Sunteți pe pagina 1din 5

TEHNICA REALIZRII FETOTOMIILOR

Fetotomia se poate executa prin 2 metode: - subcutanata; - percutanata (transcutanata).

Fetotomia subcutanata consta n avulsia unor regini fetale, dupa ce s-a realizat n prealabil, jupuirea pielii. n aceasta categorie se ncadreaza urmatoarele metode: - rahiotripsia; - avulsia subcutanata a unui membru anterior. Rahiotripsia a fost prezentata la modul de folosire a rahioforului Stuwen. Avulsia subcutanata a unui membru anterior se realizeaza dupa ce n prealabil s-au fixat extremitatile normal angajate. Apoi se introduce aer sub piele, (folosindu-se o pompa de bicicleta), dupa care se maseaza regiunea pentru ca aerul sa difuzeze ct mai sus, pentru ca jupuirea sa se poata face mai usor. Jupuirea propriu zisa se executa cu ajutorul spatulelor obstetricale sau a fetotomului curb de deget pna la nivelul spetei. Se realizeaza dezarticularea membrului de la nivelul articulatiei buletului; fixarea unei frnghiute obstetricale deasupra acestei articulatii, urmata de sectionarea musculaturii si fasciilor ce tin atasat membrul anterior de trunchi. Aceasta metoda se poate aplica numai la membrele anterioare, deoarece atasarea membrului de trunchi nu se realizeaza prin articulatii ci numai prin intermediul musculaturii si fasciilor. Metoda fetotomiei subcutanate prezinta avantajul ca se poate realiza cu un instrumentar redus si se executa sub pielea fatului, protejndu-se peretele utero-vaginal de actiunea traumatizanta a instrumentarului obstetrical.

Fetotomia percutanata se realizeaza prin sectionarea tuturor tesuturilor de la acelasi nivel (piele, tesut conjunctiv, muschi, etc.). Se realizeaza cu ajutorul fetotomului curb de deget si a fetotomului Thygessen. Cu ajutorul fetotomului curb de deget se va realiza incizia pielii pentru ca srma acestuia sa se inclaveze n sectiunea realizata anterior iar sectionarea propriu-zisa se va realiza cu ajutorul fetotomului Thygessen. Capul fetotomului Thygessen se va fixa la locul unde se va termina sectionarea si va fi ct mai bine imobilizat la acest nivel, regiunea de sectionat va fi ct mai bine ntinsa, miscarile de sectionare vor

fi regulate si ample, continui si fara smucituri iar mnerele se vor fixa n asa fel nct capetele srmei fierastrau, care ies n afara tuburilor, sa nu fie nici prea lungi, nici prea scurte ( in medie 3540 cm de fiecare parte). Dupa ce s-a terminat sectionarea, regiunea respectiva se va extrage cu grija, acoperindu-se cu mna zona sectionata, pentru ca oasele sectionate (uneori foarte taioase) sa nu lezeze peretii cailor genitale. Obligatoriu, dupa fiecare sectionare srma fetotomului va fi controlata si daca se gasesc srme rupte se vor muta mnerele pentru a se folosi un alt segment sau se va nlocui cu o noua srma, pentru a se evita ruperea completa a srmei fierastrau n timpul fetotomiei, situatie ce trebuie evitata. Fetotomii n prezentare anterioar Punctia cutiei craniene se executa la animalele mari, n caz de hidrocefalie, oasele cutiei craniene fiind moi. Se executa cu fetotomul curb de deget, cu bisturiul sau cu trocarul. Se palpeaza punctul cel mai flunctuant care este localizat de regula la nivelul fontanelei parietale, apoi se introduce trocarul sau se executa o incizie larga cu fetotomul curb de deget. Dupa evacuarea lichidului, capul se comprima usor iar fatarea va decurge normal. Decapitarea consta n dezarticularea capului de corpul fetal la nivelul articulatiei atloidooccipitale. Se practica, de regula, n afara organelor genitale, pentru a se putea executa rahiotripsia. Pentru realizarea acestei manopere capul se fixeaza cu ajutorul unui crlig Krey-Schottler sau cu un lat fixat pe mandibula. Apoi cu fetotomul curb de deget se executa o incizie a pielii, pornind de la comisura buzelor de pe o parte, trecnd peste frunte, naintea urechilor si se termina la cealalta comisura a buzelor. Se detaseaza pielea pna se descopera articulatia atloido-occipitala si se sectioneaza musculatura din jurul acesteia, urmata de introducerea unui crlig n gaura occipitala si se trage puternic de acesta concomitent cu sectionarea tesuturilor moi pna cnd se smulge capul. Pentru a se putea executa tractiunea, n pielea ramasa se executa doua butoniere n care se fixeaza doua franghiute. Decapitarea se poate executa si n interiorul cailor genitale, prin sectionarea gtului, cu ajutorul fetotomului Thygessen. Dupa ce se realizeaza fixarea capului ca n metoda anterioara, iar membrele toracice se resping n uter, se aplica ansa fetotomului n jurul gtului si se executa sectionarea. n cazul retinerii capului si gtului pe o latura se trece srma fetotomului cu ajutorul purtatorului de srma, pe dupa gtul fatului, se scoate n exterior si se introduce n fetotom. Capul fetotomului se va fixa la intrarea pieptului. Extragerea capului si gtului detasat poate fi dificila si se poate face numai cu crligul KreySchottler. Ideal este ca portiunea de gt ramasa sa fie ct mai mica deoarece n acest caz celelalte manopere de remediere se executa mai usor. Sectionarea unui membru toracic se realizeaza dupa o prealabila fixare a acestuia, dupa care pe membrul fixat se introduce ansa fetotomului Thygessen. Capul fetotomului se fixeaza la nivelul unghiului postero-superior al cartilajului de prelungire a spetei. Sectionarea se va realiza mprejurul spetei, prin regiunea subaxilara, sectiunea interesnd toate straturile anatomice.

n acest caz se poate executa si sectionarea gtului, daca n ansa formata va fi cuprins capul si gtul concomitent cu membrul ce urmeaza a fi sectionat, capul fetotomului va fi fixat la nivelul grebanului, napoia cartilajului spetei. n retinerea completa a membrului anterior (prezentarea spetei), imposibil de remediat prin manopere nesngeroase, se poate executa sectionarea acestuia, tot cu fetotomul Thygessen. n acest caz se introduce srma fetotomului pe unul din tuburile acestuia, apoi se trece cu ajutorul purtatorului de srma pe dupa membrul retinut si se introduce n al doilea tub. Capul fetotomului se fixeaza ntre spata si corpul fatului. Obligatoriu, dupa fixarea capului fetotomului, se va verifica ca n ansa sa fie cuprinsa spata n ntregime. Dupa ce se realizeaza sectionarea unuia sau ambelor membre toracice se poate executa evisceratia cu ajutorul fetotomului butonat De Bruin; se realizeaz o sectiune in musculatura unui spatiu intercostal; sub protectia mainii, introducem fetotomul de Bruin cu varful butonat in aceasta sectiune; cu lama (interioara, concava) fetotomului sectionam un patrat de aproximativ 15/15 cm (34 coaste)!!! cat mai aproape de stern (articulatiile condro-costale sunt mai usor de sectionat); prin fereastra rezultata extragem pulmonii, sectionam diafragma si transdiafragmatic se extrag organele din cavitatea abdominal. Detroncantia este o interventie obstetricala sngeroasa prin care se realizeaza njumatatirea corpului fetal. Aceasta se poate executa diferit n functie de situatie: - fatul exteriorizat partial ntre labiile vulvare, acesta fiind blocat cu trenul posterior n deschiderea anterioara a bazinului; - fatul este n asezare transversala, fiind situat n totalitate n cavitatea uterina. n prima situatie se executa fixarea extremitatilor normal angajate, apoi cu fetotomul curb de deget sau cu un bisturiu se face o incizie circulara a pielii la nivelul toracelui, dupa care se executa jupuirea pielii pna napoia hipocondrului, se dezarticuleaza ntre doua vertebre lombare si se sectioneaza tesuturile moi. Jumatatea de fat retinuta se respinge n cavitatea uterina si apoi se efectueaza njumatatirea bazinului. n cea de-a doua situatie, detroncatia se realizeaza cu fetotomul Thygessen. Ansa fetotomului se trece cu ajutorul purtatorului de srma peste regiunea toraco-abdominala, capul fetotomului fiind fixat pe coloana vertebrala ,pe stern sau pe coaste n functie de prezentare. Se executa sectionarea urmata de extragerea celor doua jumatati ale corpului fetal. njumatatirea bazinului se executa dupa ce s-a fixat coloana vertebrala, cu un crlig dublu articulat. Srma fetotomului este trecut, cu ajutorul purtatorului de srma, printre membrele posterioare peste curbura ischiatica si oblic peste coloana vertebrala n asa fel nct o jumatate a bazinului sa fie formata dintr-un membru posterior, coada si extremitatea posterioara a bazinului iar cealalta jumatate din membrul opus si portiunea anterioara a bazinului. Capul fetotomului se fixeaza alaturi de coloana vertebrala pe ilium. Dupa terminarea sectionarii, jumatatea de bazin fixata cu crligul dublu articulat, se extrage cu usurinta, apoi se extrage si cealalta jumatate. Fetotomii n prezentare posterioar

Secionarea membrului posterior se realizeaz de regula cu fetotomul Thygessen, deoarece metoda subcutanata este foarte greu de realizat, datorita musculaturii pelvine ct si existentei articulatiei coxo-femurale care este destul de puternica. Prin metoda percutanata cu ajutorul fetotomului Thygessen se realizeaza si secionarea bazinului. Membrul normal angajat se fixeaza cu o franghiuta obstetricala si se introduce n ansa fetotomului. Capul fetotomului se fixeaza la nivelul regiunii lombare naintea unghiului extern al iliumului. Sectiunea va interesa un membru, coada, ischiumul si o parte din ilium. n cazul reinerii n totalitate a unui membru posterior, srma se introduce cu ajutorul purttorului de srm printre membru i corpul fetal, introducnd i coada n ansa de srm format; extremitatea intern a fetotomului se fixeaz la nivelul perineului. Sectionarea celuilalt membru posterior si a bazinului: se trece ansa fetotomului in jurul membrului posterior, extremitatea interna a fetotomului (cele 2 sfere) se fixeaza la nivelul vertebrelor lombare, sectiunea se efectueaza in plan transversal inaintea soldului. Dupa extragerea fragmentului rezultat se practica evisceratia prin smulgerea manuala a viscerelor digestive. Urmtoarea etap este detroncaia. Fixam corpul fatului de coloana vertebrala cu un carlig dublu articulat (atasat la franghiuta) si il aducem spre deschiderea anterioara a bazinului; se trece ansa fetotomului in jurul corpului fetal; extremitatea interna a fetotomului (cele 2 sfere) se fixeaza la nivelul apofizelor transverse ale vertebrelor dorsale 8-9; franghiuta se tine in tensiune si se leaga la manerul fetotomului. n continuarea se va seciona trenul anterior: -srma fetotomului se trece cu purttorul de srm printre gtul ftului i articulaia scapulohumeral pe una din laturile ftului i se recupereaz pe sub sternul ftului; extremitatea intern a fetotomului (cele 2 sfere) se fixeaz pe toracele opus; rezult o seciune oblic prin toracele ftului i 2 fragmente fetale unul cu un membru anterior i cea mai mare parte a toracelui, iar cel de-al doilea cu capul, gtul i cellalt membru anterior; n continuare se poate realiza o seciune la baza gtului n final rezultnd 2 poriuni: capul i gtul iar cealalt format din membrul anterior; extracia fragmentelor rezultate se face sub protecia minii medicului. Dupa terminarea fetotomiei se impune o noua explorare a cavitatii uterine pentru identificarea unui eventual fat geaman si pentru aprecierea integritatii aparatului genital al parturientei.

Fetotomiile la animalele mici sunt reprezentate de cefalotripsie si evisceratie. Cefalotripsia se poate executa cu pensele forceps care strivesc oasele cutiei craniene,fiind urmata de extragerea fatului. Evisceratia se poate executa tot cu ajutorul penselor forceps ca si smulgerea membrelor dar interventia este foarte traumatizanta.