Sunteți pe pagina 1din 5

Boala limbii albastre BOALA LIMBII ALBASTRE (A-090) Este o boala virala necontagioasa Caract.

t. Clinico lezional prin febra si inflamatia ulcero-necrotica a mucoaselor nazalesi bucale si a bureletului coronarian BT este produsa de un orbivirus ce se transmite prin intermediul insectelor hematofage ETIOLOGIE Agentul cauzal este un virus din Fam. Reoviridae , genul Orbivirus Virusul BT este specia tip a genului Poate fi cultivat pe oua embrionate sau culturi celulare Virusul se caract prin pluralitate antigenica avand 24 de sereotipuri ce form grupul BT Toate tulpinile poseda insa un antigen comun de grup ce poate fi evidentiat prin reactia de fixare a complementului dau ID Virusul BT este inactivat la temp. de 50 C in 3 ore si la 60 C in 15 min. Este distrus la ph mai mic de 6 si mai mare de 8 Inactivat de dezinfectante pe baza de iodoforisi fenoli Acidul acetic este un dezinfectant al vBT Este stabil in pz proteinelor Rezistent la solventi lipidici Congelarea lent de la -10 C la 20 C deterioreaza virusul EPIDEMIOLOGIE Specia care exprima clinic boala este oaia Celelalte spp de rumegatoare fac infectii inaparente Virusul este izolat de la mai multe spp de rozatoare considerate impreuna cu celelalte spp de anim salbatice rezervor de infectie La ovine riscul este infl. de rasa , varsta si sex Cele mai receptive sun rasele europene perfectionate fata de rasele locale care sunt rezistente Boala este influientata de carente nutritionale , parazitism , statusul imun Ovinele sunt de regula rezistente de tulpinile de virus din zonele endemice , introducerea unui nou sereotip ele fac infectia Sursa principala reprez de rumegatoare Anim trecute prin boala si vindecate poarta virusul timp de 4 luni , iar artropodele vectori raman purtatori toata viata putand transmite virusul transovarian Persistenta virusului este de 60 zile la bovine si 45 zile la ovine si anim infectat Calea principala de transmitere este cea cutanata prin inocularea sangelui infectat la anim receptiv prin intermediul insectelor hematofage Se poate transmite si pe cale sexuala rar- astfel s-a condus la interzicerea importului de sperma bovina din tarile condaminate in cele indemne

Boala limbii albastre Transmiterea orizontala imposibila Ca vectori insectele din genul Culicoides Regiunile cu clima calda si umeda boala se intalneste tot anul , iar in regiunile temperate caracter sezonier la sf verii si inceputul ierni Morbiditatea variaza 30-40% , iar mortalitatea 2-30% Multe anim se vindeca de la cateva zile la 2 sapt Mortalitatea crese odata cu introducerea in areal a unei noi tulpini Are caracter sporadico enzootic in zonele endemice si un caracter epizootic in zonele indemne Rom tara indemna PATOGENEZA Virusul se transmite cutanat de catre insecte Dipterele hematofage se condamineaza de la vertebratele cu viremie Pz. Virusului BT in sperma conduce la anomalii structurale ale spermatozoizilor si pz virusului Virusul traverseaza bariera placentara infectand totul Aspectul degenerativ al leziunilor nervoase este consecinta cel. Nervoase imature si incapacitatea de a efectua un rasp imun coresp Replicarea virusului se va realiza la nivelul stratului Malpighi si stratului descuamativ al pielii , buzelor , esofagului si rumenului Intre a 5 zi si a 12 zi post infectie se obs multiplicarea virusului in monocite si macrofage cu producerea viremiei secundare fiind momentul propice pt. izolarea virusului Procesele inflamatorii sunt de tip congestiv , hemoragic si necrotic la niv mucasei digestive si resp si de tip degenerativ la niv musculaturii Durata viremiei este de cca 4 sapt la bovine si bubaline , la ovine de 54 de zile ,la caprine de 21 zile TABLOU CLINIC dupa o perioada scurta de incubatie sub o sapt se inregistreaza o reactie febrila care se mentine 5-6 zile incubatia la ovine este de 7-10 zile , viremia aparand din a 4 zi post infectie , la bovine viremia aparand tot din a a4a zi post infectie poate fi acuta in efectivele indemne sau subacuta in efectivele condaminate forma acuta , febrila se caract prin inflamatii si congestii rezultand edem al fetei , pleoapelor si urechilor , hemoragii si ulceratii ale mucoaselor aparente pot aparea erozini la niv obrajilor, si limbii- aceasta mai putand pz. Hiperemie intensa si sa devina edematoasa , chiar si cianotica la ovine: - simptomatologie clasica cu infectie acuta sau subacuta - semnele sunt variabile , pot fi semne inaparente intr-un focar sau in altele acelasi virus poate dezvolta semne de boala peste 30%

Boala limbii albastre primul semn de boala este observat dupa 7-8 zile de la infectie debutand cu hipertermie care se poate mentine 4-12 zile , se mai observa spumozitati asociate hiperemiei si inflamatiei mucoasei bucale si nazale - tumefierea si edemantierea buzelor , gingiilor, mucoasei palatine - pe marginile limbii leziuni ulcero-necrotice - in numeroase forme severe anim au aspect cifozat - anim care se remit au perioada lunga de covalescenta - la oile din zonele enzootice boala este mai putin severa si inaparenta - la oile gestante pot produce moarte fetala si reabsorbtie , avort sau nastere cu miei morti la bovine -nu determina semne clinice de boala, se exprim doar cu modif in subpop de leucocite si limfocite din sangele periferic si o usoara dermatita eozinofilica acuta. -semnele clinice: uosara hiperemie la nivelul cav. Bucale si in jurul bandeletei coronariene, leziuni veziculare cae pot duce la ulceratii in mucoasa buc. , horipilatie in reg cervicala si toracica dorsala. -infectia bovinelor gestante in fazele timpurii poate genera avort sau anomalii congeitale precum: hidrocefalie, microcefalie, curbarea mb, deformari ale mandibulei. -piele se ingrosa si formeaza falduri proemeinente in zona cervicala. -leziunile pot persista 10-20 zile -leziuni se mia pot gasi si la nivelul mameloanelor La capre -evolueaza de obicei inaparent ca la bovine, febra si congestia mucoaselor sunt moderate La cerbi -produce o boala asemanatoare clinic si lezional cu boala hemoragica a cerbului -evol. Acuta caracterizata prin multiple leziuni hemoragice TABLOU LEZIONAL Examinarea histo a tes. :alterari ale peretilor vasculari cu degenerescenta necrotica consecutiv act. Trombilor intravasculari ce afecteaza toate struct peretelui vascular. Mcroscopic: leziuni de mare varieteate dependente de tulpina virala De la nivelul cavitatii bucale include: hemmoragii focare petesiale, care pot fi progresive pana la acoperirea cu detritus necrotic cenusiu, ulceratiile buzleor, limbii si gingiilor, mucoasa bucala poate fi cianotica Leziunile sist repirator: cianoza si edemul mucoasei nazale si faringelui si congestia traheei, spumozitati in trahee asociate cu congestia si edemul pulmonar, in cav toracica se poate gasi o cant mare de lichid, edem pulmonar sever, lziune caracteristica :hemoragia de la nivelul bazei arterei pulmonare. Leziunile sist vascular: hiperemie, edem , hemoragii, petesii si echimoze la nivelul endocardului. La piele: edemul subcutanat al pleoapelor si urechilot 3 -

Boala limbii albastre Mieii nou nascuti bu BT congenital, au hidrocefalie si microcefalie cav pline cu lichid. Poate fi prezenta si displazia cerebelara M.S. displazica si lipsa substantei albe B.T. la cerbii susceptibili determina hemoragii intinse pe tot corpul , asociate cu tromboza intravasculara, echimoze si petesii.

DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE: Diferential: facut fatza de ectima contagioasa, febra aftuoasa, pododermatite, pneumonii, fotodermatite,, abcese podale, intoxi cu plante, pesta micilor rumeg, cenuroza, boala hemoragica epizootica a cerbului. Desi BT nu este o boala veziculoasa, se confunda cu febra aftuoasa, numai nca BT este sezoniera , disparand odata cu reducerea pop de vectori. Probele recolate de la anim in vaizta sunt: de la animale febrile pe un nticoagulant (heparina sau EDTA) celulele sanguine find spalate de 3 ori in tampon fosfat salin. Probele recoltate de la cadavre: splina, ficat, limfonoduri, creier sau maduva rosie. Izoalrea se face pe oua embrionate de gaina, pe culturi celulare, izolarea pe oaie, Identificarea agentului cauzal se face prin: stabilirea serogrupului viral, imunoflorescentza, ELISA de captura, imunospotul Stabilirea serotipului viral : rducerea in placi, inhibitia in placi, seronaeutralizarea in microplaci, testul de inhibare a fluorescentzei. DIAGNOSTICUL SEROLOGIC: Metode: reactia de fixare a complemntului, imunodifuzia in gelul de agar, C ELISA, COMBATERE: Bola notificabila in caz de suspiciune sau confirmare si se pune exploatatzia sub supraveghere oficiala Se intocmeste un inventar al animalelor Se efecteaza supraveghere eopidemiologica Se fac vizite periodice in focar pt emainare clinioca sau autopsia animalelor moarte Se asigura: este interzisa orice miscare a animaleleor, animalele sunt inchise inperioadele in acre vectorii sunt activi, animalele, cladirile utilizate pentru adapostirea lor fac peroiodic tratamente cu insecticide Carcasele anim moarte sunt distruse Masurile de combatere nu vor fi ridicate pana cand prezentza suspiciunii de bola pentru BT nu a fost eliminata, de autoritatea competenta. PROFILAXII: Sanitara: evitarea introducerii de anim purtatoare de BT in zone sa regiuni indemne pt prevenirea infectiei, populatiilor de culicoide existente in acea

Boala limbii albastre zona, introducerea in zone indemne de material seminal, ovule embrioni provenite de al anim bolnave sau suspecatate de boala Actiunea de dezinfectie efectuata ritmic Medicala: in romania supravegherea este obligatorie, mi ales in zonele transfornnaliere si in unitataile desemnate a efectua carantina pentru animalele importate, pe perioada duratei maxime de incubatie a bolii. Se efectueaza inspectia in abatoare a animalelor, din speciile suspsectibile, La nivel national se realizeaza supravegherea vectorilor culicoizi, se mai face suparveghere serologica pentru detectarea posibilei contamiari transfrontaliere

IMUNOPROFILAXIE: se pot aplica vaccinari folosind serotipurile virale circulante in teritoriul respectiv vaccinare afost prima masura de control a BT la oi. Se utilizeaza numai vaccinuri de virus viu modificat Serotipurile aflate in vaccin trebuie sa fie similare cu cele care actioneaza in teren Vaccinurile inactivate sau subunitare, nu sunt disponibile. Numai vaccinurile atenuate sunt in uzul curent la aceasta data