Alimentatia Echilibrata A Omului Sanatos

Sold to
http://www.terapii-naturiste.com dumitru.i.ramona@gmail.com
Aditivii alimentari
Aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare
in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii
avansate de prelucrare (Ordinul Ministerului Sanatatii Nr. 975/1999)
Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine
si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare
nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand modificari
organoleptice) in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii,
transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel
caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substante
contaminate sau pe cele adaugate pentru a imbunatatii sau mentine calitatile nutritive si
nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAO-WHO)
Aditivii alimentari apartin urmatoarelor categorii:
- conservanti
- substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor
impotriva alterarii produse de microorganisme
- antioxidanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin
protejare impotriva oxidarii (ex: rancezirea, schimbarea culorii)
- acidifianti - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust acru
- substante - tampon - folosesc la reglarea si mentinerea ph-ului specific alimentului
- antispumanti - se folosesc la reducerea si prevenirea spumei
- emulsificatori - substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec
omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile
- agenti de gelificare - substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor
- sequestranti - substante care formeaza complexe cu ionii metalici
- stabilizatori - substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale
alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea, etc
- substante de ingrosare - substante care au capacitatea de a mari vascozitatea
produselor alimentare
- indulcitori - substante (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust dulce
alimentelor
- coloranti naturali si coloranti de sinteza - agenti de afanare - substante care contribuie
la cresterea volumului alimentelor fara a modifica valoarea energetica
- antiaglomerati
- potentiatori de aroma - mentin si amplifica aroma specifica alimentului
- substante suport - faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor fara a modifica
proprietatile pe care se bazeaza utilizarea lor
- enzime - folosite in industria alimentare
- aromatizanti - se obtin din materii prime de origine vegetala sau animala
- substante identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu aromele
naturale, componentele fiind obtinute prin sinteza
- substante artificiale - se obtin prin sinteza, avand structura si componenta diferite de
cele naturale. In consumarea acestora trebuie sa se tina cont de cantitatea zilnica -
aceasta reprezinta cantitatea de aditiv alimentar, raportata la kg de greutate corporala,
care poate fi consumata zilnic pe perioada intregii vieti, fara un risc semnificativ pentru
sanatate.
Page 1 / 34
Copyright 2011, Dan Paunescu

http://www.terapii-naturiste.com
Despre E-uri
In toate tarile se adauga E-uri alimentelor in scopul conservarii lor o perioada mai lunga.
Problema este ca in Romania se depaseste doza admisa pentru aceste adaosuri. Iata
deci o trecere in revista a acestor ‘otravuri’ care se strecoara in hrana copiilor nostri.
Morala este simpla : incercati sa ii dati copilului dvs cit mai multe alimente naturale si
feriti-i atit cit puteti de alimentele "dubioase".
Mini-dictionar de E-uri
E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se
cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este
asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania.
E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi,
condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane
dependente de medicatie, si poate reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma
testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu cancerul.
E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a
masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice
contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in
lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in
multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia
consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis
in Romania.
E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate
(fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de
nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential
cancerigen, in special in bacon. Companiile care proceseaza carnea adauga acum, pe
langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine.
Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii
bacteriilor producatoare de toxina botulinica.
E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata,
dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune
arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice. Este permis in
Romania.
E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit in amestecuri
pentru prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri, poate provoca astm,
eczema si hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte
fetala.
E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri,
martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele
astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si
Norvegia. Este permis in Romania.
E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la
persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, de asemenea, ca
poate produce sensibilitate dermica. Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta,
Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis in Romania.
Page 2 / 34

E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii
adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si
Anglia din cauza potentialului cancerigen. Este permis in Romania.
E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase;
poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru sugari si
copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu
tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate. Este
permis in Romania.
E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine
din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in
calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele
cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca
tulburari gastrice. Este permis in Romania.
Atentie – colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer
Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai
ispititoare, au nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desi valorosi prin
proprietatile lor intrinsece, sunt vatamatori pentru sanatate, determinand deficiente in
vitamina B6 si zinc si chiar aparitia, in timp, a unor tumori. Un astfel de colorant este
tartrazina – E102, acceptat de legislatia romaneasca, dar interzis pentru produse
alimentare in Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Olanda.
Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania, s-
a constatat ca pe piata romaneasca exista anumite produse, destinate in special copiilor,
care contin acest colorant: bomboanele Ciclete cu aroma de zmeura (producator C.M.
Chimica Daily Bucuresti), bauturile racoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal
Crown Company), Prigat Orange Light (Sigat Beverage Company), Fanta Exotic (SC
Coca-Cola HBS Rom) si Mirinda Orange (imbuteliata la Quadrant-AMRoQ Beverages),
bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy, Bruges), budinca cu gust de vanilie (Euro
Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft Foods Romania), acadelele Chupa
Chups (Elkeka Romania), Bega – baton cu spuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara
Romania) si Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise, zmeura sau portocale,
produse de Kraft Jacobs Suchard Romania).
Efecte negative asupra sanatatii
Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie,
care se manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc
anafilactic. Persoanele alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina. Acest colorant
se elimina preponderent prin bila, deci persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ
pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu
tartrazina. Consumul acestor produse determina deficiente in vitamina B6 si zinc, ceea
ce declanseaza probleme mai ales femeilor. S-a constatat ca vitamina B6 este implicata
in metabolismul progesteronului, care la randul sau are un rol in procesarea excesului
de estrogen. In acest fel, femeile cu probleme hormonale (hipersecretii de estrogeni) pot
sa dezvolte in timp diferite tipuri de tumori (fibroame etc.).
Doza maxima admisa
APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel
putin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele
Page 3 / 34

mari de tartrazina determina modificari histologice ireversibile ale ficatului. Tinand cont
ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii,
problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa
pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu
exceptia rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un
producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant – 70 mg/kg
(echivalent litru) – atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg
colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22,5 mg.
Asadar recapitulam…
-aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218,
239, 330;
-aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252;
-aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;
-aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;
-aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465,
466, 450, 461, 407;
-aditivul care distruge vitamina B12: E200.
E123 – este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri,
dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai
puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in
componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de
“apus de soare”, de care vorbeam ceva mai sus.
E330 – produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se
gaseste in aproape toate sucurile din comert.
E102 – este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune
cancerigena si el.
Articol aparut in 2001 in ziarul Curentul
Conservantii, aromele, colorantii – intr-un cuvant aditivii – sunt indicati pe ambalaj cu

litera “E”, urmat de un numar format din trei sau patru cifre. Unele dintre aceste
substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in
cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a
preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis
o parte din “E”-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi
in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de
producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice
conform reglementarilor legale.
“E”-urile, sinonime cu otrava
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod
normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient
alimentar caracteristic – avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare
intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de
fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse
alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective.
Page 4 / 34

E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori,
conservanti. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip
“E” pentru aditivii alimentari.
Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de
alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor
indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu
mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul
populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale,
se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele
de circulatie.
Organismul, supus la bombardamente chimice
Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica

supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele
interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in
cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite, rezultatul
acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor
tumori maligne sau benigne. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a
caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism.
Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp, nu are efect daunator. Pe
Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.
Margarina afecteaza sistemul imunitar
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina
inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 150
de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind
catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura
moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat “margarina”, dupa numele
sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum, progresul tehnologic
a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant
si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care
se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism, care, pentru a face fata
solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si
se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer.
De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este solicitat excesiv,
favorizand hepatita.
Aspartamul, un indulcitor criminal
Este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el
lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de
energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte din substanta trece imediat in sange,
prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in
exces insulina. In acest fel, organismul este dereglat, creandu-se stari de oboseala si de
agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de
plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp.
Cunosc situatia alimentelor din Romania si cunosc si situatia alimentelor din strainatate,
.Fiind unul dintre acele persoane careia ii pasa ce mananca, pot spune ca nu cumpar
nimic pana nu sunt sigur ca este 100% natural sau organic. Si nu pot sa spun ca sunt
Page 5 / 34

foarte scumpe,(vorbesc de Franta) din contra in ultimul timp am observat ca sunt din ce
in ce mai accesibile, pe masura ce producatorii pun acum pe prim plan sanatatea
consumatorului.(aici majoritatea E-urilor sunt interzise, iar cand sunt folosite, produsul
contine un fel de “avertisment”) Altfel n-ar mai face fata concurentei.
Sotia e insarcinata acum si, cu atat mai mult inteleg grija fata de copii, avand in vedere
ca sunt principalii consumatori de bomboane, sucuri, prajituri care, din pacate, in
Romania contin cantitati enorme de substante artificiale. Insa cred ca poti sa-ti protejezi
copilul, invatandu-l de mic sa nu consume asa ceva, dar in acelasi timp avand grija sa-i
asiguri portia de “dulciuri” facandu-i in casa prajituri cu ingrediente naturale, sucuri din
fructe, etc., dar si mai bine, sa-l obisnuiesti de mic cu fructe cat mai multe si variate.
La fel si in cazul alimentelor, cu putina bunavointa sunt sigur ca si in Romania poti sa
mananci mancare de calitate si foarte naturala.
Lista de E-uri aparuta in revista franceza Villejuif
E-uri periculoase: 240, 241, 102, 250, 251, 252, 120, 311, 210 (cancerigen), 312, 211
(cancerigen), 320 (colesterol), 123 (foarte cangerigen), 212 (cancerigen), 321
(colesterol), 124, 213 (cancerigen), 214 (cancerigen), 215 (cancerigen), 330 (cel mai
cancerigen), 216 (cancerigen), 217 (cancerigen), 338 (modificari gastrice), 341
(modificari gastrice), 131 (cancerigen), 220, 221 (modificari gastrice), 222 (modificari
gastrice), 407 (modificari gastrice), 223 (modificari gastrice), 142 (cancerigen), 224
(modificari gastrice), 226 (modificari gastrice), 230, 232, 153 (modificari gastrice), 233,
239 (cancerigen), 450 (modificari gastrice)
E-uri nepericuloase: 100, 170, 101, 174, 175, 103, 180, 104, 181, 105, 200, 260, 268,
110, 201, 300, 111, 202, 301, 309, 203, 121, 122, 322, 125, 325, 327, 126, 127, 331,
337, 130, 400, 404, 132, 406, 140, 141, 408, 410, 150, 411, 151, 413, 152, 414, 420,
160, 236, 421, 161, 237, 422, 162, 238, 440, 163
Page 6 / 34

Aditivii alimentari
Interviu cu dr. MARIA CHIRILA dr homeopatie si
fitoterapie
„Vinovatii se afla „sus" si ar trebui trasi la

raspundere"
„O crima la nivel international"
- Aditivii alimentari ocupa un loc de frunte pe lista neagra a dusmanilor

sanatatii. Ce ar trebui sa stim despre ei?
- Prezenta aditivilor in alimentele de pe pietele romanesti reprezinta o
adevarata crima la nivel national si ar trebui sa reactioneze toti cei care isi dau
seama de asta, pana cand nu este prea tarziu. Sa luam de exemplu painea, despre
care revista dumneavoastra a scris de curand. Se stie ca folosirea fainii albe, care prin
procesul de macinare a graului isi pierde toate substantele nutritive, duce la o saracire a painii
in vitamine, minerale si fibre. Dar asta este nimic pe langa aditivii folositi la prepararea ei. Sa
luam numai cativa din asa-numitii „afanatori", substante sau combinatii de substante care
elibereaza gaze ce contribuie la cresterea volumului aluatului:
 E-327 (lactatul de calciu) - poate provoca dereglari gastrointestinale, in special la copii;
 E-341(fosfat dicalcic), sare minerala intalnita in roci si oase, produce tulburari digestive;
 E-554 (aluminosilicat de sodiu), provoaca dismorfisme placentare in timpul sarcinii;
 E-541 (fosfat de aluminiu si sodiu bazic si acid) este interzis in unele tari, dar este admis in
Romania;
 E 110 (galben sunset FCF) se foloseste in panificatie si patiserie, la prepararea

inghetatelor etc. si provoaca urticarie, tumori renale, indigestii, anorexie; s-a dovedit
cancerigen in unele experiente pe animale; este interzis in unele tari, dar permis, din
nefericire, in Romania;
Page 7 / 34

 E 432 (polisorbat 20) este folosit in produse finite de patiserie; interzis in unele tari, admis
in Romania;
 E 282 (propionat de calciu), folosit in panificatie si patiserie; provoaca eruptii cutanate si

migrene.
- In calitatea dvs. de medic, va confruntati cu aceste simptome in mod direct. Puteti
confirma nocivitatea aditivilor?
- Painea alba aditivata creste incidenta cancerului de tub digestiv (in special colon si rect),
provoaca un dezechilibru plastic/energetic, adica induce o saracire in substante plastice
(minerale, fosfolipide, aminoacizi, fibre) si creste aportul de calorii prin continutul excesiv in
amidon. Persoanele care consuma paine alba sufera des de constipatie, dismicrobisme
intestinale, au colonul iritabil si fac adesea colite de fermentatie. Painea alba este un factor
care favorizeaza agravarea diabetului zaharat si creste incidenta alergiilor de origine
alimentara prin aditivii pe care ii contine.
„Orice suplimentare cu fier induce periculos

cresterea incidentei cancerelor"
- Recent, Guvernul Romaniei a obligat procesatorii din panificatie sa adauge fier in

paine. Cum comentati?
- Avem aici inca un adevarat atentat la sanatatea publica. Numeroase studii publicate in
tratatele clasice si in revistele de specialitate (accesibile inclusiv pe internet) demonstreaza
efectele periculoase ale acestei practici. Este o iluzie sa-si inchipuie cineva ca o alimentatie
gresita (saracacioasa), specifica majoritatii populatiei noastre, se poate rezolva doar
adaugand fier in paine. Pe de alta parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca fierul este un
substrat nutritiv pentru celula neoplazica (canceroasa), deci orice suplimentare cu fier induce
periculos cresterea incidentei cancerelor printre consumatori. Boala Alzheimer este corelata
cu cresterea fierului in sange. O serie de boli se agraveaza: hemocromatoza, anemiile
hemolitice, hemofiliile, retinopatiile, insuficienta cardiaca.
„Sarea iodata - un fel de

experiment de tip Auschwitz"
- Sa mai alegem un aliment compromis de pe raftul camarii: sarea, un alt

exemplu de folosire irationala a aditivilor alimentari...
- Da, mai ales sarea alba extrafina, iodata pe deasupra, tot in urma unei
hotarari de guvern. Sarea din bucatele noastre zilnice. Pentru o scurta
informare, sarea este tratata cu urmatorii aditivi:
 E 535, adica ferocianura de sodiu, ca antiagregant;
 E536, ferocianura de potasiu, un aditiv interzis in Anglia, dar admis in Romania. Sarea
astfel aditivata contine de 30 de ori mai putin magneziu decat sarea integrala. Pe de alta
parte, sarea extrafina este mai bogata in sodiu, exact elementul implicat in decompensarea
insuficientei cardiace. Consecintele folosirii sarii extrafine sunt dramatice:
Page 8 / 34

 cresterea incidentei bolii cardiace ischemice, datorita deficientei de magneziu;
 accelerarea proceselor de ateroscleroza si decompensari ale insuficientei cardiace prin

aportul de sodiu;
 toxicitatea indusa de ferocianura de sodiu sau potasiu.

In acest timp, iodarea universala a sarii determina efecte adverse grave:
 hipertiroidie indusa in populatia cu functie normala;
 agravarea unei hipertiroidii preexistente;
 cresterea ratei cancerului tiroidian;
 cresterea volumului glandei tiroide.
 afectarea vederii prin toxicitate directa asupra tiroidei;
 cresterea incidentei bolilor alergice (inclusiv a socului anafilactic la iod - boala cu un

procent inalt de mortalitate);
 hipotiroidie fetala, indusa in viata intrauterina la femeile care consuma sare iodata.
Merita mentionat si faptul ca iodarea universala a sarii nu se justifica, deoarece numarul
de hipotiroidii este mic in Romania (cifrele oficiale oscileaza in jurul valorii de 12.000 cazuri).
Consider, deci, ca a acorda intregii populatii a tarii numai un singur sortiment de sare - iodata
- este un fel de experiment de tip Auschwitz.
La fel si in situatia zaharului rafinat, care este cancerigen si, dupa ultimele cercetari, este
vinovat de afectiunile articulare.
„Guma de mestecat - boli alergice si retard intelectual"
- Ce se intampla cu produsele destinate copiilor?

- Toate dulciurile au aditivi nerecomandati copiilor, folositi ca
indulcitori sau coloranti. Sa luam ca exemplu guma de mestecat -
un produs de succes, printre tineri mai ales. Guma de mestecat
este un „aliment" aproape in intregime artificial; numai guma (care
de fapt nu se consuma), provine din cauciuc natural, in rest, toate
ingredientele (in numar de 11-15) sunt de sinteza. Iata-le:
 E 951 (aspartam) - este considerat de majoritatea cercetatorilor

unul din cele mai toxice E-uri. Este interzis in unele tari, este admis
in Romania. „Department of Health and Human Services"
raporteaza, in 1994, circa 70 de simptome diferite provocate de
aspartam (indulcitor): migrene, spasme musculare, eruptii cutanate, tahicardie, lentoare
psihica, insomnie, scaderea memoriei etc.
Page 9 / 34

 E 954 (zaharina) - a fost fabricata pornindu-se de la toluen; numeroase studii pe animale

demonstreaza efectul cancerigen al acesteia;
 E 210 (acid benzoic) - provoaca hiperactivitate la copii, crize de astm bronsic, alergii.
 E 133 (albastru de briliant) - provoaca puternice reactii alergice.

Folosirea in exces a gumei de mestecat stimuleaza secretiile digestive (creste aciditatea,
activitatea clorohidropeptica) si daca acestea nu sunt tamponate de alimente, se ajunge la
gastrite hiperacide si ulcer. De asemenea, E-urile din guma cresc incidenta bolilor alergice, a
tumorilor cerebrale, chiar a retardului intelectual. Sunt de acord cu guma naturala de
mestecat, asa cum o folosesc chinezii si alte popoare orientale, o guma bogata in uleiuri
esentiale de eucalipt, care are efect dezinfectant asupra cavitatii bucale, dar nu cu guma
comercializata la noi.
„Cea mai grava situatie in cazul

copiilor o reprezinta laptele praf"
Dar cea mai grava situatie, in cazul copiilor, este aceea a laptelui praf.
Transformarea laptelui integral, natural, in lapte praf, duce la o saracire
masiva in principii nutritive. De aceea, producatorii de lapte praf incearca sa-l
„reimbogateasca", inclusiv cu aditivi:
 E 555 (silicat de aluminiu si potasiu) - studiile il implica in declansarea si agravarea bolii

Alzheimer; este admis in Romania, interzis in alte tari;
 sulfat de cupru (piatra vanata cu care se stropeste vita de vie).

Sunt mii de cazuri de copii bolnavi care umbla de la un spital la altul, cu boli alergice
grave, de la simple alergii cutanate, pana la Edemul Quinque sau chiar soc anafilactic. S-a
dovedit ca, de fapt, copiii nu mai fac alergii la un anume aliment, ci la substantele chimice cu
care este „imbogatit" alimentul respectiv, adica la substantele chimice de sinteza din
alimente.
„Codul nostru genetic are inregistrate

doar alimentele naturale"
- Situatia descrisa de dumneavoastra pare dramatica. Ce ne ramane de

facut?
- Oamenii trebuie sa stie ca organismul nostru functioneaza ca un
computer perfect si ca avem in memoria lui codul genetic cu care ne-am
nascut, cu care ne-a lasat Dumnezeu. Acest cod genetic are inregistrate doar
alimentele naturale. El recunoaste, de exemplu, sucul de lamaie si vitamina C,
Page 10 / 34

dar nu accepta vitamina C de sinteza, artificiala, cu care sunt imbogatite asa-

numitele sucuri racoritoare. Din observatiile mele, peste 200 de substante
chimice straine codului nostru genetic intra zilnic in corpul nostru. Este foarte
periculos sa aduc in organism nucleotide straine corpului meu (vitaminele de
sinteza - B6, PP, A, calciul, sulfatul de cupru, iodura de potasiu, acidul folic si
altele) pentru ca asa declansez anticorpi, antinuclei, anticelule si apar bolile
imune, autoimune si cancerele. Solutia este intoarcerea la natura, la hrana
naturala, neimbogatita chimic.
„Cel mai criminal aliment este carnea de pasare"
- Este foarte greu, mai ales pentru oraseni, sa manance numai alimente
naturale. Dati-ne totusi cateva sfaturi pentru o dieta echilibrata, mai putin
nociva. Ce sa mancam?
- In primul rand, trebuie scoase din alimentatie toate aceste alimente-
otravuri de care am vorbit, apoi facuta o selectie foarte severa a alimentelor
bune. Cel mai criminal aliment este carnea de pasare, atat de recomandata in
toate dietele. Si asta, pentru ca in fermele noastre, pasarile sunt hranite cu
concentrate, proteine degradate, antibiotice si hormoni. (Nu intra in aceasta
categorie pasarile crescute cu graunte de cereale.)
Este foarte bun pestele proaspat, pestele salbatic, nu acela din crescatorii si
nu congelat. Este foarte buna carnea de berbecut si carnea de vita, cu
observatia sa fie vita crescuta la noi, in Romania, nu importata. Cea mai buna
paine este aceea facuta in casa, cu faina de la tarani, care n-a fost „imbogatita"
cu cancerigenul fier si cu alti aditivi si afanatori. In loc de ardei, rosii,
castraveti de sera, toate periculoase pentru ca sunt tratate chimic, avem mai
ales acum, primavara, leurda, untisorul, stevia, urzicile si papadia, care nu
numai ca ne hranesc, dar ne si curata corpul de toxine. Branzeturile si lactatele
trebuie cumparate de la tarani sau de la producatori ecologici care hranesc
natural animalele, nu cu concentrate. Atentie si la fructele si legumele
modificate genetic. Acestea afecteaza imunitatea si induc boli grave, cum ar fi
cancerul. Toti se agita acum in ceea ce priveste soia modificata genetic.
Vinovati sunt cei care au permis aducerea in tara a acestor seminte. Cine sunt
ei? Cine a aprobat cultivarea ei? Acestia ar trebui sa plateasca. Eu cred ca
taranul simplu n-a avut de unde sa stie de asta. Vinovatii se afla in ministere
si ar trebui trasi la raspundere. Guvernantii ar trebui convinsi sa puna mai
presus de interesele economice, sanatatea populatiei.
CRISTIANA ALEXANDRA LEVITCHI

psiholog clinician - psihoterapeut
mobil - 0723771441
spital clinic - 3232230/228 - luni, miercuri
cabinet - 0311.04.36.83 - marti, joi si vineri (strada Costache Marinescu, sector 1 - zona calea.
Page 11 / 34

Grivitei - bd. Titulescu - metrou Basarab)

www.sensart.ro, www.clopotel.ro,www.damaideparte.ro
MSG - Drogul din alimente
Te-ai intrebat vreodata.

De ce alimentele cumparate sunt mai gustoase decat cele de casa ?
De ce mancarea de acasa n-o egaleaza niciodata la gust pe cea de la fast-food ?
De ce sunt atat de gustoase mezelurile, desi sunt facute doar din cateva resturi de
carne?
De ce sunt atat de "bune" unele alimente, incat atunci cand le manaci, pur si simplu
NU te mai poti opri ?
Raspunsul este simplu:
Producatorii mezelurilor/cipsurilor/supelor la plic/condimente-lor si alimentelor de la
fast-foodadauga intentionat un "E" care sa ne pacaleasca papilele gustative si creierul.
Despre ce "E" este vorba ?
Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau E621
Monoglutamatul de Sodiu(E621) face ca un salam, obtinut din fie ce resturi de carne

pe care oricine le-ar arunca la gunoi, sa fie un aliment atat de gustos incat sa nu pe
mai poti opri din mancat. Ti se pare ca acel aliment este irezistibil de bun.
Mai mult decat atat, te face sa iti doresti sa mananci acel aliment si maine si poimaine
si apoi in fiecare zi - ITI DA DEPENDENTA.
Aroma din MSG se numeste "Umami" sau "Al cincilea gust". Odata ce papilele tale
gustative simt acest gust, transmit creierului o sensatie de placere si euforie, motiv
pentru care incepi sa mananci din ce in ce mai mult si simti ca nu te mai poti opri.
Oamenii care consuma regulat alimente care au MSG adaugat, ajung sa dezvolte o asa
mare dependenta de alimente, incat mancatul devine pentru ei principala satisfactie in
viata.
Paradoxul este ca acesti oameni sunt nevinovati pentru starea lor. Ei sunt doar
victimele unei manipulari la nivel biochimic, care are printre scopuriimbogatirea
producatorilor si indobitocirea consumato-rilor.
Partea si mai proasta este ca acest "E" nu numai ca da dependenta, ci este si extrem de
DAUNATOR pentru organismul uman.
Vorbim despre efectele daunatoare dupa ce vizionezi reportajul de mai jos, ca sa
intelegi mai bine cum stau lucrurile:
Stiintific vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar ("potentiator de gust") format din
79% Acid Glutamic si 21% Sodiu.
Daca sodiul NU reprezinta un pericol pentru sanatate,acidul glutamic sintetic este, asa
cum spune Dr Russell Blaylock, "o otrava mai rea decat nicotina si alcoolul, dar care
se gaseste din abundenta in bucatariile fiecaruia dintre noi" .
Acidul glutamic e un aminoacid necesar omului care se gaseste in mod NATURAL in
organism: in sange, in creier sau in laptele mamar, dar si in unele alimente: in oua,
rosii, soia, in seminte, ciuperci, in branza, in peste etc.
Pana aici nicio problema, INSA cand acidul glutamic es-te SINTETIC - obtinut de
oameni prin procese chimice - el devine otrava curata pentru organism, dar in special
Page 12 / 34

pentru creier. E de inteles ca in MSG se gaseste 79% Acid Glutamic SINTETIC (deci
daunator).
Ce boli provoaca ?
Desi se fac eforturi imense pentru a ascunde si a minimaliza efectele daunatoare ale
MSG-ului, studiile arata CLAR ca aceasta substanta este una deosebit de daunatoare
pentru sanatate.
Conform oamenilor de stiinta, Monoglutamatul de Sodiu poate provoca o multime de
boli:
* Creierul - principalul organ afectat
"Ne prajeste neuronii"

MSG - ul e clasificat ca excitotoxina sauneurotoxina, deoarece excita neuronii atat de
tare incat ii distruge - si de aici deriva o serie de boli si dezechilibre ale creierului:
- Bolile Alzheimer si Parkinson

- Hiperactivitatea si deficitul de atentie la copii(ADHD)
- Autismul si Epilepsia
- Atacurile de panica si Migrene
- Oboseala cronica, si nu in ultimul rand.
- Depresia si tuburarile de comportament: Dr. Blaylock a demostrat in cartea
"Exitotoxinele: Gustul care ucide" ca MSG-ul, nu numai ca provoaca o gramada de
boli de creier, dar are si un efect devastator in comportamentul de zi cu zi al
oamenilor, din cauza ca creeaza dezechilibre puternice in hipotalamus.
Asadar, ai toate sansele sa devii o persoana deprima-ta, iritata, stresata si obosita
cronic, daca in dieta ta zilnica se gaseste MSG(si se gaseste garantat daca mananci la
fast-food si consumi alimente procesate) .
* In ce alte moduri te afecteaza MSG-ul?
- Afecteaza Glanda Pitulara - care este responsabila pentru buna functionare a

celorlalte glande din organism. Astfel ca, MSG-ul deregleaza intreg echilibrul
hormonal al organismului: si de aici - o reactie in lant care va afecta sanatatea
intregului organism.
- Duce la OBEZITATE: din doua motive:
1. Strica echilibrul hormonal al organismului - deoarece afecteaza glanda pitulara.
2. Creste cu 40%-50% apetitul - cel putin asa arata studiile. Pofta de mancare creste
deoarece se dezechilibreaza mecanismele naturale care ne dau pofta de mancare.
Astfel ca, MSG-ul te va face sa-ti doresti sa mananci din ce in ce mai mult, chiar daca
nu ai nevoie.
- Afecteaza vederea: studiile arata ca un consum excesiv de MSG duce in timp la
scaderea vederii la distanta - Miopia
- Provoaca hipertensiune - deoarece are un efect vasoconstricor asupra sistemului
cirulator (ingusteaza vasele de sange).
Mai mult decat atat.
Pe langa ca este foarte periculos pentru sanatate si provoaca atatea boli, MSG-ul da si
DEPENDENTA. - Acesta este si unul din principalele motive pentru care producatorii
il introduc in alimente.
Cum ne ferim?
Probabil acum te intrebi, cum ai putea sa te feresti de efectele daunatoare ale acestui
E621 ?
Foarte simplu:
Page 13 / 34

Citiţi eticheta!!!
Daca obisnuiesti sa nu citesti eticheta, este timpul sa-ti faci un obicei nou cand mergi
la cumparaturi.
Pentru a te feri de efectele daunatoare ale MSG-ului si a nu deveni dependent de
alimentele procesate,este ESENTIAL sa citesti eticheta alimentelor pe care le
cumperi.
Partea proasta este ca. producatorii de alimente nu sunt prosti. Ei nu au niciun interes
ca TU sa stii ca alimntele pe care le cumperi sunt injectate cu un "E" care pe langa ca
te imbolnaveste, iti da sidependenta. Din acest motiv producatorii folosesc denumiri
alternative pentru MSG prin care incearcasa ne ascunda faptul ca alimentele care ei le
vand contin acest aditiv.
Partea buna e ca poti afla mai jos denumirile care mascheaza faptul ca un aliment
contine MSG:
Alimentele care au inscrise pe etichete urmatoarele ingrediente contin
INTOTDEAUNA MSG:
- Glutamat
- Glutamat de sodiu
- Aroma de fum
- Potentiator de aroma
- Gelatina
- Extract de drojdie
- Acid Glutamic
- Potentiator de gust
- Glutamat Monosodic
- Proteina vegetala hidrolizata
- Cazeinat de Sodiu
- Arome naturale
- Cazeinat de calciu
-Proteine texturate
- E621
- Aroma naturala de pui, vaca sau porc
Si eu ce mai mananc ?
1. Cea mai buna alegere o reprezinta intotdeauna HRANA VIE.
2. Alege intotdeauna alimentele de casa in locul celor din comert!
3. Citeste eticheta si alege alimentele fara "E-uri" si cu termen de valabilitate scurt.
4. Consuma cat mai putine alimente procesate: dulciuri, supe la plic, cipsuri,
mezeluri, sosuri cumparate, condimente procesate si sucurile racoritoare.
5. Renunta pentru totdeauna la Junk-Food:
Mancarea de tip Fast-Food are de obicei un continut ENORM de MSG, de aceea este
si atat de buna incat iti da dependenta !
Sănătate!
Page 14 / 34

Un indreptar de viata:
ALIMENTATIA ECHILIBRATA
A OMULUI SANATOS
Intr-o carte care n-ar trebui sa lipseasca din nici o casa, dr. PAVEL CHIRILA „denunta”
dusmanii sanatatii, ascunsi printre alimentele din farfurii
Ati auzit, desigur, despre alimentele toxice prezente in hrana noastra de zi cu zi. Ati aflat,
de pilda, despre carnea din magazine, contaminata, adesea, cu substante daunatoare, stiti
ca modificarea genetica a legumelor este un fenomen care ia o amploare universala sau ca
apa pe care o bem este, adesea, o sursa de infectie si de boala. Desi semnale de alarma se trag
peste tot, le receptionam disparat si nu luam, asa cum ar trebui, masuri radicale. Stim ca ceva
este gresit in alimentatia noastra, dar nu stim exact ce, nu stim in ce masura si mai ales cat de
mult ne afecteaza sau ne va afecta acest lucru. Din fericire, o carte de referinta, aparuta recent,
lumineaza aceasta zona obscura. Scrisa de dr. Pavel Chirila, un medic cu mare experienta de
spital, dar si de terapii naturiste, Alimentatia echilibrata a omului sanatos este o sinteza
tulburatoare despre factorii toxici cuprinsi in alimentatia noastra de zi cu zi. Un compendiu
exhaustiv, cu informatii privitoare la pericolele cuprinse in alimentele pe care le ingeram si care ar
trebui cunoscute de fiecare dintre noi. Va oferim, in continuare, cateva informatii cuprinse in
carte, menite sa va ajute sa raspundeti corect la intrebarea pusa in titlul acestui articol: „Stim ce
mancam si ce bem?”.
Painea
Aproape 80% din painea consumata in prezent este alba, obtinuta dintr-o faina din care s-au
eliminat practic toate fibrele alimentare, vitaminele si mineralele esentiale. Rezultatul: un
aliment gustos, cu destul de multe calorii si cu o valoare nutritiva aproape de zero. Mai mult,
pentru ca nu intotdeauna graul din care se face faina alba este bun, s-a raspandit moda
„amelioratorilor”. Ce sunt acestia? Nimic altceva decat celebrele E-uri, despre care vom
vorbi mai tarziu. Efectele asupra sanatatii ale consumului acestei paini albe sunt cat se poate
de... negre. Absenta fibrelor alimentare, care sunt continute de coaja graului si sunt eliminate in
procesul de obtinere a fainii albe, favorizeaza obezitatea, constipatia si acumularea de toxine in
organism (prin blocarea proceselor de eliminare). Deficitul de vitamine din complexul B (care
sunt, de asemenea, eliminate in procesul de productie) si de aminoacizi duce la slabirea functiei
imunitare, favorizeaza dezechilibrele hormonale, tulburarile de crestere la copii etc. Saracirea in
magneziu si calciu duce la boli osoase, rahitism, tulburari nervoase. Cu alte cuvinte, alba noastra
paine cea de toate zilele este un inamic al sanatatii care opereaza lent si constant asupra
fiecaruia dintre noi. Sa invatam sa-l contracaram.
Solutii: cel mai bine este sa consumam painea integrala sau graham, care sunt mult mai
bogate in fibre si vitamine. Trebuie insa sa cunoastem continutul acestor varietati de paine,
pentru ca in ultima vreme, ele sunt „asezonate” cu cantitati impresionante de aditivi sintetici. O
solutie este si consumul zilnic de fulgi de cereale integrale (grau, ovaz, orz).
Sarea
Poate cunoasteti faptul ca, acum aproximativ un an, s-a emis o ordonanta care cerea in mod
expres ca sarea din comert sa fie iodata. De ce? Se spunea ca in acest fel vor fi combatute
Page 15 / 34

afectiunile tiroidiene, produse de deficientele de iod. O idee „generoasa”, care a facut ca in scurta
vreme, rafturile din magazine sa fie invadate numai de sare iodata. Din fericire, au existat si
cercetatori care nu s-au multumit cu versiunea oficiala a efectelor benefice ale acestei operatiuni,
facand studii minutioase in acest sens. Iata ce au aflat ei: consumul mare de iod sporeste
incidenta unor afectiuni tiroidiene autoimune, favorizeaza supradezvoltarea si chiar aparitia unor
procese inflamatorii la nivelul glandei tiroide. Consumul de iod produce alergie si mareste
intoleranta la substantele folosite in radiologie, care contin acest element. In fine, in Tasmania,
tara care a „beneficiat” de iodarea obligatorie a sarii si a altor alimente, s-a remarcat faptul ca rata
cancerului tiroidian a crescut de trei ori.
O alta varietate a acestui condiment, sarea fina, prezenta adesea pe mesele noastre, ascunde
un lucru pe care putini dintre noi il stiu: ea este tratata cu E535, adica... ferocianura de sodiu, un
fel de Rosia Montana in avanpremiera, o substanta despre a carei toxicitate nu mai este necesar
sa vorbim. Si inca un lucru: sarea fina nu contine aproape deloc magneziu (spre deosebire de
sarea gema), un mineral esential pentru sanatatea sistemului cardiovascular. Unii cardiologi
sustin chiar ca anumite maladii ale inimii si sistemului vascular ar fi cauzate, in mare masura, de
aceasta sare fina, saracita in acest mineral esential.
Solutii: mai ales in magazinele naturiste putem gasi fie sare gema neiodata, fie sare marina,
care nu a fost supusa la acest tratament. Consumati numai aceste tipuri naturale de sare.
Apa
In prezent, apa de consum din toate zonele urbane este obtinuta din surse de suprafata, adica
din rauri si din lacuri de acumulare. Problema este ca in aceste ape se deverseaza anual, la
nivelul tarii noastre, nu mai putin de sase milioane de tone de poluanti chimici si biologici. In
aceste conditii, apa devine inutilizabila in forma in care ea este captata, si atunci s-a recurs
la tratarea ei in statiile de epurare. Cum se face aceasta tratare? In primul rand, prin
adaugarea de clor (circa jumatate de gram la un litru de apa), pentru a elimina bacteriile si alte
organisme parazite. Din pacate, studiile facute in foarte multe tari, in care se foloseste apa
dezinfectata prin acest procedeu, au pus in evidenta urmatorul aspect: consumul de apa cu clor
sporeste incidenta cancerului de rect, de colon, gastric si renal. Mai mult, este un factor agravant
in boli cum ar fi gastrita, colita, anumite tulburari de digestie si asimilatie. In plus, deoarece uneori
apele sunt foarte poluate biologic sau sunt incorect tratate, ele ajung in retelele noastre
contaminate, asa incat multe epidemii au ca sursa robinetul. La noi in tara este exemplificatoare
in acest sens infestarea a zeci de mii de persoane cu de acum celebrul protozoar Giardia
lambria, care produce tulburari digestive, accese de febra, inapetenta, manifestari alergice etc.
Daca adaugam la aceasta faptul ca apa din retelele si chiar din fantanile multor regiuni este
infestata si cu pesticide ori nitriti din ingrasamintele chimice (substante cu efect cancerigen si
alergen foarte puternic), obtinem o imagine exacta asupra pericolelor la care ne expunem doar
consumand zilnic apa necesara.
Solutii: pentru baut, cel mai bine este sa folosim apa minerala sau plata. Pentru a obtine apa
necesara gatitului, se utilizeaza un dispozitiv de filtrare, care poate avea o eficienta foarte mare.
Intr-unul din numerele recente ale revistei noastre, s-a vorbit pe larg despre acest aspect.
Legumele si fructele modificate genetic
Ati remarcat ca in ultimii ani, majoritatea rosiilor pe care le cumparam nu mai au nici
mirosul si nici aroma pe care le aveau cand cresteau in gradinile taranilor? La fel se
intampla si cu soiurile aratoase de morcovi, mere sau struguri, aduse, cel mai frecvent, prin
import. Ei bine, aceste „realizari” le datoram ingineriei genetice aplicate fara discernamant,
ale carei prime victime suntem pe cale de a deveni. In ultimele doua decenii, cercetatorii au reusit
sa atinga adevarate performante in modificarea zestrei genetice a fructelor, legumelor si, mai
nou, chiar a animalelor. Ei au produs deliberat mutatii menite sa provoace cresterea accelerata a
Page 16 / 34

fructelor si legumelor, sa dea productii record si chiar sa se apere singure de daunatori. Legea pe
care ei au ignorat-o, insa, este una simpla: amplificarea artificiala a unei calitati va duce automat
la atrofierea celorlalte. Un mar modificat genetic este mare, are o culoare foarte frumoasa si arata
foarte atragator, in schimb are un parfum slab sau inexistent, este fad (fiind sarac in zaharuri
naturale atat cantitativ, cat si ca diversitate) si cu un continut foarte mic de minerale si vitamine.
Acelasi lucru s-a petrecut si se petrece cu aproape fiecare organism modificat genetic, in
incercarea de a „pacali” natura. Consecinta: in Occident, si mai nou si la noi, vegetalele nu mai
sunt o sursa consistenta de factori nutritivi, ceea ce favorizeaza o multitudine de boli si
sindroame, de la tulburarile de crestere si de dezvoltare ale copiilor la bolile degenerative, la
tulburarile hormonale sau obezitate.
Solutii: preferati sa va faceti aprovizionarea cu fructe si legume, in pietele unde sunt
producatori autohtoni, care in buna parte mai cultiva soiuri locale, nemodificate genetic. Evitati
aprovizionarea cu astfel de produse agricole din supermarket-uri, unde majoritatea lor sunt din
import si au suferit asemenea modificari.
Carnea
Cresterea animalelor pentru carne este foarte costisitoare si neeconomica. Solutia gasita:
cresterea lor intensiva. Cum se face aceasta? In ferme sau in incubatoare ingemanate cu
lagarele de concentrare, lipsite de spatiu si de lumina suficiente, unde animalul primeste ca
hrana faina de oase, combinata cu propriile sale excremente si tot felul de vitamine
sintetice. Apoi, viitoarele victime sunt injectate cu antibiotice si hormoni de crestere, sunt
umflate cu vitamine. Rezultatul: o carne care contine toate substantele chimice administrate
de-a lungul scurtei si chinuitei vieti a animalului in cauza. Consumul acestei carni este o garantie
sigura pentru declansarea unui cortegiu de boli, incepand cu cele gastrice si intestinale,
continuand cu tulburarile de apetit si obezitate si terminand cu teribila boala canceroasa, la care
sunt foarte expusi toti mancatorii de carne. In prezent, industria carnii din Occident trece printr-o
adevarata criza, produsa de numeroasele imbolnaviri constatate la oamenii care consuma
asemenea produse. O alta criza, mai recenta, a fost produsa de epidemiile din crescatoriile sus
amintite, cea mai celebra fiind asa-numita „boala a vacii nebune”.
Solutia: cel mai simplu este sa evitam consumul de carne, indiferent de provenienta sa. Daca
inca nu suntem convinsi de posibilitatea de a fi sanatosi si in forma cu un regim vegetarian,
putem recurge la un regim in care sa consumam doar peste si putina carne alba (de pui).
Zaharul si uleiul
Sunt doua alimente care au aceeasi problema: rafinarea - un proces care le face usor
conservabile, dar si foarte sarace in vitamine si minerale si, mai ales, greu de metabolizat corect
pe termen lung de catre organism. Sa vedem in continuare efectele fiecaruia in parte.
Zaharul rafinat - contine o singura substanta in stare aproape pura (zaharoza), fara nici un fel
de enzime si alte elemente nutritive naturale care sa ajute la metabolizarea sa. In consecinta,
forteaza pancreasul, producand diabet (in Romania sunt in prezent un milion de diabetici!),
apoi cauzeaza dezordini in lant, in intreg organismul. Este printre principalii vinovati pentru
ingrasare, scaderea rezistentei la infectii, deficiente de concentrare si de somn, boli de
piele, boli oculare si cardiace.
Uleiul rafinat - este obtinut printr-o serie de procese termice, care duc la obtinerea asa-
numitelor „grasimi saturate”. Ajunse in organism, aceste grasimi accelereaza procesele de
imbatranire a celulelor, fiind un factor de prima importanta in aparitia unor boli cum ar fi
ateroscleroza, arterita obliteranta, ischemia cardiaca, insuficientele circulatorii cerebrale,
accidentul vascular. Margarina, obtinuta prin incalzirea uleiului rafinat la 400 de grade, urmata de
amestecarea sa cu o pudra de nichel si adaugarea de hidrogen industrial, este considerata mult
mai periculoasa decat uleiul simplu, adaugand la afectele acestuia o mult mai mare sensibilitate
Page 17 / 34

la factorii declansatori ai bolii canceroase.

Solutia: ca inlocuitor al zaharului alb, putem folosi in cantitati mici zaharul brun, o varietate de
zahar mai sanatoasa, pe care o gasim in magazinele naturiste, si, mai ales, mierea. Tot in
magazinele naturiste, gasim si uleiurile presate la rece (de masline, de dovleac, de floarea-
soarelui, de porumb). Este indicat sa le folosim zilnic, mai ales neprelucrate termic, ele fiind nu
doar un remediu cu rol de prevenire, ci si de combatere a bolilor produse de consumul de grasimi
saturate.
Aditivii alimentari (E-urile)
Oficialii romani din Ministerul Sanatatii numesc aditivi „substantele care se folosesc la
prepararea unor produse, in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite
aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare” (conform Monitorului Oficial, nr.
268/1999). Cum „amelioreaza” acesti aditivi calitatea alimentelor? Afanandu-le pana devin
pufoase ca vata, colorandu-le in toate culorile curcubeului, aromatizandu-le pana ne fac sa
nu mai sesizam gustul si mirosul alimentelor naturale etc. Aceasta „ameliorare a calitatii”, fireste,
costa bani si mai ales ne costa sanatatea. In ultimii patru ani, au fost introdusi in alimentatia
romanilor 70 de aditivi, multi dintre ei interzisi in Uniunea Europeana, in SUA sau in Rusia. De ce
au fost interzisi acesti aditivi in tarile respective? Pentru ca multi dintre ei sunt puternic
cancerigeni, altii produc alergii, boli de piele, afectiuni nervoase. Lista acestor aditivi si a bolilor
produse de ei este atat de mare, incat va trebui sa mai vorbim despre ei intr-un articol separat.
Pana atunci, merita sa retineti o cifra: 4,5 kilograme - aceasta este cantitatea de aditivi pe care o
ingurgiteaza un european in fiecare an. Pentru ca aditivii sunt prezenti in paine, in dulciurile
preambalate, in sucuri, in margarina, in toate mezelurile si in tot mai multe tipuri de branza. Cu
titlu generic, trebuie sa stiti ca, in proportie covarsitoare, aditivii alimentari sunt sintetici si ca atare
sunt toxici, fiind nevoiti sa ne ferim de ei.
Solutii: cititi cu atentie eticheta fiecarui produs alimentar pe care il cumparati. Acolo este
obligatoriu sa fie scrisi toti aditivii pe care respectivul aliment ii contine. Atentie, adesea
producatorii folosesc, in loc de termenul de aditiv sintetic sau „E” urmat de trei cifre, termeni
meniti sa pacaleasca: afanatori, amelioratori de gust, arome identic naturale etc. Evitati sa
consumati aceste produse.
Un sfat final
Pe langa faptul ca ne atrag atentia asupra pericolelor reale, stringente, la care ne

expune alimentatia contemporana, informatiile cuprinse in cartea dr. Pavel Chirila mai pun
in evidenta un lucru: organismul uman are o capacitate de adaptare si o rezistenta
uimitoare. Altfel nu am putea rezista la factorii nocivi din alimentatie, corelati cu stresul psihic si
cu poluarea la care suntem supusi zi de zi. Totusi, este necesar sa dam o mana de ajutor
propriului nostru organism, a carui rezistenta este limitata. Cum sa facem acest lucru? In primul
rand, invatand sa ne hranim sanatos. Iar un ghid excelent in acest sens poate fi chiar cartea pe
care d-l dr. Pavel Chirila a avut amabilitatea sa ne-o puna la dispozitie pentru acest articol.
Alimentatia echilibrata a omului sanatos este mult mai mult decat un ghid pentru evitarea
alimentelor toxice. Este in primul rand un indreptar care ne invata ce, cat, cum si cand sa
mancam, ne pune la dispozitie zeci de retete naturiste de preparare a hranei, ne explica pe larg
valentele postului alimentar si anumite aspecte de ordin spiritual referitoare la actul hranirii. Pe
scurt: un pretios indreptar de viata.
Page 18 / 34

Continutul nutritiv al alimentelor.
Denumirea produsului (100 gr.)

Lapte si derivate Proteine % Lipide % Glucide% Calorii/100gr.
Lapte de vaca integral 3,5 3,5 4,5 65
Lapte de vaca degresat 3,5 1,7 4,9 50
Lapte de oaie 6,0 7,5 4,6 113
Lapte de capra 3,5 3,7 4,5 67
Lapte de vaca batut 3,2 2,9 5,5 63
Iaurt din comert 3,2 2,6 4,0 54
Lapte praf 27 24 40 498
Branza grasa de vaca 13,0 9,0 4,5 155
Branza dietetica de vaca 18,0 - 4,0 90
Branza de burduf 27,4 27,4 0,5 369
Telemea de oaie 18,9 24 1,0 305
Telemea de vaca 19,4 20,4 1,0 273
Cascaval 25,0 19,0 1,0 283
Branzeturi topite 7,0 36,0 0,9 366
Carne si derivate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.
Carne de vaca slaba 20,4 2,2 - 104
Carne de vaca grasa 12,0 24,5 - 277
Carne de porc slaba 20,4 6,3 - 142
Carne de porc grasa 15,0 30,0 - 340
Carne de oaie 17,0 12,0 - 181
Carne de miel 18,0 20,0 - 260
Carne de gaina 21,0 6,0 - 142
Carne de pui de gaina 20,1 10,2 - 177
Carne de curca 24,5 8,5 - 179
Carne de gasca semigrasa 18,4 20,0 - 261
Carne de rata 19,6 6,0 - 136
Carne de iepure 22,0 1,0 - 100
Parizer,cremwursti 13,0 26,0 - 295
Salam de Sibiu 26,5 43,4 - 512
Salam de vara 20,0 47,0 - 519
Carnati 18,0 26,9 - 324
Sunca presata 24,9 20,7 - 294
Muschi tiganesc 21,6 26,3 - 333
Leberwurst 16,8 30,1 - 349
Pateu de ficat 19,6 19,5 - 261
Peste Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.
Crap 18,9 2,8 - 104
Salau 19,4 0,4 - 83
Stiuca 19,1 0,4 - 82
Somn 16,8 18,8 - 224
Page 19 / 34

Scrumbii de Dunare 14,2 25,9 - 299

Calcan 17,0 2,0 - 88
Stavrid 16,6 5,1 - 115
Cod 19,0 1,0 - 87
Hering 18,0 10,0 - 167
Macrou 22,0 10,0 - 183
Calorii/
Conserve de peste si icre Proteine % Lipide % Glucide %
100gr.
Crap in sos tomat 10,6 6,9 4,3 125
Cod in sos tomat 14,9 1,3 2,9 85
Heringi in sos tomat 16,2 10,4 1,8 170
Macrou in sos tomat 14,5 10,6 1,6 164
Stavrid in sos tomat 15,5 6,6 - 125
Fileu de macrou de ulei 16,2 20,7 - 259
Heringi in ulei 13,7 28,9 - 325
Sardine in ulei 19,3 21,6 - 280
Icre crap 25,0 3,0 - 130
Icre stiuca 27,0 1,5 - 125
Icre negre (caviar) 26,0 15,0 - 246
Icre Manciuria 35,0 12,0 - 255
Oua/bucata Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Ou de gaina 7,0g 6,0g 0,6g 171
Galbenus de ou de gaina 16,0 32,0 0,3 364
Albus de ou de gaina 13,0 0,2 0,5 57
Ou de rata 7,0g 8,0g 0,2g 104
Legume proaspete Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Ardei gras verde 1,1 0,2 2,5 17
Ardei gras rosu 1,3 0,4 7,3 39
Cartofi noi 1,7 0,2 17,4 80
Cartofi maturi 2,0 0,15 19,0 88
Castraveti 1,3 0,2 2,9 19
Ceapa verde 1,0 0,2 3,5 20
Ceapa uscata 1,5 0,2 8,0 40
Ciuperci 5,0 0,5 2,3 35
Conopida 2,8 0,3 3,9 30
Dovlecei 0,9 0,1 3,2 18
Fasole verde 2,0 0,2 5,7 33
Mazare verde boabe 8,4 0,5 14,0 96
Morcovi 1,5 0,3 8,8 45
Pastarnac 1,4 0,5 15,0 72
Patrunjel radacina 1,1 0,8 10,0 53
Rosii 1,3 0,2 4,8 27
Praz 2,3 0,4 9,9 54
Ridichi de luna 0,6 0,1 3,8 19
Ridichi de iarna 1,3 0,1 4,9 26
Salata verde 1,9 0,3 2,9 22
Page 20 / 34

Sfecla rosie 1,3 0,1 9 43g

Spanac 3,5 0,3 2 25
Telina radacini 1,4 0,3 5,9 33
Urzici 7,9 0,7 7,1 68
Usturoi 7,2 0,2 26 137
Varza alba 1,8 0,2 5,8 33
Varza rosie 1,9 0,2 5,6 33
Legume conservate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.
Mazare verde 6,5 0,5 10 72
Ghiveci in bulion 1,4 0,5 3,7 26
Tomate in bulion 1,7 0,4 3,1 23
Vinete in bulion 1,0 0,5 1,5 15
Tocana de legume 1,0 6,0 3,1 73
Ardei 1,2 8,0 8,0 112
Pasta de tomate 5,4 - 15,4 85
Bulion de tomate 3,6 - 11,6 62
Calorii/
Legume deshidratate Proteine % Lipide % Glucide %
100gr
Cartofi rondele 7,8 0,4 77,0 350
Ciuperci 41,7 1,7 30,8 313
Morcovi 9,0 1,5 61,4 303
Calorii/
Legume murate Proteine % Lipide % Glucide %
100gr
Castraveti in otet 0,6 - 1,5 9
Gogosari in otet 0,8 - 2,6 14
Salata de varza rosie 1,0 - 3,0 16
Salata de sfecla rosie 1,0 1,0 8,2 38
Varza acra 1,2 - 3,3 18
Fructe proaspete Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr
Banane 1,3 0,6 13,4 66
Caise 1,0 - 13,0 57
Capsuni 1,0 1,0 9,0 50
Cirese 1,0 0,3 18,0 81
Coacaze 1,5 0,6 10,2 54
Fragi de padure 1,3 1,0 9,8 54
Grapefruit 0,5 0,2 6,5 30
Gutui 0,5 0,5 14,2 65
Lamai 0,9 0,7 6,2 36
Mandarine 0,8 0,1 8,7 40
Macese 4,1 1,2 21,8 117
Mere 0,3 0,5 15,0 67
Mure 1,5 1,4 14,1 77
Pepeni galbeni 0,5 0,1 5,0 23
Pepeni verzi 0,5 0,1 5,4 25
Pere 1,0 1,0 16,0 79
Page 21 / 34

Piersici 1,0 - 10,0 45

Portocale 0,8 0,2 10,1 47
Prune 0,6 0,1 21,0 89
Zmeura 1,0 1,0 14,0 71
Struguri 2,1 1,7 18,0 98
Visine 1,0 0,5 14,0 66
Fructe uscate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Curmale 1,9 0,6 74,0 316
Mere 1,0 1,0 55,0 239
Pere 2,4 0,4 70,0 300
Prune 2,5 0,5 71,0 306
Smochine 4,3 1,3 58,0 267
Stafide 2,5 0,5 71,0 306
Sucuri de fructe si legume Proteine % Lipide % Glucide % Calorii /100g
Suc de mere 0,09 - 17,4 72
Suc de pere 0,02 - 14,1 57
Suc de prune 0,09 - 13,7 56
Suc de zmeura 0,16 - 12,3 51
Suc de struguri 0,13 - 20,0 83
Suc de tomate 1,0 - 5,0 25
Compoturi Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Compot de caise 0,5 - 14,0 59
Compot de cirese 0,4 - 15,5 65
Compot de gutui - - 17,0 70
Compot de mere 0,3 - 17,5 73
Compot de pere 0,2 - 20,5 85
Compot de piersici 0,6 - 16,1 68
Compot de prune 0,4 - 15,3 64
Compot de visine 0,4 - 15,5 65
Compot de struguri 0,5 - 19,0 80
Leguminoase uscate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Fasole boabe 23,0 1,7 47,7 303
Linte boabe 25,0 1,9 52,0 333
Mazare boabe 21,5 1,9 53,0 323
Produse derivate din cereale Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Paine de grau alba 7,5 0,4 52,0 247
Paine de grau intermediara 7,5 0,7 48,0 234
Paine de grau neagra 8,4 1,2 48 242
Paine de secara 12,4 1,7 67,7 344
Paine graham 9,1 1,0 51,0 256
Cornuri, chifle 8,2 0,4 57,1 271
Faina de grau 11,8 1,4 72,0 356
Faina de secara 8,9 1,2 74,6 353
Faina de porumb 9,6 1,7 72,1 351
Orez decorticat 8,1 1,2 75,5 354
Gris 9,4 0,9 75,9 358
Fulgi de ovaz
Page 22 / 34

13,6 6,3 63,3 374

Paste fainoase obisnuite 10,9 0,6 75,6 360
Paste fainoase cu ou 10,2 2,2 79,1 386
Biscuiti 8,2 9,5 74,0 425
Calorii/
Fructe oleagenoase Proteine % Lipide % Glucide %
100gr
Arahide 25,8 44,5 15,7 584
Alune curatate 12,0 63,0 17,0 705
Masline negre 20;0 35;0 7;2 437
Masline verzi 12,5 10 8,1 177
Nuci 21,0 59,0 3,7 650
Grasimi Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/ 100g
Smantana 2,5 30,0 3,1 302
Unt 6,0 74,0 2,0 721
Untura de porc 0,2 99,6 - 927
Ulei de floarea soarelui - 100 - 930
Ulei soia - 100 - 930
Margarina - 82,5 - 767
Denumirea produsului (100 gr.)
Lapte si derivate Proteine % Lipide % Glucide% Calorii/100gr.
Lapte de vaca integral 3,5 3,5 4,5 65
Lapte de vaca degresat 3,5 1,7 4,9 50
Lapte de oaie 6,0 7,5 4,6 113
Lapte de capra 3,5 3,7 4,5 67
Lapte de vaca batut 3,2 2,9 5,5 63
Iaurt din comert 3,2 2,6 4,0 54
Lapte praf 27 24 40 498
Branza grasa de vaca 13,0 9,0 4,5 155
Branza dietetica de vaca 18,0 - 4,0 90
Branza de burduf 27,4 27,4 0,5 369
Telemea de oaie 18,9 24 1,0 305
Telemea de vaca 19,4 20,4 1,0 273
Cascaval 25,0 19,0 1,0 283
Branzeturi topite 7,0 36,0 0,9 366
Carne si derivate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.
Carne de vaca slaba 20,4 2,2 - 104
Carne de vaca grasa 12,0 24,5 - 277
Carne de porc slaba 20,4 6,3 - 142
Carne de porc grasa 15,0 30,0 - 340
Carne de oaie 17,0 12,0 - 181
Carne de miel 18,0 20,0 - 260
Carne de gaina 21,0 6,0 - 142
Carne de pui de gaina 20,1 10,2 - 177
Carne de curca 24,5 8,5 - 179
Carne de gasca semigrasa 18,4 20,0 - 261
Carne de rata 19,6 6,0 - 136
Page 23 / 34

Carne de iepure 22,0 1,0 - 100

Parizer,cremwursti 13,0 26,0 - 295
Salam de Sibiu 26,5 43,4 - 512
Salam de vara 20,0 47,0 - 519
Carnati 18,0 26,9 - 324
Sunca presata 24,9 20,7 - 294
Muschi tiganesc 21,6 26,3 - 333
Leberwurst 16,8 30,1 - 349
Pateu de ficat 19,6 19,5 - 261
Peste Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.
Crap 18,9 2,8 - 104
Salau 19,4 0,4 - 83
Stiuca 19,1 0,4 - 82
Somn 16,8 18,8 - 224
Scrumbii de Dunare 14,2 25,9 - 299
Calcan 17,0 2,0 - 88
Stavrid 16,6 5,1 - 115
Cod 19,0 1,0 - 87
Hering 18,0 10,0 - 167
Macrou 22,0 10,0 - 183
Calorii/
Conserve de peste si icre Proteine % Lipide % Glucide %
100gr.
Crap in sos tomat 10,6 6,9 4,3 125
Cod in sos tomat 14,9 1,3 2,9 85
Heringi in sos tomat 16,2 10,4 1,8 170
Macrou in sos tomat 14,5 10,6 1,6 164
Stavrid in sos tomat 15,5 6,6 - 125
Fileu de macrou de ulei 16,2 20,7 - 259
Heringi in ulei 13,7 28,9 - 325
Sardine in ulei 19,3 21,6 - 280
Icre crap 25,0 3,0 - 130
Icre stiuca 27,0 1,5 - 125
Icre negre (caviar) 26,0 15,0 - 246
Icre Manciuria 35,0 12,0 - 255
Oua/bucata Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Ou de gaina 7,0g 6,0g 0,6g 171
Galbenus de ou de gaina 16,0 32,0 0,3 364
Albus de ou de gaina 13,0 0,2 0,5 57
Ou de rata 7,0g 8,0g 0,2g 104
Legume proaspete Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Ardei gras verde 1,1 0,2 2,5 17
Ardei gras rosu 1,3 0,4 7,3 39
Cartofi noi 1,7 0,2 17,4 80
Cartofi maturi 2,0 0,15 19,0 88
Castraveti 1,3 0,2 2,9 19
Ceapa verde 1,0 0,2 3,5 20
Page 24 / 34

Ceapa uscata 1,5 0,2 8,0 40

Ciuperci 5,0 0,5 2,3 35
Conopida 2,8 0,3 3,9 30
Dovlecei 0,9 0,1 3,2 18
Mazare verde boabe 8,4 0,5 14,0 96
Morcovi 1,5 0,3 8,8 45
Pastarnac 1,4 0,5 15,0 72
Patrunjel radacina 1,1 0,8 10,0 53
Rosii 1,3 0,2 4,8 27
Praz 2,3 0,4 9,9 54
Ridichi de luna 0,6 0,1 3,8 19
Ridichi de iarna 1,3 0,1 4,9 26
Salata verde 1,9 0,3 2,9 22
Sfecla rosie 1,3 0,1 9 43g
Spanac 3,5 0,3 2 25
Telina radacini 1,4 0,3 5,9 33
Urzici 7,9 0,7 7,1 68
Usturoi 7,2 0,2 26 137
Varza alba 1,8 0,2 5,8 33
Varza rosie 1,9 0,2 5,6 33
Legume conservate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr.
Mazare verde 6,5 0,5 10 72
Ghiveci in bulion 1,4 0,5 3,7 26
Tomate in bulion 1,7 0,4 3,1 23
Vinete in bulion 1,0 0,5 1,5 15
Tocana de legume 1,0 6,0 3,1 73
Ardei 1,2 8,0 8,0 112
Pasta de tomate 5,4 - 15,4 85
Bulion de tomate 3,6 - 11,6 62
Calorii/
Legume deshidratate Proteine % Lipide % Glucide %
100gr
Cartofi rondele 7,8 0,4 77,0 350
Ciuperci 41,7 1,7 30,8 313
Morcovi 9,0 1,5 61,4 303
Calorii/
Legume murate Proteine % Lipide % Glucide %
100gr
Castraveti in otet 0,6 - 1,5 9
Gogosari in otet 0,8 - 2,6 14
Salata de varza rosie 1,0 - 3,0 16
Salata de sfecla rosie 1,0 1,0 8,2 38
Varza acra 1,2 - 3,3 18
Fructe proaspete Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100gr
Banane 1,3 0,6 13,4 66
Caise 1,0 - 13,0 57
Page 25 / 34

Capsuni 1,0 1,0 9,0 50

Cirese 1,0 0,3 18,0 81
Coacaze 1,5 0,6 10,2 54
Fragi de padure 1,3 1,0 9,8 54
Grapefruit 0,5 0,2 6,5 30
Gutui 0,5 0,5 14,2 65
Lamai 0,9 0,7 6,2 36
Mandarine 0,8 0,1 8,7 40
Macese 4,1 1,2 21,8 117
Mere 0,3 0,5 15,0 67
Mure 1,5 1,4 14,1 77
Pepeni galbeni 0,5 0,1 5,0 23
Pepeni verzi 0,5 0,1 5,4 25
Pere 1,0 1,0 16,0 79
Piersici 1,0 - 10,0 45
Portocale 0,8 0,2 10,1 47
Prune 0,6 0,1 21,0 89
Zmeura 1,0 1,0 14,0 71
Struguri 2,1 1,7 18,0 98
Visine 1,0 0,5 14,0 66
Fructe uscate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Curmale 1,9 0,6 74,0 316
Mere 1,0 1,0 55,0 239
Pere 2,4 0,4 70,0 300
Prune 2,5 0,5 71,0 306
Smochine 4,3 1,3 58,0 267
Stafide 2,5 0,5 71,0 306
Sucuri de fructe si legume Proteine % Lipide % Glucide % Calorii /100g
Suc de mere 0,09 - 17,4 72
Suc de pere 0,02 - 14,1 57
Suc de prune 0,09 - 13,7 56
Suc de zmeura 0,16 - 12,3 51
Suc de struguri 0,13 - 20,0 83
Suc de tomate 1,0 - 5,0 25
Compoturi Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Compot de caise 0,5 - 14,0 59
Compot de cirese 0,4 - 15,5 65
Compot de gutui - - 17,0 70
Compot de mere 0,3 - 17,5 73
Compot de pere 0,2 - 20,5 85
Compot de piersici 0,6 - 16,1 68
Compot de prune 0,4 - 15,3 64
Compot de visine 0,4 - 15,5 65
Compot de struguri 0,5 - 19,0 80
Leguminoase uscate Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Fasole boabe 23,0 1,7 47,7 303
Linte boabe
Page 26 / 34

25,0 1,9 52,0 333

Mazare boabe 21,5 1,9 53,0 323
Produse derivate din cereale Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/100g
Paine de grau alba 7,5 0,4 52,0 247
Paine de grau intermediara 7,5 0,7 48,0 234
Paine de grau neagra 8,4 1,2 48 242
Paine de secara 12,4 1,7 67,7 344
Paine graham 9,1 1,0 51,0 256
Cornuri, chifle 8,2 0,4 57,1 271
Faina de grau 11,8 1,4 72,0 356
Faina de secara 8,9 1,2 74,6 353
Faina de porumb 9,6 1,7 72,1 351
Orez decorticat 8,1 1,2 75,5 354
Gris 9,4 0,9 75,9 358
Fulgi de ovaz 13,6 6,3 63,3 374
Paste fainoase obisnuite 10,9 0,6 75,6 360
Paste fainoase cu ou 10,2 2,2 79,1 386
Biscuiti 8,2 9,5 74,0 425
Calorii/
Fructe oleagenoase Proteine % Lipide % Glucide %
100gr
Arahide 25,8 44,5 15,7 584
Alune curatate 12,0 63,0 17,0 705
Masline negre 20;0 35;0 7;2 437
Masline verzi 12,5 10 8,1 177
Nuci 21,0 59,0 3,7 650
Grasimi Proteine % Lipide % Glucide % Calorii/ 100g
Smantana 2,5 30,0 3,1 302
Unt 6,0 74,0 2,0 721
Untura de porc 0,2 99,6 - 927
Ulei de floarea soarelui - 100 - 930
Ulei soia - 100 - 930
Margarina - 82,5 - 767
Page 27 / 34

Nu mai puteti spune ca n-ati stiut!

"Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul
imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a celei mai
urâte forme de cancer - cel colonorectal", spune Mencinicopschi.
Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism

chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera.
Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece
kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un
român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame
consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea
semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai
slabe din Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce
pun în farfurie.
Slănină multă şi injecţii cu apă
În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările

de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte
pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor,
parizerului şi a crenvurştilor.
Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte
grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de
metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de
rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă
aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar
pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane
de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia
produsului.
De cealaltă parte, produsele "premium", ca pastrama, muşchiul sau

cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea
mai multă apă.
Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că

produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din
greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea
arterială şi diabetul.
E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum
ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.
Departe de "mâncatul sănătos"
Page 28 / 34

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare

din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin
cele "eco", sunt pline de chimicale.
Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame:

"Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să
consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul
celor mici".
Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele

reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie cantităţile
adevărate de carne dintr-un produs.
Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este

carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă
sare şi multă apă.
Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În

schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. "Românii s-au
obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne. În ultima vreme, au
apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care
producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi
sunt fosfaţii, care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase.
Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii", spune Gheorghe
Mencinicopschi.
SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca

pastrama şi cotletul
Etichetele fără valoare
Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de

aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din carne,
provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: "Glutamatul monosodic
dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănânci
încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce la
obezitate".
Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe

pentru organism. "Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. În
procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul
distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă
Alzhaimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi.
Page 29 / 34

Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de

soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia
unui parizer ieftin sau a unui salam.
"Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos
ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-
un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii
promit să-l treacă pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi.
AMENINŢĂRI
Bolile care ne urmăresc
Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează

creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de
osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în
înălţime şi, în multe cazuri, vor fi obezi..
Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul

că reţin apă, au rolul de a omogeniza.
44% CARNE
Cârnaţi Cabanos
Conţine: carne de porc inferoară - cu slănină şi şorici - 44%, carne de

vită - 16%, faină de soia - 40%. Se adaugă usturoi, condiment
universal, coriandru şi agent de afumare.
Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid

ascorbic), potenţiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă
apetit mare şi dependenţă), zaharuri - dextroză, lactoză, colorant natural:
carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.
Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale. Se ambalează

în intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de grade C.
Zvântarea se face într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.
60% CARNE
Cârnaţi de porc
Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din
Page 30 / 34

soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale,

stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic,
izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat
monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural - carmin,
conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu.
Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează

botulismul, măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează
culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.
60% CARNE
Cotlet de porc
Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5-1 centimetri. Carnea,

tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face
manual sau cu o maşină specială cu ac.
Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi

coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos se mai adaugă
antioxidanţi, potenţiatori de gust.
Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial.. 14 porţii de mezeluri

pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală
pulmonară obstructivă cronică, care este foarte gravă.
Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se

manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o
concentraţie normală de oxigen în sânge.
62% CARNE
Lebărwurst
Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%,

organe - inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la
fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În
malaxor se adaugă aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanţi,
amidon de cartofi.
Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de

grade C.
Un lebărwurst "tradiţional" trebuie să conţină mai puţin de şase grame de

sare la 100 de grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult trei
aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile.
Page 31 / 34

Un produs mai puţin conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea

ambalajului.
80% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI
Parizer de porc
Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată

mecanic (în care intră oase măcinate), faină de soia, proteină
vegetală, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei,
potenţiatori de gust, coloranţi (carmin).
După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75

de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de
saţietate.
În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta

rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu
utilaje speciale.. Această pastă poate conţine şi resturi de piele, chiar şi
oase.
Salam de vară
Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară - adică

ceea ce se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente - sare,
boia, piper sau extract de condimente - aditivi care imită gusturile
condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant - carmin,
glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr.
Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane

artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră
unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile.
În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.
40% SARAMURĂ
Pastramă
Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate.
Se taie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos

condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi
de afumare şi potenţiatori de gust.
Page 32 / 34

Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă
cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se
ambalează în pungi de plastic, în vid.
Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene

hidrocarburi - cele policiclice aromate.
Şuncă de porc
Proporţiile de carne diferă în funcţie de reţetă.. Şunca ţărănească conţine:

70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase,
şorici) - proteine din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant - carmin.
Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de

trei ori..
Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua la

24 de ore după depozitarea la frig şi încă o dată la 48 de ore după
maturare.
Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament

termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în
pungi de plastic, în vid.
Page 33 / 34

La adresa:
http://www.terapii-naturiste.com/calivita/produse-naturiste-afectiuni-tratamente.htm
veti gasi o lista cu peste 300 de afectiuni, grupate pe categorii, pentru a putea fi gasite mai
usor.
La aceasta adresa veti gasi un catalog cu toate produsele Calivita:

http://www.terapii-naturiste.com/calivita/index-produse-naturiste.htm
avize si certificari
http://www.terapii-naturiste.com/calivita/avize-produse-naturiste-calivita.htm
si recomandari primite de la cei care au cumparat aceste produse

http://www.terapii-naturiste.com/calivita/marturii-consumatori.htm
aici
http://www.terapii-naturiste.com/calivita/articole-despre-produse.htm
veti gasi foarte multe articole despre aceste produse.
aici:
http://www.terapii-naturiste.com/gratis/cursuri.htm
va puteti inscrie la cursuri online gratuite
si aici
http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti.htm
puteti citi zeci de carti electronice gratuite
Daca doriti sa comandati produsele Calivita, sau daca aveti nevoie de alte informatii
suplimentare va rog sa ma contactati prin mail sau telefon
Dan Paunescu - Manager Calivita
Web: www.terapii-naturiste.com
Email: info@terapii-naturiste.com
Tel: 0727 35 97 97
Page 34 / 34

Alimentatia Echilibrata A Omului Sanatos

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alimentatia Echilibrata A Omului Sanatos

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sold to

Aditivii alimentari apartin urmatoarelor categorii:

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Atentie – colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer

Efecte negative asupra sanatatii

Doza maxima admisa

Copyright 2011, Dan Paunescu

Articol aparut in 2001 in ziarul Curentul

Conservantii, aromele, colorantii – intr-un cuvant aditivii – sunt indicati pe ambalaj cu

“E”-urile, sinonime cu otrava

Copyright 2011, Dan Paunescu

Organismul, supus la bombardamente chimice

Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica

Margarina afecteaza sistemul imunitar

Aspartamul, un indulcitor criminal

Copyright 2011, Dan Paunescu

Lista de E-uri aparuta in revista franceza Villejuif

Copyright 2011, Dan Paunescu

„Vinovatii se afla „sus" si ar trebui trasi la

„O crima la nivel international"

- Aditivii alimentari ocupa un loc de frunte pe lista neagra a dusmanilor

 E-327 (lactatul de calciu) - poate provoca dereglari gastrointestinale, in special la copii;

 E-554 (aluminosilicat de sodiu), provoaca dismorfisme placentare in timpul sarcinii;

 E 110 (galben sunset FCF) se foloseste in panificatie si patiserie, la prepararea

Copyright 2011, Dan Paunescu

 E 282 (propionat de calciu), folosit in panificatie si patiserie; provoaca eruptii cutanate si

„Orice suplimentare cu fier induce periculos

- Recent, Guvernul Romaniei a obligat procesatorii din panificatie sa adauge fier in

„Sarea iodata - un fel de

- Sa mai alegem un aliment compromis de pe raftul camarii: sarea, un alt

 E 535, adica ferocianura de sodiu, ca antiagregant;

Copyright 2011, Dan Paunescu

 cresterea incidentei bolii cardiace ischemice, datorita deficientei de magneziu;

 accelerarea proceselor de ateroscleroza si decompensari ale insuficientei cardiace prin

 toxicitatea indusa de ferocianura de sodiu sau potasiu.

 hipertiroidie indusa in populatia cu functie normala;

 agravarea unei hipertiroidii preexistente;

 cresterea ratei cancerului tiroidian;

 cresterea volumului glandei tiroide.

 afectarea vederii prin toxicitate directa asupra tiroidei;

 cresterea incidentei bolilor alergice (inclusiv a socului anafilactic la iod - boala cu un

„Guma de mestecat - boli alergice si retard intelectual"

- Ce se intampla cu produsele destinate copiilor?

 E 951 (aspartam) - este considerat de majoritatea cercetatorilor

Copyright 2011, Dan Paunescu

 E 954 (zaharina) - a fost fabricata pornindu-se de la toluen; numeroase studii pe animale

 E 133 (albastru de briliant) - provoaca puternice reactii alergice.

„Cea mai grava situatie in cazul

 E 555 (silicat de aluminiu si potasiu) - studiile il implica in declansarea si agravarea bolii

 sulfat de cupru (piatra vanata cu care se stropeste vita de vie).

„Codul nostru genetic are inregistrate

- Situatia descrisa de dumneavoastra pare dramatica. Ce ne ramane de

Copyright 2011, Dan Paunescu

dar nu accepta vitamina C de sinteza, artificiala, cu care sunt imbogatite asa-

„Cel mai criminal aliment este carnea de pasare"

CRISTIANA ALEXANDRA LEVITCHI

Copyright 2011, Dan Paunescu

Grivitei - bd. Titulescu - metrou Basarab)

MSG - Drogul din alimente

Te-ai intrebat vreodata.

Monoglutamatul de Sodiu(E621) face ca un salam, obtinut din fie ce resturi de carne

Copyright 2011, Dan Paunescu