjoara radacinile si nu patrund in scoarta). Haustorii – sunt un tip special de radacini simbiotice, care n-au structura unor radacini, dar patrund in organele plantelor gazda si le sug seva bruta (in cazul semiparazitelor) sau seva elaborata (in cazul celor parazite).

ramuroasa fasciculata adventive
ramuroasa
fasciculata
adventive
STRUCTURA RĂDĂCINII LA MONOCOTILEDONATE ŞI DICOTILEDONATE

STRUCTURA RĂDĂCINII LA MONOCOTILEDONATE ŞI DICOTILEDONATE

Tulpina Tulpina este un organ vegetativ articulat, cu crestere negativ-geotropica, cu rolul de a conduce

Tulpina

Tulpina este un organ vegetativ articulat, cu crestere negativ-geotropica, cu rolul de a conduce apa cu sarurile minerale, cat si substantele sintetizate, de a genera si sustine frunzele si organele de reproducere.

apa cu sarurile minerale, cat si substantele sintetizate, de a genera si sustine frunzele si organele
Diferite tipuri de tulpini aeriene

Diferite tipuri de tulpini aeriene

Frunza

Frunza este un organ cu simetrie dorso-ventrala, adaptat in primul rand pentru fotosinteza, care se gaseste inserat la nodurile lastarilor.

fotosinteza, care se gaseste inserat la nodurile lastarilor. In functie de momentul aparitiei, frunzele sunt: -

In functie de momentul aparitiei, frunzele sunt:

-cotiledoane = frunzele embrionare;

-nomofile = frunzele propriu-zise ale plantelor (alcatuite din teaca, petiol si limb);

-catafile = frunzele care invelesc mugurii sau nodurile tulpinilor subpamantene;

- hipsofile = frunzele dispuse la baza florilor sau inflorescentelor (foliole involucrale, spata sau glumele).

Structura interna a frunzei

Structura interna a frunzei

Floarea

Organele de reproducere

este organul care s-a format din axe tulpinale care au suferit numeroase modificari, adaptandu-se la producerea gametilor.

este organul care s-a format din axe tulpinale care au suferit numeroase modificari, adaptandu-se la producerea

Diagrama florală reprezintă proiecţia elementelor florale pe un plan perpendicular pe axul florii.

Formula florală are rolul de a exprima printr-o scriere simbolică alcătuirea unei flori. Pentru aceasta se folosesc semne convenţionale.

Convolvulus sp.
Convolvulus sp.

Un exemplu de formulă florală este cea pentru genul Ranunculus:

Literele care se folosesc sunt inţialele termenilor din limba latină ai ciclurilor florale:

K

k alix (caliciu)

C

- c or o lla (corolă)

P

- p er ig o n nu m (perigon)

A

- an d r o ce u m (androceu)

G

- g ine c e u m - (gineceu)

( androceu ) G - g ine c e u m - ( gineceu ) Lângă

Lângă fiecare literă în dreapta este localizată o cifră sau mai multe. Acestea reflectă numărul elementelor florale, care intră în componenţa verticilului respectiv. Pe lângă

cifre sunt folosite şi simboluri cu rolul de a indica anumite caractere ale florii respective.

Simbolurile folosite sunt:

lipsă simbol - pentru florile hermafrodite;

♂ - pentru florile masculine;

♀ - pentru florile feminine;

* - simetrie actinomorfa;

- pentru florile feminine; * - simetrie actinomorf a ; - simetrie zigomorfă; ๑ - dispoziţie

- simetrie zigomorfă; - dispoziţie spirociclică; 0 - absenţa unui verticil; ( ) - concreşterea elementelor florale dintr-un ciclu. Se exprimă prin închiderea simbolurilor acestora în paranteze mici. [ ] - concreşterea elementelor din verticilii diferite care se marchează prin închderea simbolurilor acestora în paranteze mari; - (linie orizontală) - prezintă poziţia ovarului. În cazul când este pusă deasupra numărului de carpele, indică poziţia inferioară a ovarului, iar când este pusă dedesubt indică prezenţa unui ovar superior iar când simbolul se aşează în dreptul numărului de carpele indică un ovar semiinferior. ∞ - indică prezenţa într-un verticil a unui număr nedeterminat de elemente.

spic cima Spadice spadice calatidiu racem umbela umbela compusa corimb panicul
spic
cima
Spadice
spadice
calatidiu
racem
umbela
umbela compusa
corimb
panicul

Tipuri de inflorescente

Polenizare alogama
Polenizare
alogama

Polenizare

autogama

TIPURI DE POLENIZARI

Fructul reprezinta ovarul care s-a transformat dupa fecundatie, fiind alcatuit din pericarp (cu 3 straturi
Fructul reprezinta ovarul care s-a transformat dupa fecundatie, fiind alcatuit din pericarp (cu 3 straturi

Fructul reprezinta ovarul care s-a transformat dupa fecundatie, fiind alcatuit din pericarp (cu 3 straturi distincte: epicarp, mezocarp si endocarp)

(cu 3 straturi distincte: epicarp, mezocarp si endocarp) La inceputul fructificarii, peretele ovarului mai are
(cu 3 straturi distincte: epicarp, mezocarp si endocarp) La inceputul fructificarii, peretele ovarului mai are
(cu 3 straturi distincte: epicarp, mezocarp si endocarp) La inceputul fructificarii, peretele ovarului mai are

La inceputul fructificarii, peretele ovarului mai are cloroplasti si este verde, dar, pe masura ce se maturizeaza, cloroplastii dispar si se dezvolta alti pigmenti, care dau culorile specifice fructelor.

Inainte de coacere, fructele contin acizi organici si tanin, care dau gustul acru si astringent. La coacerea fructelor carnoase se acumuleaza amidonul, care apoi se transforma in glucoza, fructoza si zaharoza, acestea dand gustul dulce al fructelor.

- - - -
-
-
-
-

FructeFructe carnoacarnoasese iindendehishiscentecente:

baca – Vitis vinifera (struguri), Lycopersicum esculentum (tomate)

melonida – Citrullus lanatus (pepene)

hesperida – Citrulus aurantium (portocal)

drupa – Prunus avium (cires), Prunus domestica (prun)

drupa – Prunus avium (cires) , Prunus domestica ( prun) Fructe Fructe carnoa carnoa se se

FructeFructe carnoacarnoasese ddehiehiscenscenttee:

-nuca – Juglans regia (nuc), Aesculus hippocastanum (castan), Ecballium elaterium (plesnitoare)

-FruFructctee falsfalsee (pe langa ovar, mai participa si alte parti ale florii la formarea fructului)

-poama – Pyrus domestica (par); Malus pumila (mar)

-FruFructctee mulmulttiiplplee: (totalitatea fructelor provenind din carpelele libere ale unei flori)

- polidrupa – Rubus ideus (mur);

- polinucula – Fragaria moschata (capsun); Rosa canina (maces)

-Fructe compuse: (fructe care se dezvolta dintr-o intreaga inflorescenta):

- soroza Morus nigra (dud negru);

- sicona – Ficus carica (Smochin);

- stiulete – Zea mays (porumb)

Samanta se formeaza din ovul, dupa fecundatie. Integumentele ovulului se transforma in tegumentul semintei, din
Samanta se formeaza din ovul, dupa fecundatie. Integumentele ovulului se transforma in tegumentul semintei, din

Samanta se formeaza din ovul, dupa fecundatie. Integumentele ovulului se transforma in tegumentul semintei, din celula secundara se dezvolta endospermul care reprezinta un tesut de substante de rezerva necesare pentru hrana embrionului.

de substante de rezerva necesare pentru hrana embrionului. Tipuri de seminte: - sferice: mazare ( Pisum
de substante de rezerva necesare pentru hrana embrionului. Tipuri de seminte: - sferice: mazare ( Pisum

Tipuri de seminte:

- sferice: mazare (Pisum sativum)

-reniforme: fasole (Phaseolus vulgaris)

- cordate: trifoiul alb (Trifolium repens)

-lenticulare : linte (Lens culinaris)

- ovoide: bostan (Cucurbita pepo)

- seminte mari – castanul porcesc (Aesculus hippocastanum); nuc (Juglans regia)

-seminte foarte mici – petunia (Petunia hybrida)

-seminte cu peri – bumbac (Gossypium hirsutum); plop (Populus nigra).

seminte foarte mici – petunia (Petunia hybrida) - seminte cu peri – bumbac (Gossypium hirsutum); plop