Sunteți pe pagina 1din 152

Programul Operaţional Regional 2014-2020

Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii


Prioritatea de investiții 2.2 – Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de
producție și dezvoltarea serviciilor

CONSTRUIRE HOTEL
PLAN DE AFACERI

Cuprins
1. Firma.....................................................................................................................................2
2. Investiția................................................................................................................................9
3. Produsul /serviciul...............................................................................................................51
4. Strategia de marketing.........................................................................................................61
5. Analiza și previziunea financiară..........................................................................................92
6. Anexe.................................................................................................................................150
1. Firma
 Denumirea firmei : ............. SRL
 Forma de organizare : societate cu raspundere limitata
 Cod de identificare fiscala/ Cod Unic de Inregistrare : Cod de identificare fiscala –; Cod Unic
de Inregistrare :
 Adresa sediului social (principal și secundar) :
Municipiul ..............................................................................................................
 Număr de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului : ..................
 Numele complet al reprezentantului legal/ administratorilor și asociaților, cote de participare
deținute : asociati : x cu o cota de participare de 16,67 % si y cu o cota de 83,33 % ;
adminstrator : y
 Activități autorizate conform art. 15 din legea 359/2004 : Activitate principala – 4532 -
Comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehicule;

Lista detaliata a activitatilor principale si secundare autorizate se regaseste in Certificatul


constatator atasat prezentei cereri de finantare.

Descrieți:
 Istoricul firmei - Descrieți succint dezvoltarea și evoluția activității/ produselor/ serviciilor
precum și evoluția principalilor indicatori de performanță din ultimii 3 ani: cifră de
afaceri/total venituri, rezultat al exercițiului, capitalul propriu al acționarilor și numărul de
angajați (personalul), indicatorii de solvabilitate și de profitabilitate.

Firma a fost infiintata in anul 2015 de care Fudulea Ecaterina cu scopul de a presta activitatea de
comert cu piese si accesorii auto. Debutul in activitatea antreprenorială a fost sustinut si prin
accesarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013; Axa
prioritară nr. 3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”; Domeniul major de
intervenţie 3.1. „Promovarea culturii antreprenoriale”; Titlul proiectului: „Start UP Smart!”. In acest
sens in anul 2015 a fost semnat Acordul de finantare nr. SUS196 / 04.08.2015 cu Asociatia Centru de
Dezvoltare Smart, prin intermediul caruia societatea a primit un ajutor de minimis in valoare de
84.770 lei. Prin implementarea cu succes a proiectului doamna Fudulea Ecaterina a dat dovada de o
inalta capacitate manageriala si de o corecta responsabilitate in utilizarea surselor de finantare.
Primul punct de lucru a fost deschis in municipiul Tulcea pe Str. Iuliu Maniu, nr. 4A, , judetul
Tulcea, unde functioneaza ca si spatiu comercial conform codului CAEN 4532 - Comerţ cu amănuntul
de piese şi accesorii pentru autovehicule, in mod deosebit comercializarea de piese si accesorii
pentru utilaje agricole. Produsele comercializate sunt: rulmenti curele, uleiuri, acumulatori si
semeringuri. Produsele comercializate sunt produse in mod special de catre producatori consacrati
ce nu fac rabat de la calitate . ( SKF, KOYO, FAG , CX ). Fiecare din acesti producatori isi respecta
standardele de calitate , imagine si pret.
In anul 2017 a fost cooptata ca si asociat doamna Rusache Agora cu o cota de participare de
16,67 %. Tot din acest an societatea a prestat activitatea de inchiriere spatii respectiv, a inchiriat un
spatiu aflat in proprietatea actionarilor si cedat spre folosinta prin contract de comodat catre
societate, un spatiu in suprafata de 141 mp aflat in municipiul Tulcea, Str. Babadag, nr. 7, Bl 3, parter,
sc. A, judetul Tulcea.
In urmatoarele luni veniturile societatii au fost generate de activitate de inchiriere spatii si
activitatea de comert cu piese si accesorii auto desfasurata in spatiul din Str. Iuliu Maniu, nr. 4A,
judetul Tulcea in conformitate cu codul CAEN autorizat, respectiv 4532.
Inca de la infiintare, resursele societatii au fost si sunt orientate spre a oferi clientilor sai produse
si servicii de calitate, diversificate. Experienta firmei de aproximativ 3 ani in activitate de comert a
fost compensata de aceasta directionare catre calitate si seriozitate.
Situatia curenta a societatii este performanta, cu reale perspective de dezvoltare. Ca dimensiune,
societatea se incadreaza in categoria microintreprindere si dispune de 3 angajati la finalul anului
2017.

Analiza finaciara 2015 – 2017


In urmatorul tabel prezentam evolutia principalilor indicatori economici ai societatii Caterina - Rul
SRL : numarul de angajati, cifra de afaceri, active totale, capitalul social, capitalul propriu al
actionarilor, profitul net, profitul din exploatare din ultimii trei ani :

Date financiare CATERINA – RUL S.R.L.


Capitalul Profitul
Cifra de Active
Numar social Capitalul din
afaceri/ totale
An subscris propriu al Profitul exploatare
de
bilant Total actionarilor net (RON)
angajati venituri (RON) (RON) (RON) (RON)
(RON)
2015 4 - 16154 200 200 - -
2016 1 46809 13070 200 200 15839 -
2017 3 263562 222389 300 300 198607 -

Indicatorul cifra de afaceri a societatii analizate a inregistrat cresteri pe tot esantionul


analizat, fapt care conduce la concluzia ca societatea detine un management eficient si resurse
umane cu experienta, fiind orientata in permanenta spre dezvoltare prin utilizarea de idei si decizii
inovative pentru o piata aflata intr-o continua dinamica.

Analiza indicatorului capitaluri proprii a scos in evidenta evolutia ascendenta pe toata


perioada analizata prin incorporarea profiturilor obtinute la finalul fiecarui an.

Indicatorii de preformanta pentru ultimii 3 ani :

Nr. Crt. Denumire indicator 2015 2016 2017


1 Cifra de afaceri 444.123 800.298 759.115
2 Total venituri 371.542 801.508 800.043
3 Rezultatul exercitiului -270.872 27.263 38.826
4 Capitalul propriu al 200 200 700.000
actionarilor
5 Numarul de salariati 15 9 9
6 Solvabilitatea 0,70 0,76 21,38

Indicatorii de solvabilitate si de profitabilitate

Rate de solvabilitate si indatorare N-2 N-1 N


Rata solvabilității = Active totale/ Datorii curente 0,70 0,76 21,38
Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii totale 0,70 0,76 6,42
Rata solvabilitatii patrimoniale: = Capital propriu/capital propriu+datorii 1,00 1,00 0,89
pe termen mediu şi lung, peste 1 an
Ponderea capitalului propriu in activ = Capital propriu / Activ -43% -32% 84%
Levier = Datorii pe termen lung / Capital propriu 0% 0% 13%
Grad de indatorare pe termen lung = Datorii pe termen lung / Activ 0% 0% 11%
Grad de indatorare pe termen scurt = Datorii pe termen scurt / Activ 143% 132% 5%
Grad total de indatorare = Datorii totale / Activ 143% 132% 16%

Rate de rentabilitate N-2 N-1 N


Profit net -270.872 27.263 38.826
EBIT - impozit -265.028 29.699 41.416
ROA (rentabilitatea activelor) = PN/Active nu se 4% 4%
calculeaza
descompunere ROA = R_PN · viteza de rotatie a activelor

R_PN = PN/CA Nu se 3% 5%
calculeaza
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,80 1,21 0,87
ROE (rentabilitatea capitalului propriu) = PN/CPR nu se -13% 5%
calculeaza
descompunerea ROE = R_PN · viteza de rotatie a activelor
· rata de structura aferenta capitalului propriu
R_PN = PN/CA nu se 3% 5%
calculeaza
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,80 1,21 0,87
rata de structura aferenta capitalului propriu = Active/CPR -2,35 -3,16 1,18
Rec (rentabilitatea capitalului investit) = (EBIT-impozit)/capital nu se -14% 5%
investit, unde CI=CPR+DTL+prov calculeaza
descompunere Rec = Rec = R_(EBIT-impozit) · viteza de rotatie a
activelor · rata de structura aferenta capitalului investit
R_(EBIT-impozit) = (EBIT-impozit)/CA nu se 4% 5%
calculeaza
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,80 1,21 0,87
rata de structura aferenta capitalului investit = Active/cap investit -2,35 -3,16 1,05
efect de levier = ROE-Rec 1% 0%

 Activitatea curentă/ activitățile curente, dotări actuale (active corporale și necorporale, spații
de producție, prestare servicii)

Acitivitatea curenta a societatii in anul 2017 este de comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii
pentru autovehicule in spatiul din str.............................in conformitate cu codul CAEN autorizat,
respectiv 4532 .
Gama de produse este compusa din: produse de piese de schimb pentru autovehicule,
acumulatori, anvelope si ale produse nealimentare. Desfacerea se realizeaza prin intermediul
spatiului comercial mentionat mai sus atat catre persoane fizice, dar si catre persoane juridice.
Ocazional se realizeaza si vanzari pe baza de contract, pentru o perioada de cateva luni, prin
intermediul caruia este asigurat necesarul de piese şi accesorii pentru autovehicule necesare la
nivelul diferitelor firme.

La nivelul anului 2016 au fost inregistrate urmatoarele rulaje pentru indicatorul: furnizori

NR.
CTR. DENUMIRE FURNIZOR RULAJE 2016 PONDERE %
1 SC LECOIMPEX SRL 27803 100
2 SC PRIMAGRA SRL 13418 50
3 SC COMPLEX RULMENT SRL 8626 20
4
ALTII FURNIZORI

TOTAL 100

Spatii detinute de societate ( in folosinta si/sau in proprietate) :

Nr. Crt Locatie Observatii


1 Municipiul Tulcea, Str. Iuliu Maniu, nr. 4A, Spatiu folosit de societate prin contractul
birou nr. 4, judetul Tulcea de comodat nr. 12 din 2012

Societatea detine, la 31 decembrie 2017, urmatoarele active :

NR. CRT. DENUMIRE ACTIV DATA VALOARE DE


INTRARE INVENTAR / lei
1 Sistem PC Maguay 17.11.2015 16.,00
2 Canon Multifunctional Laser 19.11.2015 121.017,00
3 Sistem PC Maguay 23.11.2015 2.230,00
4 Canon Multifunctional Laser 27.11.2015 6.676,80
TOTAL 390.962,55

 Resursele umane implicate în activitatea firmei - descrieți succint calificările, expertiza


personalului angajat în activitatea firmei, pe principalele activități desfășurate.

In momentul de fata societatea detine un efectiv de 3 angajati angajati in diferite


departamente ( administratie, aprovizionare, desfacere, gestiune).
Principalele activitati desfasurate pe departamente sunt :
Administratia: stabileste programul de lucru pentru cel putin urmatoarele 7 zile, organizeaza
desfacerea in functie de nevoile si cererile inregistrate in randul clientilor, negociaza preturile si
termenele de plata precum si cele de livrare pentru marfuri si consumabilele la nivelul firmei.
Evalueaza eventualele reclamatii si plangeri din partea clientilor si colaboratorilor de orice natura
pentru identificarea de solutii ce pot asigura optimizarea acitivtatii curente si o evolutie progresiva in
relatiile cu tertii.
Aprovizionarea: se ocupa de ducerea la indeplinre a programului de achizitie stabilit de
administratie prin pastrarea contactului permanent cu furnizorii in vederea stabilirii conditiilor de
transport ce pot asigura respectarea termenelor de livrare, in acest mod asigurandu-se garantarea
termenului de punere la dispozitie a marfurilor catre clienti.
Desfacerea: este formata din angajatii ce indeplinesc functia de vanzator, acestia asigurand
contactul direct cu clientul. Administratia este tot timpul preocupata de calitatea serviciilor oferite de
acesta categorie de angajati in conditiile in care pot influenta in mare masura nivelul de performanta
economica a societatii. In acest sens, este sustinuta pregatirea profesionala a vanzatorilor angajati.
Gestiune: in acesta categorie identificam personalul specializat in inventarierea si detinerea
tuturor informatiilor legate de stocurile detinute de societate la sfarsitul fiecarei zile, lucru care ajuta
departamentul de aministratie sa realizeze eventualele corecturi in cadrul programului de achizitie
marfuri, in acest mod asigurand o gama completa de produse in orice moment. Toate acestea sunt
bazate pe o strategie de marketing cu impact pe o perioada de cel putin sase luni, realizata de catre
personalul aflat la conducerea societatii.
Societatea detine o singura persoana in structura de management – dna ........................, care
detine functia de administrator.

Dna Fudulea Ecaterina detine o vasta experienta acumulata prin activitatea desfasurata de la
absolvirea liceului.
• 1994 – 1998 FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE – UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
– CURSURI ZI – SPECIALIZARE CONTABILITATE INFORMATICA DE GESTIUNE – DIPLOMA
LICENTA
• 15.10.1998 – 01.12.2001 – BANCA POPULARA ROMANA – ECONOMIST
• 01.09.2001 -01.09.2005 – ING ASIGURARI DE VIATA – CONSULTANT ASIGURARI VIATA - PFI
• 01.05.2002 – 06.08.2004 - SC CONSUELA TRADE SRL – DIRECTOR ECONOMIC
• 06.08.2004 – 05.04.2005 – LABORATORUL REGIONAL PT CONTROLUL CALITATII SI IGIENEI
VINULUI – ECONOMIST
• 05.04.2005 – 01.07.2006 – SC LAUSER CONSULT SRL – DIRECTOR VANZARI
• 04.12.2006 – 05.11.2007 – BRD – CONSILIER CLIENTELA PERSOANE FIZICE
• 01.01.2008 – PREZENT – DIRECTOR GENERAL SI ADMINISTRATOR FIRMA PROPRIE

Organigrama

 Experiența anterioară în derularea proiectelor cu finanțare publică

Niciunul din reprezentantii societatii nu detine experienta in derularea proiectelor cu finantare


publica.

 Viziunea, misiunea, strategia și obiectivele pe termen scurt, mediu și lung

Viziune
Societatea isi doreste sa continue angajamentul de a oferi marfuri si servicii de cea mai buna
calitate clientilor sai si isi propune sa pastreze nivelul standardelor de calitate si siguranta, solicitand
acelasi lucru tuturor furnizorilor si colaboratorilor sai.
Incepand cu anul 2018, asociatii si-au propus sa divesifice activitatea prin realizarea de
investitii in sectorul hotelier, pe care il considera ca fiind in plina ascensiune atat la nivelul
municipiului Tulcea, dar si la nivelul judetului.

Misiune
Urmand o strategie orientata permanent pe modernizare si dezvoltare, ........................SRL
este sa se dezvolte prin promovarea spiritului antreprenorial si diversificarea activitatii curente,
investind permanent pentru cresterea pietei, a clientilor si a standardelor. Managementul societatii
isi doreste sa extinda activitatea pe segmente noi de servicii, conform cerintelor identificate in piata,
prin infiintarea unei capacitati de cazare si servire a mesei incadrata la categoria de trei stele ( conf
Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 65/2013 privind aprobarea Normelor
metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu
functiuni de cazare si alimentatie publica, a licentelor si brevetelor de turism). In acest mod este
divesificata activitatea curenta si se inregistreaza un aport la performantele economice societatii, dar
si in segmentele corespunzatoare din domeniul turismului si piata muncii.

Strategia societatii se va baza in continuare pe urmatoarele principii:

a. Cresterea cotei de piata in sectorul de servicii si implementarea de solutii inovative ce pot asigura
posibilitatea de generare a unor preturi competitive atat pentru piata locala, dar si pentru cea
regionala.
b. Introducerea de procese si tehnologii de ultima generatie pentru sectorul hotelier, in scopul
personalizarii serviciilor si fidelizarii clientilor.
c. Mentinerea fara compromisuri a standardelor de calitate a serviciilor si marfurilor comercializate.
d. Pastrarea unui model de business echilibrat.

Obiective

Obiective pe termen scurt (1 an): diversificarea activitatii si cresterea competitivitatii prin accesarea
de fonduri nerambursabile pentru construirea unei capacitati de cazare si servire a mesei incadrata la
categoria de trei stele, in municipiul Tulcea.

Obiective pe termen mediu (3 ani): diversificarea activitatii prin ofertarea de noi servicii in sectorul
turismului, cresterea numarului de clienti, crearea de locuri de munca, promovarea societatii in
sectorul de turism de business si, implicit, a regiunii de dezvoltare Sud-Est, implementarea unui
sistem de asigurare a managementului calitatii, protectia mediului inconjurator prin: utilizarea de
energie obtinuta prin resurse regenerabile si tehnologii moderne de reducere a poluarii.

Obiective pe termen lung ( 5 ani ) -cresterea indicatorilor economici ai societatii in special a cifrei de
afaceri, maximizarea profitului, cresterea cotei de piata, crearea de noi locuri de munca si instruirea
personalului pentru atingerea calitatii muncii si serviciilor, cresterea satisfactiei clientilor,
promovarea si extinderea regionala prin deschiderea de noi puncte de lucru.

Obiectivele si strategia se afla in concordanta cu Master Planul pentru Dezvoltarea


Turismului Naţional 2007- 2026: „Se prevede o rată mai mare a cererii pentru înregistrările de cazare
decât pentru sosiri, având în vedere creşterea aşteptată a probabilităţii sosirilor vizitatorilor care
utilizează unităţile comerciale de cazare pe perioada Planului. Între 2005 - 2026, creşterea medie
anuală a înnoptărilor vizitatorilor străini în unităţi comerciale de cazare este planificată a ajunge la
9,6%, în timp ce pentru turiştii interni rata corespunzătoare de creştere este de 5,8% pe an,
reprezentând împreună o rată de creştere totală a cererii de cazare în unităţi comerciale planificată
pentru întreaga perioadă a Planului de 6,8% pe an.
Raportul dintre înnoptările vizitatorilor străini şi înnoptările vizitatorilor interni se va modifica de la
19:81 în 2005 până la 33:67 până în 2026. Numărul de camere necesar în unităţi comerciale de
cazare cu un grad mediu de ocupare de 65% va creşte de la sub 50.000 în prezent până la peste
184.000 până în 2026. Cea mai mare creştere va fi necesară la categoriile de unităţi de cazare cu
standard înalt de calitate – de la 7.600 camere în prezent, la peste 32.000 până în 2026. Pentru
categoriile medii de calitate va fi necesară o creştere de la 83.000 la peste 130.000 până la sfârşitul
Planului. Peste jumătate din camerele corespunzând categoriilor slabe de calitate nu vor mai fi
necesare. În ceea ce priveşte amplasarea, va fi necesară o creştere mai mare în locaţiile tip "oraş".”

Proiectul propus este independent din punct de vedere financiar si tehnic, acesta
implementandu-se cu asistenta nerambursabila si aport propriu, in perioada de operare,
independent de activitatea curenta a societatii acesta se poate autosustine.

2. Investiția
 Identificați domeniul de activitate în care se realizează investiția propusă prin proiect,
descrieți experiența firmei în acest domeniu

Domeniul de activitate in care se va realiza investitia este reglementat conform codului CAEN
5510 – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare. Investitia va cuprinde spatii de cazare, un spatiu
de servire a mesei incadrate la categoria de 3 stele. Aceasta activitate este eligibila in cadrul
Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii
întreprinderilor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiții 2.2 – Sprijinirea creării și extinderea
capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor, conform Anexei 2 a Ghidului de
finantare. In acest mod SC Caterina - Rul SRL indeplineste criteriul nr. 1.1. lit c, din Grila de evaluare
tehnica si financiara.

Firma nu detine experienta in domeniul turismului, dar isi va transfera o parte din experienta
detinuta in domeniul serviciilor si va investi in resursa cea mai importanta din acest domeniu- resursa
umana. Ospitalitatea este cea mai importanta in industria hoteliera, impreuna cu serviciile oferite. In
spatele acestora se afla insa oamenii care le ofera, de aceea managementul societatii va investi
permanent in formarea profesionala a angajatilor din hotel, in dezvoltarea si personalizarea
serviciilor oferite, incluzând aici serviciile si solutiile informatice.

 Justificați necesitatea realizării investiției.

In conformitate cu Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Est 2014 – 2020 (www.adrse.ro) si


Strategia de Dezvoltare Durabila a Municipiului Tulcea 2014 – 2020 (www.primariabraila.ro), la
orizontul anilor 2030, Municipiul Braila va fi un pol de dezvoltare urbana, o destinatie turistica
plurivalenta si, impreuna cu Galati, a doua mare concentrare metropolitana dupa Bucuresti.

Potenţialul turistic al municipiului este dominat de prezeţa marcantă a fluviului Dunărea, fondul
forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic,
faleza şi plaja. În ceea ce priveşte potenţialul antropic, municipiul Brăila posedă numeroase
clădiri cu valoare istorică ocupând circa 100 de poziţii în Lista Monumentelor Istorice din
România (Ansamblul Piaţa Traian, Silozurile „Anghel Saligny”, Teatrul „Maria Filotti”, Grupul
statuar Traian, Ceasul, Castelul de apă, Biserica Greacă“Buna Vestire”, Palatul Agriculturii, etc.),
pieţe, parcuri(Parcul Monument, Grădina Publică etc.), bulevardele cu bogate spaţii verzi pe
mijloc, faleza şi esplanada Dunării. Oferta turistică a judeţului Brăila include croaziere pe Dunăre,
cu cazare şi programe speciale pentru turişti (pescuit, vânătoare, etc.) în Insula Mică a Brăilei,
Fundu Mare, Corotişca, Blasova şi Zăton.
Municipiul Brăila se confruntă cu o serie de deficiente in domeniul turismului, precum: slaba
amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes specific (obiective istorice,
culturale etc.), exploatarea sub posibilităţi a potenţialului turistic al fluviului Dunărea,
nevalorificarea potentialului balnear.

La nivel regional, necesitatea dezvoltarii infrastructurii de turism este evidentiata in Analiza


SWOT din cadrul „Planului de Dezvoltare Regionala Sud-Est 2014 – 2020” – Puncte slabe:
„Infrastructura de turism este insuficient dezvoltata; Promovare si marketing de slaba calitate a
turismului”. Pe plan regional si local, Investitia propusa prin proiect va contribui la realizarea
Obiectivului specific 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de turism specifice în vederea creșterii
atractivității regiunii ca destinație turistică, Domeniu de intervenție 2: Investiții în infrastructura
turistică pentru îmbunătățirea facilităților turistice, Prioritatea 4 – “Imbunatatirea turismului la
nivel regional” din „Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Est 2014 – 2020”.

Din punct de vedere al dezvoltarii societatii si cresterii competitivitatii acesteia, necesitatea


rezida in urmatoarele elemente:
 Divesificarea serviciilor si segmentului de piata - prin investitia propusa societatea va putea
sa isi diversifice serviciile oferite, lucru ce va asigura o mai buna competitivitate si o crestere
a cotei de piata;
 Valorificarea experientei pe piata de servicii - experienta detinuta in sectorul de servicii va
putea fi transferata pentru implementarea cu succes a unor strategii inovative practicate in
activitatea hoteliera si, implicit, in cea de turism: turism de tranzit (tranzit voluntar si
conditionat), turism cultural (manifestari folclorice, festivaluri), turism sportiv (concursuri
sportive, olimpiade etc.), turism profesional (stiintific, cultural, tehnic, afaceri).
 Maximizarea performantelor indicatorilor financiari - din analiza indicatorilor financiari ai
societatii se observa ca societatea dispune de capacitatea necesara pentru valorificarea
capitalului, prin intermediul investitiei propuse.

 În funcție de categoria de investiție inițială (definită conform normelor în materia ajutorului


de stat regional) cuprinsă în cererea de finanțare, precizați, după caz:
- Dacă investiția constă în crearea unei noi unități de producție/prestare servicii
- Dacă investiția va conduce investiția la extinderea capacității unei unități existente,
prin creșterea volumului cel puțin unui produs/serviciu, fără schimbarea
fundamentală a procesului de producție/prestare servicii
- Dacă investiția va conduce investiția la diversificarea unei unități prin
produse/servicii care nu au fost fabricate/prestate anterior în unitate. În acest caz,
prezentanți activele (tangibile și intangibile) care vor fi reutilizate în activitatea
propusă prin proiect: valoarea contabilă a acestor active reutilizate (tangibile și
intangibile), procentul de reutilizare (utilizate integral sau parțial în realizarea noului
produs/serviciu), valoarea amortizării activelor legate de activitatea prestată. A se
vedea și Secțiunea 5 ”Analiza și previziunea financiară” – pct. 4 ”Analiza
imobilizărilor”, de mai jos.

Implementarea proiectului consta in crearea unei noi unitati de prestare de servicii. Astfel,
SC Consybelle SRL presteaza in prezent servicii conform codului CAEN 4719 – Comert cu amanuntul in
magazinele nespecializate cu vanzare predominanta de produse nealimentare specific sectorului de
comert si intentioneaza sa se dezvolte in sectorul de turism prin activitati specifice codului CAEN
5510 – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare, prin construirea unui hotel incadrat in categoria de
3 stele ( Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 65/2013 privind aprobarea
Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire
turistice cu functiuni de cazare si alimentatie publica, a licentelor si brevetelor de turism), cu toate
utilitatile necesare conform prevederilor legislative de specialitate in vigoare.

În acest caz, prezentanți activele (tangibile și intangibile) care vor fi reutilizate în activitatea
propusă prin proiect: valoarea contabilă a acestor active reutilizate (tangibile și intangibile),
procentul de reutilizare (utilizate integral sau parțial în realizarea noului produs/serviciu), valoarea
amortizării activelor legate de activitatea prestată. A se vedea și Secțiunea 5 ”Analiza și previziunea
financiară” – pct. 4 ”Analiza imobilizărilor”, de mai jos.

Nu este cazul

 Descrieți locul de implementare și exploatare a investiției. Aspecte relevante în acest sens:


- modul în care se realizează accesul la imobilul ce face obiectul investiției
- clădirea/spațiul unde se vor monta/instala si utiliza utilajele și echipamentele
(suprafețe, funcțiuni, act doveditor privind proprietatea sau dreptul de utilizare etc),
inclusiv starea utilităților la care are acces imobilul

Prin intermediul acestei investitii, Sc................doreste realizarea unei functiuni de cazare de tip
hotel in mediul urban, in regiunea de sud-est a tarii, judetul Braila, Municipiul Braila.
Locatia de implementare a proiectului este in Municipiul Braila, Calea .... nr. ..., numar cadrastal
1.... inscris in cartea funciara numarul ............. a localitatii Braila, judetul Braila. Terenul pe care se
propune a se realiza investitia se afla in intravilanul Municipiului Braila. Accesul in amplasament se va
realiza direct din Calea Calarasi. Suprafata disponibila este de 246,15 mp din care 137,97 mp vor fi
ocupati de constructia propusa.
Terenul este in proprietatea solicitantului, drept dobandit in baza contractului de vanzare
numarul 3467 din data de 11 iulie 2016 incheiat de Societatea Profesionala Notariala „ ..................”.
Conform certificatului de urbanism nr. 1686/15.09.2016 hotelul va avea urmatoarea structura
constructiva: P+ 5E. Unitatea de cazare de tip hotel va fi amplasata pe o suprafata de 246,15 mp
(suprafata construita si suprafata din jurul constructiei). Suprafata de teren aferenta structurii
hoteliere respecta prevederile minime impuse de legislatia in vigoare, Ordinul 65/2013 cu
modificarile si completarile ulterioare, s-a tinut cont de aceste prevederi in vederea evitarii supra-
aglomerarii.
Zona in care este amplasata investitia propusa este una cu un grad de poluare redus si lipsit de
orice alte elemente care ar putea pune in pericol sanatatea si viata turistilor.
Din punct de vedere al compartimentarilor interioare hotelul va avea o capacitate de cazare de
16 camere in conformitate cu prevederile Ordinului 65/2013 – Anexa Nr. 1.5. Mentionam ca accesul
in camerele de dormit si in grupurile sanitare se face direct, fara a se trece prin alte camere folosite
pentru dormit. De asemenea, dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi
puse in exclusivitate la dispozitia acestora.
Spatiile pentru prepararea si servirea mesei sunt destinate in exclusivitate pentru turistii cazati si
sunt dimensionate adecvat capacitatii de cazare.
Investitia consta in construirea si dotarea unui hotel cu categoria de 3 stele. Solutia constructiva
include structura din cadre de beton armat si zidarii din caramida eficienta. Constructia propusa va
avea regimul de inaltime demisol+parter+5 etaje si va fi amplasata pe teren conform planselor
anexate. Imobilul va avea invelitoare de tip sarpanta din structura metalica si invelitoare din tabla
cutata, profilata de tip Lindab de culoare gri. Tamplaria va fi realizata din profile din PVC si sticla
termopan cu 3 foi cu tratament LOW-E + 4S pentru eficienta energetica crescuta. Sistemul de
incalzire va fi format din centrala termica proprie pe gaz, in condensatie dimensionata corespunzator
suprafetei cladirii. Sistemul de redare a energiei termice va fi format din sistem de incalzire si
climatizare prin ventiloconvectoare. Apa calda menajera va fi furnizata de centrala termica in
condensatie pe gaz si panouri solare. Instalatia electrica va fi adaptata spatiilor astfel incat se va
asigura un iluminat corespunzator si un necesar de prize electrice in functie de destinatia fiecarei
incaperi. Instalatiile electrice vor prezenta BPM pe gardul exterior in caseta special amenajata.
Cladirea va fi prevazuta cu instalatie centralizata de curenti slabi, pentru alarma, supraveghere video,
telefonie si cablu TV. La exterior se va realiza termosistem din polistiren expandat 10 cm, peste care
se vor aplica tencuieli decorative din praf de piatra alb, cu zone de contrast din zugraveli decorative
texturate de tip praf de piatra de culoare gri zone cu placari din piatra la soclu si peretii din
zona de acces, si placari din lemn in zonele dintre ferestre. La interior finisajele vor fi de tip
vopsea lavabila la pereti si tavane, placari cu piatra naturala, placari cu panouri din lemn zi alte
finisaje specifice functiunilor propuse. Pardoselile vor fi cu finisaje specifice functiunilor propuse;
respectiv piatra naturala in zonele principale, placari ceramice in zonele secundare de la parter si
demisol, mocheta speciala in zonele etajelor cu functiunile de cazare si piatra naturala in zona
restaurantului. Incaperile imobilului vor prezenta compartimentari interioare din pereti din caramida
eficienta, pentru asigurarea fonoizolarii spatiilor.
Compartimentarea hotelului pe fiecare plan in parte este prezentata in tabelul de mai jos:
Detaliere plan Structura compartimentare
 01 SCARA
 02 LIFT
 03 HOL
 04 RECEPTIE
 05 ACCES SECUNDAR
 06 CABINET MASAJ
 07 GRUP SANITAR FEMEI
Demisol / S= 137,97  08 GRUP SANITAR BARBATI
mp  09 VESTIARE
 10 DUSURI+HIDRO-MASAJ
 11 SAUNA UMEDA
 12 SAUNA USCATA
 13 DEPOZIT
 14 CAMERA CENTRALE
 15 SPALATORIE-CALCATORIE

 01 ACCES PRINCIPAL
 02 HOL RECEPTIE
 03 SALA CONFERINTE
 04 BIROU
 05 ACCES SECUNDAR
 06 HOL ACCES SECUNDAR
Parter / S= 137,97 mp
 07 DEPOZIT BAGAJE
 08 GRUP SANITAR PERSONAL
 09 GRUP SANITAR BARBATI
 10 GRUP SANITAR FEMEI
 11 LIFT 4P
 12 SCARA

 01 SCARA
 02 LIFT 4P
 03 HOL
 04 OFICIU CAMERISTA
 CAMERA 1.1
 CAMERA 1.2
Etaj 1-4 / S= 134,00  CAMERA 1.3
 CAMERA 1.4
mp
 01 SCARA
 02 LIFT 4P
 03 HOL
 04 BUCATARIE
 05 DEPOZIT
Etaj 5 / S= 116,60 mp  06 GRUP SANITAR BARBATI
 07GRUP SANITAR FEMEI
 08 RESTAURANT
 09 TERASA

Regim de inaltime : DEMISOL +PARTER+5 ETAJE.


Hmax =18,00m coama.
S.t. = 246.15mp;

BILANT TERITORIAL

S.T. = 246,15 MP
S.C. = 137,97 MP
S.D. = 928,54 MP
S.U. = 787,48 MP

POT = 56.05%
CUT = 3.77

In conformitate cu prevederile legislative in vigoare” hotelul este structura de primire


turistica amenajata in cladiri sau in corpuri de cladiri care pune la dispozitia turistilor spatii de cazare
( camere, garsoniere, apartamente, suite, duplexuri) dotate corespunzator, asigura prestari de servicii
specifice, dispune de hol de primire / receptie si dupa caz, de spatii de alimentatie publica”.

Pentru realizarea acestei investitii solicitantul va tine cont de prevederile Ordinului 65/2013 cu
modificarile si completarile ulterioare, mai precis de criteriile obligatorii impuse pentru unitatile de
cazare de tip hotel pentru categoria de 3 stele. Dintre acestea enumeram:

Criterii obligatorii conform Ordinului nr. 65/2013


 Starea generala a cladirii din punct de vedere interior si exterior va fi una cu un
aspect bun;
 Vor fi amplasate insemne distinctive privind tipul, denumirea si categoria de
clasificare a unitatii;
 Cladirile, inclusiv anexele gospodaresti, sa fie curate si bine intretinute
 Se va respecta stilul arhitectural cu specific local;
 Caile de acces proprii si spatiile inconjuratoare vor fi bine intretinute;
 Accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare se va face direct;
 Spatii corespunzatoare si igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente
de preparare si conservare a alimentelor
 Camerele vor avea maxim 2 locuri cu grup sanitar propriu;
 Spatiul pentru servirea mesei va fi dotat cu mobilier si inventar de servire;
 Hotelul va fi prevazuta cu instalatie de incalzire centralizata, va avea mijloace proprii
de colectare si epurare si va fi racordata la reteaua electrica;
 Camerele vor fi dotate cu mobilier uniform si de calitate;
 Bucataria (spatiul pentru prepararea mesei) va fi dotat cu plita electrica, vase si
ustensile din inox si cu echipamente pentru pastrarea la rece a alimentelor.

Pentru categoria de clasificare de 3 stele beneficiarul este obligat sa indeplineasca in


totalitate criteriile prevazute in anexa nr. 1.1 al Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru
Turism nr. 65/2013 privind aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de
clasificare a structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare si alimentatie publica, a licentelor
si brevetelor de turism, precum si realizarea si realizarea unui punctaj, rezultat din evaluarea
criteriilor suplimentare prevazute in anexa nr. 1.1.1 a ordinului sus mentionat, de minim 80 puncte.
Pentru obtinerea acestor puncte societatea va avea in vedere indeplinirea criteriile suplimentare si a
punctajelor aferente mentionate in Anexa 1.5.1 din Ordinul 65/2013.

Din punct de vedere al dimensionarii spatiilor si al dotarilor prevazute investitia a fost


proiectata la un nivelul de confort si de calitate a serviciilor, in conformitate cu criteriile minime
obligatorii impuse de Ordinul 65/2013, pentru o clasificare de 3 stele, astfel :
- dimensiune minima camera cu 1 loc – 13 mp
- dimensiune minima camera cu 2 locuri – 15 mp
Capacitatea de cazare este de 16 spatii de cazare si a fost stabilita in conformitate cu
cerintele minime impuse de ordinul 65/2013 unde se specifica un minim de 15 spatii de cazare, in
cazul hotelurilor de 3 stele. Camerele cu suprafetele mai mari au fost gandite pentru a asigura
dimensiunea optima pentru cazarea a 2 persoane (inclusiv familiile cu copii), spatiile nefiind
supradimensionate. La demisol au fost propuse urmatoarele obiective principale: receptia pentru
primirea turistilor; spatiu cu destinatia de cabinet de masaj langa care s-a propus un spatiu dotat cu
dusuri cu hidro-masaj, sauna umeda, sauna uscata si vestiare, camera centralei termice unde va fi
montata instalatia care asigura incalzirea si apa calda, spatiu administrativ/ depozit care va fi utilizat
pentru depozitarea lejeriilor, a pernelor, pilotelor, produselor de curatenie si a echipamentelor
utilizate pentru intretinerea si curatarea hotelului.
La parterul imobilului au fost prevazute urmatoarele spatii: acces hotel, sala de conferinte cu
o capacitate de 12 locuri, spatiu destinat depozitarii bagajelor in cazurile in care acest serviciu este
solicitat de catre clienti, birou destinat personalului din conducerea hotelului si grupuri sanitare
independente pentru personal si clienti. Accesul in imobil va fi dotat cu rampa de acces al
carucioarelor pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii.
La etajele 1- 4 au fost prevazute cate 4 camere duble fiecare cu baie proprie, accesul in
fiecare camera se face independent prin intermediul holului de acces.
La nivelul 5 al cladirii sunt propuse: spatiul pentru servirea mesei ce a fost dimensionat
corespunzator cu structura de cazare, si va fi folosit pentru servirea meselor oferite doar pentru
persoanele cazate; spatiul pentru prepararea mesei unde se vor pregati mesele zilnice pentru turistii
cazati. Acest spatiu a fost proiectat tinand cont de prevederile legislatiei in vigoare astfel incat hotelul
sa functioneze ca o unitatea turistica cu spatii si dotari corespunzatoare in care se vor putea
desfasura activitatile: de obtinere, receptie si depozitare a materiilor prime de origine animala/
nonanimala provenite de la unitatile autorizate si/ sau inregistrate sanitar veterinar si pentru
siguranta alimentelor.
Accesul la etajele superioare se va face prin intermediul scarilor si al liftului.
Hotelul va avea prevazute si zone pentru parcarea proprie.
Se va asigura vizibilitatea hotelului prin amplasarea de semne distinctive in care se va
mentiona denumire, categoria de clasificare si distanta pana la unitatea de cazare.
Pentru buna functionare, SC Consybelle SRL va asigura buna intretinere si functionalitate a
dotarilor pe toata perioada de exploatare a investitiei, va afisa la receptie si in holul de primire
tarifele maximale de receptie practicate, va sigura in permanenta apa calda si rece la grupurile
sanitare, va sigura in spatiile de cazare ocupate, in spatiile de servire si in cele comune o temperatura
minima de 21 grade C iar in spatiile in care dotarea cu sistem de climatizare este obligatorie o
temperatura de maxim 25 grade C, va asigura personal calificat confrom specificatiilor din anexa nr. 7
la ordinul 65/2013.
Pentru confortul turistilor cazati, hotelul va pune la dispozitia acestora urmatoarele tipuri de
servicii, conform Ordinului 65/2013 – Anexa Nr. 1.1.1, si anume:
- Convorbiri telefonice, accesul la internet, fax, multiplicarea de documente, TV cablu;
- Parcare auto;
- Incarcarea, descarcarea si transportul bagajelor;
- Servicii de spalare si de calcare a lenjeriei;
- Servicii de spalat, curatat si calcat obiectele turistilor;
- Trezirea turistilor la ora solicitata;
- Obtinerea legaturilor telefonice;
- Expedierea corespondentei turistilor;
- Asigurarea de ziare, reviste in salonul de primire- receptie;
- Pastrarea bagajelor;
- Comenzi pentru taximetre;
- servicii de masaj, hidro – masaj;
- transmiterea de mesaje;
- predarea corespondentei clientiilor;
- expedierea corespondentei clientilor;
- pastrarea obiectelor uitate si anuntarea clientilor;
- organizarea de plimbari cu barca ;
- transfer aeroport, autogara ;
- organizare conferinte ;
- Ascensor ;
- uscator par in fiecare camera ;
- aer conditionat ;

La finalizarea investitiei, dupa obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor aferente, solicitantul


CONSYBELLE S.R.L se angajeaza sa introduca obiectivul investitional in circuitul turistic .

De asemenea pana la finalizarea investitiei managerul societatii va urma un curs de formare in


domeniul hotelier.

- autorizații, avize și acorduri obținute/necesare pentru implementarea și exploatarea


investiției

Pentru obtinerea Autorizatiei de Construire, conform Certificatului de Urbanism nr. 1686 din
data de 15.09.2016 emis de Primaria Municipiului Braila, sunt necesare urmatoarele avize :
a. Acord de Mediu emis de Agentia pentru Protectia Mediului Braila
b. D.T.A.C.
c. Aviz Compania de Utilitati Publice Dunarea Braila
d. Aviz Electrica Distributie Muntenia Nord SA – Filiala Braila
e. Aviz Distrigaz Sud SA – Sucursala Braila
f. Aviz Telekom SA
g. Aviz operator salubritate
h. Aviz ISU Braila
i. Aviz Directia de Sanatate Publica Braila
j. Acordul notarial al vecinilor direct afectati conform normelor de aplicare a Legii
50/1991
k. Aviz Inspectoratul Judetean de Politie Braila
l. Aviz Directia Tehnica – Serviciul UMMSCUP
m. Aviz CTUAT
n. PUZ aprobat in CLM
o. Studiu geotehnic
Pentru exploatarea investitiei propuse sunt necesare :
a. Avizul de specialitate emis conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.31/1996
pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism
privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din
domeniul turismului de instituția publică centrală responsabilă în domeniul
turismului asupra documentaţiilor tehnice privind amplasamentul, conformarea și
funcționalitatea construcţiilor noi cu destinație turistică sau pentru documentaţiile
tehnice privind amplasamentul, conformarea și funcționalitatea construcţiilor
existente în circuitul turistic supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi
sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora sau în cazul construcțiilor
existente ce urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei
functionalități cu profil turistic, după caz.
b. Certificat de Clasificare emis de Ministerul Turismului
c. Autorizatie emisa de Agentia pentru Protectia Mediului
d. Autorizatie emisa de Directia Sanitar Veterinara
e. Autorizatie emisa de Directia de Sanatate Publica
f. Autorizatie ISU

 lista lucrărilor/ bunurilor/ serviciilor ce fac obiectul investiției propuse în cererea de


finanțare, cu încadrarea acestora pe liniile bugetare aferente (conform foii de lucru ”2A –
Buget Cerere” din Machetă) și în categoria de cheltuieli eligibile, respectiv neeligibile:

Denumirea Linie
Nr. Cantitat Eligibil/ Eligibil/
lucrărilor / bunurilor/ UM Preţ unitar Valoare bugetar
crt. e neeligibil* neeligibil*
serviciilor ă
Totală
(fără TVA)
(fără TVA)
Lucrări de construcții
Bu
1 Constructie hotel 1 1.916.246,97 1.916.246,97 4.1 1.916.246,97 Eligibil
c
Amenajari pt
protectia mediului si Bu
2 1 2.817,34 2.817,34 2.817,34 Eligibil
aducerea la starea c
initiala
Bu
3 Asigurare racord 1 48.758,19 48.758,19 48.758,19 Eligibil
c
Amenajarea Bu
4 1 6.816,15 6.816,15 6.816,15 Eligibil
terenului c
Bu
5 Organizare santier 1 13.495,98 13.495,98 13.495,98 Eligibil
c
TOTAL 1.988.134,63 1.988.134,63 Eligibil
Dotări (active corporale)
Bu
1 Dotari-neeligibile 1 191.294,23 191.294,23 4.2.1 191.294,23 Neeligibil
c
Bu
2 Cazan incalzire 1 8.448,56 8.448,56 4.2.1 8.448,56 Eligibil
c
Bu
3 Instalatie video 1 8.500,00 8.500,00 4.2.1 8.500,00 Eligibil
c
Bu
4 uscator rufe 2 2.608,40 5.216,80 4.2.1 5.216,80 Eligibil
c
Bu
5 Masina spalat 2 4.684,00 9.368,00 4.2.1 9.368,00 Eligibil
c
Bu
6 Sauna umeda 1 39.382,00 39.382,00 4.2.1 39.382,00 Eligibil
c
Bu
7 Minipiscina 1 28.865,00 28.865,00 4.2.1 28.865,00 Eligibil
c
8 Generator Bu 1 28.010,92 28.010,92 4.2.1 28.010,92 Eligibil
c
Bu
9 Pompa multietajata 1 4.534,00 4.534,00 4.2.1 4.534,00 Eligibil
c
Separator cu Bu
10 1 13.142,00 13.142,00 4.2.1 13.142,00 Eligibil
hidrocarburi c
Bu
11 Pompa submersila 1 2.500,00 2.500,00 4.2.1 2.500,00 Eligibil
c
Bu
12 Kit fotovoltaic 1 40.058,51 40.058,51 4.2.2 40.058,51 Eligibil
c

TOTAL 379.320,02 379.320,02


Active necorporale
Bu
1 Softuri informatice 1 54.529,20 54.529,20 4.2.3 54.529,20 Eligibil
c

TOTAL 54.529,20 54.529,20


Servicii
Servicii consultanta
1 elaborare plan de 1 89.018,92 89.018,92 3.4 89.018,92 Eligibil
afaceri
2 Certificare (ISO) 1 4.771,31 4.771,31 8.2 4.771,31 Eligibil
3 Certificare produse 1 6.816,15 6.816,15 8.1 6.816,15 Eligibil
Participare la
4 1 36.352,80 36.352,80 8.3 36.352,80 Eligibil
targuri
5 Efectuare audit 1 6.816,15 6.816,15 7.1 6.816,15 Eligibil
6 servicii publicitare 1 4.498,74 4.498,74 6.1 4.498,74 Eligibil
7 Studiu geotehnic 1 3.500,00 3.500,00 3.500,00 Neeligibil
Obtinere avize,
8 acorduri si 1 12.800,00 12.800,00 12.800,00 Neeligibil
autorizatii
Studiu de
9 1 40.600,00 40.600,00 40.600,00 Neeligibil
fezabilitatate
10 Proiect tehnic 1 49.700,00 49.700,00 49.700,00 Neeligibil
11 Dirigentie de santier 1 19.994,04 19.994,04 19.994,04 Eligibil
Taxe, avize,
12 1 33.944,43 33.944,43 33.944,43 Neeligibil
acorduri
TOTAL 308.812,54 308.812,54

(*se va menţiona suma inclusă pe eligibil şi suma inclusă pe neeligibil)

 descrieți rolul și funcțiunea fiecărui utilaj, echipament propus. Enumerați specificații tehnice,
după caz.

Echipamentele achizitionate ca urmare a implementarii :

Echipament Rol si functiune Specificatii tehnice


minime
Cazan incalzire Va asigura necesarul de agent termic si apa Putere instalata – minim
calda in interiorul hotelului. Va realiza 75 kW
simultan încalzirea centrala si producerea
apei calde menajere.
Sistem Sistemul de supraveghere asigura o Camere de luat vederi,
supraveghere supraveghere cat mai buna a angajatilor si in memorie interna pentru
video acelasi timp a bunei desfasurari a activitatii. stocarea pe o perioada de
Este un element important in obtinerea minim 30 zile.
autorizatiilor de functionare.
Uscator rufe Va asigura serviciul de uscare a lenjeriilor Capacitate – minim 8 kg
din camere si a eventualelor haine la
solicitarea clientilor.
Masina de Va asigura serviciul de spalare a lenjeriilor 1200 rpm / capacitate
spalat din camere si a eventualelor haine la minm 12 kg, Clasa
solicitarea clientilor energetica A
Sauna umeda Va avea un rol important in diversificarea Capaciate minim 5
serviciilor oferite de hotel va ajuta in persoane
obtinerea categoriei de clasificare. Va face
parte din ansamblul de facilitati oferite de
hotel in zona demisolului
Minipiscina Va avea un rol important in diversificarea Capacitate minim 5
hidromasaj serviciilor oferite de hotel va ajuta in persoane
obtinerea categoriei de clasificare. Va face
parte din ansamblul de facilitati oferite de
hotel in zona demisolului
Kit fotovoltaic Sistemul fotovoltaic va asigura o parte din Momofazat, rezidential,
nevoia de energie electrica a hotelului putere instalata – 1kW
Generator Va asigura nevoia de energie electrica pentru Putere instalata de minim
buna functionare in momentul de cadere a 20 KVA
alimentari din Sistemul Energetic National.

Echipamentele achizitionate inglobeaza tehnologii noi, si eficiente din punct de vedere energetic si
al consumurilor.
Astfel, SC Consybelle SRL indeplineste criteriul 3.1c din Grila de evaluare tehnica si financiara.

 dacă este cazul, evidențiați caracterul inovativ al investiției, concretizat prin inovarea de
produs (bun sau serviciu) și/sau de proces. Descrieți efectele la nivelul producției sau
prestării de servicii ca urmare a implementării soluției inovative

Implementarea proiectului aduce la nivelul societatii atat o inovare de proces cat si una de produs.

Conform prevederilor ghidului solicitantului- inovarea de produs presupune


- introducerea unui bun sau a unui serviciu, nou sau semnificativ îmbunătăţit în privinţa
caracteristicilor sau modului său de folosire (aceasta poate include îmbunătăţiri semnificative
în privinţa specificaţiilor tehnice, componentelor şi materialelor, software-ului incorporat,
uşurinţei de utilizare sau a altor caracteristici funcţionale). Produsele inovate pot fi noi pentru
piaţă sau noi numai pentru întreprindere. O întreprindere poate avea inovare de produs chiar
dacă acesta nu este nou pentru piaţă, dar este nou pentru întreprindere.

Consybelle S.R.L. va introduce un serviciu nou in activitatea sa. Societatea nu realizeaza in


prezent servicii hoteliere- fiind specializata in comertul cu marfurii nealimentare . Desi serviciul este
existent pe piata, el este nou pentru intreprindere.
Astfel, Consybelle S.R.L. realizeaza prin implementarea proiectului o inovare de produs - prin
comercializarea catre clientii sai a unei game diversificate de servicii- de cazare, servire a mesei,
masaj.
Conform prevederilor Ghidului solicitantului- inovarea de proces presupune:
- implementarea unei metode noi sau semnificativ îmbunătăţite de producţie sau livrare
(acestea pot include schimbări semnificative de tehnici, echipamente şi/ sau software), cu
scopul de reducere a costurilor unitare de producţiei şi distribuţiei, să îmbunătăţească
calitatea, să producă sau să distribuie produse noi sau îmbunătăţite semnificativ. De
asemenea, o întreprindere poate avea inovare de proces, chiar dacă ea nu este prima care a
introdus procesul pe piaţă
Inovarea de proces este data de imbunatatirea semnificativa a fluxului tehnologic al societatii -
care va permite acesteia prestarea de servicii noi.
Practic, Consybelle S.R.L. realizeaza o inovare de proces prin prestarea unui nou serviciu, pe care nu
l-a mai avut in cadrul fluxului societatii.
In concluzie, Consybelle S.R.L. realizeaza atat o inovare de proces cat si una de produs conform
manualului Oslo, amintit in cadrul Ghidului Solicitantului. Societatea indeplineste astfel criteriul
1.2- caracterul inovativ al investitiei propuse- find vorba atat de o inovare de proces cat si de una
de produs.

 includeți, după caz: scheme ale fluxului tehnologic, scheme ale instalațiilor hidraulice,
pneumatice, electrice, de automatizare, comunicații, rețele de combustibil, apă, iluminat și
altele asemenea, precum și ale instalațiilor tehnologice; planșe de montaj, cu indicarea
geometrilor, dimensiunilor de amplasare, inclusiv a schemelor tehnologice de montaj
In cadrul noii investitii, fluxul tehnologic poate fi considerat ca fiind toate operatiunile executate de
personalul angajat pentru indeplinerea serviciului de cazare.
Un sejur la un hotel poate fi împărţit în următoarele faze distincte şi anume:
 Activităţi înainte de sosirea clientului
 Sosirea
 Ocuparea camerei
 Plecarea
 Activităţi după plecare
Aceste faze reprezintă ciclul clientului, în fiecare fază a ciclului se întâlnesc anumite tranzacţii
standard care au loc între client şi hotel.
Diferitele faze ale ciclului clientului implică diverse tipuri de tranzacţii şi servicii:
 Rezervări
 Check-in şi înregistrarea clienţilor
 Corespondenţă şi informaţii
 Diverse servicii (transportul bagajelor etc.)
 Convorbiri telefonice şi mesagerie
 Administrarea conturilor clienţilor
 Check-out şi achitarea notei de plată

Cele mai multe din aceste servicii intră în atribuţia personalului din recepţia hotelului care intră în
mod direct în contact cu turiştii. Personalul recepţiei va include managerul (front-desk manager) si
recepţionerii.

In cadrul restaurantului intalnim urmatorul flux : aprovizionare, depozitare si conservare,


transare, prelucrare, pregatire, preparare; promovare, desfacere, valorificare, servire.

In cazul instalatiilor avem urmatoarele fluxuri :

Instalatii electrice
Pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului propus se va realiza un bransament
subteran conform documentatiilor de aviz de racordare emis de societatea de distributie a energiei
electrice si se va monta BMTP la limita de proprietate a imobilului, pe gardul sau peretii acestuia. Se
va realiza ingropat un circuit de alimentare cu energie electrica a imobilului, ce va face legatura
dintre BMTP si TE general. Din tabloul electric general TEg se vor realiza circuite de alimentare
individuala a fiecarui etaj cu TE etaj la care se racordeaza circuitele de iluminat si prize aferente
incaperilor in functie de regimul de utilizare a spatiilor. Instalatia electrica se executa in conductoare
de cupru protejate in tuburi riflate din PVC pozate ingropat sub tencuiala. Iluminatul s-a prevazut cu
corpuri de iluminat LED si fluorescente. In bai si la exterior se vor monta corpuri de iluminat etanse.
Prizele vor fi cu contact de protectie , montate la 0,3-1,3m fata de pardoseala. S-au prevazut circuite
separate pentru prizele aferente aparatelor de climatizare. Actionarea iluminatului se face cu
intrerupatoare si comutatoare montate la o inaltime de 0,6- 1,5m fata de pardoseala. Protectia la
scurtcircuit a instalatiei electrice se face cu intreruptoare automate individual pe fiecare circuit.Pe
circuitele de prize s-au prevazut intreruptoare automate cu protectie diferentiala care vor asegura si
protectia impotriva defectelor de izolatie La exterior vor fi prevazute corpuri de iluminat pentru
incinta montate pe imobil si pe imprejmuirea acestuia. Pentru mentenanta curtii vor fi prevazute
doua prize exterioare cu protectie IP, amplasate in capetele opuse ale imobilului. Toate prizele,
intrerupatoarele, sigurantele, tablourile electrice si ecupamentele electrice vor fi etichetate conform
normelor tehnice si de siguranta in exploatare. Pentru protectia impotriva tensiunilor de atingere
accidentale partile metalice ale tabloului electric se vor lega la priza de pamant naturala a cladirii cu
platbanda OLZn 25x4mm. Imobilul va fi prevazut cu instalatie de impamantare si paratrasnet.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie R<4ohmi. La executarea instalatiei electrice
se vor respecta normativele I7/2011, Legea 319/2006, OMAI 163/2007, Legea 10/1995.

Instalatii termice
Conditiile de microclimat sunt asigurate prin intermediul centralelor termice murale pe gaz,
asistate de panouri solare si boiler termoelectric de stocare si amestec a agentului termic. Instalatia
de alimentare cu gaz a centralei termice se va realiza conform avizelor societatii de distributie a
gazelor naturale, si va tine cont de normativele de siguranta in exploatare si siguranta la incendiu.
Pentru asigurarea temperaturii optime pe timp de vare se vor folosi aparate de aer conditionat de tip
split, cu invertor, clasa de eficienta A si vor fi dimensionate corespunzator incaperilor in care vor fi
montate.
Sistemul de redare va fi format din radiatoare termostatate din otel, dimensionate corespunzator
incaperilor in care vor fi montate si functiunii spatiului. Pentru asigurarea eficientei termice sistemul
va fi dotat cu pompa de recirculare si distribuitori cu actuatoare termostatate pe fiecare nivel. Pentru
prepararea eficienta a agentului termic sistemul va avea senzori de temperatura interioara si
exterioara. Calculul necesarului de căldură s-a stabilit conform SR 1907/1-97, SR 1907/2-97,STAS
6472/3, normativ C107/1-97. Distributia se va face prin intermediul unor conducte generale tur-
retur ce alimenteaza distribuitoarele amplasate pe fiecare etaj. Conductele sunt echipate cu robinete
de tur/retur la iesirea din distribuitor si la intrarea in colector. Fiecare incapere dispune de un circuit
propriu de incalzire. Toate trecerile prin pereti sunt executate in tub de protectie cu diametru
corespunzator. La finalizarea fiecarui circuit sunt necesare probe de etanseitate inainte de ca
instalatia sa fie pusa in uz. Daca se constata pierderi de presiune, se va reface segmentul afectat.
Proiectul va fi întocmit în conformitate cu normativele în vigoare: Normativul I13-2002 pentru
proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire, Normativ GP 051-2000, Ghid de proiectare
executie si exploatare a centralelor termice mici, Normativ I13/1-2002 pentru exploatarea
instalatiilor de incalzire centrala, Legea 319/2006, OMAI Nr.163/2007 - Norme Generale de Aparare
impotriva Incendiilor in vigoare.si principalele cerinte privind calitatea lucrarilor in constructii
conform Legii nr.10/1995.

Instalatii de canalizare si racord apa


Alimentarea cu apă se va realiza printr-un bransament din teava de polietilena Dn 64 mm,
racordat la conducta apa existenta pe str. Calea Calarasilor sau alee acces bloc situata in zona de
nord a lotului; in functie de avizul societatii de distributie a apei. Masurarea debitului de apa rece
necesar face prin intermediul unui contor, clasa precizie “C”, montat intr-un camin apometru CA
realizat din beton, cu capac metalic, amplasat in incinta. Din acest camin de apometru se vor
alimenta consumatorii externi din incinta (furtun mentenanta curte) si se va racorda si cladirea
propusa, prin intermediul unei conducte de polietilena Dn 50mm. Evacuarea apelor uzate pentru
obiectivul propus spre construire se va realiza prin conducte din polipropilena (PP) Dn 160mm,
racordarea facandu-se la conducta de canalizare stradala existenta in zona, conform avizului de
bransare. Conductele de apa rece si canalizare propuse se vor monta in canale de protectie pana la
primul camin de canalizare din incinta si de aici direct in pamant pe strat de nisip, respectandu-se
adancimea de inghet.
Instalatiile interioare - Determinarea debitului de calcul s-a facut conform STAS 1478 functie de
echivalenti, iar diametrele conductelor au rezultat din Diagrama de calcul a conductelor functie de
debit si viteza. Conductele pentru alimentarea cu apa rece si calda vor fi din teava polipropilena (PPR)
cu Dn 25, 20mm, montate mascat, pentru incadrarea in ambientul cladirii, facilitand in acelasi timp
interventii rapide pentru remedierea defectiunilor. Instalatia de alimentare cu apa rece si calda va fi
prevazuta cu robinete de sectionare montate in pozitii accesibile. Apa calda menajera va fi preparata
cu ajutorul unei microcentrale termice murale amplasata in camera tehnica. Fiecare nivel al
investitiei propuse va fi prevazut cu un distribuitor general cu robineti de inchidere pentru fiecare
coloana. Pentru asigurarea eficientri instalatiei dar si a furnizarii fara timpi de asteptare a apei calde
menajere instalatia de distributie va fi prevazuta cu conducte de apa izolate termic si pompa de
recirculare. Pentru compensarea fluctuatiilor din instalatie, imobilul va fi prevazut cu un rezervor de
2000l de rezerva de apa si un hidrofor. Evacuarea apelor uzate de la obiectele sanitare se face prin
conducte din polipropilenă ignifugă de: Ø 160 mm, Ø 125 mm, Ø 110 mm şi Ø 50 mm, pozate mascat,
racordarea făcându-se la canalizarea propusa din incinta si de aici la canalizarea stradala existenta.
Toate racordurile de evacuare de la obiectele sanitare (lavoare), sunt prevăzute cu sifoane care
asigură garda hidraulică. In punctele de maxim se vor monta coloanele de aerisire.

 detaliați planificarea resurselor umane implicate în realizarea investiției (implementarea


proiectului):
- descrieți echipa care gestionează proiectul: structura, rolurile, funcțiile,
responsabilitățile, relațiile funcționale între membrii echipei de proiect, expertiza

Echipa care va gestiona proiectul va fi compusa din:


A. ECHIPA INTERNA - personal din cadrul SC Consybelle SRL
B. ECHIPA EXTERNA – servicii externalizate de management de proiect.
A. ECHIPA INTERNA
Echipa din cadrul SC Consybelle SRL care va gestiona proiectul este compusa din persoane cu
experienta pe functia pe care o va detine in cadrul proiectului, dupa cum urmeaza:
 Manager de proiect: Rotaru Consuela , Director general in cadrul SC Consybelle SRL
B. ECHIPA EXTERNA – 1
Echipa externa -1 care va gestiona proiectul este compusa din persoane cu experienta pe functia pe
care o va detine in cadrul proiectului, dupa cum urmeaza:

 Responsabil tehnic: Cristian Salmen , arhitect in cadrul SC Arhitehnica SRL


 Responsabil economic: Chelaru Angelica, Expert contabil in cadrul SC Victrix Contab SRL
 Responsabil juridic: Bujgoi Septimiu , Consilier juridic in cadrul SC Gaseir Consulting SRL

In tabelul urmator prezentam personalul cu rol important in implementarea proiectului, functia si


responsabilitatiile sale. Am atasat ca si documente suport CV-urile si fisele de post ale fiecarei
persoane prezentate.

Crt. Nume / Functia Rolurile, responsabilitatile intre Expertiza


prenume membrii echipei de proiect in cadrul
proiectului
1 ROTARU Manager de Rol, responsabilitati
CONSUELA proiect  coordoneaza si supravegheaza Experienta in administrarea
intreaga activitate a echipei de proiect, societatii SC CONSYBELLE SRL si in
verifica si aproba intreaga capacitatea de coordonare a unei
documentatie a cererii de finantare, afaceri, in coordonarea echipei
planul de afaceri si se asigura ca toate interne pentru atingerea
datele preluate si informatiile privind obiectivelor individuale si per total
activitatea societatii sa fie corecte; firma in vederea inregistrarii
 tine evidenta modului de alocare a rezultatelor propuse.
resurselor din cadrul proiectului; .
 asigura, pe tot parcursul etapei, a
interfeta cu expertii institutiei S-a atasat CV
finantatoare;
 conduce echipa de proiect si
raspunde de buna desfasurare a
tuturor activitatilor din proiect
(conform graficului gantt);
 coordoneaza, planifica si raspunde
de organizarea eficienta a activitatilor
aprobate prin proiect;
 asigura si raspunde pentru
corectitudinea, legalitatea,
necesitatea si oportunitatea
operatiunilor legate de implementarea
proiectului;
 asigura si raspunde pentru buna
desfasurare a activitatilor si intocmirea
documentelor solicitate in cadrul
procesului de derulare si implementare
a proiectului;
 asigura pastrarea confidentialitatii
activitatilor si a documentelor realizate
de membrii echipei de proiect;
 solutioneaza problemele care pot
sa apara ca situatii neprevazute,
inclusiv prin solicitarea unor
amendamente la conditiile
contractuale;
 verifica, stabileste si mentine
legaturi stranse de colaborare printr-o
comunicare eficienta si permanenta cu
partile implicate in implementarea
proiectului;
 urmareste folosirea eficienta a
timpului de munca;
 urmareste executarea la termen si
de buna calitate a sarcinilor trasate
catre echipa de management a
proiectului;
 cunoaste si respecta normele de
protectia muncii si specifice locului de
munca;
 urmareste respectarea obligatiilor
asumate prin contractele cu tertii si
autoritatea de management,
referitoare la prezentul proiect.
2 Cristian Responsabil Rol, responsabilitati Experienta in cadrul SC Arhitehnica
Salmen tehnic  va supraveghea buna desfasurarare SRL in functia de arhitect .
a proiectului pe partea tehnica; Studii superioare in arhitectura.
 participa la elaborarea
specificatiilor tehnice ale S-au atasat CV
documentatiei de licitatii;
 asista responsabilul economic in
intocmirea raspunsurilor la solicitarile
de clarificari din partea ofertantilor;
 participa la evaluarea ofertelor
tehnice primite in cadrul licitatiilor;
 va urmari executarea la termen si
de buna calitate a sarcinilor trasate
catre echipa;
 va urmari conformitatea bunurilor
si serviciilor propuse a fi achizitionate,
cu indicatiile trasate in caietele de
sarcini;
 urmareste livrarea echipamentelor
ofertate;
 urmareste existenta documentelor
care insotesc echipamentele ofertate –
certificate de calitate, certificate de la
producatori, certificate de garantie
etc.;
 verifica ca echipamentele livrate sa
fie aceleasi cu cele ofertate;
 monitorizeaza instalarea si PIF-ul a
echipamentelor;
 se asigura ca toti utilizatorii
echipamentelor, au fost instruiti sa le
opereze/utilizeze;
 va realiza rapoarte cu privire la
evolutia proiectului, din punct de
vedere tehnic;
 foloseste eficient timpul de munca.
3 Chelaru Responsabil Rol, responsabilitati Experienta in cadrul SC Victrix
Angelica economic  monitorizeaza si verifica activitatile Contab SRL in functia de
proiectului; economist.
 verifica corectitudinea si Experienta de peste 14 de ani in
modalitatea de intocmire a tuturor domeniul contabil.
documentelor financiare;
 va asigura indeplinirea tuturor S-au atasat CV
obligatiilor de natura financiara,
rezultate ca urmare a derularii
proiectului in cauza;
 va supraveghea si certifica
incadrarea in bugetul proiectului a
tuturor actiunilor generatoare de
cheltuieli, aferente proiectului;
 verifica si avizeaza rapoartele de
natura financiara, trimise de
contractor si, pe baza acestora,
monitorizeaza modalitatea de
intocmire a cererilor de rambursare
adresate finantatorului;
 asigura existenta documentelor
justificative pentru cheltuielile
efectuate in legatura cu activitatile
proiectului;
 participa la intocmirea evidentelor
financiar contabile, in conformitate cu
clauzele contractului de finantare si
instructiunile emise de AM;
 participa la toate operatiunile
financiare derulate in cadrul
proiectului, inclusiv la rambursarea
unor eventuale credite angajate de
Beneficiar pentru asigurarea cash-flow-
ului pozitiv;
 va urmari indeplinirea tuturor
procedurilor necesare achizitionarii de
servicii penntru realizarea proiectului;
 va verifica ofertele financiare;
 va monitoriza efectuarea platilor
catre terti;
 va executa la termen si de buna
calitate sarcinile trasate;
 va cunoaste si respectarea
normelor de protectia muncii si SSU
specifice locului de munca;
 va veghea la respectarea tuturor
obligatiilor asumate de Beneficiar prin
contractul finantare incheiat cu
autoritatea de management, in
domeniul de expertiza;
 va monitoriza coerenta financiara a
proiectului (va corela platile cu graficul
GANTT al activitatilor).
4 Bujgoi Responsabil Rol, responsabilitati Experienta de 15 de ani in
Septimiu juridic  asigura respectarea tuturor domeniul juridic.
prevederilor contractuale agreate intre
solicitant si contractor;
 gestioneaza toate aspectele juridice S-au atasat CV
aferente proiectului in vigoare,
legislatiei aplicabile proiectului si
relatiilor cu organismele de
reglementare si urmarire si terti;
 asigura si raspunde pentru buna
desfasurare a activitatilor si intocmirea
documentelor realizate de echipa de
proiect in aria de competenta;
 solutioneaza problemele care pot
sa apara ca situatii neprevazute,
inclusiv prin solicitarea unor
amendamente la conditiile
contractuale;
 asigura pastrarea confidentialitatii
activitatilor si a documentelor realizate
de membrii echipei de proiect in aria de
competenta;
 va acorda asistenta specifica la
elaborarea documentatiei pentru
licitati si a caietelor de sarcini si de
asemenea la evaluarea ofertelor
tehnice;
 va intocmi impreuna cu
responsabilul tehnic si economic
documentatia pentru licitatii, caietele
de sarcini, urmarind indeplinirea
tuturor procedurilor necesare
achizitionarii de servicii si bunuri
necesare realizarii proiectului;
 verificarea conformitatii cu
prevederile legale a documentatiei de
atribuire si a altor aspecte procedurale
pentru contractele de bunuri si de
servicii;
 va participa la solutionarea oricaror
probleme de natura legala;
 folosirea eficienta a timpului de
munca;
 executarea la termen si de buna
calitate a sarcinilor trasate;
 cunoasterea si respectarea
normelor de protectia muncii si SSU
specifice locului de munca;
 va veghea la respectarea de catre
Beneficiar a tutror obligatiilor asumate
prin contractul finantare incheiat cu
autoritatea de management.
 asistenta in vederea intocmirii
Actelor aditionale la contractul cu
institutia finantatoare.

B. ECHIPA EXTERNA - 2:

Pentru a asigura o implementare cu success a proiectului de investitii S.C. SACRIS IMPEX


S.R.L. prevede servicii externalizate de management a proiectului. Se astimeaza un numar de
2 persoane cu experienta din partea consultantului in servicii de management de proiect.
Responsabilităţile celor doi consultanţi se vor împărţi după cum urmează:

Nr.
Funcţia Responsabilităţi în cadrul proiectului
Crt
1. Consultant · Este responsabil pentru elaborarea planurilor de management
de investiţii în vederea implementării cu succes a activităţilor proiectului şi
principal atingerii rezultatelor planificate în proiect;
· Supraveghează desfăşurarea zilnică a proiectului şi gestionează
echipa proiectului în vederea realizării atribuţiilor stabilite în
concordanţă cu activităţile şi rezultatele propuse;
· Este responsabil pentru coordonarea managementului zilnic al
proiectului – organizaţional şi conceptual;
· Acorda consultanţă tuturor membrilor echipei de proiect pe
parcursul realizării activităţilor proiectului în concordanţă cu
obiectivele propuse prin proiect;
· Urmăreşte respectarea prevederilor programului de finanţare
pe durata implementării proiectului;
· Verifică concordanţă obiectivelor proiectului cu îndeplinirea
scopurilor şi obiectivelor Programul Operaţional Regional”
(POR) 2014-2020, Axa Prioritară 2.2;
· Verifică şi se asigură de capacitatea financiară a solicitantului
de a susţine proiectul după finalizarea acestuia, precum şi
capacitatea solicitantului din punct de vedere tehnic şi al
resurselor umane.
· Întocmirea cererilor de rambursare;
· Întocmirea modificărilor de soluţie tehnică conform
contractului de finantare;
· Urmărirea implementării în condiţiile prevăzute de contractul
de finanţare a proiectului;
Consultant · Consultanta in intomcirea actelor adiţionale la contractele de
2. de investiţii furnizare (servici, bunuri);
secundar · Consultanta in intocmirea răspunsurilor la solicitări
suplimentare;
· Coordonarea părţilor implicate în procesul obţinerii finanţării:
furnizori de bunuri şi servicii;
· Asistentă în relaţia cu Autoritatea de management a
programului de finanţare.

 detaliați planificarea resurselor umane implicate în operarea (exploatarea) investiției:


- identificați și justificați necesarul de personal pentru faza de operare a investiției.
- detaliați cerințele pentru faza de operare a investiției, cu descrierea
responsabilităților, compentențelor și abilităților necesare.
Puteți atașa, la planul de afaceri, fișe de post, organigrama întreprinderii etc.
- Modul în care se va realiza recrutarea, selecția și integrarea (pentru posturile nou
create);
- Descrierea modului în care va fi realizată fiecare activitate, persoanele responsabile,
rezultatele preconizate și durata de realizare a acestora corelate cu calendarul
activităților din graficul Gantt

Ca urmare a implementarii proiectului „Construire Hotel ” se vor crea un numar de 6 locuri


de munca si, strategia de dezvoltare a firmei presupune calificarea permanenta a persoanelor
angajate in domeniul de activitate in care va opera.

Cerintele pentru faza de operare a investitiei


Analiza necesarului de personal rezultat in urma implementarii proiectului, s-a realizat in
concordanta cu obiectul proiectului, rezultatele care se doresc a fi obtinute si previziunile financiare
pe termen mediu si lung realizate de catre societate. Astfel, SC Consybelle SRL va crea 6 locuri de
munca cu norma intreaga, perioada nedeterminata, pe care il va putea sustine in toata perioada de
monitorizare a proiectului. In functie de dezvoltarea activitatii societatii, este posibila cresterea
acestor locuri de munca, insa pentru cel putin 4 ani, se considera ca angajatii din prezent plus locul
de munca creat prin proiect vor putea asigura un grad bun de utilizare a capacitatii viitoare.

Unul din locurile de munca create prin proiect va fi destinat categoriilor defavorizate,
descrise in Ghidul Solicitantului, si anume:
(a) nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 6 luni;
(b) are vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani;
(c) nu a absolvit o formă de învățământ liceal sau nu deține o calificare profesională (Clasificarea
Internațională Standard a Educației 3) sau se află în primii doi ani de la absolvirea unui ciclu de
învățământ cu frecvență șinu a avut încă niciun loc de muncă stabil remunerat;
(d) are vârsta de peste 50 de ani;
(e) trăiește singur, având în întreținerea sa una sau mai multe persoane;
(f) lucrează într-un sector sau profesie într-un stat membru în care dezechilibrul repartizării posturilor
între bărbați și femei este cel puțin cu 25 % mai mare decât media națională a dezechilibrului
repartizării posturilor între bărbați și femei în toate sectoarele economice în statul membru respectiv
și aparține sexului subreprezentat;
(g) este membru al unei minorități etnice dintr-un stat membru și are nevoie să își dezvolte
competențele lingvistice, formarea profesională sau experiența în muncă pentru a-și spori șansele de
a obține un loc de muncă stabil;
(h) nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 12 luni și aparține uneia dintre categoriile
(b)-(g) menționate
(i) este recunoscută ca lucrător cu handicap conform legislației naționale
(j) prezintă o incapacitate fizică, mentală, intelectuală sau senzorială de durată care, în interacțiune
cu diferite bariere, poate împiedica participarea sa deplină și efectivă într-un mediu de lucru, în
condiții de egalitate cu alți lucrători.

Astfel, SC Consybelle SRL indeplineste criteriul 3.2 b din Grila de evaluare tehnica si financiara.

ORGANIZAREA STRUCTURII DE PRIMIRE

Organigrama
Deoarece un hotelul va cuprinde personal care răspunde de diverse activităţi, este necesar să
se coordoneze activităţile diferitelor departamente şi ale personalului aferent. Fiecare lucrător va
avea clar sarcinile şi responsabilităţile pe care le are precum şi modul în care munca sa se integrează
între activităţile celorlalte departamente ale hotelului.

Manager

Front-office bucătărie
Recepţionieri Bucătar

etaj restaurant
Cameriste chelner/ospatar

Responsabilităţile principalelor departamente

În organizarea activitatii unitatii hoteliere, se va porni de la conceptul de ospitalitate, care


presupune, în primul rand, satisfacerea nevoilor de adăpost si odihnă (cazare) si cea de hrană
(restauraţie), dar si a altor necesitati impuse de statutul de turist, de călator. Din aceste
considerente, activităţile legate de asigurarea celor două servicii hoteliere de bază: cazare şi
restauraţie au impus configurarea celor două departamente structurale de bază ale unei unităţi
hoteliere, denumite chiar astfel, organizarea lor fiind corelata cu mărimea (capacitatea de cazare),
de standardul (categoria de clasificare ), dar şi de conceptul organizatoric al unitatii.
Personalul acestor departamente lucrează, în principiu, în relaţie directă cu clientul, într-o
măsură mai mare sau mai mică, în funcţie de natura meseriei. Lucrătorii de la departamentul tehnic
(de intretinere) sau de la productie culinară (bucătarie) intră ocazional in relatie cu clientela, cei de la
paza si securitate sau departamentul (serviciul) de etaj au doar in anumite circumstante contacte
directe cu clientul, pe cand cei din receptie îşi desfăşoară activitatea in mod permanent in relatie cu
clientela, contributia lor la conturarea produsului hotelier fiind definitorie.
Departamentele (serviciile) comercial-aprovizionare, contabilitate-gestiune îşi vor desfăşura
activitatea în absenta totala a clientului, dar activitatile acestora sunt indispensabile bunei functionari
a hotelului.
Serviciul de contabilitate este responsabil cu monitorizarea tuturor activităţilor financiare ale
unui hotel: încasările de numerar sau bancare, plătile, ţinerea evidenţei contabile, pregătirea
rapoartelor interne şi a declaraţiilor fiscale. Acesta va fi externalizat catre o societate specializata.
Serviciul de întreţinere va fi asigurat de o societate specializata in domeniu, este responsabil de buna
funcţionare a instalaţiilor şi a echipamentelor (inclusiv a încălzirii, iluminării şi a aerului conditionat),
de întreţinerea tâmplăriei, a tapiţeriilor, a anexelor, a instalaţiilor sanitare, şi a celorlalte
echipamente din interiorul sau din afara hotelului.
Servicul de pază şi protecţie este responsabil cu securitatea şi siguranţa hotelului, a clienţilor şi a
angajaţilor acestuia si va fi asigurat prin semnarea unui contrat de prestari servicii cu o societate
specilizata.
Recepţia si departamentele care se ocupă de curăţenie, telefonie şi pază au ca atribuţii
vânzarea locurilor de cazare şi prestarea de alte servicii pentru oaspeţii hotelului. Vânzarea locurilor
de cazare este principala sursă de venit şi genereaza cel mai ridicat profit marginal. Recepţia este cel
mai transparent dintre toate departamentele hotelului, întreaga activitate fiind practic focalizată de
recepţia hotelului. În cadrul recepţiei vor fi întâlnite împreună casieria, biroul de informaţii şi de
mesaje, biroul de cazare şi cel de repartizare a camerelor. Principalele sarcini ce revin recepţiei sunt:
încasarea plăţilor cash, înregistrarea noilor oaspeţi, gestionarea locurilor din hotel, verificarea
cecurilor, a cărţilor de credit, etc.
Serviciul de curatenie se ocupă cu menţinerea camerelor destinate clienţilor şi a holurilor
într-o continuă stare de curăţenie. Între departamentul curatenie şi recepţie va exista o strânsă
conlucrare, astfel ca acesta din urma să ştie care din camerele libere sunt gata pentru a fi ocupate de
noii oaspeţi, dar şi pentru ca personalul de serviciu(cameristele) să cunoască ce camere s-au eliberat
şi trebuie curăţate.

Organizarea serviciului FRONT – OFFICE


La fel ca şi în cazul unui hotel, şi în cazul serviciuIui front-office ( prin denumirea "Serviciu
front-office" se înţelege totalitatea personalului unui hotel care se ocupă de problemele turiştilor şi
intră în contact direct cu aceştia) structura organizatorică poate fi redată printr-un grafic
organizaţional. Chiar dacă există hoteluri de mărimi diferite, structura personalului este aproximativ
la fel, diferenţele ce apar se referă la numărul de personal ce operează în cadrul acestui serviciu.
Deoarece hotelul va face parte din categoria hotelurilor mici, implicit va detine şi un număr mai mic
de angajati acest fapt generand ca un angajat să deţină un cumul de funcţii(de exemplu: comisionar-
bagajist, receptioner-casier, etc.) Acest serviciu va fi organizat în mai multe compartimente sau
secţiuni funcţionale, fiecare dintre ele având responsabilităţi proprii.
Pe durata şederii în hotel turiştii solicită o serie de servicii din partea hotelului, lucru care,
inevitabil, îi pune în contact cu personalul acestuia. Majoritatea acestor contacte se realizează cu
angajaţii din serviciul front-office, fiecare sector al acestui departament avand câte o sarcină
specifică.
Principalele sectoare de activitate în cadrul serviciului front-office sunt: rezervari, recepţie, casierie,
personal IT. Rolul acestui departament (serviciu) se concretizează în promovarea şi vânzarea
serviciilor hoteliere, cazare si servicii suplimentare.

Principalele activităţi desfăşurate sunt:


 Promovarea si vanzarea serviciilor hoteliere;
 Planificarea rezervarilor si înregistrarea acestora
 Evidenţa mişcării clienţilor si a situatiei camerelor
 Întampinarea clientilor
 Alocarea spatiului de cazare
 Înregistrarea datelor clientului
 Efectuarea serviciilor suplimentare
 Rezolvarea solicitărilor si reclamaţiilor
 Înregistrarea consumurilor clientilor
 Încasarea contravalorii serviciilor consumate de client
 Emiterea notelor de plata si a facturilor
 Gestionarea cheilor
 Realizarea comunicatiilor în interior si în afara hotelului: prin telefon, telefax, fax, internet
 Întocmirea situatiilor si a rapoartelor zilnice
 Întocmirea de statistici specifice

Serviciul front-office este cel mai vizibil dintr-un hotel, punctul de focalizare al activităţii fiind
desk-ul recepţiei (front-desk sau comptoir). Acesta este de obicei locul unde clienţii îşi formează
primele impresii semnificative despre hotel, centrul de comunicare pentru toate operaţiunile
desfăşurate în hotel. Activităţile specifice serviciului front-office se desfăşoară la nivelul holului de
primire- punctul central către care converg toate serviciile dintr-un hotel.
Desk-ul recepţiei va cuprinde următoarele sectoare: casierie, corespondenţă şi informaţii, luarea
în evidenţă şi atribuirea camerelor. Principalele operaţiuni financiare care sunt efectuate de către
personalul front-office-ului includ: plăţile în numerar, administrarea fişelor de cont, verificarea
cecurilor şi administrarea valutei şi a carţilor de credit, asigurarea accesului la serviciile IT. Principala
funcţie a seviciului front-office va consta in susţinerea şi înlesnirea tranzactiilor cu clienţii şi serviciile
oferite acestora. Astfel funcţionarea departamentului front-office este în mare măsură dată de tipul
tranzacţiei ca şi de numărul de tranzacţii cu clientii care au loc în timpul diferitelor stadii ale sejurului
acestora.

Sarcinile personalului front-office-ului


Rezervarile
Rezervările sunt făcute de către recepţioneri. Ei ţin evidenţa numărului de camere rezervate
pentru fiecare noapte şi înregistrează toate detaliile relevante pentru fiecare rezervare. Ei încearcă să
vândă anticipat serviciile de cazare şi roagă clienţii să-şi confirme sau să garanteze rezervările. Zilnic,
ei vor prezenta managerului toate detaliile rezervărilor clienţilor care urmează să sosească în acea zi.
Managerul va organiza programul şi rotirea personalului de serviciu, va căuta să menţină un
nivel ridicat al calităţii activităţii, va decide în situaţiile speciale dacă rezervările în cauză pot fi făcute
sau nu şi va exercita un permanent control al activităţii de receptie.
Receptionerii preiau cererile de rezervare venite prin telefon, fax, telex, poştă sau prin reţele
computerizate. Ei ţin evidenţa rezervărilor făcute pentru fiecare noapte, notând fiecare amănunt
legat de aceste rezervări. Ei vor încerca să rezerve cât mai multe locuri cu un grad mai mare de
siguranţă a plăţii serviciilor, cerând celor ce solicită rezervarea să garanteze într-un fel sau altul plata
seviciilor comandate. Rezervările plătite în avans se vor face fără alte condiţii, deoarece
contravaloarea acestora este încasată indiferent dacă clientul va veni sau nu.

Recepţia (front-desk-ul)

Principala îndatorire a recepţiei va fi de a asigura recepţia şi cazarea oaspeţilor, dar şi


serviciile pe care aceştia le solicită, buna desfăşurare a activităţilor acestui serviciu depinzând în mare
măsură de tipul şi numărul operaţiilor care au loc în diferite stagii ale şederii în hotel.

Un sejur la un hotel poate fi împărţit în următoarele faze distincte şi anume:


 Activităţi înainte de sosirea clientului
 Sosirea
 Ocuparea camerei
 Plecarea
 Activităţi după plecare
Aceste faze reprezintă ciclul clientului, în fiecare fază a ciclului se întâlnesc anumite tranzacţii
standard care au loc între client şi hotel.
Diferitele faze ale ciclului clientului implică diverse tipuri de tranzacţii şi servicii:
 Rezervări
 Check-in şi înregistrarea clienţilor
 Corespondenţă şi informaţii
 Diverse servicii (transportul bagajelor etc.)
 Convorbiri telefonice şi mesagerie
 Administrarea conturilor clienţilor
 Check-out şi achitarea notei de plată
Cele mai multe din aceste servicii intră în atribuţia personalului din recepţia hotelului care intră în
mod direct în contact cu turiştii. Personalul recepţiei va include managerul (front-desk manager) si
recepţionerii.
Managerul va urmări maximizarea veniturilor şi creşterea gradului de ocupare a hotelului,
monitorizarea şi motivarea personalului, precum şi menţinerea unui nivel înalt în relaţiile cu clienţii,
încât în final, toate aceste măsuri să conducă la creşterea calităţii serviciilor oferite de departamentul
front-office, în particular şi de hotel, în general.
Recepţionerii pregătesc sosirea clienţilor, îi intâmpină la sosire, efectuează înregistrarea lor,
atribuie camerele corespunzătoare şi verifică modalitatea de plată folosită. De asemenea,
recepţionerii ţin evidenţa stării fiecărei camere din hotel: dacă aceasta este curată (liberă), în
aranjare, dacă poate fi folosită imediat sau necesită reparaţii, furnizează clienţilor informaţii şi
păstrează cheile camerelor ai căror ocupanţi lipsesc din hotel.

Lucrul în schimburi
Personalul din recepţie va lucra 40 de ore pe săptămână ( cinci zile pe saptămână).
Un posibil program al schimburilor ar putea fi acesta:
schimbul de dimineaţă - de la ora 7.00 la ora 15.00
schimbul de după amiază - de la ora 15.00 la ora 23.00
schimbul de noapte-de la ora 23.00 la ora 7.00.
Hotelul va avea ca oră de predare a camerelor, ora 12.00. Aceasta înseamnă că turiştii
trebuie să predea camera în ziua plecării cel târziu pana la ora 12.00. Dacă ei doresc să reţină camera
mai mult (până la ora 18.00), ei pot solicita acest lucru şi vor fi încasaţi pentru încă o jumătate de zi,
dar această decizie rămâne la latitudinea managerului.

B. Serviciul de etaj ( HOUSEKEEPING )

Principalele sectoare de activitate sunt: spatiile de cazare; spatiile comune (publice);


lenjerie; spălatorie. Rolul acestui serviciu se referă la asigurarea igienei si amenajarea spaţiilor
hoteliere.
Departamentul (serviciul) de etaj este responsabil pentru administrarea camerelor pentru
clienţi şi curăţenia si igienizarea spaţiilor de cazare si a celorlalte spatii hoteliere, dotarea şi
amenajarea spatiilor de cazare, întretinerea si gestionarea lenjeriei hoteliere, efectuarea de servicii
suplimentare specifice. Va fi o legatură strânsă între departamentul de etaj şi front-office pentru ca
informaţiile despre starea camerelor să fie actualizate permanent. Departamentele (serviciile) de etaj
si front-office sunt conduse de către manager. Fiecare dintre cele două departamente este
responsabil pentru operaţiunile specifice.

Activităţile desfăşurate în cadrul acestui departament constituie o parte importantă a


parametrilor calitativi ai serviciului de cazare. De nivelul acestora depinde în bună măsură reputatia
hotelului, contribuind decisiv la cresterea sau diminuarea vanzarilor, deci a gradului de ocupare a
hotelului, curăţenia fiind, în multe situaţii, motivul revenirii sau al renunţării la serviciile hotelului.
Rolul acestui departament este de a pregăti spaţiile pentru închiriere, de a crea o atmosfera
relaxantă, primitoare pentru client, determinată de un mediu ale carui caracteristici sunt :
 Igiena
 Confortul
 Siguranta
 Atractivitatea
 Intimitatea
 Solicitudinea ( atentia fata de cerintele clientilor ), curtoazia ( amabilitatea ).

Principalele obiective urmărite sunt :


 Efectuarea serviciilor specifice in mod eficient
 Crearea unui mediu placut si atractiv pentru clienti si personal
 Intretinerea lenjeriei hotelului, asigurand un mediu sanatos, sigur.

Sectoare de activitate
Pentru spaţiile de cazare principalele obiective urmărite vor fi :
 Asigurarea igienei, functionalitatii si a securitatii in camere si in spatiile aferente;
 Dotarea camerelor cu lenjerie, produse cosmetice si de igiena, materiale informative si de
promovare ;
 Prestarea de servicii suplimentare specifice (lustruit incaltamintea, călcat imbracamintea,
mici reparatii, etc.) ;
 Rezolvarea situatiilor speciale (solicitari suplimentare – paturi, lenjerie, perne, pungi cu
ghiata, pungi cu apa calda, fier de calcat, termometru, etc., acordarea primului ajutor ) ;
 Pastrarea obiectelor uitate si pierdute.

Pentru spaţiile comune (publice) principalele obiective urmărite vor fi :


 Asigurarea igienei, functionalitatii si a securitatii in spatiile comune, atat in cele pentru
clienti, exterioare si interioare, cat si in cele pentru personal ;
 Amenajarea si dotarea spatiilor comune, asigurarea aranjamentelor florale;
 Efectuarea unor servicii speciale (dezinfectie, dezinsectie, deratizare, curatarea mochetei,
curatarea fatadei hotelului, ingrijirea spatiilor verzi, etc. );
 Decorarea la ocazii speciale (revelion, sarbatori religioase, etc.);

În sectorul lenjerie si uniforme se vor urmări :

 Gestionarea lenjeriei hotelului, cazare si restauraţie, inclusiv uniforme


 Sortarea si asigurarea stocului necesar pentru fiecare categorie
 Intretinerea lenjeriei, efectuarea de reparatii si confectionarea unor elemente de lenjerie

În sectorul spălatorie – curăţătorie se urmăresc:

 Spalatul, curatatul, calcatul lenjeriei hotelului si a lenjeriei si imbracamintei clientilor

Personalul serviciului de etaj

Luand in calcul capacitatea si clasificarea structuri de primire turistica a fost stabilit urmatorul
personal:
 guvernanta ( camerista sefa) – un post
 cameriste – un post

Guvernanta
Guvernanta îşi asumă responsabilitatea întregului serviciu, respective curăţenia, lenjeria.
Atributii si competente:
 Conduce echipa departamentului de etaj, asigurand pregatirea spatiilor hoteliere de cazare si
a celor comune, din punctul de vedere al igienei, amenajarii, functionalitatii.
 Organizează si coordonează activitatile specifice, de la aprovizionarea cu materiale, ustensile,
lenjerie pana la controlul calitatii serviciului de cazare si a serviciilor suplimentare.
 Asigură sanătatea si securitatea clienţilor prin urmarirea respectarii normelor de igiena, de
protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de protecţie a mediului.
 Antrenează si instruieşte periodic personalul din subordine pentru instituirea si mentinerea
standardului de excelenta a serviciului.
 Participă la pregatirea spatiului de cazare pentru clienti VIP si clienti ai casei, precum si la
intampinarea acestora.
 Solutionează reclamaţii, solicitari ale clientilor, situatii particulare.
 Gestioneaza eficient resursele materile si financiare ale departamentului de etaj.
 Reprezinta conducerea hotelului in relatia cu clientul in probelemele specifice fisei postului.

Camerista
Funcţia specifică a serviciului de etaj este aceea de cameristă (housekeeper). Dacă atribuţiile se
referă la spaţiile comune, se foloseşte şi denumirea de îngrijitoare de hol.
Atributii si competente:
 Asigura curatenia si igiena, amenajeaza spatiile de cazare si spatiile comune aferente.
 Verifica inventarul si functionalitatea elementelor din dotare si raporteaza defectiunile.
 Preda/preia lenjeria la/de la depozitul de lenjerie.
 Efectueaza servicii suplimentare specifice.
 Asigura sanatatea si securitatea clientului prin respectarea normelor de igiena, de protectie a
muncii, de prevenire si stingere a incendiilor si de protecţie a mediului.

Compartimentul Restauratie
Compartimentul restauraţie (alimentaţie) oferă clienţilor o diversitate de facilităţi, dar se
concentreaza in special pe oferta de preparate culinare şi băuturi. Aceste servicii pot fi asigurate
prin : minibaruri în camere, restaurant, precum şi de room-service.
Realizarea serviciului hotelier de baza - alimentatia, implică desfăşurarea următoarelor
activităţi: aprovizionare, depozitare si conservare, transare, prelucrare, pregatire, preparare;
promovare, desfacere, valorificare, servire.
Posturile specifice activităţii de servire a clienţilor pentru un hotel cu restaurant sunt :
 Barman
 chelner/casier
 bucătar
 lucrător bucătărie
Barmanul se ocupa de prepararea si servirea bauturi alcoolice si nealcoolice conform retetarului
propriu al unitatii, dozarea judicioasa a bauturilor servite in conformitate cu retetarul aprobat,
admninistrarea corecta a stocului de bauturi, inregistrarea vanzarilor, intocmirea listei de vanzare
de peste zi, intocmirea inventarului ori de cate ori este nevoie in conform cu legislatia in vigoare.
Chelnerul are atribuţii legate de primirea clienţilor, instalarea lor la masă, luarea comenzii, servire,
rezolvarea reclamaţiilor.
Bucătarul asigură planificarea producţiei de preparate culinare şi executarea preparatelor,
previzionează comenzile, organizează munca in bucătărie şi corespunde pentru calitatea
preparatelor.
Lucratorul bucatarie va ajuta bucatarul in toate operatiunile de preparare si aranjare a preparatelor,
va asigura igienizarea veselei precum si alte operatiuni specifice activitatii alimentare.

Serviciul contabilitate

Contabilitatea este responsabilă pentru monitorizarea tuturor activităţilor financiare ale


hotelului. Aceste activităţi contabile vor fi asigurate in baza contractului nr 50 din data de 25.04.2017
semnat cu SC Victrix Contab SRL reprezentata de dna Chelaru Angelica in calitate de expert contabil,
membra CECCAR cu numarul 25986. Sistemele informatice de gestiune hotelieră permit înregistrarea
instantanee în fişele de cont ale clienţilor a serviciilor prestate, de la oricare dintre punctele de
prestare a serviciilor din hotel, întreaga activitate de facturare fiind preluată de calculator.

Serviciul tehnic ( intretinere)


Departamentul tehnic este important pentru întretinerea şi funcţionarea tuturor maşinilor şi
echipamentelor, instalaţiilor şi mobilierului. Este, de asemenea responsabil pentru executarea
tuturor lucrărilor de tâmplărie, tapiţerie şi micilor lucrări de zidărie, instalaţiilor tehnico-sanitare, atât
în interiorul cât şi exteriorul hotelului. Acest departament asigură aprovizionarea cu energie şi apă şi
controlul consumurilor acestora, funcţionarea, întreţinerea şi reparaţiile echipamentelor,
întreţinerea utilajelor şi a instalaţiilor spălătoriei şi curăţătoriei, bucătăriei. Acesta va fi asigurat de SC
Ben Electro Serv SRL in baza contractului nr. 279 din 20.04.2017.

Serviciul paza si securitate

Securitatea hotelului este în principal responsabilă pentru siguranţa şi securitatea clienţilor,


vizitatorilor şi personalului hotelului, aplicarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
Acest departament va include: supravegherea sediului hotelului, monitorizarea echipamentului de
supravegere şi asigurarea securităţii clienţilor, angajaţilor, precum şi a bunurilor lor. Alaturi de
primirea plina de curtoazie si consideratie, de grija permanenta fata de dorintele manifestate de
catre clienti, de confortul si igiena camerei oferite, asigurarea deplinei securitati a clientului intr-un
hotel reprezinta o componenta a ospitalitatii, unul din parametrii calitativi ai serviciului de cazare.
Principalele activităţi desfăşurate în cadrul acestui serviciu sunt: asigurarea securitatii fizice in
perimetrul hotelului, utilizarea mijloacelor moderne de supraveghere si alarmare, asigurarea unui
program coerent de instruire asupra factorilor de risc, prevenirii si actiunii in caz de pericol. Acesta va
fi asigurat de catre SC Sorecar Guard SRL Braila.

Instrumente pentru organizarea activitatii

Fisa postului
Aceasta va specifica felul postului, denumirea lui, locul de muncă, responsabilitatea, relaţiile
ierarhice ( cui dă raport persoana si cine raporteaza persoanei), programul de lucru, activitatile pe
care le implica postul, numarul zilelor libere si de concediu.

Programul de lucru
Programul va conţine :
Numele lucratorilor;
Schimbul(tura) in care urmeaza sa lucreze;
Zilele de lucru si cele libere;
Zilele de concediu;
Numarul orelor de lucru;
Ore suplimentare.
Planning-ul activitatii cameristei este un orar cu planificarea activitatilor (sarcinilor repartizate) pe o
zi sau pe o saptamana pentru fiecare lucrator in parte, in care sunt prevazute detaliat spatiile
repartizate si concret activitatile ce trebuie efectuate.
Fisa tehnologica (Job card) reprezinta o fisa cu descrierea activitatilor ce trebuie executate (de
exemplu curatarea băii sau curaţarea periodică a coridorului), specificand, pentru fiecare sarcina in
parte, ce este de facut, cum trebuie realizat, ce echipament sau material de curatenie trebuie folosit,
cat personal este necesar si unele puncte speciale, precum igiena sau securitatea care trebuie
respectate.
Raport (check-list) pentru controlul curateniei spatiilor de cazare. Reprezintă o listă de control prin
care guvernanta inregistreaza standardul de curatenie din fiecare spatiu (de cazare sau spatiu
comun), zilnic sau saptamanal.
Astfel de liste de control se pot utiliza si pentru inventarierea defectiunilor existente, atunci cand se
face un control mai amanuntit al camerei Raportul cameristei prin care se inregistreaza si
raporteaza, la terminarea schimbului, starea (statutul) camerelor care i-au fost repartizate.
Raportul guvernantei se realizeaza prin centralizarea rapoartelor cameristelor din care se poate
constata statutul tuturor camerelor unitatii respective in acea zi .

FISA POSTULUI

Denumirea : CAMERISTA
Departamentul de Departamentul de etaj
munca
Numar persoane / post …………………………………….
Rolul Efectuarea curateniei, intretinerii, igienizarii spatiilor hoteliere
Formarea profesionala Scoala generala 8 clase
Experienta profesionala ……………………………………..
Capacitate profesionala ……………………………………..
Calitati personale Simt gospodaresc
Rigurozitate
Onestitate
Bun simt
Responsabilitati - efectueaza curatenia, intretinerea, igienizarea si amenajarea spatiilor
(atributii, lucrari, de cazare;
sarcini) - verifica starea echipamentelor si a dotarilor din camere;
- respecta termenele de schimbare a lenjeriei;
- presteaza servicii suplimentare specifice pentru clienti;
- respecta normele de igiena si securitate;
Pozitia in organigrama ierarhice – este subordonata guvernantei
– de colaborare – cu personalul tehnic
Relatii de reprezentare – fata de clienti
Perspectiva ………………………………………...
profesionala
Conditii de munca Se detalieaza prin contractul colectiv de munca
Limite decizionale ………………………………………..

Formulare folosite in activitatea curenta

PROGRAM DE LUCRU
CAMERISTE

HOTEL ……………………………….
Saptamana ………………………….
Ore supl.
Miercuri
Schimb
Nume

Vineri

Samb
Marti

Total
Dum
Luni

Joi

Radu 8 8 8 L L 8 8 40
Costeiu 8 8 8 8 8 L L 40
Petresc 8 L L 8 8 8 8 40
u
Popovici c.m. c.m c.m. 8 8 8 8 24
.
David L 8 8 8 8 8 L 40
Radovici 8 8 8 8 8 8 8 56

PROGRAM DE LUCRU AL CAMERISTEI

HOTEL ………………………………..
Numele ………………………….. Data ………………….
Etajul ………………………….. Total camere ………...

Camera Ocupat Plecare Curat Sosir Mentiuni


nr. e
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10

RAPORTUL CAMERISTEI

HOTEL ……………………………..

Data ……………………
Ora ……………………
Etajul ……………………

Camera Numar persoane SIMBOL


01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
SIMBOL
V = LIBERA O = OCUPATA X = OCUPAT FARA BAGAJE
B = BAGAJE – PAT NEOCUPAT R = IN REPARATIE
LISTA DE CONTROL / CHECK-LIST
Privind curatenia spatiilor de cazare

HOTEL ………………………………

Data ……………

consumabie
(mocheta)
camera

PODEA

PRAF

OBS.
BAIE
PAT
Nr.

1 √ √ √ √ - Lipsa lista mic dejun


2 √ - √ √ √ Perdea dus rupta-murdara
3 - √ √ - √ Sub tv, pe tablou
4 - √ √ √ √ Aranjat prost
5 √ √ √ √ - Mototolite
6 √ √ √ √ √ √
7 √ √ - √ √ Mocheta patata
8 √ √ √ √ √ √
9
10
11
12
13
14
15
16

Numele si prenumele cameristei : ……………………………………………


Concluzii : …………………………………………………………………..
Guvernanta,

LISTA DE CONTROL / CHECK-LIST


CAMERA NR. ………
DATA ………………..

Nr. ELEMENTE CONTROLATE Punctaj Punctaj OBSERVATII


Crt. maxim acorda
t
1 Aspect general al camerei 10
2 Aerisire 2
3 Tavan / pereti 2
4 Tocarie ( usi, ferestre) 4
5 Geamuri 5
6 Draperii / Perdele 4
7 Mocheta / covor /carpete 3
8 Tablouri 2
9 Lampi / veioze 2
10 Prize / Intrerupatoare / Cabluri 3
11 Televizor 1
12 Radio 1
13 Telefon 1
14 Minibar 2
15 Dulapuri ( umerase, perii ) 2
16 Sertare ( set cusut ) 3
17 Materiale publicitare 3
18 Aspectul general al patului 5
19 Lenjerie pat / Perne 5
20 Paturi 2
21 Cuvertura 3
22 Aspect general al camerei de baie 5
23 Cada 5
24 Lavabou 5
25 Vas W.C. 5
26 Baterii baie 4
27 Faianta / Pardoseala 4
28 Prosoape 1
29 Consumabile in baie / Pahare 3
30 Instalatie electrica ( prize etc) 3
TOTAL PUNCTAJ 100

NUMELE si PRENUMELE CAMERISTEI: ……………………………………………


PUNCTAJ OBTINUT ……………………………………………………………………
NOTA ……………………………………………………………………………………..
RECOMANDARI ……………………………………………………………………….

FISA DE CONTROL

HOTEL ……………………………….

CAMERA NR. …………… DATA ……………..

ELEMENTE CONTROLATE OBSERVATII Responsabil cu Nr. bon de


(defectiuni constatate) remedierea reparatii
VESTIBUL
Usa de intrare- Lipsa nr. camera Dep. tehnic Nr. …….
Broasca/Cheia
Pereti
Plafon
Mocheta Mudara – de curatat Camerista
Cuierul Rupt – de inlocuit Valet
Dulapul / Umerase
Lumina electrica Intrerupator defect Dep. tehnic Nr. …….
(intrerupator,bec)
Alte elemente
Aspect general
CAMERA DE BAIE
Usa
Lumina (bec, prize,
intrerupatoare)
Pereti
Robinete
Canalizare
Vas W.C.
Lavoar
Dus / Perdea dus
Oglinda
Suport oglinda / Pahare
Alte elemente
Aspect general
CAMERA
Pereti / Plafon
Mocheta / Covor
Patul
Somiera / Salteaua
Salteluta de protectie Patata – de schimbat Camerista
Patura / Pledul / Cuvertura
Pernele
Mobilierul
Noptiera
Masa / Scrumiera /Vaza Lipsa scrumiera Camerista
Scaunele
Comoda / Oglinda
Ferestrele Nu se inchid
Geamurile Murdare – de curatat Camerista
Draperiile / Perdelele Perdele murdare-
inlocuit
Iluminat
Lampadar / Veioze
Prize / Intrerupatoare /
cabluri
Incalzirea
Calorifer
Instalatia de aer conditionat
Aparatura electrica
Televizor / Radio Nu funct.telecomanda
tv
Telefon
Alte elemente
Aspect general
Guvernanta : ……………………………..

Consybelle va ceea 6 locuri de munca pe urmatoarele posturi :

Nr crt Denumire post Numar de posturi


`1 Receptioner 2
2 Camerista 1
3 Guvernanta 1
4 Bucatar 1
5 Ospatar 1

Politica de resurse umane este centrata pe recrutarea, instruirea, motivarea si dezvoltarea


personalului angajat, astfel incat implicarea angajatilor sa duca la cresterea eficientei si eficacitatii
organizationale. Activitatea firmei se va baza pe principiul ca implicarea personalului este o conditie
esentiala a succesului organizational si va presupune o permanenta relatie angajat-angajator.
Pentru o buna implementare a politicii de resurse umane, firma are in vedere urmatoarele aspecte:
 recrutarea personalului dupa proceduri specifice fiecarui post.
 instruirea personalului pentru a obtine o crestere a eficientei si a calitatii produselor
realizate;
 evaluarea performantelor angajatilor la anumite intervale de timp;
 mentinerea unui nivel al salariilor bazat pe performanta in munca;
 selectarea resurselor umane va urmari in principal urmatoarele aspecte:
o identificarea calificarilor si a aptitudinilor pentru posturile vacante existente in
organizatie;
o alegerea si atragerea candidatilor care corespund cerintelor posturilor
respective;
o respectarea legislatiei in domeniul egalitatii de sanse.
Principiul egalitatii de sanse va fi inclus in toate practicile de angajare, selectie si mentinere a
angajatilor cu scopul de a diminua fluctuatiile de personal, care poate afecta desfasurarea activitatii
companiei.
Procesul de recrutare si selectie va consta in:
 Realizarea unei fise a postului care urmeaza sa fie ocupat in care sa fie prevazute
principalele responsabilitati ale postului vizat;
 Elaborarea unei liste detaliate a sarcinilor pe care le va avea de indeplinit persoana ce va fi
angajata pe postul vacant. Pe baza acestei liste vor fi identificate calitatile si calificarile necesare
pentru ocuparea postului.
 Stabilirea calitatilor necesare pentru postul respectiv va fi facuta pe baza fisei postului si a
listei cu sarcini;
 Afisarea disponibilitatii postului prin publicarea anunturilor de angajare.Anuntul va fi
formulat foarte clar, vor fi descrise informatii cu privire la continutul postului, calitatile sau
calificarile necesare pentru ocuparea lui.
 Dupa publicarea anuntului va urma selectia persoanelor care indeplinesc cerintele postului;
 Contactarea persoanelor selectate si stabilirea interviurilor;
 Selectia va avea mai multe etape:
o Interviul - punerea de intrebari directe candidatilor, observarea comportamentului
candidatilor intr-un interviu de grup, testarea candidatilor pentru a li se evalua abilitatile sau
cunostintele;
o Selectarea candidatilor care indeplinesc criteriile si stabilirea datei in vederea
sustinerii probei practice;
 Proba practica va fi diferita in functie de cerintele posturilor vacante.
 Dupa parcurgerea acestor etape vor fi selectate persoanele care urmeaza sa ocupe posturile
propuse.
Integrarea personalului- Pregatirea personalului
Necesitatea pregatirii profesionale in cadrul firmei are la baza ratiuni de ordin economic, aceasta
fiind considerata drept o investitie pentru asigurarea succesului. Prin aceasta pregatire se realizeaza
instruirea salariatilor care, in acest fel, dobandesc cunostinte teoretice si practice, care sa conduca
la o munca mai eficienta si la o calitate superioara a produselor executate. Pregatirea personalului se
face prin sesiuni de instruire interne – prin calificare la locul de munca.
Pregatirea profesionala va avea ca obiective:
- imbunatatirea cunostintelor angajatilor, a aptitudinii si a atitudinii in timpul muncii;
- cresterea calitatii produselor realizate;
- cresterea loialitatii angajatilor;
- diminuarea pierderilor de materiale sau defectarea echipamentelor, din cauza unei utilizari
necorespunzatoare;
- diminuarea riscului de accident la locul de munca;
- reducerea stresului.
Politica de personal promovata de firma este o politica moderna, eficienta, care pune accentul pe
motivarea si obtinerea satisfactiei personalului in munca depusa, in sensul fidelizarii angajatilor.
Pentru obtinerea unor rezultate optime, satisfacatoare, personalul angajat va fi motivat in
permanenta, prin acordarea de facilitati si prin cursuri de pregatire.
Comunicarea intre angajat si angajator – anunturile importante vor fi afisate la panoul de comunicare
din cadrul firmei sau vor fi comunicate direct.
Periodic vor avea loc sedinte care vor urmari in principal:
- discutarea sugestiilor si ideilor;
- plangeri;
- o organizare mai buna;
- informarea despre activitatea firmei.
Regulamentul de ordine interioara va fi obligatoriu pentru toti salariatii firmei si nerespectarea
acestuia constituie abatere disciplinara care va fi sanctionata conform legii. Salarizarea se va stabili
pe baza urmatoarelor criterii: atributii, sarcini, competente, responsabilitati, acestea fiind stabilite
in fisa postului fiecarui salariat. Sedintele cu echipa de management a companiei se vor desfasura
saptamanal.
Pentru personalul direct productiv se vor realiza anual, cursuri interne pentru operarea eficienta a
echipamentelor.
Asadar, prin aplicarea strategiei de dezvoltare a resurselor umane:
 Se va urmari ca persoanele angajate sa-si dezvolte competentele si aptitudinile in domeniul
vizat de societate, productia publicitara, distribuirea acestora si oferirea de servicii in domeniu.
 Se va urmari asigurarea unei atentii corespunzatoare pentru pregatirea profesionala
permanenta a personalului, prin formarea profesionala in cadrul societatii;
 In functie de performantele obtinute si de calitatea muncii prestate, structura salariala va fi
motivanta pentru asigurarea unui nivel inalt al prestatiei.
Compania urmareste permanent si aplica strategia de dezvoltare a resurselor umane care vizeaza
urmatoarele aspecte:
 asigurarea unui ambient in care angajatii sa-si poata desfasura activitatea in conditii optime;
 asigurarea de satisfactii profesionale si financiare optime;
 motivarea personalului, atat prin mijloace financiale (prime, cresteri salariale in functie de
performanta), cat si prin mijloace non-financiare (feedback pozitiv, mediu de lucru placut, oferirea
de diplome – Cel mai bun angajat al lunii);
 interesul conducerii pentru formarea profesionala a personalului societatii prin organizarea
de cursuri specializate interne (vanzari, utilizarea eficienta a echipamentelor din cadrul companiei);
Pentru activitatea de productie se va derula un proces de recrutare si selectie pentru postul creat
prin proiect, acesta fiind destinat persoanelor incadrate in categoriile defavorizate conform
prevederilor Ghidului Solicitantului.
Asadar, conducerea companiei va derula activitatea de recrutare si selectie, pornind de la
previziunea si planificarea resurselor umane si de la analiza posturilor ce urmeaza a fi ocupate,
alegand persoanele care intrunesc cerintele specifice fiecarui post: experienta, competente
necesare, calitati, cunostintele, deprinderile si aptitudinile necesare. Procesul de recrutare si
selectie se va derula prin aplicarea unor criterii de selectie bine stabilite, pentru a asigura o calitate
inalta a activitatilor derulate de noi angajati. Compania doreste crearea unui avantaj competitiv
durabil prin dezvoltarea permanenta a resurselor umane si prin angajarea unor oameni competetivi,
care doresc sa se dezvolte in acest domeniu de activitate.
Compania este de parere ca in acest domeniu de activitate, orice profesionist indiferent de sex, de
varsta, de etnie, apartenenta politica, religie trebuie sa demonstreze clar un inalt nivel de
competenta si de cunostinte si dorinta de a acumula noi cunostinte intr-un domeniu specializat. Unul
din obiectivele specifice ale acestui proiect este reprezentat de crearea de locuri de munca atractive,
compania punand accent pe motivarea financiara si non-financiara a salariatilor pentru forta de
munca locala. Societatea va realiza periodic sesiuni de instruire interna, menite sa imbunatateasca
performanta angajatilor si sa creasca calitatea produselor realizate si a serviciilor oferite de
companie.

 Prezentați, dacă este cazul, modul în care investiția propusă prin proiect poate conduce la
dezvoltarea firmei pe plan international:
- Valorificarea pe plan international a avantajelor sale specifice, adica acele
competente si abilitati ce au consacrat-o pe piata interna: avantajul tehnologic,
avantaje financiare, avantaje de marketing, putere financiara (e.g. exportul de
bunuri si servicii, operatiunile comerciale combinate);
- Realizarea de aliante si cooperari (strategii asociate de patrundere pe piata externa);
cooperari pe baze contractuale (licentierea, franciza, subcontractarea, coproductia in
intreprinderi separate, contractul de management etc); aliantele strategice sub
forma consortiilor pentru construirea de obiective in comun, pentru livrari la cheie
sau alte tipuri de aliante.
- Implantarea in tarile terte – valorificarea avantajelor de localizare in strainatate,
firma dezvoltandu-si capacitatile comerciale si de productie pe pietele locale si
straine si adaptandu-si strategia si modul de operare in functie de specificul acestor
piete.

Valorificarea în turism consta într-un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizeaza


transmiterea permanenta, pe diverse cai, a unor mesaje destinate informarii atat a clientilor
poentiali cat si a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor si serviciilor turistice
oferite spre comercializare, cu scopul de a consolida o imagine pozitiva si de a cultiva o atitudine
favorabila fata de acestea si firma, respective de a determina, în mentalitatea si obiceiurile de
cumparare si consum a turistilor, modificari convenabile întreprinderii ofertante.
Investitia propusa va avea posibilitatea de valorificare pe plan international atat prin calitatea
serviciilor oferite dar si prin pozitia geografica pe care o detine. Regiunea de Sud- Est a Romaniei,
regiune unde este pozitionata investitia propusa, este caracterizata printr-un potential turistic ridicat
( aspect evidentiat si in cadrul Planului de Dezvoltare Regionala Sud Est 2014- 2020 ). Resursele
naturale dar si patrimoniul cultural identificat prin vestigii istorice si manastiri vor asigura o crestere a
sectorului de turism.
Avantajul municipiului este dat in procent major, de prezenta fluviului Dunărea, pornind de la
luciul de apă, fondul piscicol, ostroavele şi insulele formate de braţele desprinse din Dunăre, fondul
forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic, faleza şi
plaja. Lacurile sărate sunt o a doua bogăţie naturală cu potenţial turistic. La 7 km distanţă de
municipiu este situată staţiunea turistică cu profil balnear Lacu Sărat. În adâncul lacului se găseşte
nămol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul din cele mai valoroase
nămoluri sapropelice din România. Fiecare dintre cele 7 insule ale Parcului Natural “Balta Mică a
Brăilei” reprezintă o atracţie turistică particulară, turiştii pot vizita colonia mixtă de cormorani, egrete
şi stârci, precum şi lebedele de pe lacul Cucova.

În ceea ce priveşte potenţialul antropic, municipiul Brăila posedă numeroase clădiri cu


valoare istorică ocupând circa 100 de poziţii în Lista Monumentelor Istorice din România (Ansamblul
Piaţa Traian, Silozurile „Anghel Saligny”, Teatrul „Maria Filotti”, Grupul statuar Traian, Ceasul,
Castelul de apă, Biserica Greacă“Buna Vestire”, Palatul Agriculturii etc.), pieţe, parcuri (Parcul
Monument, Grădina Publică etc.)
Potenţialul Municipiului Braila este unul important, si va constitui motorul pentru
dezvoltarea diferitelor forme de turism pe care le avem incluse in strategia de marketing din care
amintim :
Turismul balnear favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice deosebite, reprezentate
de lacurile sărate; Lacu Sărat este un exemplu de succes.
Turismul cultural este în plină expansiune. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu
cultural deosebit, ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte nişă de dezvoltare a activităţii
turistice.

Brăila este gazda mai multor festivaluri culturale, de notorietate naţională sau internaţională:
- Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee" (în 2012 au participat 166
concurenţi din 24 de ţări) ;
- Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară "George Grigoriu" (în 2013, 24 de concurenţi din 15 ţări) ;
- Concursul Internaţional de Muzică Populară “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” (în 2013 au
participat 32 concurenţi din Romania - judeţe riverane Dunării,în principal Brăila si din Bulgaria,
Cehia, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Ungaria)
- Festivalul Internaţional de Jazz “Johnny Răducanu” (anul trecut s-a organizat prima ediţie, în
perioada 29 noiembrie – 1 decembrie la care au participat 12 concurenţi din patru ţări: România,
Italia, Bulgaria şi Polonia )
- Festivalul de Teatru “Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila” (în perioada 2-6 octombrie 2013 s-a desfăşurat
a VIII-a ediţie a festivalului, cu tema ''Mari autori. Mari regizori''. Evenimentul s-a bucurat de
prezenţa unor colective teatrale bucureştene de anvergură precum, Teatrul Bulandra, Teatrul Odeon,
Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Nottara, Teatrul Act şi Teatrul Masca, alături de ambiţiosul
Teatru Andrei Mureşanu din Sfântu Gheorghe, Teatrul Fani Tardini din Galaţi, Teatrul din Turda şi nu
în ultimul rând, teatrul gazdă).
- Festivalul Naţional de Muzică Folk ”Chira Chiralina” ( în 2013 a avut loc a VIII-a ediţie la care au
participat 16 concurenţi -trupe şi interpreţi -din România şi Republica Moldova).
- Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare ( în 2013 a avut loc a XI-a ediţie la care au participat 6
formaţii -din România, Republica Moldova şi Turcia).

Turismul de afaceri- existenţa unui mediu economic dinamic, favorizat de amplasarea


oraşului pe malul Dunării, caliatea fortei de munca şi a facilităţilor puse la dispozitie de autoritati
constituie premisele ca turismul de afaceri să se dezvolte în următorii ani.
Din statisticile Oficiului Registrului Comerţului (ORC) Braila reiese ca, in 2015, companiile cu
capital strain sau mix care functioneaza la nivelul judetului Braila aveau pe statele de plata 9.100 de
localnici. Comparativ, in 2013 existau doar 6.424 angajati la patroni straini. Investitiile straine au
crescut treptat de la an la an, in judetul Braila, de la aproximativ 50 milioane euro in 2008, la 101
milioane euro in 2013 si circa 124 milioane euro in 2014. Anul trecut, au luat nastere 42 firme noi
cumuland capitaturi sociale de 1.77 milioane lei. Patronii sunt italieni, norvegieni, mai nou japonezi,
dar si spanioli, turci, arabi, greci si chinezi. Cea mai mare concentrare de capital strain se gaseste in
sectorul productiei industriale, lideri fiind norvegienii care detin in momentul de fata Santierul Naval
“VARD Braila”, iar principala tinta a italienilor a fost domeniul agricol si cofectiile textile. Evidentele
Registrului Comertului Braila indica faptul ca, la final de 2014, capitalul social cumulat la cele 692 de
companii străine existente in judetul Braila se ridica la 577,1 milioane lei, echivalentul a circa 123,8
milioane euro. Firmele respective au derulat în 2014 afaceri de 1,45 miliarde lei, din care la final au
rezultat profituri cumulate la 374,2 milioane lei net, adica undeva la circa 83 milioane de euro. S-au
inregistrat si pierderi din aceste afaceri: 54,3 milioane lei, adica echivalentul a circa 14 milioane de
euro. Avantajele oferite de Zona Libera Braila au fost un alt motiv de atragere a companiilor cu
capital strain. Un exemplu de succes este Yazaki care a deschis fabrica din Brăila, iar producţia
companiei consta in aparatură, componente pentru autoturisme şi cablaje pentru producători auto
cum ar fi BMW.

Turismul nautic şi turismul de croazieră - amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării,


precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism combinat cu pescuitul sportiv
motivat de bogatul fond piscicol din apele Dunării;
Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova
spre litoral şi Deltă, fiind situată la intersecţia a câteva drumuri importante (E 584, E 87, DN 22, DN
23, DN 25, DN 2B)

Promovarea si dezvoltarea firmei pe plan international vor fi realizate si prin actiuni de


marketing: crearea unui brand recunoscut la nivel regional si national; asigurarea apartenentei la
diverse organizatii si asociatii internationale de profil si stabilirea de parteneriate cu acestea;
vizibilitate crescuta si promovare in mediul on-line, pe retele de socializare si site-uri de specialitate;
crearea de campanii de marketing on-line focusate pe anumite nise: turism de afaceri, targuri si
conferinte, turism cultural si religios, turism balnear, ecoturism; implicarea in organizarea de
evenimente pe plan local si national; asigurarea calitatii serviciilor si produselor oferite; fidelizarea,
aprecierea si recompensarea clientilor.
Mai specific, vor fi implementate urmatoarele mix-uri de marketing:
 Inscrierea pe platforme online de specialitate, incurajarea clientilor sa ofere feedback in
mediul online, initierea unor oferte pe perioade scurte de timp cu discounturi speciale
(first-minute, last-minute), oferirea de reduceri clientilor care rezerva direct la hotel sau
pentru perioade indelungate de timp;
 Crearea unui brand propriu, promovarea sa, obtinerea de suport din partea mediului
online, comunicarea constanta a obiectivelor, strategiei, rezultatelor atinse, cotei de
piata obtinute;
 Oferirea de servicii profesionale si personalizate: preocuparea continua pentru instruirea
personalului, oferirea de servicii de calitate si personalizate in functie de profilul
clientului; crearea de oferte inovative ce includ elemente de legatura cu patrimoniul
istoric, cultural si artistic local;
 Campanii de promovare prin intermediul targurilor de turism, evenimente si festivaluri
locale, organizarea de evenimente caritabile, promovarea dezvoltarii durabile a
turismului si a protejarii mediului inconjurator;
 Utilizarea unei game variate de instrumente de marketing si promovare: flyere si brosuri,
brosuri si tururi virtuale, integrarea social media in fluxul de activitati, implementarea
unui sistem business intelligence de informare rapida in interactiunea cu clientii;
 Colaborarea cu agentii de turism din tara si strainatate si stabilirea de parteneriate cu
acestea;
 Asigurarea securitatii si confidentialitatii datelor in mediul online - rezervari, plati, etc.

 Prezentați, dacă este cazul, modul în care investiția propusă prin proiect urmărește
implementarea și certificarea/recertificarea sistemelor de management al calitatii,
management al mediului, management al sanatatii si securitatii ocupationale, evaluarea
riscurilor si stabilirea punctelor critice de control, securitatea informatiilor, securitatea
lantului de furnizare, sistem de management al energiei, sisteme combinate,
certificari/recertificări produse etc

Evident, studiile arată faptul că asigurarea calităţii în turism presupune inclusiv îmbunătăţirea
competenţelor umane, a celor tehnice şi tehnologice, calitatea ofertei fiind condiţionată de
competenţele profesionale ale prestatorului, de fiabilitatea şi calitatea sistemului de producţie, de
calitatea lanţului logistic de prestaţie. Iar în îmbunătăţirea competenţelor umane, tehnice şi
tehnologice din turism un rol important revine transferului de know-how. Aceasta pentru simplu fapt
că, deşi avem potenţial turistic, avem resurse, turismul nu este un domeniu de succes. De aceea,
devine necesar transferul de tehnologie şi know-how, deoarece vacanţa ratată a unui turist nu poate
fi returnată, ca orice alt produs. Fundamentul asigurării calităţii în turism îl constituie asigurarea
protecţiei şi securităţii consumatorului din turism, accesibilităţii şi igienei spaţiilor de cazare şi de
servirea mesei, transparenţei în furnizarea şi transmiterea de informaţii, autenticităţii ofertei şi
armonizării cu mediul natural şi uman. Evident, când unul din determinanţii adiacenţi ai calităţii nu se
manifestă nu se poate vorbi despre calitate sau calitate totală în turism, multe din momentele de
adevăr fiind negative. Delimitarea produsului/serviciului turistic de alte produse, prezintă un impact
subiectiv asupra calităţii, însă cu atât mai important pentru consumator, deoarece ea trebuie să
răspundă aşteptărilor acestuia. Un produs/serviciu turistic autentic poate oferi o calitate superioară
prin el însuşi. De asemenea, armonizarea ofertei turistice cu mediul natural şi uman constituie baza
dezvoltării unui turism durabil, ceea ce, implicit, presupune şi asigurarea unei anumite calităţi a
produselor şi pieţelor turistice, deoarece nu există turism durabil fără calitate. O abordare
interesantă a calităţii în turism este cea realizată din perspectivă relaţionară. În turism, calitatea
totală este determinată de calitatea relaţiilor ce se stabilesc între entităţile fizice şi juridice, în
vederea fabricării, distribuirii şi prestării produsului/serviciului turistic. Analiza calităţii în turism prin
prisma partenerilor: prestator, client introduce noţiuni precum: legalitate, nevoie, exigenţe,
aşteptări. Prestatorul oferă produse/servicii în mod legal pe piaţa turistică, corspunzătoare
satisfacerii nevoilor şi exigenţelor clienţilor, care au anumite aşteptări. Consumatorii, au moduri
diferite de a percepe realitatea, fapt reflectat şi în modul de percepere a calităţii. Calitatea percepută
fiind rezultatul nu doar a analizei produsului turistic, a materiilor prime, materialelor sau
tehnologiilor utilizate, ci şi a experienţei turistice. Asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii în turism
reprezintă un factor cheie al competitivităţii prestatorilor de servicii ce acţionează pe piaţa turistică,
iar prin transferul de tehnologie şi know-how pot fi implementate norme de calitate, bune practici în
ceea ce priveşte calitatea, experienţe pozitive în calitatea proceselor, proceduri ale sistemului de
management al calităţii si sisteme de calitate.
In orice sector de activitate, investitiile in eficienta energetica vor determina economii
importante de energie, benefice atat pentru companie, cat si pentru societate, in general. Reducerea
costurilor si economisirea energiei vor fi obiective urmarite in intregul ciclu de viata al cladirii.
Masurile principale vor viza atingerea unei eficiente energetice maxime prin utilizarea unor solutii
clasice, cum ar fi anveloparea cladirii, simultan cu implementarea unor solutii inovative care sa
includa asigurarea unei calitati superioare a interiorului cladirii ( confort termic, acustic, calitatea
aerului, apei, etc.). Incepand cu faza de proiectare se va urmari implementarea unor solutii tehnice
care sa conduca la o imbunatatire a standardelor de confort si o optimizare a consumului de energie:
sisteme si componente energetice modulare “plug and play”, sisteme integrate de incalzire si
ventilatie, sisteme eficiente de depozitare a alimentelor, sistem eficient de iluminare, contoare
inteligente, senzori si aplicatii care sa-l ajute pe utilizatorul final sa joace un rol activ in sistem.
Solutiile propuse vor implica atat personalul, cat si oaspetii hotelului, asigurand angajamentul si
interactiunea cu acestia pentru a-I ajuta sa participe la solutii cerere-raspuns.
In faza de constructie a cladirii vor fi integrate sisteme de eficienta energetica cu cele de
recuperare a energiei, de exemplu, folosirea de panouri fotovoltaice, in combinatie cu pompe de
caldura sau sisteme de cogenerare la scara mica. Vor fi folosite sisteme hibride eficiente energetic,
caracterizate prin scalabilitate, modularitate, adaptabilitate, instalare facila, care sa asigure un
maxim de eficienta energetica si o maximizare a potentialului regenerabil. Vor fi achizitionate si
utilizate produse cu emisii scazute de carbon, eco-certificate, care sa respecte directivele UE in
vigoare privind eficienta energetica, ecodesignul si ecoetichetarea.
Prin solutiile tehnice adoptate se va obtine o optimizare si integrare a solutiilor interoperabile si
eficiente din punct de vedere al costurilor, simultan cu crearea unui sistem de management al
energiei, al cladirii. Proiectul va contribui astfel la atingerea obiectivelor de mediu: reducerea gazelor
cu efect de sera, folosirea de surse regenerabile de energie, economisirea energiei si utilizarea de
solutii/pachete integrate de generare, automatizare, control si monitorizare a consumului de
energie.

ISO 9001: 2001 este un standard ce stabileste cerintele pentru un sistem de management al
calitatii, care va ajuta in stabilirea standardelor de calitate a serviciului de turism prin:
 identificarea proceselor desfasurate, a modului de desfasurare si a legaturilor dintre ele
(procese de management, de asigurare a resurselor, de realizare a serviciilor si de
monitorizare);
 documentarea Sistemului de Management al Calitatii prin Manualul Calitatii, proceduri de
sistem, proceduri si instructiuni de lucru;
 stabilirea modului de elaborare, verificare, aprobare a documentelor si nivelele de
responsabilitate implicate, precum si a regulilor de difuzare si retragere a documentelor;
 stabilirea regulilor de efectuare a modificarilor in documente si date;
 stabilirea regulilor privind documentele externe;
Cerinte referitoare la identificarea, pastrarea, protectia, retragerea si arhivarea inregistrarilor
calitatii, a caror mentinere demonstreaza functionarea Sistemului de Management al Calitatii.
In urma realizarii investitiei, va fi asigurata indeplinirea conditiilor pentru implementarea si
certificarea sistemului de management ISO 9001:2015: si ISO 14001, pentru management si
protectia mediului cu privire la conditiile de cazare si masa, dotari corespunzatoare ale hotelului,
calitate crescuta a serviciilor oferite, oferte si pachete pentru petrecerea timpului liber, facilitati
pentru organizarea de conferinte si evenimente, grad de satisfactie al clientilor, siguranta si protectie
la incendiu, eficienta energetica, protectia mediului inconjurator.
Profesioniştii din industria hotelieră se confruntă adesea cu discrepanţe în ceea ce priveşte
calitatea serviciilor, din cauza unor sisteme de clasificare necorespunzătoare, având în vedere
inexistenţa standardelor internaţionale în acest domeniu. Sistemul de clasificare prin stele variază de
la o ţară la alta, acesta luând în considerare doar nivelul echipamentelor din hotel. Acest lucru poate
aduce prejudicii unor ţări, care sunt foarte sus clasate in topul destinaţiilor turistice şi unde turismul
este un factor economic strategic.
SC Consybelle SRL isi propune sa implementeze sistem inovativ de clasificare pentru hoteluri,
asigurând recunoaşterea profesională a experţilor din industria turistică. Un exemplu de certificare
este cel emis de AFNOR ( HotelCert International) sau cel emis de TUVKarpat

3. Produsul /serviciul
Descrieți în detaliu produsul/ serviciul ce va fi oferit/prestat ca urmare a realizării investiției propuse
în proiect:
 Descrierea produsului: caracteristici fizice (mărime, formă, culoare, design, capacități),
tehnologia utilizată în producerea/ dezvoltarea lui (materii prime, echipamente, forța de
muncă, patente etc).
 Descrierea serviciului: ce reprezintă, ce nevoi satisface, care sunt materialele și
echipamentele necesare prestării serviciului, etape în procesul de prestare a serviciului,
beneficii pentru clienți.
 Prezentați, unde este aplicabil, modul în care tehnologiile noi, moderne vor fi utilizate în
producerea/menținerea/dezvoltarea produsului/serviciului.

Criterii minime privind obtinerea clasificarii de 3 stele a structurilor de primire cu funcţiuni


de cazare turistică

Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în concordanţă cu certificatul de


clasificare, în ceea ce priveşte denumirea, tipul unităţii şi categoria unităţii. Pentru categoria de 3
stele, firma va fi luminoasa. Hotelul vor fi marcat prin semne standard, folosite în semnalizarea
rutieră internaţională, pe şosele şi căile de acces spre acestea, atât în exteriorul cât şi în interiorul
localităţii. Marcarea va fi efectuată cu cel puţin două semne situate pe o rază minimă de 2 km.
În spaţiile de cazare, precum şi în grupurile sanitare (cu excepţia WC-urilor exterioare) se va
asigura pe timp de iarnă o temperatură de minim 21 0 C. Constructiile vor fi astfel realizate incat sa se
evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a altor
factori de poluare. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau
alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate. Peretii grupurilor sanitare vor fi
placati cu materiale ceramice, marmura sau cu alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de
buna calitate, pe intreaga suprafata (pana la tavan). Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi de
culoare alba. La categoria de 3 stele materialele folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de
calitate superioara sau din matase. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa
fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel:

Categoria unitatii Lenjeria* Prosoapele* Halatele*


3 stele la 3 zile la 2 zile -
*) sau ori de cate ori este nevoie

In camerele de baie vor fi afisate anunturi prin care turistii sunt informati ca spalatul
prosoapelor presupune un mare consum de apa si detergenti, fapt care poate genera unele
probleme privind protectia mediului. Prin aceleasi anunturi turistii sunt intrebati politicos daca
doresc sa fie schimbate prosoapele; in cazul afirmativ, acestea se depun in cada de baie sau la dus.
Hotelul va dispune de paturi suplimentare (pliante, canapele sau paturi individuale), pentru
a fi închiriate peste capacitatea normală a camerei, la cererea turiştilor din cameră şi în măsura în
care suprafaţa acesteia permite amplasarea lor. Se va pune în mod gratuit, la dispoziţia turiştilor a
unui număr corespunzător de ziare, după cum urmează: la hotelurile de 3 stele – 2 cotidiene.

Cazarea ca produs hotelier

Produsul cazare este principalul "produs" oferit de un hotel. Închirierea camerelor de hotel
constitue principala sursă de venit pentru hotel, iar veniturile realizate din închirierea camerelor sunt
mai mari decât cele obţinute din toate celelalte servicii oferite la un loc. Acest produs constă în mult
mai mult decât oferirea unei camere cu un pat sau cu două paturi. Un oaspete care cumpără dreptul
de a închiria o cameră, va cumpăra în acelaşi timp şi o serie întreagă de facilităţi: ambianta, decorul,
securitatea.
Deoarece serviciul de cazare nu poate fi examinat înainte de achiziţionare, clientii se bazează pe
informaţiile furnizate de către personalul front-office-ului, care trebuie să le prezinte acest serviciu
căt mai exact. Din aceasta cauză personalul front-office-ului va fi pregatit si va cunoaste exact ce
conţine pachetul de servicii de cazare oferit de hotel, facilităţile pe care le oferă hotelul, iar clienţilor
le este foarte necesară o informare exactă şi rapidă asupra acestor aspecte. În analiza de piata, se
observă că dacă un turist a mai vizitat un anume loc, el va alege acelaşi hotel în care a fost cazat
anterior, dacă a fost mulţumit de serviciile ce i-au fost prestate.
Alţi factori care pot influenţa alegerea unui hotel anume sunt publicitatea, aşezarea hotelului,
recomandările personale, preţurile şi tarifele pe care le practică şi chiar preconcepţiile pe care
turistul poate să le aibă în legatură cu numele sau afilierea hotelului. Atunci când turiştii iau o decizie
în ce priveşte alegerea unui hotel sau a altuia, aceasta trebuie foarte bine chibzuită. O decizie
deliberată presupune faptul că cel care a luat-o a chibzuit îndelung asupra tuturor posibilităţilor pe
care le avea. O decizie impulsivă este acea decizie luată pe moment, sub presiunea derulării
neaşteptate a evenimentelor, şi va duce la o rezervare pe moment sau cu foarte puţin timp înainte.

Tipuri de camere

Pentru a se îngriji de necesităţile clienţilor, hotelurile asigură, de regulă, o gamă largă de servicii
de cazare. Cu alte cuvinte, un hotel oferă pentru închiriat diverse tipuri de camere, diferenţiate în
funcţie de mărime, amenajare, dotări, vedere şi servicii.
Camerele de hotel vor fi clasificate în mai multe moduri: după numărul sau mărimea paturilor din
cameră; după: amenajarea camerei, mărimea camerei sau vederea oferită. Camerele vor fi clasificate
după numărul şi mărimea paturilor aflate în cameră în:

 Camere twin(cameră “double” cu 2 paturi) – 4 buc


 cameră dublă cu pat matrimonial (french-bed) – 8 buc
 camera dubla Deluxe - 4 buc

Camerele vor fi ofertate atat in regim de dubla dar si in regim de single, in functie de cerintele
clientilor.

Tarifele camerelor

Tariful unei camere se referă la preţul la care un hotel îşi închiriaza o cameră. Tariful camerei
va fi influenţat de tipul de cazare, mărimea, amenajarea şi amplasamentul camerei. Pe măsură ce
necesităţile de cazare ale clienţilor devin din ce în ce mai sofisticate, se constată o diversificare a
tarifelor percepute acestora de către hoteluri .La multe hoteluri tarifele variază în functie de tipul
aranjamentului, categorie, perioada din an şi serviciile incluse. Scopul diversităţii de tarife şi a
reducerilor de preţ este de a se realiza o concordanţă între produsele oferite şi cerinţele pieţei.
Informaţiile despre tarifele camerelor precum şi dotările şi serviciile asigurate se găsesc în broşurile şi
listele cu tarife ale hotelurilor.
Broşurile şi listele cu tarife sunt instrumentele de marketing şi vănzări care ajută la
valorificarea serviciilor de cazare, alimentaţiei, a dotărilor şi celorlalte servicii oferite de hotel. O
broşură cu fotografia interiorului unei camere poate fi utilă personalului front-office-ului pentru
închirierea camerelor şi agenţilor de turism care comercializează serviciile de cazare ale
hotelului.Tarifele vor fi tipărite pe o foaie volantă separată care este ataşată broşurii, deoarece,
astfel, odată cu schimbarea tarifelor va fi înlocuită şi broşura.

In urma analizarii pietei locale pe categoria de hotel si gama serviciilor oferite, au fost
identificate urmatoarele tarife practicate :

Nr crt Denumire Tarif / noapte/ cu TVA Obs.


hotel
1 Hotel Orient  Camera single - 135 lei Mic dejun inclus, se
 Camera dubla – 155 lei poate solicita
 Camera dubla ( Deluxe ) – 185 lei separat mic dejun le
pretul de 20 lei/
persoana
2 Hotel Triumph  Camera single – 127 lei Mic dejun inclus
 Camera dubla – 160 lei
3 Hotel Traian  Camera single – 174 lei Mic dejun inclus
 Camera dubla – 240 lei
Tarife hotel Triumph – 3 stele

Hotel Traian
In aceste conditii planul de tarifare practicat va fi :

Nr. Crt. Tarif/ camera/ noapte ( TVA inclus) observatii


1 Camera dubla – 150 lei Mic dejun inclus
2 Camera dubla Deluxe – 180 lei Mic dejun inclus

Tipuri de clienţi

Clienţii hotelului sunt în general diferiţi, astfel că şi preferinţele lor de cazare vor fi diferite.
Cunoaşterea necesităţilor şi dorinţelor clienţilor care solicită cazare este întotdeauna utilă. Cu cât
sunt mai multe informatii pe care un hotel le are despre clienţii săi, cu atât se poate anticipa mai bine
ceea ce aceştia doresc şi astfel pot fi oferite servicii de calitate. Aceste informaţii au o valoare
deosebită pentru analiza şi satisfacerea cerinţelor clienţilor, determinarea dotărilor şi serviciilor
propuse şi evaluarea politicii de tarife a hotelului.
Clienţii hotelului pot fi clasificaţi în general după: scopul vizitei (călători de afacere sau de
plăcere), număr (independenţi şi grupuri) şi origine (străini sau autohtoni).

In politica de marketing au fost luate in calcul necesităţile clienţilor, incadrati dupa scopul
calatoriei: afacere sau placere. Astfel au fot identifcate urmatoarele necesitati ce vor fi acoperite de
serviciile oferite:

Necesităţile unui om de afaceri includ:


 Uşurinţă în efectuarea unei rezervări
 Check-in rapid şi eficient
 Locuri pentru întâlniri discrete
 Mic dejun şi check-out rapid
 Dotări pentru afaceri
 Dotări pentru timp liber

Necesităţile unui turist includ:


 Personal de front-office amabil
 Cazare ieftină
 Localizare convenabilă

ACTIVITATEA DE BAZĂ PRIVIND REZERVAREA


Din punct de vedere al recepţiei unui hotel, prin activitatea de rezervare se înţelege oprirea
sau reţinerea unei anume tip cameră de hotel pentru un anumit număr de persoane pe o perioadă
dată. Este esenţial ca angajatul hotelului care preia rezervarea să o facă într-un mod cât mai plăcut
pentru a crea o prima impresie cât mai bună viitorului oaspete . Serviciul de rezervări vinde produsul
unui hotel (cazarea) generând cel mai important venit pentru hotel. Închirierea camerelor de hotel
este un act deosebit de perisabil, strict limitat de factori precum timpul şi cantitatea.
CONTRACTUL DE REZERVARE

Un contract de rezervare este un acord stabilit ori de căte ori un agent de rezervări oferă
unui viitor client o cameră pentru închirierea pe care acesta o acceptă. Clientul trebuie informat
asupra tuturor detaliilor privind rezervarea, adică tipul camerei, costul, termenele,TVA şi alte
cheltuieli. Contractul de rezervare implică, asigurarea de către hotel a camerei, care va fi disponibilă
la sosirea clientului, conform specificaţiei acestuia, sosirea clientului pentru a intra în posesia camerei
în ziua specificată. La acest acord poate fi adăugată o clauză de timp de menţinere a rezervării. Un
contract de rezervare leagă din punct de vedere juridic ambele părţi, indiferent dacă este realizat în
scris sau verbal. În cazul în care clientul doreşte să modifice sau să anuleze o rezervare, aceasta se
poate face numai pe baza unui acord între cele două părţi. Dacă hotelul sau clientul nu este de acord
cu schimbarea, partea vătămată se poate adresa justiţiei sau despăgubiri.

IMPORTANŢA PROCESULUI DE REZERVARE

Procesul rezervării este de importanţă vitală pentru un hotel deoarece:


 Oferă clienţilor prima impresie despre hotel
 Vinde principalul serviciu al hotelului,cazarea
 Furnizează clienţi pentru celelalte departamente
 Asigură informaţii de ordin managerial importante pentru celelalte departamente
În cadrul procesului rezervări se realizează primul contact între client şi hotel. Astfel este esenţial
să se ofere un serviciu prompt şi de calitate pentru a-i oferi o bună impresie clientului. În industria
hotelieră există o puternică competiţie pentru vănzarea serviciilor de cazare. Dacă vor apărea
probleme şi întârzieri în servirea unui client atunci acesta va ezita să hotărască rezervarea sau să se
întoarcă la acel hotel. Din această cauză un sistem de rezervări eficient este mai important.
Serviciul rezervări vinde serviciul de cazare şi ajută prin acasta ca şi alte departamente să
realizeze venituri, de exemplu, departamentul alimentaţie. Un hotel poate avea zilnic un mare număr
de camere disponibile pentru închiriat, dar acestea nu vor genera venituri până nu vor fi închiriate
efectiv. Astfel, dacă o cameră nu este închiriată într-o noapte venitul pe care l-ar fi adus acea cameră
va fi pierdut pentru totdeauna. Rezervările au ca obiect maximizarea a trei factori din cadrul
departamentului front-office: numărul de camere ocupate ,durata medie a şederi şi tariful mediu pe
cameră, prin aceasta asigurându-se hotelului cel mai mare venit şi profit posibil.
Informaţiile despre rezervări pot fi folosite de hotel sau de către departamentele acestuia
pentru:
 Întocmirea previziunilor privind vânzările;
 Pregătirea, săptămânal sau lunar, a programului personalului, a meniurilor şi a achiziţiilor
necesare;
 Corelarea previziunilor privind vânzările cu bugetele de cheltuieli;
 Controlul costurilor,inclusiv cele cu materiale,personalul şi de regie;
 Întocmirea planurilor pe termen lung (renovări, extinderi etc.).

SURSELE REZERVĂRILOR
Cererile pentru rezervări vor veni din mai multe surse. Cele mai utilizate vor fi :
 Rezervarea directă
 Sisteme de rezervare în reţea
 agenţii

Rezervarea garantată

Rezervarea garantată implică plata de către client a camerei, chiar dacă aceasta nu a fost
folosită, cu excepţia cazului în care clientul a urmat procedura hotelului de anulare a rezervării. În
schimb hotelul se angajează să păstreze camera până la momentul check-out-ului corespunzător zilei
care urmează celei în care clientul trebuie să sosească. Rezervările garantate protejează hotelul de
cazurile de „non show”. Astfel hotelul nu va pierde venitul care ar rezulta din închirierea camerelor,
dacă clientul nu se prezintă. Acest sistem protejează şi clientul deoarece hotelul este de acord să
păstreze camera, chiar dacă clientul soseşte mai târziu decât era prevăzut.
O rezervare poate fi garantată într-unul din următoarele moduri:
Plata în avans - clientul plăteşte anticipat integral camera.
Carte de credit - se înregistrează numărul cărţii de credit a clientului şi în cazul neprezentării
clientului hotelul va încasa valoarea corespunzătoare de pe cartea de credit. Aceasta este cea
mai întâlnită modalitate de rezervare garantată.
Depozit în avans (sau plata parţial în avans). Clientul plăteşte anticipat o anumită parte a
sumei. Această formă de rezervare va fi folosită în cazul grupurilor sau al clienţilor care
intenţionează să stea mai mult. Dacă clientul nu se prezintă sau îşi anulează rezervarea abia
în ziua când urmează să sosească hotelul va reţine suma drept compensaţie.
Acord contractual - în acest caz este implicată o companie cu care hotelul a căzut de acord să
plătească un anumit număr de camere,indiferent dacă acestea vor fi sau nu folosite.

Rezervarea negarantată

În cazul rezervării negarantate, clientul pur şi simplu efectuează rezervarea şi apoi confirmă
data sosirii. În cazul acestei rezervări, hotelul reţine fără garanţi o cameră, până la ora de anulare a
rezervări stabilite, care este,de obicei, ora 6.00 p.m. din ziua în care urmează să sosească clientul.
Dacă clientul nu soseşte până la ora anulării, atunci camera este disponibilizată. În acest caz hotelul
poate închiria camera disponibilizată altui client sau chiar clientului iniţial dacă acesta soseşte mai
târziu şi camera este încă disponibilă. Acest timp după care se anulează rezervarea este numit uneori
timp de menţinere a rezervării. Scopul acestui interval de timp de menţinere a rezervării este de a se
evita pierderea de venituri pentru hotel, de pe urma clienţilor care nu reuşesc să sosească.

ACTIVITĂŢI DE BAZĂ PRIVIND REZERVAREA

Primirea cererilor de rezervare


După cum s-a arătat anterior,o cerere de rezervare poate fi primită într-o diversitate de
moduri. Primul pas în procesul rezervării este obţinerea de informaţii despre şederea preconizată de
client şi verificarea disponibilului de camere.
Informaţiile pe care receptionerul trebuie să le obţină de la client pentru a răspunde prompt,
afirmativ sau negativ, sunt următoarele:
 Data sosirii
 Durata şederii
 Timpul şi numărul camerelor solicitate
 Numărul de persoane

Stabilirea disponibilului de camere

După obtinerea de informaţii de la client despre durata preconizată a şederii următorul pas
în procesul rezervării este verificarea dacă la data indicată este disponibil tipul de cazare solicitat. În
orice sistem de rezervare, este esenţială păstrarea unei evidenţe stricte a numărului rezervărilor
pentru a nu se ajunge la suprarezervare.
Indiferent dacă hotelul va practica intenţionat suprarezervarea sau nu, trebuie să existe un
sistem de verificare a disponibilului de camere. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul:
 Tabloului de disponibilităţi
 Diagramei de rezervări
 Sistemului computerizat

Acceptarea sau refuzul cererilor de rezervare

După ce s-a verificat dacă sunt camere disponibile, receptionerul poate să accepte sau să
refuze cererea de rezervare. Dacă sunt camere disponibile cererea va fi, acceptată. Receptionerul va
completa apoi detaliile rezervării într-un formular de rezervare sau in sistemul digital - computer.

Jurnalul hotelului

Imediat după actualizarea diagramei de camere disponibile, receptionerul va completa toate


detaliile rezervării într-un jurnal al hotelului. Hotelul va folosi un sistem computerizat, acest lucru va
fi realizat automat.

Confirmarea rezervărilor

Confirmarea unei rezervări se realizează printr-un mesaj trimis hotelului de către client sau
invers, în funcţie de politica hotelieră privind detaliile rezervărilor. Mesajul confirmă că s-a transmis o
cerere pentru una sau mai multe camere din hotel şi constitue dovadă scrisă privind încheierea unui
contract între hotel şi un potenţial client.
Ca regulă a procesului de rezervare, receptionerul va atribui un număr de confirmare a
rezervării fiecărei cereri acceptate, acest lucru va fi realizat manual sa automat. Acest lucru asigură
clientului că rezervarea a fost efectuată. Numărul, care se atribuie confirmării rezervării, trebuie
ulterior menţionat în cazul anulării sau modificării rezervării iniţiale.

 Prezentați, unde este aplicabil, modul în care tehnologiile noi, moderne vor fi utilizate în
producerea/menținerea/dezvoltarea produsului/serviciului.
In timpul constructiei si functionarii hotelului vor fi implementate solutii moderne pentru servicii
de calitate, asigurarea securitatii si satisfactiei clientilor si protectia mediului inconjurator. Vor fi
instalate sisteme de detectie la incediu, detectie de monoxid de carbon, iluminat spatii comune,
control acces hotelier si al personalului, configurate pentru monitorizare si alarmare imediata a
persoanei responsabile. In functie de anotimp, gradul de ocupare al hotelului, utilizare a facilitatilor,
va fi instalat un sistem de aprindere/stingere a luminilor, pornire/oprire a aerului
conditionat/incalzirii. Acest sistem, impreuna cu echipamentele moderne, ecologice, vor asigura
obtinerea unui grad inalt de eficienta energetica pentru intregul hotel. Hotelul va dispune de o
solutiei wireless de ultima generatie, cu minim 10 access point-uri care sa ofere clientilor si
personalului acces la internet de mare viteza, pe intreaga suprafata a hotelului. Reteaua wireless va fi
securizata, oferind oaspetilor si angajatilor acces la email si intranet. De asemenea, va fi creata o
aplicatie personalizata a hotelului pentru dispozitive mobile, care sa raspunda nevoilor directe de
comunicare a clientilor si sa le permita acestora un acces flexibil la serviciile oferite, inclusiv
rezervari/achizitii online de bilete teatru/film, la evenimente locale, croaziere pe Dunare.
Productivitatea angajatilor va fi crescuta prin introducerea unui sistem preluare si transmitere a
comenzilor in restaurant, direct de la masa clientilor si scanarea cardului de client fidel pentru
aplicarea unui discount.

4. Strategia de marketing

Identificați piața țintă:


 Descrieți segmentul de piață/ grupul țintă căruia se adresează serviciul/ produsul rezultat în
urma investiției

 Dimensiunea pieței țintă (mărimea pieței țintă și tendințele de evoluție pe orizontul de


operare al obiectivului); Identificați aria geografică de acoperire a produsului/ serviciului

Municipiul Braila este resedinta judetului Braila, incadrat ca oras de rangul I, avand o suprafata de
4.392,30 ha si o polulatie de 210.245 locuitori. Municipiul este compus din trei trupuri administrative
care totalizeaza 3.444,46 ha de teren intravilan :
1. Trupul orasului Braila;
2. Statiunea Lacu Sarat ;
3. Platforma industriala Chiscani.
Ca si pozitionare geografica, municipiul este situat in regiunea de sud-est a Romaniei, in nord-
estul Campiei Romane, in Campia Brailei, pe malul stang al Dunarii.

Cadru cultural
Orasul Braila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368, într-un document de
pe vremea domnitorului provinciei Tarii Romanesti, Vlaicu Voda, care mentionează intensificarea
comertului pe „drumul Brailei”. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel
mai important port de la gurile Dunării, spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale
medievale. Pozitionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale,
dar si flote de război, orasul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste, care i-au împiedicat
dezvoltarea. Cucerit de turci în anul 1540 si transformat în „raia”, numită „Ibrail”, orasul si teritoriul
din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. Toate evenimentele istorice
la care orasul a luat parte si-au pus amprenta asupra vie ii economice, sociale si culturale, iar ceea ce
a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. Pe
meleagurile Brailei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone, cu precădere din sudul
Dunării. Populatiile nou venite au format comunităti etnice care si-au adus aici cultura si traditia
zonei de origine care a interferat cu cea a populatiei locale. Multiculturalismul orasului Brăila si-a pus
amprenta asupra vietii sociale si economice, sporindu-i valoarea etnoculturală si implicit cea turistică.

Acesabilitate si infrastructura

Rutiera
Municipiul Braila este integrat din sistemul de retele europene de transport rutier ptin
intermediul Drumului European Clasa B ( ramificatie / conexiune ) E 577 Slobozia – Braila – Galati –
Comrat ( R. Moldova) – Chisinau – Dubasari – (Ucraina) Odessa – Poltava ; Drumul European clasa A
( intermediar nord—sud ) E 87 Odessa – Izmail – Reni – ( R. Moldova ) Vulcanesti – Galati – Braila –
Macin – Isaccea – Tulcea – Brabadag – Ovidiu – Constanta – Mangalia – Balcic – Varna – Burgas –
( Turcia ) Derekoy – Izmir – Antalya
Relationarea cu teritoriul national se realizeaza prin intermediul DN 21 Slobozia – Braila –
DN2B Buzau – Braila, DN 22 Ramnicul Sarat – Braila, DN 23 Focsani – Braila, DN 22B ( Dig ) Braila –
Galati. Dintre toate aceste trasee rutiere singurul care asigura traversarea Municipiului este DN 22
care ajunge la trecerea bac Smardan pentru directia Tulcea.
La nivelul municipiului reteaua rutiera este organizata in sistem radial concentric din care
pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitatile teritoriului intravilan.

Feroviara
Legaturile feroviare se fac din directia Bucuresti, Buzau, Braila cu ajutorul caii ferate ce
traverseaza municipiul si asigura legatura cu R. Moldova prin nodul de cale ferata din judetul Galati.

Fluviala
Municipiul Braila este port fluvio-maritim in cadrul spatiului Coridorul de Transport Pan
European VII, care traverseaza zona periurbana si care cuprinde Dunarea navigabila, Canalul Dunare-
Marea Neagra, bratele Dunarii Chilia si Sulina, legaturile navigabile dintre Marea Neagra si Dunare,
Canalul Dunare Sava, Dunare – Tisa.

Aeriana
Cele mai apropiate aeroporturi sunt Aeroportul International „Henri Conada” din Otopeni
care se afla la o distanta de aproximativ 200 km fata de municipiul Braila si Aeroportul International
„Mihail Kogalniceanu” din judetul Constanta, amplasat la o distanta de aproximativ 130 km.

Transport public urban


Transportul public este asigurat de catre compania Unitatii Administrativ Teritoriala a
Municipiului Braila , SC Braicar SA, societate aflata sub amninistratia autoritatii locale care detine in
dotare tranvaie, autobuze si microbuze de tip maxi –taxi, suplimetar pe anumite trasee sunt prezente
si microbuze detinute se societati cu capital privat specializate in transportul de clatori in zona
urbana.
POTENTIALUL TURISTIC

Potenţialul turistic al municipiului este dominat de prezeţa marcantă a fluviului Dunărea,


pornind de la luciul de apă, fondul piscicol, ostroavele şi insulele formate de braţele desprinse din
Dunăre, fondul forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul navigabil al fluviului în scop
turistic, faleza şi plaja.
Lacurile sărate sunt o a doua bogăţie naturală cu potenţial turistic. La 7 km distanţă de
municipiu este situată staţiunea turistică cu profil balnear Lacul Sărat, aflat în administrarea Primăriei
Brăila. În adâncul lacului se găseşte nămol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare,
considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din România.
Fiecare dintre cele 7 insule ale Parcului Natural “Balta Mică a Brăilei” reprezintă o atracţie
turistică particulară, turiştii pot vizita colonia mixtă de cormorani, egrete şi stârci, precum şi lebedele
de pe lacul Cucova. În partea de sud se găsesc cabanele Egreta (14 locuri) şi Gura Gârluţei (6 locuri),
trei turnuri observator pentru “birdwathing”şi trei trasee marcate.
În ceea ce priveşte potenţialul antropic, municipiul Brăila posedă numeroase clădiri cu
valoare istorică ocupând circa 100 de poziţii în Lista Monumentelor Istorice din România (Ansamblul
Piaţa Traian, Silozurile „Anghel Saligny”, Teatrul „Maria Filotti”, Grupul statuar Traian, Ceasul,
Castelul de apă, Biserica Greacă“Buna Vestire”, Palatul Agriculturii etc.), pieţe, parcuri (Parcul
Monument, Grădina Publică etc.), bulevardele cu bogate spaţii verzi pe mijloc, veritabile parcuri,
faleza şi esplanada Dunării.

POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI BRAILA

Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a
resurselor naturale si antropice.
Fluviul Dunarea care dispune de un potential de mare valoare turistica, constituit din luciul de
apă, fondul piscicol al apelor, ostroavele si insulele formate de bratele desprinse din Dunăre, fondul
forestier asociat, avifauna si fauna terestră, potentialul navigabil al fluviului în scop turistic .
Faleza si esplanada Dunării (7,1 ha) reprezinta un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial, care
poate fi valorificat.
Grădina Publică (7,5 ha) din Municipiul Brăila este o oază de vegetație a orasului, unde se
regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei, precum si una dintre intrările în canalele subterane de sub
oras, o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. Ȋn spațiul grădinii
a funcționat si un restaurant rotativ, situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost
„Castelul de apa” al orasului Brăila, construit in 1912.
Parcul Monument (53 ha), situat în partea sud-vestică a orasului Brăila, este cel mai mare
parc al Brăilei, zonă de agrement si nu numai, deoarece aici se poate vizita Muzeul de Stiințe ale
Naturii, dar se pot practica si sporturi pe terenurile special amenajate.

Lacul Sărat, aflat la 5 km de orasul Brăila, conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de
mineralizare, fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. Factorii
naturali de cură sunt: apa minerală din lac, clorurosodică, sulfatată, magneziană concentrate,
nămolul sapropelic din lac. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice
asupra corpului uman.
Municipiul beneficiază si de plantatiile din apropierea limitei teritorial administrative:
Pădurea Stejarul si lizierele din zona dig mal, precum si de 33,85 ha de suprafață verde situată în
Stațiunea Lacu Sarat, frecventată de către populatia braileană mai ales pe parcursul sezonului de
vară.
Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei), arie naturală de interes
național („Rezervatii ale Biosferei, Parcuri Nationale sau Naturale” - legea 5/2000) si zonă umedă de
importantă internatională (Sit RAMSAR 1074), care conține valori exceptionale de floră si faună si
conservă ecosisteme complexe, este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea
turismului ecologic si stiintific. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ
teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud (18%), Bertestii de Jos (38%), Chiscani (29%), Gropeni
(13%), Mărasu ( 5%), Stăncuta (35%), si are doua porți principale de acces: mun. Brăila la nord (acces
cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu
Mare) si drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii.

Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit, cu o retea rutieră radial-concentrică


ordonată si bine conservată, precum si cu un fond construit omogen, relativ bine conservat ca
unitate morfologică. Ca o consecintă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului,
Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judetului Brăila, având 115
monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004, conform Ordinului 2314/ 2004:
• 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare natională):
• Centrul istoric al municipiului Brăila
• Ansamblul "Strada Mihai Eminescu"- sec. XIX
• Ansamblul "Piata Traian"- înc. sec. XVIII
• Biserica "Sf. Arhanghel Mihail”- sec. XIX
• 111 monumente de categoria B, reprezentative pentru patrimoniul cultural local, caracterizate prin
mare varietate si vechime :
• 14 situri arheologice cuprinzând asezări si necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex.: zona
Brăilita)
• 69 monumente de arhitectură, dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. Eremia Grigorescu),
biserici, clădiri pentru locuit (case, palate, hanuri si hoteluri), clădiri publice (teatre, cinematograf,
scoli, bănci s.a.), clădiri industriale (fabricile de bere, de ciment, mori, castel de apă).
• 8 monumente de for public: statui, ceas public, fântâni
• 20 monumente memoriale - case memoriale, monumente comemorative, cimitirul eroilor. (Sursa:
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal - Zona Periurbană Brăila, 2011)
Dintre acestea, reprezentative pentru turism sunt:
• Muzeul Judetean, înfiintat prin decret regal în anul 1881, adăposteste colectii de arheologie, istorie,
artă plastică si decorativă, etnografie si artă populară, stiintele naturii, memoriale;
• Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o institutie culturală cu o traditie de peste o sută de
ani, bogată în reprezentatii teatrale de prestigiu. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896,
sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée,
Maria Filotti). Ȋn anul 1969 primeste numele renumitei artiste, originală din Brăila. Dispune de o sală
de spectacole în stil italian cu 369 de locuri, Sala Studio si Sala de conferinte. Ȋn foaiere se pot
organiza întruniri, expozitii, concerte;
• Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” (înc. sec. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente
în Brăila. Initial a functionat ca lăcas de cult musulman (geamie), în anul 1831 a fost transformată în
biserica ortodoxă, refăcută după planul unor arhitecti rusi, adăugându-ise elementele specifice
cultului ortodox;
• Biserica „Sf. Nicolae” (1860 . 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu, absolvent al
Academiei de Pictură din Roma, cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din
Bucuresti, într-un stil de inspiratie renascentistă italiană si a fost sfintită de către Episcopul Dunării de
Jos Galati;
• Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă, construită în 1872, în stil bizantin, cu aprobarea
domnitorului Al. I. Cuza. Interiorul este o combinatie de stiluri (bizantin, neogrecesc, gotic, de
influentă renascentistă), determinată si de adăugirile si ulterioare. Pridvorul sustine un balcon pe
patru coloane de marmură albă; la rândul său, balconul executat tot din marmură, sustine tot prin
patru coloane cea de-a doua cupolă, cu orologiul bisericii. Biserica a fost construită între 1863 – 1872,
după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. Lăcasul are dimensiuni impunătoare
(43,5 m lungime, 21,5 m înăltime), păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale, în
interior, realizate de Gheorghe Tătărescu, Constantin Livadas Liochis si Belizarie. Podoaba bisericii
este mormântul lui Iisus Hristos, executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din
cristal de Murano si alte cinci candelabre din cristal de Boemia;
• Biserica „ Sf. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894);
• Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu;
• Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny;
• Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel
Saligny, la care s-au folosit, pentru prima oară în lume, prefabricate de beton armat;
• Gara fluvială (1906 – 1907); Ansamblul Piata Traian (sec. al XIX-lea);
• Ansamblul Str. M. Eminescu (sec. al XIX-lea);
• Casa memorială „Panait Istrati” (sf. sec. XIX);
• Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. sec. XIX);
• Casa Ana Aslan (sf. sec. XIX);
• Casa D. D. Perpesicius (mijlocul sec. XIX);
• Fântâna arteziană – Piata Traian, în parc;
• Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici;
• Parcul – monument, amplasat în SV orasului, un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha.

Manifestări, festivaluri
La Brăila au loc manifestări culturale repetabile, cu dată fixă, mai renumite fiind: Festivalul de
muzică usoară "George Grigoriu"; Festivalul national de muzică folk "Omul cu o chitara"; Festivalul si
Concursul International de canto "Hariclea Darclee"; Concurs international de muzică populară;
Concursul de pantomimă si teatru mimat. Aceste manifestări atrag multi participanti iubitori de
muzică, o bună parte dintre acestia fiind veniti din afara zonei sau a tării, în scop turistic.
Resurse balneoclimaterice
Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat.
Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila, cu o suprafată de 33,85 ha, situat la 5,5 km
de municipiul Brăila, pe malul Lacului Sarat, în apropierea soselei Brăila - Slobozia (DN 21) si a soselei
Brăila - Buzău (DN 2B) si la 1,5 km de Dunăre (Brațul Arapu), fiind în administrarea Consiliului Local al
Municipiului Brăila. Situată la o altitudine de 16 m fată de nivelul mării, stațiunea a aparut si s-a
dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear si turistic al Lacului Sărat datorat calităților
terapeutice ale namolului si apei sărate din lac, precum si a cadrului natural din zonă oferit de
padure.
Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr-o
linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară, care leagă municipiul Brăila de
Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 si prin autobuze locale sau cu masina: pe
DN2 de la Buzau sau de la Galați, DN21 (E584) de la Slobozia si DN22 de la Râmnicu Sărat; cu trenul,
prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila, pe linia Bucuresti –Galați.

POTENTIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA


Ȋn teritoriul analizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate
dezvolta turismul:
• Insula Mare a Brăilei, rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei”
(zonă cu regim liber de inundatii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune si valoare
economică; ea mai conservă un potential hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton si Blasova.
• Arealele Bratul lui Arapu, al Siretului, Lacul Sărat, Lacul Chiscani, teritorii cu resurse hidrografice dar
si balneare de exceptie.

Alte resurse naturale cu potențial turistic, în jurul municipiului Brăila si la nivelul județului
sunt:
 Arterele hidrografice principale - Cremenea, Măcin si Vilciu- pot fi folosite pentru excursii cu
vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe cât si digurile construite împotriva inundațiilor sunt
în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii;
 Ostroavele de pe brațul Cremenea, cu un peisaj natural frumos- păduri de salcii, canale, lacuri
mici. Aceste zone marginale, impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in
scopuri turistice de agrement;
 Zonele din jurul lacurilor Blasova si Japsa Plopilor precum si privalul Filipoiu pot reprezenta
atracții turistice pentru agrement si recreere;
 Câmpia Brăilei si Câmpia Calmatuiului, desi monotone la prima vedere, nu sunt lipsite de
elemente peisagistice care să atragă atenția turistilor. Lacurile sărate, salmastre si cele cu apă
dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens;
 Obiective valoroase sunt si resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezentă cele mai
numeroase, dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Cu
toate acestea, prin pozitia lor geografică si aspectele peisagistice date de oglinda de apă si cadrul
natural înconjurător prezintă oportunităti în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente
pe cele doua brațe ale Dunării, la Blasova, Ianca, Jirlau, Dudesti si Maxineni;
 Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează partial, prin amenajări
simple sau prin instalatii corespunzătoare, resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă, Lacu
Sărat / Brăila, Câineni si Movila Miresii;
 Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune si chiar foarte bune pentru vânăoare
(atracție pe plan național, dar mai ales international): Vădeni, Lunca Siretului, Blasova, Insula
Mică, Viisoara si Camnita;
 Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care, in condițiile unor amenajări
corespunzatoare, pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise.
Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a
municipiului Brăila se pot mentiona:
 monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian), Biserica "Sf.
Împărati Constantin si Elena” 1842 sat Suesti (comuna Sutesti) (1842).
 monumente memoriale, dintre care cruci de piatră de secol XVIII, fântâni de secol XIX,
monumente comemorative ale eroilor din războiul de independentă si primul război mondial
(Chiscani, Jirlău, Traian).

 Analizați stadiul actual al pieţei – nevoi şi tendinţe

La nivel national, pe piata de profil din Romania sunt prezente unitati hoteliere apartinand unor
lanturi internationale, cele mai multe incadrate in categoriile de 4* si 5*, si unitati hoteliere
individuale, detinute de proprietari autohtoni. Unitatile hoteliere apartinand lanturilor internationale
sunt detinute de companii multinationale si se afla situate preponderent in marile orase ale
Romaniei. Principalele oportunitati identificate pe acest segment de piata sunt: potentialul de
dezvoltare, cresterea constanta a numarului de turisti straini, existenta fortei de munca specializate
si existenta unui patrimoniu cultural, istoric si natural protejat. Printre riscurile identificate se
numara, in primul rand, calitatea scazuta a infrastructurii publice, in special in zonele cu potential
turistic, instabilitatea cadrului legislativ, degradarea utilitatilor urbane, gradul scazut de utilizare a
tehnologiilor moderne.
La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, capacitatea de cazare turistica existenta a cunoscut
urmatoarea evolutie, in perioada 2005 – 2015:
Regiune/ Numar de locuri-pat
Judete 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total
Regiune, 132.965 134.560 132.922 132.668 134.623 136.875 95.587 98.533 98.802 100.888 100.921
din care
Braila 2.005 2.065 2.150 2.101 2.069 2.082 2.364 2.589 2.659 2.544 2.551
Buzau 2.382 2.106 2.181 2.360 2.509 2.574 2.748 3.097 3.158 3.186 3.164
Constanta 121.067 122.671 121.717 120.944 121.723 124.643 83.751 84.690 85.756 87.496 87.848
Galati 1.449 1.452 1.452 1.452 1.452 1.452 1.386 1.324 1.308 1.541 1.994
Tulcea 4.019 4.276 3.400 3.786 5.054 4.288 3.656 4.767 4.365 4.361 3.973
Vrancea 2.043 1.990 2.022 2.025 1.816 1.836 1.682 2.066 1.556 1.760 1.391

La nivelul judetului Braila, la 1 ianuarie 2016, se inregistra o populatie de 356.196 persoane, din care
210.602 persoane in Municipiul Braila.
Din punct de vedere statistic, la sfarsitul lunii noiembrie 2016, au fost inregistrati in domeniul
turismului, la nivel national, urmatorii indicatori, conform INSSE:
La nivelul judetului Braila, la sfarsitul anului 2015, se regasea un procent de 0,6% din reteaua
de cazare turistica a tarii, in scadere fata de anul anterior, si au fost inregistrati, conform INSSE,
urmatorii indicatori(www.insse.ro) :
Din analiza indicatorilor statistici se poate observa ca, in anul 2015, la nivelul judetului Braila,
numarul turistilor cazati, pe tipuri de structuri de primire turistica, a crescut cu 27%; numarul
turistilor straini cazati a crescut cu 13,2%, numarul innoptarilor in structurile de primire turistica a
crescut cu 11,2%, fata de anul anterior. Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in
functiune (calculate ca raport intre numarul de innoptari si capacitatea turistica in functiune), la
nivelul judetului Braila, a fost de 33,9% in anul 2015, in crestere cu 3,6 puncte procentuale fata de
anul anterior.

In urma analizarii pietei de turism au fost identificate urmatoarele nevoi :

1. Cresterea nivelului de performanta a resursei umane ce activeaza in sectorul de turism.

Pentru a obține performanța în turism este resimțită nevoia de a se dezvolta strategii de învățare
și formare profesională pe tot parcursul vieții. Astfel, prin cursurile de formare profesională pot fi
aduse beneficii atât la nivelul angajatului cât și la nivelul angajatorului. Printre beneficiile formării la
nivelul unui angajator putem menționa:
 forță de muncă mai bine pregătită
 personal motivat
 standarde de calitate îmbunătățite

Sistemele de formare profesională trebuie să fie adaptate cerințelor societății și a nevoilor de ridicare
a calității locurilor de muncă. Ca și în alte domenii și în turism este nevoie de persoane calificate,
competente, care știu foarte bine ce să facă pentru a ajunge la rezultatul propus. Din acest motiv,
sunt necesare anumite standarde clar definite și accesibile, pentru a măsura abilitățile asupra a ceea
ce poate să facă o persoană competentă. România nu a înregistrat un progres considerabil în ceea ce
privește creșterea ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, în ultimii ani
(2007 – 2013) a crescut doar cu 0,7 procente. Conform statisticilor, țara noastră are una dintre cele
mai mici rate ale participării adulților la învăţarea pe tot parcursul vieţii, înregistrând un progres sub
minimul stabilit de Comisia Europeană. Strategia EU 2020 stabilește atingerea unui procent de 15%
pentru adulții participanți la învățarea pe tot parcursul vieții.

2. Cresterea competitivitatii prin marirea si modernizarea infrastructurii de cazare

Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta sunt învechite, necompetitive, serviciile


turistice şi programele turistice sunt realizate stereotip şi de calitate modică iar raportul calitate-preţ
este neconcludent. De aceea, în ultimii ani s-a constatat o scădere continuă a cererii turistice externe.
Astfel, sunt necesare marirea, modernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc şi
crearea unor produse turistice moderne şi competitive pe piaţa turistică.

3. Implementarea conceptului de turism forfetar.

Un mecanism identificat in piata externa, de promovare a unei regiuni consta in implementarea


conceptului de turism forfetar in cadrul caruia intalnim diferite forme de turism dar intr-un areal
geografic delimitat. Exemplu de produs turistic forfetar : circuit turistic în care se combina turismul
de litoral din Constanta sau Tulcea cu turismul balnear din Lacu Sarat ( Braila) cu turismul cultural din
zona Braila si turismul montan din Podisul Dobrogei.

4. Colaborarea permanenta intre institutiile, organizatiile si agentii economici interesati, pentru


constituirea profilului material si spiritual al produsului turistic.

Abordarea strategica a sectorului de turism a scos in evidenta urmatoarele tinte ce trebuie luate
in calcul de toate partile implicate in activitatea de turism :
 Structurile instituţionale ale sectorului public ce beneficiază de personal profesionist şi de
resurse corespunzătoare trebuie să lucreze în parteneriat cu asociaţiile din sectorul privat
 Cercetarea pieţelor, segmentelor, clienţilor şi a canalelor de comunicaţie
 Planificarea integrată a turismului care va duce la modernizarea, dezvoltarea şi prezentarea
produselor turistice pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor şi aşteptărilor pieţei
 Educaţie şi instruire pentru a asigura industriei la toate nivelurile personal orientat către
client, profesionist şi cu aptitudini corespunzătoare
 Marketing orientat pentru a stabili locul regiunii de Sud – Est a Romaniei ca destinaţie
preferată.
 Infiinţarea unei reţele de Institute de Pregătire în sectorul Ospitalităţii, pe baza unui concept
comun.

 Analizați potențialul de creştere a pieţei

România are un avantaj esential fata de alte tari, prin faptul ca beneficiaza un potential turistic
bogat si variat, poate oferi, în mod practic, toate formele de turism solicitate: sejur pe litoral, în
statiuni de munte, în statiunile balneoclimaterice, sporturi de iarna, vânatoare, pescuit, circuite
turistice culturale. Potentialul turistic românesc de care se face atâta caz - munti, plaja, soare,
clima, folclor, istorie etc. - este însa insuficient pentru a reprezenta doar prin el însusi o reala si
puternica atractie turistica.
Se prevede ca sosirile să crească de 2,5 ori între 2006 - 2026, reprezentând o creştere medie
anuală de 4,8%, adică mai mult decât dublu faţă de estimările Organizaţiei Mondiale a Turismului
privind intrările vizitatorilor, în cadrul Viziunii pentru Europa până în 2020. Creşterea va fi mai rapidă
pentru ţările Uniunii Europene (5,5% pe an) şi ţările din afara Europei (8% pe an) decât pentru ţările
care nu fac parte din Uniunea Europeană (3,1% pe an). Datele cuprind toate sosirile, inclusiv turişti în
sejur şi vizitatori zilnici.
Cresterea activitatii turistice din municipiul este dat in primul rand de prezenta fluviului
Dunărea, un avantaj major, pornind de la luciul de apă, fondul piscicol, ostroavele şi insulele formate
de braţele desprinse din Dunăre, fondul forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul
navigabil al fluviului în scop turistic, faleza şi plaja. Lacurile sărate sunt o a doua bogăţie naturală cu
potenţial turistic. La 7 km distanţă de municipiu este situată staţiunea turistică cu profil balnear Lacu
Sărat. În adâncul lacului se găseşte nămol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare,
considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din România. Fiecare dintre cele 7 insule
ale Parcului Natural “Balta Mică a Brăilei” reprezintă o atracţie turistică particulară, turiştii pot vizita
colonia mixtă de cormorani, egrete şi stârci, precum şi lebedele de pe lacul Cucova.

 Descrieți factorii economici, politici, legislativi, tehnologici, sociali care au o influență directă
asupra dinamicii sectorului/ domeniului de activitate vizat

Factorii economici : veniturile populatiei si modificarile acestora, preturile si modificarile


acestora, structura ofertei turistice.

Veniturile populaţiei reprezintă principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind deci
suportul material al dezvoltării turismului. Nivelul lor este influenţat de nivelul de dezvoltare
economică şi socială. Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a părţii care rămâne după
acoperirea nevoilor fiziologice (adăpost, hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte) influenţează nivelul
cheltuielilor pentru turism.
Influenţa preţurilor poate viza produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din componentele
sale: transport, cazare, alimentaţie, agrement; se poate manifesta în raport cu piaţa internă sau
internaţională; poate produce mutaţii cantitative sau calitative În general, practicarea unor tarife
ridicate limitează accesul serviciilor turistice şi se reflectă mai ales în reducerea numărului de turişti,
a duratei sejurului, a distanţelor de călătorie, a frecvenţei plecărilor în vacanţă etc. În acelaşi timp nu
sunt excluse reacţiile adverse, în care tarife foarte scăzute pot genera neîncrederea turiştilor în
calitatea serviciilor determinând, o reducere a solicitărilor pentru serviciile turistice respective.
Oferta turistică – ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop turistic şi anume:
resursele turistice naturale şi antropice, echipamentele turistice, bunurile şi serviciile destinate
consumului turistic, forţa de muncă, infrastructura, condiţiile de comercializare (preţuri, facilităţi
etc.). Fiecare dintre aceste elemente are contribuţia sa în dezvoltarea turismului. Existenţa unor
resurse turistice valoroase, deşi importantă, nu este suficientă pentru atragerea turiştilor în zonă.
Valorificarea acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea şi diversitatea
serviciilor oferite.

Factorii tehnici : performantele mijloacelor de transport , tehnologiile in constructii, paramentrii


tehnici ai instalatiilor si echipamnetelor specifice

Progresul tehnic înregistrat în domeniul dezvoltării mijloacelor de transport şi în


infrastructura turistică vizibilă şi invizibilă, aferentă folosirii acestora, constituie un alt factor
important de influenţă. El are consecinţe asupra gradului de mobilitate a populaţiei şi acţionează
asupra unor fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, performanţele
dotărilor hoteliere precum şi calitatea serviciilor turistice. Analizat din punctul de vedere al influenţei
exercitate asupra mobilităţii populaţiei, progresul tehnic îşi manifestă rolul în următoarele direcţii:
perfecţionarea căilor şi mijloacelor de transport în comun precum şi creşterea gradului de dotare cu
automobile. În acest sens se pot asigura condiţii pentru deplasarea unui număr sporit de persoane,
creşterea confortului, reducerea duratei călătoriei, ieftinirea costului transportului realizandu-se şi
stimulându-se astfel interesul pentru deplasare. Progresul tehnic influenţează hotărâtor şi calitatea şi
diversitatea serviciilor asigurate de unităţile prestatoare de servicii turistice prin integrarea acestora
într-un sistem de rezervare computerizată, conectarea lor la sistemele moderne, rapide de
comunicaţie, imbunătăţirea sistemului de comunicare, camere, compartiment recepţie (front office).

Factorii legislativi : legislatia nationala din domeniul turismului, formalitatile vamale, regimul vizelor,
hotararile luate de autoritatile locale, strategiile locale, regionale si nationale.

Modificarile Codului Vamal si regimul vizelor pot influenta dinamica turismului romanesc in
raport cu cetatenii straini ce intentioneaza sa vina in Romania. O politica vamala flexibila in mixt cu
oferta mult mai atractiva poate sa duca la o crestere a numarului de turisti straini.
Hotararile luate de autoritatiile locale prin intermediul carora sunt avantajati sau dezavantajati
jucatorii locali di sectorul turistic influneteaza dinamica sectorului turistic. Un exemplu pentru
promovarea turismului în municipiul Brăila, municipalitatea a depus spre a fi finanţată din fonduri
europene nerambursabile, cererea de finanţare “Construire centru de informare şi promovare
turistică în municipiul Brăila”

Factorii sociali: Din punct de vedere social, piata pe care va activa societatea este caracterizata de un
grad foarte mare de inechtabilitate. Exista zone geografice cu un grad foarte ridicat de saracie (sau
risc de saracie) si tot-odata, zone cu un grad mic spre 0. Peste 25% din populatia apta de munca a
Romaniei este asistata social (din diferite motive).
Migratia creierelor si a personalului califcat catre marile orase (Constanta pentru regiunea Sud –Est)
sau catre tarile vest-europene creaza dificultati in indentificarea specialistilor pentru aceasta piata.
Analizand factorii principali ce pot influenta piata la nivel macro-economic, se poate observa clar ca
se poate vorbi de amenintari generale ce ar influenta intreaga economie, astfel incat statisticile si
previziunile prezentate in paragrafele urmatoare sunt solide si infuentabile doar macro-economic.
O schimbare macro-economica ce ar putea influenta analiza de fata este o schimbare ce ar genera
probleme imense economiei de stat a Romaniei si a Uniunii Europene, lucru aproape imposibil in
conditiile actuale.

In tabelele urmatoare este prezentata situatia nationala din prisma principalilor indicatori
macro-economici.

PROIECTIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI


- modificare procentuala fata de perioada corespunzatoare an anterior, % -
2016 2017 2018 2019 2020 2021
PRODUSUL INTERN BRUT - mld.
lei 667, 6 712, 8 757, 0 805, 9 859, 9 917, 7
- crestere reala, % 3, 0 3, 8 4, 2 4, 3 4, 5 4, 7
din care, valoarea adaugata bruta in:
- Industrie 3, 7 2, 0 4, 0 5, 3 5, 7 5, 4
- Agricultura, silvicultura, pescuit 2, 4 -9, 4 9, 0 1, 9 1, 9 1, 9
- Constructii 2, 3 8, 8 5, 7 6, 0 6, 3 6, 6
- Servicii 2, 5 4, 7 3, 4 3, 9 4, 1 4, 5
Sursa: Raportul Comisiei Nationale de Prognoza
EVOLUTIA PRODUSULUI INTERN BRUT PE RAMURI
- modificari procentuale fata de anul anterior, % -
2016 2017 2018 2019 2020 2021
PRODUS INTERN BRUT 3, 0 3, 8 4, 2 4, 3 4, 5 4, 7
Industrie
Productie 2, 3 2, 5 3, 9 5, 2 5, 5 5, 2
Valoare adaugata bruta 3, 7 2, 0 4, 0 5, 3 5, 7 5, 4
Agricultura, silvicultura, pescuit
Productie 2, 7 -7, 5 9, 2 2, 0 2, 0 2, 0
Valoare adaugata bruta 2, 4 -9, 4 9, 0 1, 9 1, 9 1, 9
Constructii
Productie 3, 7 8, 9 5, 5 5, 8 6, 2 6, 5
Valoare adaugata bruta 2, 3 8, 8 5, 7 6, 0 6, 3 6, 6
Total servicii
Productie 3, 6 5, 7 3, 6 4, 0 4, 2 4, 6
Valoare adaugata bruta 2, 5 4, 7 3, 4 3, 9 4, 1 4, 5
Total economie
Productie 3, 1 4, 2 4, 2 4, 5 4, 7 4, 9
Valoare adaugata bruta 2, 8 3, 5 4, 1 4, 4 4, 6 4, 8
Impozite nete pe produs 4, 2 5, 6 5, 0 3, 8 3, 4 3, 6
Sursa: Raportul Comisiei Nationale de Prognoza
CONTRIBUTII LA CRESTEREA REALA A PIB
- procente -
2016 2017 2018 2019 2020 2021
Industrie 0, 9 0, 5 0, 9 1, 2 1, 3 1, 3
Agricultura, silvicultura, pescuit 0, 1 -0, 4 0, 4 0, 1 0, 1 0, 1
Constructii 0, 2 0, 6 0, 4 0, 5 0, 5 0, 5
Total servicii 1, 2 2, 4 1, 8 2, 1 2, 2 2, 4
Impozite nete pe produs 0, 5 0, 7 0, 6 0, 5 0, 4 0, 4
PRODUS INTERN BRUT 3, 0 3, 8 4, 2 4, 3 4, 5 4, 7
NOTA: Eventuale neconcordante la insumare sunt ca urmare a rotunjirilor.
Sursa: Raportul Comisiei Nationale de Prognoza

 Identificați clienţi existenţi şi potenţiali: în funcţie de piaţa de desfăşurare (intern, extern),


volumul vâzărilor, produse/ grupe de produse (detalii suplimentare vor fi solicitate la
elaborarea previziunilor financiare). Analiza necesităților clienților existenți și potențiali

Implementarea proiectului presupune o diversificare a gamei de servicii lucru care atrage dupa
sine o noua gama de clienti fata de cei existenti. Daca pentru serviciile pe care Consybelle S.R.L le
realizeaza in prezent, clienti sunt persoanele fizice, pentru serviciul nou, clientii sunt atat persoanele
fizice cat si societatile ce doresc sa isi desfasoare activitati de pregatire a personalului in cadrul unui
sejur.
Numar de turisti inregistrati in Municipiul Braila in perioada 2012 – 2015

nr. crt an numar de turisti


1 2015 71.417
2 2014 56.246
3 2013 57.078
4 2012 62.05
NUMAR DE TURISTI IN PERIOADA 2012-2015

4 62.05

3 57.078

2 56.246

1 71.417

0 10 20 30 40 50 60 70 80

 Analiza mediului concurențial care va cuprinde: Principalii concurenţi, ponderea lor pe piaţă,
punctele tari şi punctele slabe ale produsului/serviciului dvs. comparativ cu cel al
competitorilor (direcţi şi indirecţi); poziționarea în mediul concurențial (dacă este cazul) prin
listarea amenințărilor provenite de la noii veniți, de la produsele de substituție, din partea
concurenților, explicarea puterii de negociere a furnizorilor și clienților, bariere de intrare
(brevete, mărci private, tehnologii etc.). Se va specifica tipul de cercetare folosit: investigarea
surselor statistice și/sau colectarea informațiilor prin cercetare directă.

In momentul de fata conform informatiilor disponibilile pe Institutului National de Statistica in


Muicipiul Braila la nivelul anului 2016 erau inregistrate un numar de 30 de structuri de primire
turistica cu functiuni de cazare turistica in acest mod asigurandu-se 2.160 de locuri de cazare.

Structuri de cazare existente in Municipiul Braila :

nr. crt an Structuri de cazare


1 2013 29
2 2014 29
3 2015 30

STRUCTURI DE CAZARE IN PERIOADA 2013-


2015

3 30

2 29

1 29

28 30 32

Numar de turisti inregistrati in Municipiul Braila in perioada 2012 – 2015

nr. crt an numar de turisti


1 2015 71.417
2 2014 56.246
3 2013 57.078
4 2012 62.05

NUMAR DE TURISTI IN PERIOADA 2012-2015

4 62.05

3 57.078

2 56.246

1 71.417

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Inoptari in structuri de primire turistica in Municipiul Braila :

nr. crt an inoptari


1 2013 204.760
2 2014 194.944
3 2015 217.313

INOPTARI IN PERIOADA 2013-2015

3 217.313

2 194.944

1 204.760

00 00 00 00 00 00 00 00 00
0.0 5.0 0.0 5.0 0.0 5.0 0.0 5.0 0.0
18 18 19 19 20 20 21 21 22

Concurenta din categoria de 3 stele :


1. Hotel Belvedere

Hotelul Belvedere este situat in centrul municipiului Braila in imediata apropiere a Primariei
(mai precis in spatele Primariei) pe faleza Dunarii, langa esplanada cu fantani arteziene. Hotelul a fost
construit intre anii 1984 - 1986. Cladirea are, din patru etaje cu retrageri gabaritice, parter, subsol
tehnic si subsol general. Cele patru etaje sunt destinate cazarii. La parter, din holul hotelului se poate
intra in restaurant. La demisol este amplasat barul de zi. Atat restaurantul cat si barul dispun de
terase. Hotelul Belvedere are o capacitate de cazare cu 104 locuri dispuse in 52 de camere (39
camere duble, 10 camere pat matrimonial si 3 apartamente). Camerele detin urmatoarele dotari:
acces internet gratuit, climatizare, inchideri geam termopan, acces pe baza de cartela, televiziune
prin cablu, televizor color, telefon, frigider, mobilier nou, baie cu cada, complet reutilata.

2. Hotel Orient

Hotel Orient Braila*** este un hotel de trei stele, localizat in centrul orasului Braila – pe Blv.
Dorobantilor nr.455 deschis in anul 2008 si renovat in totalitate in anul 2015. Toate camerele
hotelului sunt dotate cu minifrigider, aer conditionat, televizor LED, uscator par. Detine in total 40
camere – dintre care 26 camere Standard ( 2 apartamente, 2 camere triple, 6 camere twin si 16
camere cu pat matrimonial) si 14 camere Deluxe exclusiv pentru nefumatori dintre care un
apartament si 13 camere cu pat matrimonial sau twin. Hotelul dispune de parcare proprie
supravegheata video, lift, Wifi gratuit in intreaga proprietate, receptie deschisa non-stop, servicii de
spalatorie, serviciu de trezire si altele. In incinta hotelului functioneaza un restaurant propriu, cu
bucatarie.
3. Hotel Traian

Hotelul Traian este situat in centrul istoric al orasului Braila, intr-o zona deosebit de linistita.
Hotel Traian Braila dispune de 202 locuri de cazare, astfel: 9 camere single, 94 camere double dintre
care 20 cu un grad inalt de confort la nivelul a 3 stele, 6 apartamente: Dintre facilitati: room service,
parcare, magazin suveniruri si altele. Toate camerele sunt dotate cu: TV, cablu tv, internet, minibar,
telefon, baie proprie cu cada sau dus. Hotelul este o emblema pentru orasul Braila. In imediata
apropiere se afla o zona verde cu plante exotice: magnolia, pin negru, tuia, trandafir persoan, ceasul
si fantana arteziana in stil baroc, Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril si alte atractii turistice.
Restaurant & bar: 1 restaurant cu 180 de locuri. Sali de conferinţa: 1 sala cu 100 de locuri, 1 sala cu
60 de locuri dotate cu: videoproiector, laptop, flipchart, ecran, internet wireless. Alte facilitati contra
cost: închirierea echipamentului pentru internet.

4. Hotel Triumph

Hotel Triumph Braila este pozitionat la intrarea in orasul Braila ( drumul dinspre Slobozia )
fiind la 10 minute distanta de mers cu masina fata de centrul orasului. Hotel Triumf este un hotel
clasificat la 3 stele, construit recent in anul 2003 si face parte dintre cele mai bune hoteluri brailene.
Structura de cazare este alcatuita din : 51 camere double, 6 camere matrimoniale si 7 apartamente.
Toate camerele sunt dotate cu : tv cablu, aer conditionat, telefon, minibar, baie proprie cu cada.
Hotelul mai dispune de room service, telefon, sala fitness, pastrare obiecte de valoare, terasa,
parcare interioara supravegheata. In plus exista si o sala de conferinte cu 80 de locuri, dotata cu : aer
conditionat, televizor, videproiector, video player, internet wireless.

5. Hotel Edys Royal

Hotel Edys Royal, clasificat la 3 stele, este situat la 1 km distanta de orasul Braila, aproape de
cele mai importante obiective turistice si la doar 1.3 km distanta fata de gara. Mic si cochet, cu o
capacitate de 19 locuri de cazare, dispuse in camere single, duble si triple, clasificate la categoria de 3
stele si de 4 stele, Hotelul Edys Royal isi ofera serviciile de calitate la tarife de cazare foarte
convenabile in orasul Braila. Profesionalismul si calitatea serviciilor de cazare sunt evidentiate prin
dotarile ultramoderne ale camerelor, prin personalul calificat, toate acestea intr-o ambianta
eleganta. Toate camerele sunt dotate cu telefon, aer conditionat, TV prin cablu, minibar si grup
sanitar propriu cu cada sau dus si de asemenea cu articole de toaleta gratuite. Majoritatea camerelor
dispun si de balcon. Punctul cheie il reprezinta restaurantul cu o capacitate de 74 de locuri, renumit
in zona, ce si-a propus sa delecteze simturile tuturor clientilor ce ii calca pragul prin delicioasele
preparate romanesti si internationale pe care le ofera. Hotelul pune la dispozitia clientilor sai
multiple facilitati, superioare standardului la care este clasificat, precum jacuzzi in camerele deluxe si
room service non-stop. Locatia dispune de asemenea de o sala de conferinta cu, ce ofera un cadru
optim evenimentelor Corporate, avand o capacitate de 60 de locuri.

In randurile urmatoare, vom analiza principalii concurenti ai societatii :

Companii cu capital autohton fondate din anii 2000 , BELVEDERE HOTEL & CLUB
INTERNATIONAL SA fiind unul dintre principalii competitori din domeniul hotelier din
judetul Braila alaturi de S.C. ELENY S.R.L ( Hotel Triumph ) SC MILION TRADE SRL
(Hotel Edys Royal ) EXPRES ORIENT JUNIOR SRL ( hotel Orient )
Puncte tari: Puncte slabe:
- Cunoasterea mediului de afaceri; - Tehnologie depasita;
- Personal calificat; - Aria de impact limitata;
- Experienta in domeniu.
Oportunitati: Amenintari:
- Posibilitatea de a isi dezvolta - Legislatia instabila
activitatea pe o piata aflata in - Crestera cerintelor pe standardele de
continua crestere. calitate a serviciilor;
- Suflu nou adus de personalul nou-
angajat

 Avantajele competitive ale obiectivului proiectului (cum se evidențiază calitățile, beneficiile și


avantajele noilor activități/produse /procese/servicii ce vor rezulta în urma implementării
proiectului pentru care se solicită finanțare, fată de cel al competitorilor)

In urma implementarii proiectului, societatea isi va diverifica gama de servicii, urmand a oferii
servicii de cazare intru-un imobil nou, realizat dupa ultimele cerinte si standarde din domeniul
hotelier.
Serviciul realizate de catre Consybelle S.R.L. se vor evidentia in functie de 4 factori:
• Pret perceput;
• Calitate;
• Timpul de raspuns la cererea clientului;
• Preocuparea fata de mediul inconjurator.
Punctele tari ale societatii si ale produselor oferite de aceasta fata de competitori sunt evidentiate
dupa cum urmeaza:
• Rapiditatea executarii rezervarii primite de la clienti;
• Acorduri de parteneriat pe termen lung incheiate cu agentii de turism;
• Calificare corespunzatoare a personalului;
• Calitatea serviciilor va fi foarte buna;
• Pretul serviciilor va fi competitiv, generat si de obtinerea finantarii nerambursabile;
• Compania poate sa lucreaze direct cu clientii dar si intermediari (pretul putand ramane in
limite rezonabile si avand posibilitatea culegerii unor informatii direct de la sursa);
• Apreciere favorabila din partea clientilor;
• Costuri reduse;
• Capacitatea de a adopta noi servicii si tehnologii;
• Flexibilitate in adaptarea la cerintele pietei;
• Calitatea managementului;
• Tehnologii superioare;
• Viteza de reactie decizonala la schimbarile din mediu;
• Specializarea firmei in domeniul serviciilor- peste 5 de ani de experienta in comert;
In concluzie, au fost identificati si analizati principalii competitori ai S.C. Consybelle S.R.L.
evidentiindu-se punctele lor tari si slabe, dar si avantajul competitiv al societatii in termene
tehnice, de marketing, operationali si organizationali.

Descrieți obiectivele generale de marketing


 acestea derivă din obiectivele generale ale entității, prin ele urmărindu-se păstrarea
echilibrului între produse și piețe în general (de exemplu : vânzarea produselor existente,
comercializarea unor produse existente pe segmente noi de piață și dezvoltarea de produse
noi pe segmente de piață noi), și, în particular, pot fi și obiective legate de aspecte ce țin de
promovare, resurse umane, prețuri etc. Obiectivele trebuie să fie corelate cu rezultatele
analizei situației existente și trebuie să îndeplinească modelul SMART: Specific; Măsurabil;
Realizabil; Realist, pe o anumită perioadă de Timp

Obiectivele de marketing ale societatii au ca scop pastrarea echilibrului intre servicii si piete.
Plecand de la obiectivele proiectului- enuntate in cadrul prezentului document,conducerea
Consybelle S.R.L. si-a stabilit urmatoarele obiective de marketing:
1. Crestera vanzarilor societatii prin diversificarea gamei de produse in termen de de luni 36 de
la semnarea contractului de finantare.
2. Diversificarea pietei pe care activeaza societatea prin patrunderea pe piata turismului in
termen de 36 de luni de la semnarea contractului de finantare.
3. Valorificarea poentialilor cienti prin intermediul carora se urmareste patrunderea pe noua
piata si construirea unei cote de piata pe aceasta in termen de 36 de luni de la semnarea contractului
de finantare.
4. Pastrarea clientului societatii pe primul plan. Fiecare client trebuie tratat ca fiind cel mai
important client pe care il are firma. Clientul este o componenta vitala pentru ca strategia de
marketing sa aiba succes, acesta trebuie sa fie in centrul tuturor actiunilor firmei.
5. Evaluarea constanta a pietei si a nevoilor consumatorilor. Dezvoltarea unui mecanism
interactiv de feedback prin care vor fi evaluate nevoile clientilor in termen de 12 luni de la finalizarea
proiectului.
Elementele luate in calcul in stabilirea obiectivelor de marketing ale societatii sunt:
• Diversificarea in detrimentul concentrarii;
• Adaptarea organizarii si a metodelor la cerintele clientilor;
• Modernizarea bazei tehnico-materiale a companiei;
• Introducerea inovatiei;
• Cresterea productivitatii muncii si a profitabilitatii companiei;
• Atingerea unui nivel superior al rentabilitatii si mentinerea durabila a acesteia.
• Atentie spre protejarea mediului inconjurator
Implementarea proiectului urmareste inclusiv ca noile servicii sa fie fara efecte negative asupra
mediului inconjurator. Societatea urmareste o dezvoltare echilibrata, stabilind o corelare
permanenta a volumului activitatii desfasurate cu capacitatile existente in vederea mentinerii unui
echilibru financiar stabil.
Diversificarea pietei se bazeaza pe noile servicii lansate pe canale de distributie catre noi clienti.
Matricea Ansoff
DEZVOLTARE SERVICIU
PENETRAREA PIETEI
EXISTENTI
CLIENTI

Inexistent
Risc scazut

EXTINDEREA PIETEI DIVERSIFICARE


NOI

Inexistent Risc scazut

EXISTENTE NOI

SERVICIU

Descrieți strategia (strategiile) de marketing (căile de urmat pentru atingerea obiectivelor de


marketing)
 în cadrul planului de marketing pot fi strategii de piață și strategii corespunzătoare fiecărui
element al mix-ului de marketing (produs, preț, distribuție și promovare).
 Strategiile de marketing vor fi descrise pentru fiecare dintre elementele mix-ului de
marketing, și anume:
- strategia de produs (se va descrie produsul/serviciul, menționându-se caracteristicile
și avantajele pe care le oferă clienților);
- strategia sau politica de preț (se vor analiza următoarele elemente de determinare a
prețului: costurile implicate, aprecierile clienților față de produsul/serviciul oferit,
prețurile practicate de către competitori, elasticitatea cererii pentru
produsul/serviciul oferit);
- strategia de vânzări și distribuție (metode de vânzare și canale de distribuție);
- strategia de promovare și relații publice (se va urmări efectul dorit în promovare,
costurile pe care le implică promovarea, mesajul ce va genera efectul dorit, mass-
media ce vor fi utilizate și analiza rezultatelor promovării);

Serviciile pe care Consybelle S.R.L. le va realiza ca urmare a implementarii proiectului sunt


descrise in cadrul captiolului 3 al prezentului Plan de afaceri. Desi va avea capacitatea de a realiza o
gama diversificata de servicii, principalele servicii pe care firma le va comercializa vor fi cazarea si
servirea micului dejun.
Strategia de produs a Consybelle S.R.L. este realizata pe o perioada de timp de 5 ani de la
finalizarea implementarii proiectului.
In stabilirea obiectivelor de produs, conducerea Consybelle SRL a tinut cont atat de factorii
interni- asteptariile si obiectivele proprii, resursele tehnologice si umane, experienta pe piata cat si
de factori externi- dinamica pietei, volumul cererii sau fiscalitatea.
Strategia in cazul servicilor hoteliere se adreseaza acapararii unui public cat mai larg
indiferent de sex, nationalitate sau varsta. Consideram a fi necesar lansarea unui puternic program
de promovare a serviciilor pentru atragerea unei clientele cat mai variate.
Specific oricărei pieţe şi piaţa produsului turistic depinde înainte de toate de categoria de
nevoi cărora se adresează. Conform ierarhizării concepută de Maslow, pe scara nevoilor de consum,
odihna şi recrearea, ca necesităţi fiziologice ocupă prima treaptă. Prin urmare, piaţa produsului
turistic reprezintă sfera economică în care nevoile de consum sintetizate sub forma cererii deţin un
loc prioritar în cadrul nevoilor de consum fiziologice, de bază în egală măsură cu solicitările cererii,
oferta produsului turistic s-a diversificat. Analizând un al doilea factor de care depinde piaţa
produsului turistic, şi anume, gradul de accesibilitate a produsului, se constată influenţa
determinantă a acestuia în rândul cererii interne deoarece accesibilitatea se regăseşte în strânsă
legătură cu nivelul preţului şi este dedusă dintr -un sistem de relaţii între venit şi preţ, între preţ şi
calitate. În scopul realizării unei cât mai bune eficienţe economico-sociale, ca obiectiv principal al
markentingului, trebuie să poată oferi pe pieţele turistice serviciile cele mai adecvate, la momentul
oportun, într-un volum corespunzător posibilităţilor pieţei turistice şi la tarife competitive. Ignorarea
cerinţelor, preferinţelor, turiştilor sau adaptarea latentă la aceste cerinţe determină o
competitivitate redusă. Este necesar să se valorifice produsul turistic în ansamblul său, şi nu de a axa
întreg efortul pe serviciile de bază, aşa cum se întâmplă adesea în practică. Turistul nu cumpără
numai servicii de bază el cumpără, în primul rând, un loc de vacanţă, în paralel cu o gamă
diversificată de serviciicalitative corespunzătoare gusturilor şi preferinţelor sale şi posibilităţi multiple
derecreere, de vizitare a unui nou cadru natural, de cunoaştere a unor noi obiceiuri, de practicare a
sporturilor preferate, de divertisment cultural-artistic.
Pentru a putea reacţiona prompt la cerinţele pieţei, SC Consybelle SRL va încerca să-şi
constituie un sistem de avertizare timpurie, de natură să-i permită identificarea tendinţelor majore
ale mediului socio-economico-cultural şi ecologic în care acţionează .Un astfel de sistem devine viabil
prin desfăşurarea unor cercetări de marketing sistematice şi riguroase ce-şi găsesc materializarea în
mixul de marketing. În acest sens managerul Hotelului v- a concepe un chestionar care se va gasi în
fiecare ameră, clienţii fiind rugaţi să-l completeze înainte de plecare. Pentru hotel este o oportunitate
eficientă de a testa calitatea seriviciilor prestate precum şi nevoia de îmbunatatire a lor. Astfel este
adoptată o strategie de menţinere şi îmbunătăţire a calităţilor produselor turistice oferite.

Strategia de pret:
Pretul reprezinta valoarea unui bun sau serviciu atat pentru vanzator cat si pentru
cumparator. Valoarea atasata unui bun sau serviciu, pretul sau, se bazeaza atat pe elemente tangibile
(calitatea produsului, avantaje oferite) cat si pe elemente intangibile.Pretul este una din cele patru
componente alea mixului de marketing.Uneori el are un rol decisive in atingerea obiectivelor, alteori i
se atribuie o importanta redusa in strategia de marketing.Politica de pret are la baza stabilirea
preturilor raportate la pozitia serviciilor pe nivelul de evolutie. Procesul de stabilire a preturilor
implica respectarea urmatoarei relatii.Pentru aplicarea politicii de stabilire a pretului se porneste de
la costul de productie al fiecarui serviciu in paralel cu nivelul cererii efective pe piata consumatorilor
si pretul practicat de concurenta.Astfel ca se disting doua categorii de preturi :preturi administrative
care sunt stabilite de catre conducerea hotelului si care nu pot fi inferioare costurilor de intretinere si
de investitie efectuate si preturi determinate de piata sau alti factori externi.
În cadrul hotelului, tarifele pot fi clasificate ca:
-diferenţiate : aplicarea acestuia se practică în funcţie de diferite criterii precum: numărul
persoanelor, vârsta acestora, numărul de nopţi de cazare, etc. Sunt acordate tarife mai mici decât
cele de recepţie grupurilor, clienţiilor fideli, clienţilor care doresc cazare pentru un număr mai mare
de nopţi
- forfetare : este tariful de recepţie care include un pachet minimal de servicii, şi anume cazare pe o
noapte, mic dejun aferent zilei de cazare
-tarif ridicat : este practicat in perioadele aglomerate din preajma sarbatorilor, pentru a selecta
clientela.
La o primă vedere, percepţia calităţii de către consumatorii turistici, a unui pachet turistic,
poate fi cuantificată de mărimea costului acestuia. Astfel mulţi percep că unui preţ mare îi este
atribuită o calitate excelenta a serviciilor din domeniul turismului. Din acest motiv sunt dispuşi să-şi
mărească bugetul alocat unei călătorii. Satisfacerea diferitelor categorii de clienţi trebuie atent
gestionată, atât în funcţie depreferinţele acestora cât şi de veniturile lor. Va fi adoptată o strategie
orientată în funcţie de cerere. Acest lucru presupune un tarif satisfăcător atât pentru client, cât şi
pentru hotel, pentru a-şi acoperi cheltuielile .De asemenea este adoptată strategia preţurilor
diferenţiate, grupurile de turişti, clienţii fideli având tarife speciale. Prin această strategie se
urmăreşte şi combaterea sezonalităţii, o problemă des întâlnită in cazul hotelurilor de 3 stele.

Strategia de distributie :

Se refera la mijloacele prin care serviciile realizate sunt puse la dispozitia utilizatorilor.Pentru
formularea politicii de distributie este necesara respectarea urmatoarea caracteristica: adoptarea
unui sistem de distributie selectiv. Strategia de distributie a servicilor se realizeaza in functie de
flexibilitatea canalului, capacitatea de difuzie a servicilor pe piata hoteliera. Distribuţia reprezintă
modalitatea prin care turiştii intră în posesia produselor turistice oferite de hotel. Hotelul va colabora
cu agenţii de turism naţionale, ceeace face posibilă promovarea acestuia pe întreg teritoriul ţării.
Se vor semna colaborări cu diferite agenţii de turism şi touroperatori din întreaga ţară dar si
din exterior, pentrucomercializarea produselor turistice. S-a adoptat o strategie extensivă, ceea ce
înseamnă că se doreşte ca produsul turistic să fie cât mai cunoscut în rândul consumatorilor turistici,
existent la cât mai multe agenţii de turism. Aderarea la platformele de promovarea turistică vor face
posibilă pătrunderea pe piaţă internaţională, acestea fiind www.travelro.ro , www.booking.com.,
www.hotelbeds.com dar si multe alte site-uri specializate in promovare. Un alt mijloc de distribuţie a
produsului turistic îl reprezintă internetul. Site-ul oficial ce va fi ceeat si care va permite rezervarea
produselor turistice deţinute de Consybelle SRL.

Strategia de promovare:

Pentru a îmbunătăţii circulaţia turistică în cadrul hotelului va fi necesar elaborarea unui


program de promovare bine realizat . Publicitatea face parte integrantă din planul de marketing, iar
punerea sa în aplicare trebuie coordonată cu celelalte mijloace promoţionale ( promovarea
vânzărilor, relaţiile publice, marketingul direct) şi cu celelaltea ctivităţi de marketing legate de politica
de produs, preţ, şi distribuţie. Publicitatea se caracterizează prin cumpărarea unui spaţiu în cadrul
unui suport promoţional; de aceeaea trebuie considerată ca o investiţie căreia i se pot efectua o serie
de calcule de rentabilitate economică. Rolul de prezentare a produsului turistic către consumatorul
potenţial revine promovării. Promovarea turistică este procesul complex de legături create între
produsul turistic şi consumatorul lui potenţial, proces care, folosind instrumente specifice, cum sunt
reclama, relaţiile public, promovarea vânzărilor, urmăreşte să determine cumpărarea produsului
turistic de către consumatorul turistic potenţial. După crearea lui, după stabilirea canalelor de
distribuţie şi a preţului lui de desfacere, produsul turistic este gata de vânzare. Dar pentru ca
vânzarea produsului să aibă loc, este necesar ca el să fie cunoscut consumatorilor potenţiali.
Referitor la deciziile privind politica de promovare, ele sunt destinate să informeze consumatorul de
existenţa produsului şi să-l determine să cumpere acest produs , în locul unuia concurent.
Turismul românesc va avea o evoluţie ascendentă, în ceea ce priveşte infrastructura, susţinută de
componenta de afaceri şi reuniuni, precum şi de turismul intern. Aceasta cu toate că industria
turistică autohtonă continuă să se confrunte cu o serie de probleme şi deficiente cauzate de lipsa
unor produse turistice, a unui concept unitar de dezvoltare şi a unei strategii conturate pe termen
mediu şi lung, atât la nivelul promovării, cât şi al dezvoltării infrastructurii. Turistul modern, mai ales
cel cu bani, preţuieşte şi confortul şi serviciile din locul unde hotărăşte să călătorească, nu numai
peisajele frumoase şi "spiritualitatea" româneasca.
Politica de produs a hotelului va reunii strategii cu ajutorul cărora acesta încearcă să prezinte o ofertă
cât mai variată pentru produsele turistice într-un mod adecvat, oferind posibilitatea consumatorilor
turistici să se simtă importanti. Hotelul va urmarii diversificarea serviciilor pe care le oferă, în
speranţa că va atrage cât mai mulţi turişti şi va reuşi să atenueze sezonalitatea. Spaţiile de cazare
oferite de hotel, sunt de grade diferite, pe categorii diferite, însă dotările crează un avantaj major în
raportul calitate-preţ. Prin strategia de diversificare a serviciilor oferite, se va urmării, în principal
atragerea de noi pieţe, a turismului de sejur. Hotelul se va axa în principal pe turismul de afaceri, iar
pătrunderea pe piaţă turismului de sejur se poate realiza prin diversificarea serviciilor şi crearea
unora care să satisfacă cerinţele clienţilor individuali.

Pentru perioada imediat urmatoare dupa finalizarea investitiei ne propunem sa promovam


imaginea firmei prin servicii de reclama si publicitate. Promovarea are la baza pachetul de servicii
hoteliere adica trebuintele ce le va satisface. Astfel publicitatea constituie un important mijloc tactic
si strategic care se materializeaza in campanii care urmaresc interesele de baza ale hotelului,
adresandu-se unei piete determinate analizandu-se pe baza unor criterii riguroase ale pietei hoteliere
care este in plina extindere. Formele concrete de materializare a politicii publicitare folosite sunt:
presa cotidiana, radioul,reclamele publicitare. De asemenea se doreste participarea la targurile si
expozitiile de anvergura in vederea promovarii serviciilor de cazare noi, studierii concurentei si
stabilirii de contacte directe cu clientii si de ce nu, incheierii de contracte.
Strategia in cazul servicilor hoteliere se adreseaza acapararii unui public cat mai larg
indiferent de sex, nationalitate sau varsta. Consideram a fi necesar lansarea unui puternic program
de promovare a serviciilor pentru atragerea unei clientele cat mai variate.
In Romania, 10 milioane de potentiali clienti ai hotelurilor sunt prezenti in mediul online, iar
7,2 milioane dintre ei activeaza in retelele de socializare. Dezvoltarea unei strategii de marketing
pentru pozitionarea corecta a brandului de hotel in aceste medii poate reprezenta o sursa certa de
venituri. 42% din rezervarile la hoteluri in Europa sunt facute prin canale online, iar 24% dintre
acestea provin din surse proprii de rezervare – spun cifrele WIHP. Conform statisticilor oficiale, in
Romania, doar 4% dintre rezervari sosesc prin astfel de canale. Transformarea celor 10 milioane de
potentiali turisti in clienti directi tine de interesul si abilitatea jucatorilor din industria hoteliera locala
de a folosi acest potential urias de crestere a veniturilor. Alaturi de canalele de rezervare externe
folosite deja de catre hotelierii romani, stimularea vanzarilor directe poate genera venituri
suplimentare consistente.
Pagina web. – Cea mai importantă parte a oricărei strategii online este propiul site web al
hotelului. Aspecte importante care trebuie luate în considerare :
– Responsive design, pentru că acum Google penalizează paginile care nu îl au în căutarile de pe
telefonul mobil.
– Promovarea feedback-ului din partea clienţilor, pentru că afişându-le cresc conversiile
online.
– Actualizarea fotografiilor în cazul în care au mai mult de trei ani, pentru că acestea sunt
esenţiale pentru hoteluri.
– Publicarea de clipuri video, fundamentale în procesul de vânzare: un video despre hotel pe
site-ul său este un punct de vânzare important, şi pe care şi Google îl iubeşte.
– Actualizarea rapidă a conţinutului: se pare că a lăsa această sarcină altora nu este cea mai
bună idee atunci când trăim într-o epocă în care conţinutul este rege. Actualizarea site-ului ar trebui
să fie o chestiune de minute.
– Site în mai multe limbi: numeroase studii arată că atunci când pagina hotelului este tradusă
în limba clienţilor săi este mult mai probabil ca aceştia să rezerveze direct acolo.
– Landing pages şi ferestre pop-up: dacă se pot adăuga la site, acestea sunt mai eficiente
pentru a capta şi a reţine utilizatorul.
Toată lumea ştie deja importanta de a avea un design web responsive pentru ca clienţii să
poată rezerva cazare de pe orice dispozitiv, chiar şi în drumul lor spre unitatea de cazare. O aplicaţie
pentru hoteluri bine concepută, de exemplu, permite clienţilor să facă ei însăşi check-in-ul şi check-
out-ul. În momentul când fac acest lucru sunt activate controalele de acces la uşa camerei sale în
aplicaţie, lăsându-l să intre în momentul în care acesta se apropie de ea. Eliminarea necesităţii de a
interacţiona cu personalul hotelului la sosire poate părea ciudat, , dar permite hotelului să se
diferenţieze, mai ales în faţa clienţilor millennials, pentru care “self service-ul a devenit modul lor de
operare în orice moment”.
Odată ajuns în cameră aplicaţia se poate conecta la toate serviciile hotelului, oferind
oaspeţilor un centru simplu de conexiuni pe care îl poate utiliza după cum doreşte, de exemplu,
pentru a cere filme la tv sau a accesa meniul de room service. Hotelul va profita, de asemenea, de
alte funcţiuni ale telefonului pentru a îmbunătătii experienţa clientului: de exemplu, funcţii de
geolocalizare care permit hotelului să identifice cu ajutorul aplicaţiei unde se află clientul în orice
moment, întodeauna cu permisiunea lui, desigur. Astfel, oaspetele poate primi o băutură pe aplicatia
sa dacă personalul hotelului va şti imediat unde să-l servească, restaurant, receptie sau în cameră. În
mod individual fiecare din aceste funcţii pare a fi mică, dar împreună pot ceea impresia unui hotel cu
servicii complet personalizate pentru fiecare individ.

Reţele sociale
Crearea unul canal de Youtube si a unei pagini pe Facebook cu clipuri video ale hotelului,
interviuri şi comentarii ale clienţilor sunt, de asemenea, un important instrument. 40% din toate
căutările sunt de clipuri video şi se estimează că acest procent va creşte în 2018.
Social WiFi: a cere clienţilor să se conecteze la WiFi-ul gratuit prin intermediul profilurilor lor
de pe reţelele sociale. Astfel, nu doar că obţinem mai mulţi fani, ci obţinem de asemenea adresa lor
de e-mail pentru a o adăuga la baza lor de date de marketing.
– Aplicaţiile concierge pentru că oferă clienţilor informaţii cu privire la hotel, incluzând oferte,
evenimente şi multe altele. Conform unor studii recente, 85% dintre utilizatorii de smartphone-uri
preferă aplicaţiile mai degrabă decât site-urile mobile. Aplicaţiile reduc, de asemenea, costurile de
imprimare a broşurilor şi directoarelor noi.

Singurul loc in care va exista o abordare directa a clientului va fi la targurile si simpozioanele


de specialitate care vor avea loc in tara si in strainatate in care societatea isi va prezenta oferta si
unde vor exista o serie de clienti interesati direct de colaborari pe termen mediu sau lung. In acest
sens, SC Consybelle SRL a facut un prim pas prin bugetarea in cadrul proiectului participarea la targul
international BORSA INTERNATIONALE DEL TURISMO, Milano, Italia, in calitate de expozant. Targul
este renunmit pentru domeniul turistic.

Descrieți planul de acțiune și bugetul aferent strategiei de marketing


 Enumerați și descrieți activitățile propuse pentru atingerea obiectivelor de marketing și
implementarea strategiei (strategiilor) descrise. Justificați necesitatea realizării acestor
activități și descrieți contribuția fiecăreia la atingerea obiectivelor de marketing.
Reamintim obiectivele de marketing pe care si le propune Consybelle S.R.L:
1. Crestera vanzarilor societatii prin diversificarea gamei de servicii.
2. Diversificarea pietei pe care activeaza societatea prin patrunderea pe piata turistica de 24 de
luni de la semnarea contractului de finantare.
3. Valorificarea potentialilor clienti prin intermediul carora se urmareste patrunderea pe noua
piata si construirea unei cote de piata pe aceasta in termen de 36 de luni de la semnarea
contractului de finantare.
4. Pastrarea clientului societatii pe primul plan. Fiecare client trebuie tratat ca fiind cel mai
important client pe care il are firma. Clientul este o componenta vitala pentru ca strategia de
marketing sa aiba succes, acesta trebuie sa fie in centrul tuturor actiunilor firmei.
5. Evaluarea constanta a pietei si a nevoilor consumatorilor. Dezvoltarea unui mecanism
interactiv de feedback prin care vor fi evaluate nevoile clientilor in termen de 24 luni de la
finalizarea proiectului.

Actiunile pe care si le propune societatea pentru asigurarea unui marketing eficient vizeaza
urmatoarele directii:

Denumire Descrierea actiunii de Justificarea actiunii si contributia acesteia la


actiune de marketing atingerea obiectivelor
marketing
Cercetarea Se vor desfasura actiuni de Cercetarea pietei asigura societatii informatii cu
de piata interogare a pietei de privire la nevoile reale din piata, si totodata ii
desfacere cu privire la confera acesteia posibilitatea de a-si intocmi un
volumul necesar de servicii plan de actiune cu privire la noile produse, la
publicitare, la tipologiavolumul necesar, la standardele solicitate si la
acestora si la noile tendinte eventualele investitii pe care trebuie sa le realizeze
in derularea campaniilor pentru acoperirea nevoilor.
publicitare Contributia la planul de marketing consta in
cunoasterea mai bine a categoriilor de clienti, a
nevoilor acestora, a segmentarii corecte si target-
arii corespunzatoare, a pozitionarii optime pe piata
de profil.
Website-ul Se vor incarca pe site-ul Actualizarea informatiilor pe site-ul firmei este o
companiei firmei date cu privire la actiune extrem de importanta intrucat informarea
infrastructura materiala, pe internet a luat amploare si vanzarile online la
date de contact si informatii fel. Prin actualizarea site-ul si prezentarea
cu privire la plasarea infrastructurii de cazare si servire a mesei, a
comenzilor structurii echipei de management, a structurii de
personal, a serviciilor ce pot fi realizate, firma isi
consolideaza imaginea si pozitia pe piata in fata
potentialilor clienti. Societatea va realiza o
campanie de promovare interna, dupa diverse
module de cautare google, inclusiv cu bannere
online in domenii conexe unde se pot presta
servicii de publicitare. Societatea poate incheia
acorduri cu unii clienti de promovare online
reciproca.

Aparitii in Se vor publica 2 anunturi de Aparitiile in presa scrisa sunt obligatorii prin ghidul
presa scrisa presa privind inceperea si de finantare, pentru cele 2 publicatii de inceput si
finalizarea proiectului de final de proiect. Acestea au rolul de a comunica
investitii prin fonduri infrastructura societatii si capacitatile acesteia de a
nerambursabile. In cadrul realiza serviciile ofertate. Obtinerea unei finantari
acestor comunicate se vor nerambursabile atrage atentia asupra unei echipe
face mentiuni cu privire la de management deschisa, care identifica
obiectul investitiei si oportunitati si se angajeaza la o investitie de durata
detalierea acesteia. (atat prin echipamente cat si prin crearea de locuri
de munca). Acest fapt va conduce la cresterea
notorietatii firmei si va atrage clienti ce au o mai
mare incredere in societate si functionarea
acesteia, a calitatii rezultate si a serviciilor.
Contributia actiunii la indeplinirea obiectivelor este
de a imbunatati imaginea firmei, de a-si largi piata
de desfacere, de a-si mari portofoliu de clienti.
Aparitii in Inscrierea firmei pe site-uri Aparitiile firmei pe site-uri de specialitate, in
presa online de business si pe site-uri mediul online, conduce la crearea legaturilor
specializate din domeniu. dintre firma si piata de desfacere aferenta
acestora. Contributia acestei actiuni se regaseste in
scurtarea lungimii canalului de vanzare, prin
asocierea firmei cu domeniul de activitate, prin
recunoasterea valorii acesteia o data cu publicarea
anunturilor, consolidandu-si astfel pozitia pe piata
si marindu-si cota de piata prin vanzarile ulterioare
si implicit cifra de afaceri si profiturile rezultate.
Aparitii la Atat nationale cat si Aparitiile firmei la targurile de specialitate sunt
targuri de internationale, pentru a se necesare pentru a fi cunoscuta pe piata in care
specialitate face cunoscuta si a-si largi activeaza. Crearea legaturilor comerciale ii va
portofoliu de clienti si asigura firmei completarea portofoliului de clienti/
colaboratori colaboratori si ulterior ii va mari cotele de vanzari.
Totdata, la aceste targuri, echipa de management
se informeaza cu privire la noile tehnologii aparute
pentru a-si putea realiza un plan de investitii viitor
si a fi actualizata in permanenta atat in ceea ce
priveste echipamentele cat si tendintele serviciilor
rezultate.
Prima actiune in acest sens, este participarea la
Targul International BORSA INTERNATIONALE DEL
TURISMO, din Milano, Italia.
Carti de Societatea va realiza o serie Pe langa materialele obligatorii privind vizibilitatea
vizita, de materiale de prezentare investitiei realizate prin finantare europeana,
pliante, care se vor regasi la sediul societatea va realiza pliante si brosuri de
brosuri, fabricii dar care si la sediile promovare a serviciilor ofertate.
materiale de partenerilor.
promovare,
etc.
 Realizați calendarul activităților propuse, pe luni

  Perioada de implementare/ luni


Actiune de marketing 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Cercetarea de piata
Website-ul companiei
Aparitii in presa scrisa
Aparitii in presa online
Aparitii la targuri de
specialitate
Carti de vizita, pliante,
brosuri

  Perioada de implementare/ luni


Actiune de marketing 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Cercetarea de piata
Website-ul companiei
Aparitii in presa scrisa
Aparitii in presa online
Aparitii la targuri de
specialitate
Carti de vizita, pliante,
brosuri

 Identificați departamentul/ persoanele responsabile de realizarea fiecărei activități

Persoana Functia
responsabila de
Actiune de marketing realizarea actiunii
Cercetarea de piata Rotaru Consuela Reprezentant legal
Website-ul companiei Rotaru Consuela Reprezentant legal
Aparitii in presa scrisa Rotaru Consuela Reprezentant legal
Aparitii in presa online Rotaru Consuela Reprezentant legal
Aparitii la targuri de specialitate Rotaru Consuela Reprezentant legal

 Elaborați bugetul planului de acțiune (modelul recomandat în tabelul de mai jos include o
serie de activități, cu titlu de exemple).

  Perioada de implementare/ luni


Actiune de marketing 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Cercetarea de piata 0 0 0 0 0 0
Website-ul companiei 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Aparitii in presa scrisa 1.125
Aparitii in presa online 0 0 0 0
Aparitii la targuri de
specialitate
Carti de vizita, pliante,
brosuri

  Perioada de implementare/ luni


Actiune de marketing 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Cercetarea de piata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Website-ul companiei 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Aparitii in presa scrisa 1.125
Aparitii in presa online 0 0 0 0
Aparitii la targuri de
specialitate 18.295
Carti de vizita, pliante,
brosuri 100 100 115

 Justificați costurile estimate pentru fiecare activitate și lună din calendarul de realizare a
activităților.

Implementarea proiectului societatii este estimata a incepe in luna ianuarie a anului 2018. Targul
la care societatea va participa este un targ specializat pentru servicii din categoria celor care le
realizeaza Consybelle si are loc in luna aprilie a fiecarui an.

Identificați riscurile ce pot apărea în realizarea planului de acțiune în condițiile descrise mai sus
sau în atingerea obiectivelor
Au fost identificate 5 riscuri care pot aparea in realizarea planului de actiune:
1. Imposiblitatea realizarii unei anumite activitati de marketing
La un moment dat societatea poate ajunte in situatia de a nu putea desfasura o anumita activitate de
marketing. Cu exceptia targurilor de specialitate pentru care s-a solicitat inclusiv finantare
nerambursabila, nici o alta actiune de marketing nu are un impact atat de ridicat asupra obiectivelor.
2. Depasirea bugetului unei anumite activitati
In general, depasirea bugetului unei anumite activitati va presupune reducerea bugetului pentru alta
activitate. Fiind vorba de activitati repetitive, societatea va reduce numarul de actiuni aferente unei
activitati- impactul fiind unul extrem de redus.
3. Neatingerea obiectivelor propuse
Obiectivele societatii sunt rezultatul actiunilor de marketing. Riscul de a nu atinge aceste obiective
este dat de realizarea unui plan deficitar de marketing.
4. Implementarea inconsistenta a planului de marketing
Presupune ca planul sa se realizeze cu intreruperi. Inconstanta realizarii startegiiei va aduce pauze de
promovare urmate de boom-uri de promovare.
5. Activitatile de marketing nu genereaza vanzarile anticipate

 Apreciați impactul pe care fiecare risc identificat îl poate avea asupra realizării planului (e.g.
imposibilitatea realizării unei anumite activități, depășirea bugetului alocat unei anumite
activități, imposibilitatea atingerii unui anumit obiectiv)

RISC IMPACT PROBABILITATE


Imposibilitatea realizarii unei anumite activitati
Cercetarea de piata Mediu Redusa
Aparitii in presa online Mediu Mediu
Aparitii la targuri de specialitate Mare Medie
Depasirea bugetului alocat unei anumite activitati
Cercetarea de piata Mediu Redusa
Aparitii in presa scrisa Mic Redusa
Aparitii in presa online Mic Redusa
Aparitii la targuri de specialitate Mic Medie
Carti de vizita, pliante, brosuri, materiale de promovare,
Mic Redusa
etc.
Imposibilitatea atingerii unui anumit obiectiv
Aparitii la targuri de specialitate Mare Redusa
Implementare inconsistenta a planului de marketing Medie Redusa
Activitatile de marketing nu genereaza vanzarile anticipate Mare Redusa

 Identificați măsuri de eliminare a riscurilor ori de atenuare a impactului pe care îl poate avea
fiecare risc

RISC Masuri de eliminare/ atenuare a impactului


Imposibilitatea realizarii unei anumite activitati
Nerealizarea acestei activitati nu se poate inregistra in cadrul
firmei, ci doar calitatea activitatii sa nu fie ridicata, acest fapt
depinzand de respondentii persoanelor implicate in partea de
studiu.
Cercetarea de piata Pentru evitarea acestui risc se va desfasura o activitate intensa,
pe mai multe planuri care sa acopere atat clientii existenti si
parereile acestora despre serviciile ofertate, calitatea serviciilor,
necesitatile regasite la nivelul lor, cat si pentru potentialii clienti
in vederea configurari serviciilor viitoare.
Metoda de eliminatre a riscului este sa se realizeze o baza de
date clara a domeniilor si site-urilor de specialitate, inainte de a
fi transmise informatii si solicitari de postare a diverselor
Aparitii in presa online
materiale. O data realizata aceasta activitate de prospectare,
riscul neplublicarii pe o parte din site-urile identificate va fi redus
considerabil.
Aparitii la targuri de specialitate Neparticiparea la targurile de specialitate se poate realiza doar
in cazul in care din motive obiective, independente de vointa
persoanelor desemnate, una sau ambele nu pot participa. In
acest caz se va desemna o alta persoana care cunoaste
activitatea societatii.
Depasirea bugetului alocat unei In momentul intocmirii bugetelor de marketing, ca masura de
anumite activitati reducere a riscului, se vor utiliza preturi standard, fara reduceri
Cercetarea de piata comerciale. La nivelul firmei se vor constitui de asemenea
Aparitii in presa scrisa fonduri de rezerva pentru suplimentarea eventualelor categorii
Aparitii in presa online de cheltuieli importante sau care necesita suplimentari de
Aparitii la targuri de specialitate bugete.
Carti de vizita, pliante, brosuri,
materiale de promovare, etc.
Imposibilitatea atingerii unui
anumit obiectiv
Ca masura de diminuare a acestui risc este faptul ca
responsabilul legal va fi insotit de catre directorul adjunct in
Aparitii la targuri de specialitate cadrul acestor evenimente. Astfel, daca intervin cauze externe
in cazul unuia dintre cei doi, poate sa acopere cealalta persoana
intreaga activitate propusa.

5. Analiza și previziunea financiară


Analiza și previziunea financiară a investiției cuprinde următoarele seturi de date și analize:
1. Analiza întreprinderii solicitante – situația curentă
2. Bugetul proiectului și planul de finanțare
3. Analiza financiară a întreprinderii, în urma finalizării investiției
4. Analiza imobilizărilor

O parte din datele solicitate mai jos vor fi introduse în macheta standard în format foaie de
lucru (worksheet Excel) atașată la modelul planului de afaceri (Analiza și previziunea
financiară). Toate valorile se introduc în lei. Datele previzionate se fundamentează în valori
reale (în prețuri constante, fără a lua în calcul impactul inflației). Datele se introduc numai
în celulele marcate cu gri. Modificarea formulelor de calcul poate conduce la respingerea
cererii de finanțare.
Orizontul de timp pentru care sunt realizate previziunile financiare este de 10 ani.

Pe lângă machetă, solicitantul va furniza, în secțiunile de mai jos, informații suplimentare,


după cum se specifică.

1. Analiza întreprinderii solicitante


Următoarele foi de lucru din macheta standard în format .xls fac obiectul analizei
întreprinderii solicitante:
- 1.A-Bilant (coloanele B-D): Completați cu informații din bilanțul aferent
ultimelor trei exercitii financiare incheiate (ultimii 3 ani fiscali).
Completați cu informatii din Bilanțul aferent ultimelor trei exercitii financiare incheiate (ultimii 3 ani fiscali). N reprezintă anul
fiscal anterior depunerii cererii de finanțare.

       
  N-2 N-1 N
A.Active imobilizate      
I.Imobilizari necorporale 0,00 0,00 0,00
II.Imobilizari corporale      
1. Terenuri şi amenajări de terenuri 0,00 0,00 16.900,00

2. Construcții 105.197,00 101.469,00 97.741,00

3. Instalații tehnice şi mijloace de transport 94.404,00 85.228,00 204.554,00

4. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a 0,00 0,00 0,00


valorilor umane şi materiale şi alte active corporale

5. Investiții imobiliare 0,00 0,00 0,00


6.Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor 0,00 0,00 0,00
minerale
7.Active biologice productive 0,00 0,00 0,00
8. Instalații tehnice şi mijloace de transport în curs de 0,00 0,00 0,00
aprovizionare
9. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a 0,00 0,00 0,00
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale în curs
de aprovizionare

10.Active biologice productive în curs de aprovizionare 0,00 0,00 0,00

11.Imobilizări corporale în curs de execuție 14.639,00 14.888,00 14.889,00

12.Investiții imobiliare în curs de execuție 0,00 0,00 0,00

13.Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 0,00 0,00 0,00

14. Amortizări privind imobilizările corporale 0,00 0,00 0,00

15. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale 0,00 0,00 0,00

16. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în 0,00 0,00 0,00


curs de execuție

17. Ajustări pentru deprecierea investițiilor imobiliare în 0,00 0,00 0,00


curs de execuție

Imobilizari corporale - total 214.240,00 201.585,00 334.084,00


III.Imobilizari financiare 0,00 0,00 0,00
Active imobilizate - total 214.240,00 201.585,00 334.084,00
B.Active circulante      
I.Stocuri:      
1. Materii prime si materiale consumabile 0,00 0,00 0,00

2. Productia in curs de executie 0,00 0,00 0,00


3. Produse finite si marfuri 337.433,00 437.323,00 494.314,00
4. Avansuri pentru cumparari stocuri 0,00 0,00 0,00
Stocuri - total 337.433,00 437.323,00 494.314,00
II.Creante 2.765,00 18.767,00 951,00
III.Investitii pe termen scurt 0,00 0,00 0,00
IV.Casa si conturi la banci 1.167,00 2.872,00 45.741,00
Active circulante - total 341.365,00 458.962,00 541.006,00
C.Cheltuieli in avans 0,00 0,00 0,00
1. Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 0,00 0,00 0,00

2. Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 0,00 0,00 0,00

D.Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada      


de pana la un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentându- 0,00 0,00 0,00
se separat împrumuturile din emisiunea de obligatiuni
convertibile

2. Sume datorate institutiilor de credit 51.307,00 1.845,00 0,00


3. Avansuri încasate în contul comenzilor 0,00 0,00 0,00

4. Datorii comerciale - furnizori 34.238,00 34.400,00 33.069,00


5. Efecte de comert de platit 0,00 0,00 0,00
6. Sume datorate entitatilor afiliate 0,00 0,00 0,00
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata 0,00 0,00 0,00
în virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind 706.488,00 833.467,00 0,00
asigurarile sociale
Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de 792.033,00 869.712,00 33.069,00
pana la un an
E.Active circulante nete/datorii curente nete -450.668,00 -410.750,00 500.069,00

F.Total active minus datorii curente -236.428,00 -209.165,00 834.153,00


G.Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada      
mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 0,00 0,00 0,00

2. Credite bancare pe termen lung 0,00 0,00 0,00


3. Avansuri încasate în contul comenzilor 0,00 0,00 0,00

4. Datorii comerciale - furnizori 0,00 0,00 0,00


5. Efecte de comert de platit 0,00 0,00 0,00
6. Sume datorate entitatilor afiliate 0,00 0,00 0,00
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata 0,00 0,00 0,00
în virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind 0,00 0,00 95.327,00
asigurarile sociale
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 0,00 0,00 95.327,00
un an - total
H.Provizioane 0,00 0,00 0,00
I.Venituri in avans 0,00 0,00 7.868,00
1. Subvenţii pentru investiţii 0,00 0,00 0,00
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 0,00 0,00 0,00

Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 0,00 0,00 0,00

2. Venituri înregistrate în avans 0,00 0,00 7.868,00


Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an 0,00 0,00 7.868,00

Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an 0,00 0,00 0,00

3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer 0,00 0,00 0,00
de la clienţi
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 0,00 0,00 0,00

Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 0,00 0,00 0,00

Fondul comercial negativ 0,00 0,00 0,00


J.Capital si rezerve      
I.Capital, din care 200,00 200,00 700.000,00
1. Capital subscris vărsat 200,00 200,00 700.000,00
2. Capital subscris nevărsat 0,00 0,00 0,00
3. Patrimoniu regiei 0,00 0,00 0,00
4. Patrimoniul institutelor naționale de cercetare- 0,00 0,00 0,00
dezvoltare
5.Alte elemente de capitaluri proprii 0,00 0,00 0,00
II.Prime de capital 0,00 0,00 0,00
III.Rezerve din reevaluare 0,00 0,00 0,00
Sold Creditor 0,00 0,00 0,00
Sold Debitor 0,00 0,00 0,00
IV.Rezerve 0,00 0,00 2.333,00
Acţiuni proprii 0,00 0,00 0,00
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 0,00 0,00 0,00

Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 0,00 0,00 0,00

V.Profitul sau pierderea reportat(ă) 34.244,00 -236.628,00 0,00


Sold Creditor 34.244,00 0,00 0,00
Sold Debitor 0,00 236.628,00 0,00
VI.Profitul sau pierderea exercitiului financiar -270.872,00 27.263,00 38.826,00

Sold Creditor 0,00 27.263,00 38.826,00


Sold Debitor 270.872,00 0,00 0,00
Repartizarea profitului 0,00 0,00 2.333,00
Capitaluri proprii - total -236.428,00 -209.165,00 738.826,00
Patrimoniul public 0,00 0,00 0,00
Patrimoniul privat 0,00 0,00 0,00
Capitaluri - total -236.428,00 -209.165,00 738.826,00
TOTAL ACTIV 555.605,00 660.547,00 875.090,00
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 555.605,00 660.547,00 875.090,00

- 1.B-ContPP (coloanele B-D): Completați cu informatii din Contul de profit și


pierdere aferent ultimelor trei exercitii financiare incheiate (ultimii 3 ani
fiscali).

Completați cu informatii din Contul de profit și pierdere aferent ultimelor trei exercitii financiare incheiate (ultimii 3 ani fiscali).
N reprezintă anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare.

         
    N-2 N-1 N
1. Cifra de afaceri neta 1 444.123,00 800.298,00 759.115,00
Producția vândută 2 217.921,00 71.236,00 59.660,00
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 226.202,00 729.062,00 699.455,00
Reduceri comerciale acordate 4 0,00 0,00 0,00
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate 5 0,00 0,00 0,00
din Registrul general si care mai au in derulare
contracte de leasing

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei 6 0,00 0,00 0,00


de afaceri nete
2. Venituri aferente costului producției în curs 7/8. 0,00 0,00 0,00
de execuție (+ pentru C; - pentru D)

3. Venituri din productia de imobilizări 9 0,00 0,00 0,00


necorporale și corporale
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor 10 0,00 0,00 0,00
corporale
5. Venituri din producția de investiții imobiliare 11 0,00 0,00 0,00

6. Venituri din subvenții de exploatare 12 0,00 0,00 0,00

7. Alte venituri din exploatare   -72.581,00 1.210,00 39.082,00


Venituri din exploatare - total   371.542,00 801.508,00 798.197,00
8. Cheltuieli cu materiile prime şi materialele   57.342,00 20.777,00 21.866,00
consumabile
Alte cheltuieli materiale   502,00 31.062,00 0,00
Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)   25.321,00 10.354,00 8.365,00

Cheltuieli privind mărfurile   150.642,00 474.651,00 397.322,00


Reduceri comerciale primite   996,00 0,00 158,00
9. Cheltuieli cu personalul   195.654,00 121.214,00 161.216,00
Salarii şi indemnizaţii   153.542,00 98.717,00 131.398,00
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială   42.112,00 22.497,00 29.818,00

10. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale   15.873,00 19.564,00 35.727,00


şi necorporale
Ajustări de valoare privind activele circulante   0,00 0,00 0,00

11. Alte cheltuieli de exploatare   192.232,00 94.187,00 126.450,00


Ajustări privind provizioanele   0,00 0,00 0,00
Cheltuieli din exploatare - total   636.570,00 771.809,00 750.788,00
Rezultatul din exploatare   -265.028,00 29.699,00 47.409,00
Rezultatul din exploatare Profit     29.699,00 47.409,00
Rezultatul din exploatare Pierdere   265.028,00    
12. Venituri din interese de participare   0,00 0,00 0,00

13. Venituri din dobânzi   0,00 0,00 0,00


14. Venituri din subvenţii de exploatare pentru   0,00 0,00 0,00
dobânda datorată
15. Alte venituri financiare   0,00 0,00 1.846,00
Venituri financiare   0,00 0,00 1.846,00
16. Ajustări de valoare privind imobilizările   0,00 0,00 0,00
financiare şi investiţiile financiare deţinute ca active
circulante

17. Cheltuieli privind dobânzile   5.844,00 2.436,00 2.590,00


Alte cheltuieli financiare   0,00 0,00 -1,00
Cheltuieli financiare   5.844,00 2.436,00 2.589,00
Rezultatul financiar   -5.844,00 -2.436,00 -743,00
Rezultatul financiar Profit        
Rezultatul financiar Pierdere   5.844,00 2.436,00 743,00
Rezultatul curent   -270.872,00 27.263,00 46.666,00
Rezultatul curent Profit     27.263,00 46.666,00
Rezultatul curent Pierdere   270.872,00    
Venituri extraordinare*   0,00 0,00 0,00
Cheltuieli extraordinare*   0,00 0,00 0,00
Rezultatul extraordinar   0,00 0,00 0,00
Rezultatul extraordinar Profit        
Rezultatul extraordinar Pierdere        
Venituri totale   371.542,00 801.508,00 800.043,00
Cheltuieli totale   642.414,00 774.245,00 753.377,00
Rezultatul brut   -270.872,00 27.263,00 46.666,00
Rezultatul brut Profit     27.263,00 46.666,00
Rezultatul brut Pierdere   270.872,00    
Impozit pe profit   0,00 0,00 7.840,00
Alte impozite neprezentate la elementele de mai   0,00 0,00 0,00
sus
Rezultatul net   -270.872,00 27.263,00 38.826,00
Rezultatul net Profit     27.263,00 38.826,00
Rezultatul net Pierdere   270.872,00    

- 1.C-Analiza_fin_extinsa (coloanele B-D) – foaie de lucru intermediară.


Datele și indicatorii se calculeaza în mod automat in baza informațiilor
introduse în foile de lucru 1.A și 1.B. Aceste date sunt utilizate la calculul
indicatorilor din foaia de lucru 1.D-Analiza_fin_indicatori
Istoric Bilanț N-2 N-1 N

Active imobilizate 214.240 201.585 334.084


Active curente 341.365 458.962 541.006
Stocuri 337.433 437.323 494.314
Creante de incasat 2.765 18.767 951
Cheltuieli inregistrate in avans 0 0 0
Cash si echivalente de cash 1.167 2.872 45.741
Activ total 555.605 660.547 875.090
Datorii curente 792.033 869.712 40.937
Datorii financiare pe termen scurt 51.307 1.845 0

Datorii comerciale - furnizori 34.238 34.400 33.069


Alte datorii pe termen scurt 706.488 833.467 0
Venituri inregistrate in avans 0 0 7.868
Datorii pe termen lung 0 0 95.327
Datorii financiare pe termen lung 0 0 0

Alte datorii pe termen lung 0 0 95.327


Provizioane 0 0 0
Capital propriu -236.428 -209.165 738.826
TOTAL ACTIV 555.605 660.547 875.090
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 555.605 660.547 875.090

Istoric cont de profit și pierdere N-2 N-1 N

1. Cifra de afaceri neta 444.123 800.298 759.115


7. Alte venituri din exploatare -72.581 1.210 39.082
Venituri din exploatare - total 371.542 801.508 798.197
Cheltuieli monetare de exploatare 622.689 752.245 715.377

Ajustări de valoare privind imobilizările, activele 15.873 19.564 35.727


circulante si provizioanele

Cheltuieli din exploatare - total 636.570 771.809 750.788


Rezultatul din exploatare -265.028 29.699 47.409
Venituri financiare 0 0 1.846
16. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare 0 0 0
şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante

17. Cheltuieli privind dobânzile 5.844 2.436 2.590


Alte cheltuieli financiare 0 0 -1
Cheltuieli financiare 5.844 2.436 2.589
Rezultatul financiar -5.844 -2.436 -743
Rezultatul curent -270.872 27.263 46.666
Venituri extraordinare* 0 0 0
Cheltuieli extraordinare* 0 0 0
Rezultatul extraordinar 0 0 0
Venituri totale 371.542 801.508 800.043
Cheltuieli totale 642.414 774.245 753.377
Rezultatul brut -270.872 27.263 46.666
Impozit pe profit 0 0 7.840
Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 0 0 0

Rezultatul net -270.872 27.263 38.826


EBT -270.872 27.263 46.666
EBIT -265.028 29.699 49.256
EBITDA -249.155 49.263 84.983

Indicatori structură bilanț (% din total activ) N-2 N-1 N

Active imobilizate 38,56% 30,52% 38,18%


Active curente 61,44% 69,48% 61,82%
Stocuri 60,73% 66,21% 56,49%
Creante de incasat 0,50% 2,84% 0,11%
Cheltuieli inregistrate in avans 0,00% 0,00% 0,00%
Cash si echivalente de cash 0,21% 0,43% 5,23%
Activ total 100,00% 100,00% 100,00%
Datorii curente 142,55% 131,67% 4,68%
Datorii financiare pe termen scurt 9,23% 0,28% 0,00%

Datorii comerciale - furnizori 6,16% 5,21% 3,78%


Alte datorii pe termen scurt 127,16% 126,18% 0,00%
Venituri inregistrate in avans 0,00% 0,00% 0,90%
Datorii pe termen lung 0,00% 0,00% 10,89%
Datorii financiare pe termen lung 0,00% 0,00% 0,00%

Alte datorii pe termen lung 0,00% 0,00% 10,89%


Provizioane 0,00% 0,00% 0,00%
Capital propriu -42,55% -31,67% 84,43%
TOTAL ACTIV 100,00% 100,00% 100,00%
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 100,00% 100,00% 100,00%

Indicatori structură CPP (% in cifra de afaceri) N-2 N-1 N

Cifra de afaceri neta 100,00% 100,00% 100,00%


Alte venituri din exploatare -16,34% 0,15% 5,15%
Venituri din exploatare - total 83,66% 100,15% 105,15%
Cheltuieli monetare de exploatare 140,21% 94,00% 94,24%

Ajustări de valoare privind imobilizările, activele 3,57% 2,44% 4,71%


circulante si provizioanele
Cheltuieli din exploatare - total 143,33% 96,44% 98,90%
Rezultatul din exploatare -59,67% 3,71% 6,25%
Venituri financiare 0,00% 0,00% 0,24%
Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi 0,00% 0,00% 0,00%
investiţiile financiare deţinute ca active circulante

Cheltuieli privind dobânzile 1,32% 0,30% 0,34%


Alte cheltuieli financiare 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli financiare 1,32% 0,30% 0,34%
Rezultatul financiar -1,32% -0,30% -0,10%
Rezultatul curent -60,99% 3,41% 6,15%
Venituri extraordinare 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli extraordinare 0,00% 0,00% 0,00%
Rezultatul extraordinar 0,00% 0,00% 0,00%
Venituri totale 83,66% 100,15% 105,39%
Cheltuieli totale 144,65% 96,74% 99,24%
Rezultatul brut -60,99% 3,41% 6,15%
Impozit pe profit 0,00% 0,00% 1,03%
Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 0,00% 0,00% 0,00%

Rezultatul net -60,99% 3,41% 5,11%


EBT -60,99% 3,41% 6,15%
EBIT -59,67% 3,71% 6,49%
EBITDA -56,10% 6,16% 11,20%
Indicatori modificare relativă N-1 N

Active imobilizate -5,91% 65,73%


Active curente 34,45% 17,88%
Stocuri 29,60% 13,03%
Creante de incasat 578,73% -94,93%
Cheltuieli inregistrate in avans    
Cash si echivalente de cash 146,10% 1492,65%
Activ total 18,89% 32,48%
Datorii curente 9,81% -95,29%
Datorii financiare pe termen scurt -96,40% -100,00%

Datorii comerciale - furnizori 0,47% -3,87%


Alte datorii pe termen scurt 17,97% -100,00%
Venituri inregistrate in avans    
Datorii pe termen lung    
Datorii financiare pe termen lung    

Alte datorii pe termen lung    


Provizioane    
Capital propriu -11,53% -453,23%
TOTAL ACTIV 18,89% 32,48%
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 18,89% 32,48%

Indicatori modificare relativă N-1 N

Cifra de afaceri neta 80,20% -5,15%


Alte venituri din exploatare -101,67% 1492,65%
Venituri din exploatare - total 115,72% -0,41%
Cheltuieli monetare de exploatare 20,81% -4,90%

Ajustări de valoare privind imobilizările, activele circulante si 23,25% 82,62%


provizioanele

Cheltuieli din exploatare - total 21,24% -2,72%


Rezultatul din exploatare -111,21% 59,63%
Venituri financiare    
Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile    
financiare deţinute ca active circulante

Cheltuieli privind dobânzile -58,32% 6,32%


Alte cheltuieli financiare    
Cheltuieli financiare -58,32% 6,28%
Rezultatul financiar -58,32% -69,50%
Rezultatul curent -110,06% 71,17%
Venituri extraordinare    
Cheltuieli extraordinare    
Rezultatul extraordinar    
Venituri totale 115,72% -0,18%
Cheltuieli totale 20,52% -2,70%
Rezultatul brut -110,06% 71,17%
Impozit pe profit    
Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus    

Rezultatul net -110,06% 42,41%


EBT -110,06% 71,17%
EBIT -111,21% 65,85%
EBITDA -119,77% 72,51%

- 1.D-Analiza_fin_indicatori (coloanele B-D): Completarea datelor se face în


mod automat, în baza informațiilor introduse în foile de lucru 1.A și 1.B,
precum și a analizei financiare extinse (foaia de lucru 1.C). Scopul analizei
este de calcula și interpreta indicatori de echilibru financiar, solduri
intermediare de gestiune, rate de rentabilitate și de gestiune, rate de
lichiditate, solvabilitate, îndatorare.
Completarea informațiilor se face în mod automat, în baza informațiilor introduse în foile de lucru 1.A-Bilanțul și
1.B-Contul de profit și pierdere, precum și a Analizei financiare extinse (foaia de lucru 1C)
 

Indicatori de echilibru financiar N-2 N-1 N


AN (Activ net) = Activ total - Datorii totale -236.428 -209.165 738.826
FR (Fond de rulment ) = Capital propriu + Datorii termen -450.668 -410.750 500.069
lung - Imobilizari
NFR (necesar de fond de rulment) = Active curente cu -400.528 -411.777 454.328
exceptia trezoreriei - Datorii curente cu exceptia
trezoreriei
TN (trezoreria neta) = FR - NFR -50.140 1.027 45.741
CF (cash flow) = variatia (D) TN   51.167 44.714
Rata de acoperire a NFR din FR = NFR/FR 88,87% 100,25% 90,85%

Solduri intermediare de gestiune N-2 N-1 N


CA (Cifra de afaceri neta) 444.123 800.298 759.115
Venituri din exploatare - total 371.542 801.508 798.197
Cheltuieli din exploatare - total 636.570 771.809 750.788
Rexpl (Rezultatul din exploatare) = Venituri din exploatare -265.028 29.699 47.409
- Cheltuieli de exploatare
Venituri financiare 0 0 1.846
Cheltuieli financiare 5.844 2.436 2.589
Rfin (Rezultatul financiar) = Venituri financiare - Cheltuieli -5.844 -2.436 -743
financiare
Rcrt (Rezultatul curent) = Rexpl + Rfin -270.872 27.263 46.666
Venituri extraordinare 0 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0 0
Rextr (Rezultatul extraordinar) = Venituri extraordinare - 0 0 0
Cheltuieli extraordinare
Venituri totale 371.542 801.508 800.043
Cheltuieli totale 642.414 774.245 753.377
R brut (Rezultatul brut) = Rcrt + Rextr -270.872 27.263 46.666
RN (Rezultatul net) = R brut - impozit pe profit -270.872 27.263 38.826

EBT (Rezultat inainte de impozit) = RN + impozit pe profit -270.872 27.263 46.666

EBIT (Rezultat inainte de dobanzi si impozit) = EBT + -265.028 29.699 49.256


dobanzi
EBITDA (Rezultat inainte de amortizare, dobanzi si -249.155 49.263 84.983
impozit) = EBIT + amortizare

Rate de marja N-2 N-1 N


R_Rexp = Rezultat exploatare / CA -60% 4% 6%
R_Rfin = Rezultat financiar / CA -1% 0% 0%
R_Rextr = Rezultat extraordinar / CA 0% 0% 0%
R_Rbrut = Rezultat brut / CA -61% 3% 6%
R_RN (sau R_PN) = Rezultat net (profit net) / CA -61% 3% 5%

R_EBITDA = EBITDA / CA -56% 6% 11%


R_EBIT = EBIT / CA -60% 4% 6%

Rate de rentabilitate N-2 N-1 N


Profit net -270.872 27.263 38.826
EBIT - impozit -265.028 29.699 41.416
ROA (rentabilitatea activelor) = PN/Active nu se calculeaza 4% 4%
Rata Rentabilităţii economice
descompunere ROA = R_PN · viteza de rotatie a activelor      

R_PN = PN/CA nu se calculeaza 3% 5%


viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,80 1,21 0,87
ROE (rentabilitatea capitalului propriu) = PN/CPR nu se calculeaza -13% 5%
Rata rentabilităţii financiare
descompunerea ROE = R_PN · viteza de rotatie a      
activelor
· rata de structura aferenta capitalului propriu
R_PN = PN/CA nu se calculeaza 3% 5%
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,80 1,21 0,87
rata de structura aferenta capitalului propriu = Active/CPR -2,35 -3,16 1,18

Rec (rentabilitatea capitalului investit) = (EBIT- nu se calculeaza -14% 5%


impozit)/capital investit, unde CI=CPR+DTL+prov

descompunere Rec = Rec = R_(EBIT-impozit) · viteza de      


rotatie a activelor · rata de structura aferenta capitalului
investit
R_(EBIT-impozit) = (EBIT-impozit)/CA nu se calculeaza 4% 5%
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,80 1,21 0,87
rata de structura aferenta capitalului investit = Active/cap -2,35 -3,16 1,05
investit
efect de levier = ROE-Rec   1% 0%

Durate de rotatie N-2 N-1 N


Durata de rotatie a activelor totale = (Active totale / CA) · 450 297 415
360
Durata de rotatie a activelor imobilizate = (Active 174 91 158
imobilizate / CA) · 360
Durata de rotatie a activelor curente = (Active curente / 277 206 257
CA) · 360
Durata de rotatie a stocurilor = (Stocuri / CA) · 360 274 197 234
Durata de rotatie a creantelor = (Creante / CA) · 360 2 8 0

Durata de rotatie a furnizorilor = (Furnizori / CA) · 360 28 15 16

Viteze de rotatie N-2 N-1 N


Viteza de rotatie a activelor totale = CA / Active totale 0,80 1,21 0,87

Viteza de rotatie a activelor imobilizate = CA / Active 2,07 3,97 2,27


imobilizate
Viteza de rotatie a activelor curente = CA / Active curente 1,30 1,74 1,40

Viteza de rotatie a stocurilor = CA / Stocuri 1,32 1,83 1,54


Viteza de rotatie a creantelor = CA / Creante 160,62 42,64 798,23
Viteza de rotatie a furnizorilor = CA / Furnizori 12,97 23,26 22,96

Rate de lichiditate N-2 N-1 N


lichiditatea curenta = active curente / datorii curente 0,43 0,53 13,22

lichiditatea intermediara = (active curente - stocuri) / 0,00 0,02 1,14


datorii curente
lichiditatea la vedere = lichiditati / datorii curente 0,00 0,00 1,12

Rate de solvabilitate si indatorare N-2 N-1 N


Rata solvabilității = Active totale/ Datorii curente 0,70 0,76 21,38

Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii totale 0,70 0,76 6,42

Rata solvabilitatii patrimoniale: = Capital propriu/capital 1,00 1,00 0,89


propriu+datorii pe termen mediu şi lung, peste 1 an

Ponderea capitalului propriu in activ = Capital propriu / -43% -32% 84%


Activ
Levier = Datorii pe termen lung / Capital propriu 0% 0% 13%

Grad de indatorare pe termen lung = Datorii pe termen 0% 0% 11%


lung / Activ
Grad de indatorare pe termen scurt = Datorii pe termen 143% 132% 5%
scurt / Activ
Grad total de indatorare = Datorii totale / Activ 143% 132% 16%

-
-
-
-
-
- 1.E-Întreprindere_in_dificultate: Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie să
nu se încadreze în categoria întreprinderilor în dificultate. Pentru situația 1)
de încadrare în categoria întreprinderilor în dificultate, completarea datelor
se face în mod automat, în baza informațiilor introduse în foaia de lucru 1.A.
Celelalte 2 situații – pct. 2) și 3) din foaia de lucru – fac obiectul Declarației
de eligibilitate, pe propria răspundere.

1) Când mai mult de jumătate din capitalul social subscris a dispărut din cauza pierderilor
acumulate.
(Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate
celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății)
conduce la un cuantum cumulat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris)
  i) Se calculează Rezultatul total acumulat al solicitantului
  Rezultatul reportat 0,00
  Rezultatul exercitiului financiar 38.826,00
  Rezultatul total acumulat 38.826,00
  Dacă Rezultatul total acumulat este pozitiv, atunci solicitantul nu se încadrează în categoria
întreprinderilor în dificultate.
  ii) Dacă Rezultatul total acumulat este negativ (Pierdere acumulata), atunci se calculează Pierderile de
capital (Pierderea acumulata + Prime de capital + Rezerve din reevaluare + Rezerve)
  Capital social subscris si varsat 700.000,00
  Prime de capital 0,00
  Rezerve din reevaluare 0,00
  Rezerve 2.333,00
  Pierdere de capital (dacă rezultatul este negativ) 41.159,00
  iii) Dacă valoarea rezultată este pozitivă (>=0), ori valoarea rezultată negativă reprezintă cel mult 50% din
Capital social subscris si vărsat, atunci solicitantul nu se încadrează în categoria întreprinderilor în
dificultate.
  Rezultat: Solicitantul nu se încadrează în categoria întreprinderilor în dificultate
           
2) Atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește
criteriile prevăzute de legislația națională pentru inițierea unei proceduri colective de insolvență la
cererea creditorilor săi.
3) Atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau
nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de
restructurare.

Foile de calcul solicitate au fost completate, regasindu-se in macheta standard atasata la


prezenta documentatie.

2. Bugetul proiectului și planul investițional


Următoarele foi de lucru din macheta standard în format .xls fac obiectul analizei bugetului
proiectului și a planului investițional:
- 2A-Buget_cerere: Se va completa cu valorile din bugetul proiectului, așa cum
au fost incluse în formularul cererii de finanțare.

Nr. Denumirea Cheltuieli eligibile Total Cheltuieli Total TOTAL


neeligibile
capitolelor şi
crt TVA eligibil TVA ne- neeligibil
subcapitolelor Baza Baza
elig. elig.
CAP. Cheltuieli pentru amenajarea terenului
1
1.1 Amenajarea 6.816,15 0,00 6.816,15 0,00 1.295,07 1.295,07 8.111,22
terenului
1.2 Amenajari 2.817,34 0,00 2.817,34 0,00 535,29 535,29 3.352,64
pentru protectia
mediului si
aducerea la
starea initiala
  TOTAL 9.633,49 0,00 9.633,49 0,00 1.830,36 1.830,36 11.463,8
CAPITOL 1 6
CAP. Cheltuieli pt asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
2
2.1 Cheltuieli pentru 48.758,1 0,00 48.758,1 0,00 9.264,06 9.264,06 58.022,2
asigurarea 9 9 5
utilitatilor
necesare
obiectivului
   TOTAL 48.758,1 0,00 48.758,1 0,00 9.264,06 9.264,06 58.022,2
CAPITOL 2 9 9 5
CAP. Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3
3.1 Studii de teren 0,00 0,00 0,00 3.500,0 665,00 4.165,00 4.165,00
0
3.2 Obtinere avize, 0,00 0,00 0,00 46.744, 0,00 46.744,43 46.744,4
acorduri, 43 3
autorizatii
3.3 Proiectare si 0,00 0,00 0,00 90.300, 17.157,0 107.457,00 107.457,
inginerie 00 0 00
3.4 Consultanta 89.018,9 0,00 89.018,9 0,00 16.913,5 16.913,59 105.932,
2 2 9 51
3.5 Asistenta 19.994,0 0,00 19.994,0 0,00 3.798,87 3.798,87 23.792,9
tehnica 4 4 1
   TOTAL 109.012, 0,00 109.012, 140.544 38.534,4 179.078,89 288.091,
CAPITOL 3 96 96 ,43 6 85
CAP. Cheltuieli pentru investiţia de bază
4
4.1 Construcţii şi 1.916.24 0,00 1.916.24 0,00 364.086, 364.086,92 2.280.33
instalaţii 6,97 6,97 92 3,89
4.2 Dotări 188.025, 0,00 188.025, 191.294 72.070,8 263.365,03 451.390,
79 79 ,23 0 83
4.2.1 Echipamente 147.967, 0,00 147.967, 191.294 64.459,6 255.753,92 403.721,
tehnologice, 28 28 ,23 9 20
utilaje, instalații
de lucru,
mobilier,
echipamente
informatice,
birotică
4.2.2 Echipamente 40.058,5 0,00 40.058,5 0,00 7.611,12 7.611,12 47.669,6
specifice în 1 1 3
scopul obţinerii
unei economii
de energie,
sisteme care
utilizează surse
regenerabile/
alternative de
energie
4.3 Active 54.529,2 0,00 54.529,2 0,00 10.360,5 10.360,55 64.889,7
necorporale 0 0 5 5
  TOTAL 2.158.80 0,00 2.158.80 191.294 446.518, 637.812,51 2.796.61
CAPITOL 4 1,96 1,96 ,23 28 4,47
CAP. Alte cheltuieli
5
5.1 Organizare de 13.495,9 0,00 13.495,9 0,00 2.564,24 2.564,24 16.060,2
santier 8 8 1
5.2 Cheltuieli 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
diverse și
neprevăzute
  TOTAL 13.495,9 0,00 13.495,9 0,00 2.564,24 2.564,24 16.060,2
CAPITOL 5 8 8 1
CAP. Cheltuieli cu activitățile obligatorii de publicitate și informare aferente proiectului
6
6.1 Cheltuieli cu 4.498,74 0,00 4.498,74 0,00 854,76 854,76 5.353,50
activitățile
obligatorii de
publicitate și
informare
aferente
proiectului
  TOTAL 4.498,74 0,00 4.498,74 0,00 854,76 854,76 5.353,50
CAPITOL 6
CAP. Cheltuielile cu activitatea de audit financiar extern
7
7.1 Cheltuielile cu 6.816,15 0,00 6.816,15 0,00 1.295,07 1.295,07 8.111,22
activitatea de
audit financiar
extern
  TOTAL 6.816,15 0,00 6.816,15 0,00 1.295,07 1.295,07 8.111,22
CAPITOL 7
CAP. Cheltuieli cu              
8 activități
specifice
priorității de
investiție
8.1 Cheltuieli cu 6.816,15 0,00 6.816,15 0,00 1.295,07 1.295,07 8.111,22
activități de
certificare/recert
ificare a
produselor,
serviciilor,
proceselor
8.2 Cheltuieli cu 4.771,31 0,00 4.771,31 0,00 906,55 906,55 5.677,85
activități de
certificare/recert
ificare a
sistemelor de
management
8.3 Cheltuieli cu 36.352,8 0,00 36.352,8 0,00 6.907,03 6.907,03 43.259,8
activități de 0 0 3
internaţionalizar
e
  TOTAL 47.940,2 0,00 47.940,2 0,00 9.108,65 9.108,65 57.048,9
CAPITOL 8 6 6 0
  TOTAL 2.398.95 0,00 2.398.95 331.838 509.969, 841.808,53 3.240.76
GENERAL 7,73 7,73 ,66 87 6,26
  din care C+M 1.988.13 0,00 1.988.13 0,00 377.745, 377.745,58 2.365.88
4,63 4,63 58 0,21

Nr crt SURSE DE FINANŢARE Valoare (lei)


I Valoarea totală a cererii de finantare, din care : 3.240.766,26
I.a. Valoarea totala neeligibilă, inclusiv TVA aferenta 841.808,53
I.b. Valoarea totala eligibilă 2.398.957,73
II Contribuţia totală a solicitantului, din care : 1.527.842,23
II.a. Contribuţia solicitantului la cheltuieli eligibile 686.033,70
II.b. Contribuţia solicitantului la cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA aferenta 841.808,53

III Finanțarea nerambursabilă totală solicitată 1.712.924,03


     
  SURSE DE FINANŢARE pe tipuri de ajutor  
  Componenta finanțabilă prin ajutor de stat regional, din care: 2.882.160,79
  - cheltuieli eligibile 2.230.689,63
  - cheltuieli neeligibile 651.471,16
  Componenta finanțabilă prin ajutor de minimis, din care: 358.605,48
  - cheltuieli eligibile 168.268,10
  - cheltuieli neeligibile 190.337,37
  Valoarea eligibilă a proiectului 2.398.957,73
  Valoarea neeligibilă a proiectului 841.808,53
  Valoarea totală a proiectului 3.240.766,26
     
  Cuantumul ajutorului regional solicitat 1.561.482,74
  Cuantumul ajutorului de minimis solicitat 151.441,29

  Finanțarea nerambursabilă totală solicitată 1.712.924,03


     
  Contribuția totală a solicitantului, din care: 1.527.842,23
  - contribuția la componenta finanțabilă prin ajutor regional 1.320.678,05
  - contribuția la componenta finanțabilă prin ajutor de minimis 207.164,18
- 2B-Investitie: completați cu planificarea costurilor de investiție pe ani de implementare a proiectului. Indicați sursele de
acoperire a costurilor investiționale. În cazul finanțării prin împrumut bancar, se va previziona un grafic de rambursare al
acestuia, folosind informații actualizate/ se va completa graficul de rambursare al acestuia, folosind informațiile obținute de la
banca finanțatoare.
Buget Implementare
Capitol Denumire Total ani
cerere an 1 an 2 an 3
CAP. 1 Cheltuieli pentru amenajarea terenului
1.1 Amenajarea terenului 8.111,22   8.111,22 0,00 0,00
1.2 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala 3.352,64   0,00 3.352,64 0,00
  TOTAL CAPITOL 1 11.463,86   8.111,22 3.352,64 0,00
CAP. 2 Cheltuieli pt asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 58.022,25   0,00 58.022,25 0,00
   TOTAL CAPITOL 2 58.022,25   0,00 58.022,25 0,00
CAP. 3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3.1 Studii de teren 4.165,00   4.165,00 0,00 0,00
3.2 Obtinere avize, acorduri, autorizatii 46.744,43   46.744,43 0,00 0,00
3.3 Proiectare si inginerie 107.457,00   107.457,00 0,00 0,00
3.4 Consultanta 105.932,51   105.932,51 0,00 0,00
3.5 Asistenta tehnica 23.792,91   11.896,45 11.896,45 0,00
   TOTAL CAPITOL 3 288.091,85   276.195,40 11.896,45 0,00
CAP. 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii 2.280.333,89   1.140.166,95 1.140.166,95 0,00
4.2 Dotări 451.390,83   70.278,30 381.112,53 0,00
4.2.1 Echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente 403.721,20   22.608,67 381.112,53 0,00
informatice, birotică
4.2.2 Echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, sisteme care 47.669,63   47.669,63 0,00 0,00
utilizează surse regenerabile/ alternative de energie
4.3 Active necorporale 64.889,75   0,00 64.889,75 0,00
  TOTAL CAPITOL 4 2.796.614,47   1.210.445,25 1.586.169,23 0,00
CAP. 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier 16.060,21   8.030,11 8.030,11 0,00
5.2 Cheltuieli diverse și neprevăzute 0,00   0,00 0,00 0,00
  TOTAL CAPITOL 5 16.060,21   8.030,11 8.030,11 0,00
CAP. 6 Cheltuieli cu activitățile obligatorii de publicitate și informare aferente proiectului
6.1 Cheltuieli cu activitățile obligatorii de publicitate și informare aferente proiectului 5.353,50   2.703,74 2.649,76 0,00

  TOTAL CAPITOL 6 5.353,50   2.703,74 2.649,76 0,00


CAP. 7 Cheltuielile cu activitatea de audit financiar extern
7.1 Cheltuielile cu activitatea de audit financiar extern 8.111,22   0,00 8.111,22 0,00
0 TOTAL CAPITOL 7 8.111,22   0,00 8.111,22 0,00
CAP. 8 Cheltuieli cu activități specifice priorității de investiție          
8.1 Cheltuieli cu activități de certificare/recertificare a produselor, serviciilor, 8.111,22   0,00 8.111,22 0,00
proceselor
8.2 Cheltuieli cu activități de certificare/recertificare a sistemelor de management 5.677,85   0,00 5.677,85 0,00
8.3 Cheltuieli cu activități de internaţionalizare 43.259,83   0,00 43.259,83 0,00
  TOTAL CAPITOL 8 57.048,90   0,00 57.048,90 0,00
  TOTAL GENERAL 3.240.766,26   1.505.485,71 1.735.280,56 0,00

Implementare
SURSE DE FINANTARE Buget cerere Total ani
an 1 an 2 an 3
Valoarea totală a cererii de finantare: 3.240.766,26   1.505.485,71 1.735.280,56 0,00
Contribuţia proprie totală (la cheltuieli eligibile și neeligibile), asigurată din: 1.527.842,23   692.805,01 835.037,23 0,00
- Surse proprii     692.805,01 835.037,23 0,00
- Imprumuturi bancare / surse imprumutate     0,00 0,00 0,00
Finanțarea nerambursabilă totală solicitată 1.712.924,03   812.680,70 900.243,33 0,00
Pe lângă completarea foilor de lucru menționate mai sus, este necesară detalierea
următoarelor aspecte în această secțiune a planului de afaceri:
- Fundamentați bugetul proiectului, spre exemplu prin oferte de preț/ cataloage/
website-uri, trimitere la o analiza, la un studiu de piață, orice document
anexat care poate să susțină prețul inclus în buget (cel puțin 3 surse
verificabile). Anexați orice documente justificative care sunt de natură să
fundamenteze bugetul proiectului și costurile de investiție

Au fost anexate la prezenta documentatie oferte de pret si capturi print-screen de pe


web-site-uri prin care se justifica bugetul proiectului. Conform ghidului solicitantului- sunt
suficiente doua surse verificabile. Documentele sunt atasate la prezenta documentatie.

Echipament Sursa 1 Val euro Sursa 2 Val euro


Cazan Incalzire Fenda LT SRL 1.859,25 Calorserv.ro 3.599,64
Nemper Tehnology Sistems 1.870,56 Atutech.ro 1.873.45
Sistem video
Srl
Uscator rufe Neomax.ro 574 Ristochef.ro 1.457
Masina de spalat Neomax.ro 1.030,79 Electrofan.ro 1.074,80
Sauna umeda Hidrospa.ro 8.666,62 Piscine-online.ro 11.325
Minipiscina Iollycluj.ro 6.352,19 Casa-az.ro 6.454,95
Generator Depozituldegeneratoare.ro 6.164,24 Supergeneratoare.ro 6.865,82
Pompa multietajata Fenda LT SRL 997,78 Calor.ro 1.047,39
Separator hodrocarburi Fenda LT SRL 2.892,10 Emag.ro 2.946,12
Pompa submersibila Fenda LT SRL 550,16 Ollala.ro 561,17
Kit fotovoltaic Agri Raf SRL 8.815,50 Esolar.ro 9.291,94
Servicii consultanta Xlaed Consult SRL 19.590 Hellios Brenpro SRL 19.900
elaborare plan de
afaceri
Ciseo.ro 1050 Grupul de Certificare 1.800
Certificare (ISO) Sisteme de
Management SRL
Certificare produse Paperone Pradulesti SRL 1.500 Afnor Romania SRL 1.700
Eosinno Consulting SRL 8.000 Paperone Pradulesti 8.580
Participare la targuri
SRL
Wizz Consulting SRL 1.500 ANG&SIM Consulting 1.700
Efectuare audit Economy and
Finance SRL
Soft Tehnica SRL 12.000 S.C. Pit Software 14.200
Sisteme informatice
SRL

- Justificați valorile estimate ale costurilor de investiție și necesitatea acestora


în contextul investiției.

Valorile estimate ale costurilor de investitie se justifica prin ofertele de pret si capturile print-
screen de pe websiteuri oficiale ale furnizorilor respectivelor bunuri sau servicii.
- Furnizați detalii în legătură cu planul de finanțare a investiției, respectiv
sursele de finanțare a costurilor investiționale

Finantarea investitiei se va realiza din urmatoarele surse:


- Asistenta financiara nerambursabila;
- Surse proprii ale SC....

Societatea nu va accesa credit bancar, nedorind sa implice inca o parte in derularea proiectului
de investitii. Situatia financiara a companiei este suficient de solida pentru a putea sustine
cofinantarea proprie. In cazul aparitiei unor blocaje societatea va avea oricand posibilitatea
accesarii unui credit bancar.

Buget Total Implementare


SURSE DE FINANTARE
cerere ani an 1 an 2 an 3
Valoarea totală a cererii de finantare: 3.240.766,26   1.505.485,71 1.735.280,56 0,00
Contribuţia proprie totală (la cheltuieli 1.527.842,23   692.805,01 835.037,23 0,00
eligibile și neeligibile), asigurată din:
- Surse proprii     692.805,01 835.037,23 0,00
- Imprumuturi bancare / surse imprumutate     0,00 0,00 0,00
Finanțarea nerambursabilă totală solicitată 1.712.924,03   812.680,70 900.243,33 0,00

In tabelul anterior este prezentat planul de finantare a investitiei. Sursele sunt sursele proprii
ale sc........ Din valoarea de 1.527.842 lei, 509.969 lei reprezinta TVA-ul, care va fi recuperat
ulterior iar 1.017.872 lei este contributia societatii la cheltuielile eligibile. La momentul
semnarii contractului de finantare, societatea va prezenta dovada cofinantarii pentru intreaga
contributie in proiect.
La prezenta documentatie este anexat inclusiv o evolutie a fluxului de numerar, de unde reiese
capacitatea societatii de a sustine din surse proprii implementarea proiectului.

3. Analiza financiară a întreprinderii în urma realizării investiției


Următoarele foi de lucru din macheta standard în format .xls fac obiectul analizei financiare
a societăţii (indicatorii de rentabilitatea și sustenabilitatea):
- 1.A-Bilant (coloanele E-N): Completați cu proiectia bilanțului la nivelul
intregii activitati a intreprinderii, cu ajutor nerambursabil, pe perioada de
implementare si operare a investitiei
Completat in cadrul machetei financiare si adaugat la finalul capitolului de fata.
- 1.B-ContPP (coloanele E-N): Completați cu informatii din Contul de profit și
pierdere previzionat la nivelul intregii activitati a intreprinderii, cu ajutor
nerambursabil, pe perioada de implementare si operare a investitiei
Completat in cadrul machetei financiare si adaugat la finalul capitolului de fata.
- 1.C-Analiza_fin_extinsa (coloanele E-N) – foaie de lucru intermediară.
Datele și indicatorii se calculeaza în mod automat in baza informațiilor
introduse în foile de lucru 1.A și 1.B. Aceste date sunt utilizate la calculul
indicatorilor din foaia de lucru 1.D-Analiza_fin_indicatori
Completat in cadrul machetei financiare si adaugat la finalul capitolului de fata.
- 1.D-Analiza_fin_indicatori (coloanele E-N): Completarea datelor se face în
mod automat, în baza informațiilor introduse în foile de lucru 1.A și 1.B,
precum și a analizei financiare extinse (foaia de lucru 1.C). Scopul analizei
este de calcula și interpreta indicatori de echilibru financiar, solduri
intermediare de gestiune, rate de rentabilitate și de gestiune, rate de
lichiditate, solvabilitate, îndatorare.
Completat in cadrul machetei financiare si adaugat la finalul capitolului de fata.

Pe lângă completarea foilor de lucru menționate mai sus, este necesară detalierea
următoarelor aspecte în această secțiune a planului de afaceri:
- Detaliaţi ipotezele care au stat la baza realizării previzionării. Corelaţi
informaţiile din această proiecţie financiară cu cele menţionate în restul
planului de afaceri.
Implementarea proiectului presupune diversificarea produselor pe care Consybelle S.R.L. le
realizeaza. Astfel, suplimentar de produsele actuale, societatea va putea sa realizeze o gama
diversificata de produse. Detalierea acestora se regaseste in capitolul 3 produsul.
Principala ipoteza care sta la baza realizarii previzionari este aceea ca- situatia actuala a
societatii ramane neschimbata. Implementarea proiectului genereaza venituri si costuri
suplimentare- care vor fi prezentate in randurile si paginile urmatoare. Singurele modificari
care se vor realiza asupra situatiei actuale sunt cele generate strict de investitie.
Alte ipoteze care stau la realizarea previzionerilor sunt:
- Activele societatii sunt cele pe care firma le detine conform bilantului anului
2016. Acestea se vor amortiza conform acelorasi situatii financiare.
Suplimentar acestora se adauga activele provenite din proiect.
- Casa si conturi la banci se debiteaza anual cu suma pe care societatea o
incaseaza ca urmare a desfasurarii activitatii curente si a celei generate de
proiect.
- Profitul societatii este cel aferent anului 2016 la care se adauga profitul
generat de proiect
Proiectul va fi implementat in 24 de luni, astfel, anii 1 si 2 din macheta financiara sunt ani
aferenti implementari. Ani de operare sunt anii 3-10, anul 4 fiind cel de-al doilea an de
operare, la finalul caruia se puncteaza indicatorii financiari obtinuti de societate.
In randurile urmatoare vor fi detaliate urmatoarele:
- Previziunea veniturilor societatii;
- Previziunea cheltuielilor societati;
- Previziunea bilantului contabil;
- Previziunea contului de profit si pierderi;

In proiecția veniturilor din exploatare se vor avea in vedere veniturile societății, respectiv
rezultatele concrete din operarea sunt acele venituri legate nemijlocit de activitatea firmei
conform obiectului sau de activitate, rezultatul din exploatare reflectand rentabilitatea
activitatii societatii si indirect, eficienta deciziilor manageriale luate.

Completați tabelul de mai jos (model orientativ) în scopul justificării proiecțiilor veniturilor
din exploatare. Acestea trebuie să fie corecte, realiste, justificate prin analiza pieței. In ceea ce
privește modalitatea stabilirii prețurilor sau tarifelor se vor face considerații asupra ipotezelor
conform cărora preturile/tarifele folosite nu depășesc “capacitatea de plată” a utilizatorilor în
condițiile locale concrete și a nivelurilor istorice de preț pe respectiva piață.

Previziunea veniturilor
Asa cum s-a afirmat in randurile anterioare, veniturile societati se impart in doua categorii:
- Venituri aferente activitatii curente a societatii;
- Venituri aferente implementarii proiectului;
Cele doua venituri sunt independente unul de altul.
Venituri aferente activitatii curente a societatii:
Sunt veniturile pe care Consybelle S.R.L. le obtine in prezent, conform situatiilor financiare
aferente anului 2016. Acestea sunt in valoare de 798.197 lei si sunt aferente mai multor tipuri
de activitati. Dintre acestea, conducerea societati estimeaza urmatoarele:
- Veniturile aferente marfurilor vor creste cu 10% anual;
- Productia vanduta- independent de proiect- va ramane constanta la valoarea de
59.660 lei anual;
- Alte venituri din exploatare- activitati reziduale, vor ramane constante la
valoarea de 39.082 lei anual;
- Veniturile financiare vor ramane constante la valoarea de 1.846 lei anual;

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Productia 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742
vanduta-
independent
de
implementare
a proiectului
Alte venituri 769.40 846.34 930.975 1.024.07 1.126.47 1.239.12 1.363.04 1.499.34 1.649.27 1.814.20
din 1 1 2 9 7 0 4 8 6
exploatare
Venituri 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846
financiare
TOTAL 869.98 946.92 1.031.56 1.124.66 1.227.06 1.339.71 1.463.62 1.599.93 1.749.86 1.914.79
9 9 3 0 7 5 8 2 6 4

Venituri aferente implementari proiectului


Veniturile societatii vor fi prezentate luand in calcul tipul serviciilor prestate, cantitatea din
fiecare tip, pretul solicitat si sezonalitatea.

Tipul serviciilor:
Ca urmare a implementarii proiectului, .......S.R.L. is va diversifica gama de produse, urmand
a oferii servicii turistice- mai exact cazari.
Cazarile pe care societatea le ofera se vor realiza in 3 tipuri :
- Cazari camere single;
- Cazari camere duble;
- Cazari camere deluxe;
Descrierea acestor produse se regaseste in capitolul 3 din prezentul plan de afaceri.

Pretul
In stabilirea pretului,............. S.R.L. va lua in calcul patru elemente extrem de importante:
- Puterea de cumparare a populatiei din regiunea Romania, in special a
persoanelor care necesita cazare in mun Braila;
- Preturile prestate de infrastructuri similare;
- Costurile cu serviciile- necesare a se putea realiza respectivele servicii;

Pretul este asadar unul realist si justificat. Realismul pretului este dat de cele 3 surse pe care
societatea le ia in calcul in vederea estimarii sale iar justificarea este data de obtinerea
profitului previzionat.

Preturile vor fi pastrate constante pe intregul orizont de timp analizat. Acestea pot fie creste
fie scadea, in functie de un numar mare de parametrii- de ordin socio-economic. Un scenariu
la fel de plauzibil este si mentinerea lor constanta. Spre deosebire de primele doua scenarii-
care pot manipula foarte usor previziuniile financiare, pastrarea constanta a preturilor este un
mod simplist si transparent de a prezenta evolutia financiara a Consybelle- bazata strict pe
situatia din prezent si nu pe diverse scenarii mai mult sau mai putin probabile a se realiza.
 Tip cazare Pret
Cazare single 130
Cazare dubla 150
Cazare dubla deluxe 180

Sezonalitatea
Este cel de-al treilea element care fundamenteaza veniturile societatii. ......S.R.L.
functioneaza la capacitate normala timp de 365 zile anual, oferind servicii pe tot parcursul
unui an calendaristic. Fiind o regiune mai putin influentata de sezon, sezonalitatea va fi
pastrata constanta pe intregul orizont de timp.

Cantitatea:
Este un element extrem de important din domeniul turistic. Cantitatea reperzinta numarul de
innoptari pe care societatea estimeaza ca le va avea intr-un an calendaristic. Punctul de
plecare in stabilirea cantitatii este capacitatea maxima a infrastructurii. Aceasta va avea 16
camere duble. Inmultit cu 365 zile anual rezulta o capacitate anuala de 5.840 camere.

CAMERE 3 4 5 6 7 8 9 10
Dublu 4.380 4.380 4.380 4.380 4.380 4.380 4.380 4.380
Dublu deluxe 1.460 1.460 1.460 1.460 1.460 1.460 1.460 1.460
TOTAL 5.840 5.840 5.840 5.840 5.840 5.840 5.840 5.840

Cel de-al doilea element luat in calcul este gradul de ocupare mediu al infrastructurii. Fiind
intr-o zona in care influenta sezoniera este mai putin simtia (comparativ cu Constanta de
exemplu), este corecta o abordare a unui grad de ocupare mediu anual. Un grad de ocupare
mediu anual de 70% este tinta pe care societatea urmareste sa o indeplineasca.
Annual 3 4 5 6 7 8 9 10
Grad ocupare 70% 70% 70% 70% 70% 70% 70% 70%

Un grad de ocupare de 70%, rezulta urmatorul numar de innoptari:


Innop
tari 3 4 5 6 7 8 9 10

Dublu 3.066 3.066 3.066 3.066 3.066 3.066 3.066 3.066


Dublu
delux 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022
e

Avand in vedere ca o parte dintre innoptari se vor realiza in regim „single”, se estimeaza
urmatoarele tipuri de turisti:
  3 4 5 6 7 8 9 10
Cazare single 307 307 307 307 307 307 307 307
Cazare dubla 2.759 2.759 2.759 2.759 2.759 2.759 2.759 2.759
Cazare dubla deluxe 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022

In camere deluxe nu se vor putea realiza cazari de tip single.

In concluzie, veniturile sunt prezentate si fundamentate pe baza a 4 elemente, tip de serviciu,


pret, cantitate si sezonalitate, toate 4 fiind pastrate constante in intervalul de timp analizat.
In tabelul urmator sunt prezentate veniturile societatii- generate strict de implementarea
proiectului de fata:

An An
Tip cazare 1 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

Single - - 39.858 39.858 39.858 39.858 39.858 39.858 39.858 39.858


413.91 413.91 413.91 413.91 413.91 413.91 413.91 413.91
Dublu - - 0 0 0 0 0 0 0 0
183.96 183.96 183.96 183.96 183.96 183.96 183.96 183.96
Dublu Deluxe - - 0 0 0 0 0 0 0 0
637.72 637.72 637.72 637.72 637.72 637.72 637.72 637.72
TOTAL - - 8 8 8 8 8 8 8 8

Completați cu toate tipurile/ categoriile de venituri ale societății (după caz):


 Venituri aferente costului producției în curs de execuție Se vor detalia (dacă este
cazul) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse, veniturile aferente
costurilor serviciilor în curs de execuție
 Venituri din producția de imobilizări. Se vor detalia (dacă este cazul) veniturile din
producția de imobilizări necorporale, veniturile din producția de imobilizări
corporale, veniturile din producția de investiții imobiliare
 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale. Se vor detalia (dacă este cazul)
veniturile din reevaluarea imobilizărilor corporale.
 Venituri din producția de investiții imobiliare. Se vor detalia (dacă este cazul)
veniturile din producția de investiții imobiliare.
 Venituri din subvenții de exploatare. Se vor detalia (dacă este cazul) veniturile din
subvenții de exploatare pentru materii prime şi materiale; veniturile din subvenții de
exploatare pentru alte cheltuieli externe ; veniturile din subvenții de exploatare pentru
plata personalului; veniturile din subvenții de exploatare pentru asigurări şi protecție
socială; veniturile din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare ;
veniturile din subvenții de exploatare aferente altor venituri
 Alte venituri din exploatare. Se vor detalia (dacă este cazul) alte venituri din exploatare.

Au fost detaliate la inceputul acestui capitol. Reatasam cele prezentate anterior.

Sunt veniturile pe care ......S.R.L. le obtine in prezent, conform situatiilor financiare aferente
anului 2016. Acestea sunt in valoare de 798.197 lei si sunt aferente mai multor tipuri de
activitati. Dintre acestea, conducerea societati estimeaza urmatoarele:
- Veniturile aferente marfurilor vor creste cu 10% anual;
- Productia vanduta- independent de proiect- va ramane constanta la valoarea de
59.660 lei anual;
- Alte venituri din exploatare- activitati reziduale, vor ramane constante la
valoarea de 39.082 lei anual;
- Veniturile financiare vor ramane constante la valoarea de 1.846 lei anual;
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Productia 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742
vanduta-
independent
de
implementare
a proiectului
Alte venituri 769.40 846.34 930.975 1.024.07 1.126.47 1.239.12 1.363.04 1.499.34 1.649.27 1.814.20
din 1 1 2 9 7 0 4 8 6
exploatare
Venituri 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846
financiare
TOTAL 869.98 946.92 1.031.56 1.124.66 1.227.06 1.339.71 1.463.62 1.599.93 1.749.86 1.914.79
9 9 3 0 7 5 8 2 6 4
Toate veniturile enumerate in randurile anterioare sunt aferente activitatii curente, ele nefind impactate sub nici o forma de implementarea
proiectului. Acestea vor fi pastrate constante pe intregul orizont de timp analizat. In tabelul urmator sunt prezentate veniturile societatii
pentru orizontul de timp analizat.

Proiectia bilanțului la nivelul intregii activitati a intreprinderii, cu ajutor nerambursabil, pe perioada de implementare si operare a investitiei

Implementare si operare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Cifra de afaceri neta 1 829.060,50 906.000,55 1.628.362,61 1.721.460,07 1.823.867,27 1.936.515,20 2.060.427,92 2.196.731,91 2.346.666,30 2.511.594,13
Producția vândută 2 59.660,00 59.660,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 769.400,50 846.340,55 930.974,61 1.024.072,07 1.126.479,27 1.239.127,20 1.363.039,92 1.499.343,91 1.649.278,30 1.814.206,13
Reduceri comerciale acordate 4 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Venituri din dobânzi înregistrate de 5 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
entităţile radiate din Registrul general
si care mai au in derulare contracte de
leasing

Venituri din subvenţii de exploatare 6 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
aferente cifrei de afaceri nete
2. Venituri aferente costului 7/8. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
producției în curs de execuție (+
pentru C; - pentru D)

3. Venituri din productia de 9 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizări necorporale și corporale
4. Venituri din reevaluarea 10 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizărilor corporale
5. Venituri din producția de 11 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
investiții imobiliare
6. Venituri din subvenții de 12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
exploatare
7. Alte venituri din exploatare 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00
Venituri din exploatare - total 868.142,50 945.082,55 1.667.444,61 1.760.542,07 1.862.949,27 1.975.597,20 2.099.509,92 2.235.813,91 2.385.748,30 2.550.676,13
Previziunae cheltuielilor
Proiecția cheltuielilor societății (întreaga activitate) - completați cu toate tipurile/ categoriile
de cheltuieli aferente întregii activității (după caz):
Cheltuielile societatii vor fi prezentate pastrand modul de prezentare aferent veniturilor.
Astfel, exista doua tipuri de cheltuieli:
- Cheltuieli neimpactate de implementarea proiectului;
- Cheltuieli impactate de implementarea proiectului;
Cheltuieli neimpactate de implementarea proiectului:
Cheltuielile neimpactate de implementarea proiectului sunt cele aferente anului 2016, in
valoare de 787.765 lei carora li se adauga 2.589 lei costuri financiare- cu diferente de curs
valutar. Aceste cheltuieli vor fi pastrate constante pe intregul orizont de timp analizat.

Cheltuieli impactate de implementarea proiectului:


In stabilirea costurilior generate de implementarea proiectului s-au luat in calcul produsele pe
care societatea estimeaza a le realiza ca urmare a implementarii proiectului. Metoda de calcul
pe care ……..S.R.L. o aplica in vederea determinarii costurilor este cea a “retetei de cost”.
Aceasta metoda presupune stabilirea unei retete de cost plecand de la parametrii financiari ai
companiilor din domeniu.
In tabelul urmator sunt prezentate companiile care detin hoteluri si au sediul in judetul Braila.
Se poate observa ca marja profitului acestora este intre 2% si 19%.
Unul dintre principile contabile de baza in economia romaneasca, principiu de la care ……
S.R.L. nu face rabat este principiul prudentei. Fiind vorba totusi de niste costuri usor de
determinat , societatea estimeaza o reteta de cost de 90%- 10% reprezentand marja de eroare,
evidentiata prin costuri operationale suplimentare. Astfel, pentru 1 leu venit, costurile vor fi
de 90 de bani.

Conducerea Consybelle S.R.L estimeaza o marja a profitului de 10%.


  Companie Cifra de afaceir Profit Marja
1 ELENY SRL 3.647.557 393.807 10,8%
2 MILION TRADE SRL 3.576.215 115.361 3,2%
3 ORIENT COMPANY SRL 2.895.403 581.126 20,1%
4 NELISIM PROD SRL 1.370.478 28.313 2,1%
5 MY MOTOR SRL 1.162.960 224.111 19,3%
6 VENTA PRODCOM SRL 758.103 75.530 10,0%
7 CRISAMY TOUR SRL 627.994 31.192 5,0%
8 VEGAS COMPANY SRL 477.273 45.575 9,5%
9 TINMATCO SRL 390.981 59.287 15,2%
10 AGER TRADE SRL 374.881 23.944 6,4%

Venituri previzionate Reteta de cost Costuri previzionate


637.728 90% 573.955

Astfel, societatea estimeaza costuri de operare in valoare de 573.955 lei. In randurile


urmatoare sunt descrise costurile infrastructurii

- Costurile cu materiile prime si materialele consumabile reprezinta costurile pe care


societatea le are cu elementele consumabile ale infrastructurii. Produse de curatat
camerele, produse de spalat lenjeriile, produse pentru uzul turistilor- sapun, folii de
unica folosinta, pungi de gunoi si alte elemente similare specifice unei infrastructuri
din domeniul turismului. Societatea estimeaza costuri in valoare de 10.000 lei anual
pentru acest tip de cheltuieli.

- Alte cheltuieli materiale totalizeaza costuri cu elemente nesemnificative, rezultate ca


urmare a cresterii activitatii administrative a societati. Tonere, topuri de hartie, sau
diverse piese de schimb ale acestora dar si elemente legate de reparatia sau intretinerea
infrastructurii. Societatea estimeaza costuri in valoare de 12.000 lei anual pentru acest
tip de cheltuieli.

- Alte cheltuieli din afara include costurile cu energia electrica aferenta infrastructurii
si cu apa consumata.

o Consum energetic: 50.000 kw la un cost de 25.000 lei;


o Consum apa menajera: 10.000 mc la un cost de 25.000 lei;

- Marfuri reprezinta costurile societatii cu prepararea micului dejun- elementele fiind


identificate drept marfuri. In tabelul urmator este prezentat numarul de persoane
individuale care vor fi cazate in infrastructura.
Tip cazare Numar cazari Numar turisti
Single 307 307
Dublu 2.759 5.519
Dublu de luxe 1.022 2.044
TOTAL 7.870

Rezulta 7.870 mic dejunuri servite- la o valoare de 10 lei/persoana cost totalizand costuri de
78.700 lei.

- Prestatii externe- totalizeaza celelalte cheltuieli ale societatii, de la marketing la


servicii curierat, paza, curatenie, contabilitate, telecomunicatii, motorina, aparitii in
presa, participari la diverse targuri sau expozitii sau alte costuri specifice activitatii
societatii. De asemenea, costurile conexe infrastructurii de cazare- destinate 100%
turistilor sunt incluse in aceasta categorie de costuri.
TOTAL 176.887
Marketing 12.000
Telecomunicatii 6.000
Contabilitate 6.000
Paza 3.000
Combustibili 5.400
Operare piscina 12.000
Operare sauna 12.000
Salubritate 1.800
Inlocuiri periodice 10.000

Reparatii, mentenante 12.000

Alte costuri 96.687


Ca urmare a implementarii proiectului se estimeaza crearea a 6 noi locuri de munca.

CHELTUIELI SALARIALE ULTERIOARE IMPLEMENTARII Pers Lunar brut Anual


1 Receptioner 2
Salariu 2 1.750 42.000
Contributie 2 417 10.017
2 Camerista 1 -
Salariu 1 2.250 27.000
Contributie 1 537 6.440
3 Guvernanta 1 -
Salariu 1 2.250 27.000
Contributie 1 537 6.440
4 Bucatar 1 -
Salariu 1 2.250 27.000
Contributie 1 537 6.440
5 Ospatar 1 -
Salariu 1 2.250 27.000
Contributie 1 537 6.440
SALARII 150.000
CONTRIBUTII 35.777

SALARII 150.000
CONTRIBUTII 35.777

Cheltuielile cu amortizarea:
In tabelul urmator sunt prezentate cheltuielile cu amortizarea activelor achizitionate prin
proiect.
Astfel:
- 85.700 lei reprezinta amortizarea cheltuielilor eligibile- partea de contributie proprie;

- 60.640 lei reprezinta amortizarea cheltuielilor eligibile - partea de subventie si a celor


neeligibile;
Pentru a nu genera situatii financiare nerealiste, utilajele achizitonate se amortizeaza cu
intreaga suma- 146.340 lei. Pe de alta parte, subventia se amortizeaza la randul ei ca si venit
in avans cu valoarea de 85.700 lei. Astfel, se pastreza echitatea active-pasive dar si un
echilibru in stabilirea impozitului pe profit pe care societatea il va plati ca urmare a
implementarii proiectului.
Durata Perioada de
Valoare Valoare
Denumire echipament normala de amortizare An An An An An An An An
elig neelig
functionare (ani)

3 4 5 6 7 8 9 10
Valoare constructii 20 1.978.501 0 20 98.925 98.925 98.925 98.925 98.925 98.925 98.925 98.925
Total constructie 1.988.135 0

Cazan incalzire 4-8 8.449 0 8 1.056 1.056 1.056 1.056 1.056 1.056 1.056 1.056
Instalatie video 4-8 8.500 0 8 1.063 1.063 1.063 1.063 1.063 1.063 1.063 1.063
uscator rufe 4-8 5.217 0 8 652 652 652 652 652 652 652 652
Masina spalat 4-8 9.368 0 8 1.171 1.171 1.171 1.171 1.171 1.171 1.171 1.171
Sauna umeda 4-8 39.382 0 8 4.923 4.923 4.923 4.923 4.923 4.923 4.923 4.923
Minipiscina 4-8 28.865 0 8 3.608 3.608 3.608 3.608 3.608 3.608 3.608 3.608
Generator 4-8 28.011 0 8 3.501 3.501 3.501 3.501 3.501 3.501 3.501 3.501
Pompa multietajata 4-8 4.534 0 8 567 567 567 567 567 567 567 567
Separator cu hidrocarburi 4-8 13.142 0 8 1.643 1.643 1.643 1.643 1.643 1.643 1.643 1.643
Pompa submersila 4-8 2.500 0 8 313 313 313 313 313 313 313 313
Kit fotovoltaic 4-8 40.059 0 8 5.007 5.007 5.007 5.007 5.007 5.007 5.007 5.007

Total amortizare-elig 2.166.527 191.294 122.428 122.428 122.428 122.428 122.428 122.428 122.428 122.428
Subventie 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700
Contrib proprie 36.728 36.728 36.728 36.728 36.728 36.728 36.728 36.728
Dotari-neeligibile 4-8 191.294 8 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912
Total amortizare neeligibile 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912
Total amortizare proprie 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640
Subventie 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700

Avand in vedere ca au fost descrise toate elementele care fundamenteaza cheltuielile generate de investitie, acestea pot fi prezentate in tabelul urmator :
 
Cheltuieli - POST implem 4 5 6 7 8 9 10
3

Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele


consumabile 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000
Alte cheltuieli materiale 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000
Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000
Cheltuieli privind marfurile 78.700 78.700 78.700 78.700 78.700 78.700 78.700 78.700
Reduceri comerciale - - - - - - - -
Cheltuieli materiale - total 150.700 150.700 150.700 150.700 150.700 150.700 150.700 150.700

Cheltuieli cu personalul angajat 150.007 150.007 150.007 150.007 150.007 150.007 150.007 150.007
Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 35.777 35.777 35.777 35.777 35.777 35.777 35.777 35.777
Cheltuieli cu personalul - total 185.784 185.784 185.784 185.784 185.784 185.784 185.784 185.784
Cheltuieli cu amortizarile 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640

Amortizari imobilizari corporale 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640
Amortizari imobilizari necorporale
Alte cheltuieli de exploatare, din care: 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887
prestatii externe 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887

TOTAL 574.011 574.011 574.011 574.011 574.011 574.011 574.011 574.011


Amortizarea echipamentelor existente:
In tabelul urmator este prezentata amortizarea echipamentelor detinute in prezent de societate.
Valorile prezentate sunt valorile pe care respectivele active le inregistreaza in fiecare an.

Amortizare
proprie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Terenuri şi
amenajări de
terenuri 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900
118.82 116.62 114.42 112.22 110.03 107.83 105.63 103.44 101.24
2. Construcții 0 3 6 9 2 5 8 1 4 99.047
3. Instalații
tehnice şi
mijloace de 219.51 185.98 152.45 118.92
transport 5 5 5 5 85.395 51.865 18.335      
Valoare
amortizare 35.727 35.727 35.727 35.727 35.727 35.727 35.727 20.532 2.197 2.197

Împrumuturi şi datorii asimilate AN 1 AN2 AN3 AN N


Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: 0 0 0 0

Rate la imprumut - cofinantare la proiect 0 0 0 0


Rate la alte credite pe termen mediu si lung, leasinguri, 0 0 0 0
alte datorii financ.
Rambursari de credite pe termen scurt 0 0 0 0
Cheltuielile privind dobanzile 0 0 0 0
La imprumut - cofinantare la proiect 0 0 0 0
La alte credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte 0 0 0 0
datorii financiare
La credite pe termen scurt 0 0 0 0

Nu este cazul. Pentru implementarea proiectului …… S.R.L. nu urmareste accesarea unui


imprumut care sa asigure cofinantarea proiectului. Datoriile pe care societatea le are sunt
datorii catre furnizori si catre asociatii companiei. Pentru a nu denatura situatia proiectului,
acestea vor fi pastrate constante pentru intregul orizont de timp analizat.
In tabelul urmator sunt prezentate cheltuielile din exploatare ale societatii- la nivel general, dupa implementarea proiectului:
TOTAL CHELTUIELI FARA TVA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele consumabile 21.866 21.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866

Alte cheltuieli materiale 0 0 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000

Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) 8.365 8.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365

Cheltuieli privind marfurile 397.322 397.322 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022

Reduceri comerciale 158 158 158 158 158 158 158 158 158 158

Cheltuieli materiale - total 427.395 427.395 578.095 578.095 578.095 578.095 578.095 578.095 578.095 578.095

Cheltuieli cu personalul angajat 131.398 131.398 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405

Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 29.818 29.818 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595

Cheltuieli salariale 161.216 161.216 346.999 346.999 346.999 346.999 346.999 346.999 346.999 346.999

Cheltuieli cu amortizarile 35.727 35.727 96.367 96.367 96.367 96.367 96.367 81.172 62.837 62.837

Amortizari imobilizari corporale 35.727 35.727 96.367 96.367 96.367 96.367 96.367 81.172 62.837 62.837

Amortizari imobilizari necorporale

Alte cheltuieli de exploatare, din care: 126.450 126.450 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337

prestatii externe 126.450 126.450 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337

TOTAL 750.788 750.788 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.309.604 1.291.269 1.291.269
In tabelul urmator este prezentat cash-flowul societatii pentru perioada de implementare si operare a investitiei. Tabelul este atasat pentru a se
evidentia modul in care a fost calculat fluxul de numerar al firmei pe perioada de imlpementare si operare a investitiei. Conform tabelului se
poate observa inclusiv faptul ca societatea dispune de capacitatea financiara de a se auto-sustine pe perioada de implementare a proiectului.
Nr. Implementare si operare
CATEGORIA
Crt. AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 AN 6 AN 7 AN 8 AN 9 AN 10
ACTIVITATEA DE FINANTARE
INCASARI DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE                    
1 Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la 900.000     1.250.000            
actionari/asociati)
2 Credite pe termen lung, din care 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.1. Imprumut pentru realizarea investitiei                    
2.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte                    
datorii financiare
3 Credite pe termen scurt                    
4 Ajutor nerambursabil 812.681 900.243                
Total intrari de lichiditati din activitatea de finantare 1.712.681 900.243 0 1.250.000 0 0 0 0 0 0
PLATI DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE                    
5 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
care:
5,1 Rate la imprumut - cofinantare la proiect                    
5,2 Rate la alte credite pe termen mediu si lung,                    
leasinguri, alte datorii financ.
6 Rambursari de credite pe termen scurt                    
7 Dividende (inclusiv impozitele aferentăe)                    
Total iesiri de lichiditati din activitatea finantare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Flux de lichiditati din activitatea de finantare 1.712.681 900.243 0 1.250.000 0 0 0 0 0 0
ACTIVITATEA DE INVESTITII
INCASARI DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII                    
8 Vanzari de active                    
Total intrari de lichididati din activitatea de investitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
PLATI DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII (inlcusiv reinvestirile                    
din cadrul proiectului de investitii)
11 Cresterea investitiilor in curs (esalonat cf. Grafic 1.505.486 1.735.281                
realizare)
Total iesiri de lichididati din activitatea de investitii 1.505.486 1.735.281 0 0 0 0 0 0 0 0
Flux de lichiditati din activitatea de investitii - - 0 0 0 0 0 0 0 0
1.505.486 1.735.281
Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare 207.195 -835.037 0 1.250.000 0 0 0 0 0 0
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
  INCASARI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE                    
12 Venituri din exploatare                    
12.1 Productia vanduta-ca urmare a implementarii proiectului 0 0 637.728 637.728 637.728 637.728 637.728 637.728 637.728 637.728

  Productia vanduta- independent de implementarea 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742
proiectului
12.2 Alte venituri din exploatare 769.401 846.341 930.975 1.024.072 1.126.479 1.239.127 1.363.040 1.499.344 1.649.278 1.814.206
12.3 alte venituri                    
12.4 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de                    
afaceri nete
12.5 Venituri din subventii de exploatare                    
12.6 Alte venituri din exploatare                    
12.7 Venituri financiare 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846
Total intrari de lichiditati din activitatea de exploatare 869.989 946.929 1.669.291 1.762.388 1.864.795 1.977.443 2.101.356 2.237.660 2.387.594 2.552.522
  PLATI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE                    
  Cheltuieli din exploatare 715.219 715.219 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590
13.1 Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele 21.866 21.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866
consumabile
13.2 Alte cheltuieli materiale 0 0 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000
13.3 Alte cheltuieli externe (cu energia si apa) 8.365 8.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365
13.4 Cheltuieli privind marfurile 397.322 397.322 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022
13.5 Salarii si indemnizatii 131.398 131.398 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405
13.6 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 29.818 29.818 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595
13.7 Alte cheltuieli de exploatare (prestatii externe, alte 126.450 126.450 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337
impozite, taxe si varsaminte asimilate, alte cheltuieli)
13.8 Cheltuieli financiare 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589
Total iesiri de lichiditati din activitatea de exploatare 717.808 717.808 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179
Flux de lichiditati brut din activitatea de exploatare 152.181 229.121 438.112 531.209 633.616 746.264 870.177 1.006.481 1.156.415 1.321.343
Flux de lichiditati total brut inainte de plati pentru impozit 359.375 -605.917 438.112 1.781.209 633.616 746.264 870.177 1.006.481 1.156.415 1.321.343
pe profit /cifra de afaceri si ajustare TVA
22 Plati TVA                    
23 Rambursari TVA-aferent investitiei 232.908 277.062                
24 Impozit pe profit/cifra de afaceri 18.658 30.968 54.704 69.600 85.985 104.009 123.835 148.075 174.998 201.386
Plati/incasari pentru impozite si taxe -214.250 -246.093 54.704 69.600 85.985 104.009 123.835 148.075 174.998 201.386
Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare 207.195 -835.037 0 1.250.000 0 0 0 0 0 0
Flux de lichiditati net din activitatea de exploatare 366.431 475.214 383.407 461.609 547.631 642.255 746.342 858.406 981.418 1.119.957
FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)
Flux de lichiditati net al perioadei 573.626 -359.823 383.407 1.711.609 547.631 642.255 746.342 858.406 981.418 1.119.957
Disponibil de numerar la inceputul perioadei 45.741 619.367 259.544 642.951 2.354.560 2.902.191 3.544.446 4.290.788 5.149.195 6.130.612
Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei 619.367 259.544 642.951 2.354.560 2.902.191 3.544.446 4.290.788 5.149.195 6.130.612 7.250.569
Previziunea bilantului si a contului de profit si pierdere:

In cadrul previziunilor privind bilantul s-a tinut cont de toate prevederile urmatoare.
 Subventiile nu se inregistreaza direct in conturile de capital si rezerve. Subventiile se
inregistreaza ca subventii pentru investitii și se recunosc în bilanț ca venit amânat.
Venitul amânat se înregistrează în contul de profit și pierdere pe măsura înregistrării
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
 În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile
aferente veniturilor. Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru
acordarea cărora principala condiţie este ca entitatea beneficiară să cumpere, să
construiască sau să achiziţioneze active imobilizate. Subvenţiile aferente veniturilor
cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.
 Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se
înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca
venit amânat (contul 475 "Subvenţii pentru investiţii"). Venitul amânat se înregistrează
ca venit curent în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu
amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
 Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile aferente se
procedează astfel:
- din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere:
- în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltuielile după natura lor;
- la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri subvenţiile corespunzătoare
cheltuielilor efectuate;
- din punctul de vedere al bilanţului:
- creanţa din subvenţii se recunoaşte în corespondenţă cu veniturile din
subvenţii, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste
subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu
au fost efectuate încă;
- periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor
suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc şi se aprobă
sumele cuvenite, se procedează la regularizarea sumelor înregistrate
drept creanţă din subvenţii.
 Subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor
corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le
compenseze. În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenţii aferente unor
cheltuieli care nu au fost încă efectuate, subvenţiile primite nu reprezintă venituri ale
acelei perioade curente.
 Subvenţiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri
în aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala aferentă. În mod similar, subvenţiile legate de
activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de profit şi pierdere pe
parcursul perioadelor şi în proporţia în care amortizarea acelor active este recunoscută.
Subventiile acordate au fost recunoscute drept venituri in avans, ele amortizandu-se anual cu
valoarea amortizarii proprii a societatii la finantarea proiectului. In rubrica destinata activelor
s-au mentionat urmatoarele:
- Activele achizitionate prin proiect au fost mentionate la intreaga lor valoare;
- Amortizarea activelor s-a realizat deducand din valoarea de achizitie valoarea
amortizarii anuale (resurse proprii+subventie);
In rubrica destinata pasivelor s-au mentionat urmatoarele:
- Subventia s-a trecut drept venit in avans la valoarea afn-ului;
- Amortizarea subventiei s-a realzuat deducand din valoarea AFN-ului valoarea
amortizarii subventiei;

In cadrul bilantului s-au mai mentionat urmatoarele:


- Stocurile si creantele pastreaza valoarea aferenta anului 2016, ele mentinandu-
se constant pe intregul orizont de timp analizat
- Cheltuielile in avans pastreaza valoarea aferenta anului 2016, ele mentinandu-
se constant pe intregul orizont de timp analizat
- Casa si conturi- conform tabelului privind cash-flowul societatii pentru
perioada analizata;
- Activele existente se pastreaza la valoarea anului 2016, valoarea scazand doar
conform deprecierii anuale, prezentata in tabelul anterior;
- Datoriile societatii se pastreaza la valoarea anului 2016, in lipsa existentei unui
grafic de rambursare. Acestea se inchid in anul 4- fiind achitate din suma disponibila in
rubrica –Casa si conturi;
- Capitalul social al societatii creste- cu valoarea cu care conducerea firmei
imprumuta societatea in perioada de implementare a proiectului;
- Profitul este conform contului de profit si pierderi descris in paragrafele
urmatoare;
- Rezerve si profit reportat inglobeaza toate sumele in vederea obtinerii egalitatii
active- capitaluri proprii si datorii;
In imaginile urmatoare este prezentat bilantul previzionat al societatii. Mentionam faptul ca
bilantul se regaseste si in macheta atasata la prezenta documentatie.
Previziunea contului de profit si pierdere:
In cadrul contului de profit si pierderi au fost pastrate toate ipotezele descrise in rubrica aferenta veniturilor si cheltuielilor. Suplimentar acestora :
- Impozitul pe profit are ponderea de 16% din profitul societatii;
- Amortizarea a fost mentionata doar in rubrica cheltuielilor- insumand doua elemente:
- Amortizarea activelor existente in prezent;
- Valoarea amortizarii-componenta contributiei proprii a activelor achizitionate prin proiect;
- Veniturile si cheltuielile financiare pastreaza valoarea aferenta anului 2016;

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Cifra de afaceri neta 1 829.060,50 906.000,55 1.628.362,61 1.721.460,07 1.823.867,27 1.936.515,20 2.060.427,92 2.196.731,91 2.346.666,30 2.511.594,13
Producția vândută 2 59.660,00 59.660,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 769.400,50 846.340,55 930.974,61 1.024.072,07 1.126.479,27 1.239.127,20 1.363.039,92 1.499.343,91 1.649.278,30 1.814.206,13
Reduceri comerciale acordate 4 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Venituri din dobânzi înregistrate de 5 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
entităţile radiate din Registrul general
si care mai au in derulare contracte de
leasing

Venituri din subvenţii de exploatare 6 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
aferente cifrei de afaceri nete
2. Venituri aferente costului 7/8. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
producției în curs de execuție (+
pentru C; - pentru D)

3. Venituri din productia de 9 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizări necorporale și corporale
4. Venituri din reevaluarea 10 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizărilor corporale
5. Venituri din producția de 11 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
investiții imobiliare
6. Venituri din subvenții de 12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
exploatare
7. Alte venituri din exploatare   39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00
Venituri din exploatare - total   868.142,50 945.082,55 1.667.444,61 1.760.542,07 1.862.949,27 1.975.597,20 2.099.509,92 2.235.813,91 2.385.748,30 2.550.676,13
8. Cheltuieli cu materiile prime şi   21.866,00 21.866,00 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47
materialele consumabile
Alte cheltuieli materiale   0,00 0,00 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05
Alte cheltuieli externe (cu energie şi   8.365,00 8.365,00 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77
apă)
Cheltuieli privind mărfurile   397.322,00 397.322,00 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78
Reduceri comerciale primite   158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00
9. Cheltuieli cu personalul   161.216,00 161.216,00 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69
Salarii şi indemnizaţii   131.398,00 131.398,00 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia   29.818,00 29.818,00 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67
socială
10. Ajustări de valoare privind   35.727,00 35.727,00 96.367,26 96.367,26 96.367,26 96.367,26 96.367,26 81.172,26 62.837,26 62.837,26
imobilizările corporale şi necorporale

Ajustări de valoare privind activele   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
circulante
11. Alte cheltuieli de exploatare   126.450,00 126.450,00 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28
Ajustări privind provizioanele   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli din exploatare - total   750.788,00 750.788,00 1.324.799,30 1.324.799,30 1.324.799,30 1.324.799,30 1.324.799,30 1.309.604,30 1.291.269,30 1.291.269,30
Rezultatul din exploatare   117.354,50 194.294,55 342.645,30 435.742,76 538.149,97 650.797,90 774.710,62 926.209,61 1.094.479,00 1.259.406,83
Rezultatul din exploatare Profit   117.354,50 194.294,55 342.645,30 435.742,76 538.149,97 650.797,90 774.710,62 926.209,61 1.094.479,00 1.259.406,83
Rezultatul din exploatare Pierdere                      
12. Venituri din interese de participare   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

13. Venituri din dobânzi   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
14. Venituri din subvenţii de   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
exploatare pentru dobânda datorată
15. Alte venituri financiare   1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00
Venituri financiare   1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00
16. Ajustări de valoare privind   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizările financiare şi investiţiile
financiare deţinute ca active circulante

17. Cheltuieli privind dobânzile   2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00
Alte cheltuieli financiare   -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00
Cheltuieli financiare   2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00
Rezultatul financiar   -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00
Rezultatul financiar Profit                      
Rezultatul financiar Pierdere   743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00
Rezultatul curent   116.611,50 193.551,55 341.902,30 434.999,76 537.406,97 650.054,90 773.967,62 925.466,61 1.093.736,00 1.258.663,83
Rezultatul curent Profit   116.611,50 193.551,55 341.902,30 434.999,76 537.406,97 650.054,90 773.967,62 925.466,61 1.093.736,00 1.258.663,83
Rezultatul curent Pierdere                      
Venituri extraordinare*   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli extraordinare*   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rezultatul extraordinar   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rezultatul extraordinar Profit                      
Rezultatul extraordinar Pierdere                      
Venituri totale   869.988,50 946.928,55 1.669.290,61 1.762.388,07 1.864.795,27 1.977.443,20 2.101.355,92 2.237.659,91 2.387.594,30 2.552.522,13
Cheltuieli totale   753.377,00 753.377,00 1.327.388,30 1.327.388,30 1.327.388,30 1.327.388,30 1.327.388,30 1.312.193,30 1.293.858,30 1.293.858,30
Rezultatul brut   116.611,50 193.551,55 341.902,30 434.999,76 537.406,97 650.054,90 773.967,62 925.466,61 1.093.736,00 1.258.663,83
Rezultatul brut Profit   116.611,50 193.551,55 341.902,30 434.999,76 537.406,97 650.054,90 773.967,62 925.466,61 1.093.736,00 1.258.663,83
Rezultatul brut Pierdere                      
Impozit pe profit   18.657,84 30.968,25 54.704,37 69.599,96 85.985,12 104.008,78 123.834,82 148.074,66 174.997,76 201.386,21
Alte impozite neprezentate la   0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
elementele de mai sus
Rezultatul net   97.953,66 162.583,30 287.197,93 365.399,80 451.421,85 546.046,11 650.132,80 777.391,95 918.738,24 1.057.277,62
Rezultatul net Profit   97.953,66 162.583,30 287.197,93 365.399,80 451.421,85 546.046,11 650.132,80 777.391,95 918.738,24 1.057.277,62
Rezultatul net Pierdere                      
Analiza financiara extinsa:
Istoric Bilanț 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Active imobilizate 370.124 2.701.852 2.420.860 2.139.867 1.918.575 1.783.923 1.649.271 1.529.814 1.428.692 130.836
Active curente 1.114.632 754.809 1.138.216 2.849.825 3.397.456 4.039.711 4.786.053 5.644.460 6.625.877 7.745.834
Stocuri 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314
Creante de incasat 951 951 951 951 951 951 951 951 951 951
Cheltuieli inregistrate in avans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cash si echivalente de cash 619.367 259.544 642.951 2.354.560 2.902.191 3.544.446 4.290.788 5.149.195 6.130.612 7.250.569
Activ total 1.484.756 3.456.660 3.559.075 4.989.692 5.316.031 5.823.635 6.435.325 7.174.274 8.054.569 7.876.670
Datorii curente 33.069 1.745.993 1.334.848 1.005.933 920.233 834.533 748.833 663.133 577.434 491.734
Datorii financiare pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Datorii comerciale - furnizori 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069
Alte datorii pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri inregistrate in avans 0 1.712.924 1.301.779 972.864 887.164 801.464 715.764 630.064 544.365 458.665
Datorii pe termen lung 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327
Datorii financiare pe termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Alte datorii pe termen lung 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327
Provizioane 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital propriu 1.356.360 1.615.340 2.128.900 3.888.433 4.300.472 4.893.775 5.591.164 6.415.813 7.381.809 7.289.609
TOTAL ACTIV 1.484.756 3.456.660 3.559.075 4.989.692 5.316.031 5.823.635 6.435.325 7.174.274 8.054.569 7.876.670
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 1.484.756 3.456.660 3.559.075 4.989.692 5.316.031 5.823.635 6.435.325 7.174.274 8.054.569 7.876.670

Istoric cont de profit și pierdere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1. Cifra de afaceri neta 829.061 906.001 1.628.363 1.721.460 1.823.867 1.936.515 2.060.428 2.196.732 2.346.666 2.511.594
7. Alte venituri din exploatare 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082
Venituri din exploatare - total 868.143 945.083 1.667.445 1.760.542 1.862.949 1.975.597 2.099.510 2.235.814 2.385.748 2.550.676
Cheltuieli monetare de exploatare 715.377 715.377 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748

Ajustări de valoare privind imobilizările, 35.727 35.727 96.367 96.367 96.367 96.367 96.367 81.172 62.837 62.837
activele circulante si provizioanele

Cheltuieli din exploatare - total 750.788 750.788 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.309.604 1.291.269 1.291.269
Rezultatul din exploatare 117.355 194.295 342.645 435.743 538.150 650.798 774.711 926.210 1.094.479 1.259.407
Venituri financiare 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846
16. Ajustări de valoare privind 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
imobilizările financiare şi investiţiile
financiare deţinute ca active circulante

17. Cheltuieli privind dobânzile 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590
Alte cheltuieli financiare -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cheltuieli financiare 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589
Rezultatul financiar -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743
Rezultatul curent 116.612 193.552 341.902 435.000 537.407 650.055 773.968 925.467 1.093.736 1.258.664
Venituri extraordinare* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli extraordinare* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezultatul extraordinar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri totale 869.989 946.929 1.669.291 1.762.388 1.864.795 1.977.443 2.101.356 2.237.660 2.387.594 2.552.522
Cheltuieli totale 753.377 753.377 1.327.388 1.327.388 1.327.388 1.327.388 1.327.388 1.312.193 1.293.858 1.293.858
Rezultatul brut 116.612 193.552 341.902 435.000 537.407 650.055 773.968 925.467 1.093.736 1.258.664
Impozit pe profit 18.658 30.968 54.704 69.600 85.985 104.009 123.835 148.075 174.998 201.386
Alte impozite neprezentate la elementele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
de mai sus
Rezultatul net 97.954 162.583 287.198 365.400 451.422 546.046 650.133 777.392 918.738 1.057.278
EBT 116.612 193.552 341.902 435.000 537.407 650.055 773.968 925.467 1.093.736 1.258.664
EBIT 119.202 196.142 344.492 437.590 539.997 652.645 776.558 928.057 1.096.326 1.261.254
EBITDA 154.929 231.869 440.860 533.957 636.364 749.012 872.925 1.009.229 1.159.163 1.324.091
Indicatori structură bilanț (% din total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
activ)
Active imobilizate 24,93% 78,16% 68,02% 42,89% 36,09% 30,63% 25,63% 21,32% 17,74% 1,66%
Active curente 75,07% 21,84% 31,98% 57,11% 63,91% 69,37% 74,37% 78,68% 82,26% 98,34%
Stocuri 33,29% 14,30% 13,89% 9,91% 9,30% 8,49% 7,68% 6,89% 6,14% 6,28%
Creante de incasat 0,06% 0,03% 0,03% 0,02% 0,02% 0,02% 0,01% 0,01% 0,01% 0,01%
Cheltuieli inregistrate in avans 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cash si echivalente de cash 41,72% 7,51% 18,07% 47,19% 54,59% 60,86% 66,68% 71,77% 76,11% 92,05%
Activ total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Datorii curente 2,23% 50,51% 37,51% 20,16% 17,31% 14,33% 11,64% 9,24% 7,17% 6,24%
Datorii financiare pe termen scurt 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Datorii comerciale - furnizori 2,23% 0,96% 0,93% 0,66% 0,62% 0,57% 0,51% 0,46% 0,41% 0,42%
Alte datorii pe termen scurt 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Venituri inregistrate in avans 0,00% 49,55% 36,58% 19,50% 16,69% 13,76% 11,12% 8,78% 6,76% 5,82%
Datorii pe termen lung 6,42% 2,76% 2,68% 1,91% 1,79% 1,64% 1,48% 1,33% 1,18% 1,21%
Datorii financiare pe termen lung 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Alte datorii pe termen lung 6,42% 2,76% 2,68% 1,91% 1,79% 1,64% 1,48% 1,33% 1,18% 1,21%
Provizioane 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Capital propriu 91,35% 46,73% 59,82% 77,93% 80,90% 84,03% 86,88% 89,43% 91,65% 92,55%
TOTAL ACTIV 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

Indicatori structură CPP (% in cifra de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


afaceri)
Cifra de afaceri neta 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Alte venituri din exploatare 4,71% 4,31% 2,40% 2,27% 2,14% 2,02% 1,90% 1,78% 1,67% 1,56%
Venituri din exploatare - total 104,71% 104,31% 102,40% 102,27% 102,14% 102,02% 101,90% 101,78% 101,67% 101,56%
Cheltuieli monetare de exploatare 86,29% 78,96% 75,46% 71,38% 67,37% 63,45% 59,64% 55,94% 52,36% 48,92%

Ajustări de valoare privind imobilizările, 4,31% 3,94% 5,92% 5,60% 5,28% 4,98% 4,68% 3,70% 2,68% 2,50%
activele circulante si provizioanele

Cheltuieli din exploatare - total 90,56% 82,87% 81,36% 76,96% 72,64% 68,41% 64,30% 59,62% 55,03% 51,41%
Rezultatul din exploatare 14,16% 21,45% 21,04% 25,31% 29,51% 33,61% 37,60% 42,16% 46,64% 50,14%
Venituri financiare 0,22% 0,20% 0,11% 0,11% 0,10% 0,10% 0,09% 0,08% 0,08% 0,07%
Ajustări de valoare privind imobilizările 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
financiare şi investiţiile financiare
deţinute ca active circulante

Cheltuieli privind dobânzile 0,31% 0,29% 0,16% 0,15% 0,14% 0,13% 0,13% 0,12% 0,11% 0,10%
Alte cheltuieli financiare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli financiare 0,31% 0,29% 0,16% 0,15% 0,14% 0,13% 0,13% 0,12% 0,11% 0,10%
Rezultatul financiar -0,09% -0,08% -0,05% -0,04% -0,04% -0,04% -0,04% -0,03% -0,03% -0,03%
Rezultatul curent 14,07% 21,36% 21,00% 25,27% 29,47% 33,57% 37,56% 42,13% 46,61% 50,11%
Venituri extraordinare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli extraordinare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Rezultatul extraordinar 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Venituri totale 104,94% 104,52% 102,51% 102,38% 102,24% 102,11% 101,99% 101,86% 101,74% 101,63%
Cheltuieli totale 90,87% 83,15% 81,52% 77,11% 72,78% 68,55% 64,42% 59,73% 55,14% 51,52%
Rezultatul brut 14,07% 21,36% 21,00% 25,27% 29,47% 33,57% 37,56% 42,13% 46,61% 50,11%
Impozit pe profit 2,25% 3,42% 3,36% 4,04% 4,71% 5,37% 6,01% 6,74% 7,46% 8,02%
Alte impozite neprezentate la 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
elementele de mai sus
Rezultatul net 11,82% 17,95% 17,64% 21,23% 24,75% 28,20% 31,55% 35,39% 39,15% 42,10%
EBT 14,07% 21,36% 21,00% 25,27% 29,47% 33,57% 37,56% 42,13% 46,61% 50,11%
EBIT 14,38% 21,65% 21,16% 25,42% 29,61% 33,70% 37,69% 42,25% 46,72% 50,22%
EBITDA 18,69% 25,59% 27,07% 31,02% 34,89% 38,68% 42,37% 45,94% 49,40% 52,72%
Indicatori modificare relativă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Active imobilizate 10,79% 629,99% -10,40% -11,61% -10,34% -7,02% -7,55% -7,24% -6,61% -90,84%
Active curente 106,03% -32,28% 50,80% 150,38% 19,22% 18,90% 18,48% 17,94% 17,39% 16,90%
Stocuri 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Creante de incasat 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli inregistrate in avans
Cash si echivalente de cash 1254,07% -58,10% 147,72% 266,21% 23,26% 22,13% 21,06% 20,01% 19,06% 18,27%
Activ total 69,67% 132,81% 2,96% 40,20% 6,54% 9,55% 10,50% 11,48% 12,27% -2,21%
Datorii curente -19,22% 5179,85% -23,55% -24,64% -8,52% -9,31% -10,27% -11,44% -12,92% -14,84%
Datorii financiare pe termen scurt

Datorii comerciale - furnizori 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Alte datorii pe termen scurt
Venituri inregistrate in avans -100,00% -24,00% -25,27% -8,81% -9,66% -10,69% -11,97% -13,60% -15,74%
Datorii pe termen lung 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Datorii financiare pe termen lung

Alte datorii pe termen lung 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Provizioane
Capital propriu 83,58% 19,09% 31,79% 82,65% 10,60% 13,80% 14,25% 14,75% 15,06% -1,25%
TOTAL ACTIV 69,67% 132,81% 2,96% 40,20% 6,54% 9,55% 10,50% 11,48% 12,27% -2,21%
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 69,67% 132,81% 2,96% 40,20% 6,54% 9,55% 10,50% 11,48% 12,27% -2,21%

Indicatori modificare relativă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cifra de afaceri neta 9,21% 9,28% 79,73% 5,72% 5,95% 6,18% 6,40% 6,62% 6,83% 7,03%
Alte venituri din exploatare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Venituri din exploatare - total 8,76% 8,86% 76,43% 5,58% 5,82% 6,05% 6,27% 6,49% 6,71% 6,91%
Cheltuieli monetare de exploatare 0,00% 0,00% 71,76% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Ajustări de valoare privind imobilizările, 0,00% 0,00% 169,73% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% -15,77% -22,59% 0,00%
activele circulante si provizioanele

Cheltuieli din exploatare - total 0,00% 0,00% 76,45% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% -1,15% -1,40% 0,00%
Rezultatul din exploatare 147,54% 65,56% 76,35% 27,17% 23,50% 20,93% 19,04% 19,56% 18,17% 15,07%
Venituri financiare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Ajustări de valoare privind imobilizările
financiare şi investiţiile financiare deţinute
ca active circulante

Cheltuieli privind dobânzile 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Alte cheltuieli financiare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli financiare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Rezultatul financiar 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Rezultatul curent 149,89% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultatul extraordinar
Venituri totale 8,74% 8,84% 76,28% 5,58% 5,81% 6,04% 6,27% 6,49% 6,70% 6,91%
Cheltuieli totale 0,00% 0,00% 76,19% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% -1,14% -1,40% 0,00%
Rezultatul brut 149,89% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
Impozit pe profit 137,98% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
Alte impozite neprezentate la elementele
de mai sus
Rezultatul net 152,29% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
EBT 149,89% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
EBIT 142,00% 64,55% 75,63% 27,02% 23,40% 20,86% 18,99% 19,51% 18,13% 15,04%
EBITDA 82,31% 49,66% 90,13% 21,12% 19,18% 17,70% 16,54% 15,61% 14,86% 14,23%

Analiza financiara- indicatori


Proiectia bilanțului la nivelul intregii activitati a intreprinderii, cu ajutor nerambursabil, pe perioada de implementare si operare a investitiei
Indicatori de echilibru financiar 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
AN (Activ net) = Activ total - Datorii totale 1.356.360 1.615.340 2.128.900 3.888.433 4.300.472 4.893.775 5.591.164 6.415.813 7.381.809 7.289.609
FR (Fond de rulment ) = Capital propriu + Datorii 1.081.563 -991.184 -196.633 1.843.892 2.477.223 3.205.178 4.037.220 4.981.326 6.048.443 7.254.100
termen lung - Imobilizari
NFR (necesar de fond de rulment) = Active 462.196 -1.250.728 -839.583 -510.668 -424.968 -339.268 -253.568 -167.868 -82.169 3.531
curente cu exceptia trezoreriei - Datorii curente cu
exceptia trezoreriei
TN (trezoreria neta) = FR - NFR 619.367 259.544 642.951 2.354.560 2.902.191 3.544.446 4.290.788 5.149.195 6.130.612 7.250.569
CF (cash flow) = variatia (D) TN 573.626 -359.823 383.407 1.711.609 547.631 642.255 746.342 858.406 981.418 1.119.957
Rata de acoperire a NFR din FR = NFR/FR 42,73% 126,19% 426,98% -27,70% -17,16% -10,58% -6,28% -3,37% -1,36% 0,05%

Solduri intermediare de gestiune 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


CA (Cifra de afaceri neta) 829.061 906.001 1.628.363 1.721.460 1.823.867 1.936.515 2.060.428 2.196.732 2.346.666 2.511.594
Venituri din exploatare - total 868.143 945.083 1.667.445 1.760.542 1.862.949 1.975.597 2.099.510 2.235.814 2.385.748 2.550.676
Cheltuieli din exploatare - total 750.788 750.788 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.309.604 1.291.269 1.291.269
Rexpl (Rezultatul din exploatare) = Venituri din 117.355 194.295 342.645 435.743 538.150 650.798 774.711 926.210 1.094.479 1.259.407
exploatare - Cheltuieli de exploatare
Venituri financiare 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846
Cheltuieli financiare 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589
Rfin (Rezultatul financiar) = Venituri financiare - -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743
Cheltuieli financiare
Rcrt (Rezultatul curent) = Rexpl + Rfin 116.612 193.552 341.902 435.000 537.407 650.055 773.968 925.467 1.093.736 1.258.664
Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rextr (Rezultatul extraordinar) = Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
extraordinare - Cheltuieli extraordinare
Venituri totale 869.989 946.929 1.669.291 1.762.388 1.864.795 1.977.443 2.101.356 2.237.660 2.387.594 2.552.522
Cheltuieli totale 753.377 753.377 1.327.388 1.327.388 1.327.388 1.327.388 1.327.388 1.312.193 1.293.858 1.293.858
R brut (Rezultatul brut) = Rcrt + Rextr 116.612 193.552 341.902 435.000 537.407 650.055 773.968 925.467 1.093.736 1.258.664
RN (Rezultatul net) = R brut - impozit pe profit 97.954 162.583 287.198 365.400 451.422 546.046 650.133 777.392 918.738 1.057.278
EBT (Rezultat inainte de impozit) = RN + impozit 116.612 193.552 341.902 435.000 537.407 650.055 773.968 925.467 1.093.736 1.258.664
pe profit
EBIT (Rezultat inainte de dobanzi si impozit) = 119.202 196.142 344.492 437.590 539.997 652.645 776.558 928.057 1.096.326 1.261.254
EBT + dobanzi
EBITDA (Rezultat inainte de amortizare, dobanzi 154.929 231.869 440.860 533.957 636.364 749.012 872.925 1.009.229 1.159.163 1.324.091
si impozit) = EBIT + amortizare

Rate de marja 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
R_Rexp = Rezultat exploatare / CA 14% 21% 21% 25% 30% 34% 38% 42% 47% 50%
R_Rfin = Rezultat financiar / CA 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
R_Rextr = Rezultat extraordinar / CA 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
R_Rbrut = Rezultat brut / CA 14% 21% 21% 25% 29% 34% 38% 42% 47% 50%
R_RN (sau R_PN) = Rezultat net (profit net) / CA 12% 18% 18% 21% 25% 28% 32% 35% 39% 42%

R_EBITDA = EBITDA / CA 19% 26% 27% 31% 35% 39% 42% 46% 49% 53%
R_EBIT = EBIT / CA 14% 22% 21% 25% 30% 34% 38% 42% 47% 50%

Rate de rentabilitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Profit net 97.954 162.583 287.198 365.400 451.422 546.046 650.133 777.392 918.738 1.057.278
EBIT - impozit 100.544 165.173 289.788 367.990 454.012 548.636 652.723 779.982 921.328 1.059.868
ROA (rentabilitatea activelor) = PN/Active 7% 5% 8% 7% 8% 9% 10% 11% 11% 13%
Rata Rentabilităţii economice
descompunere ROA = R_PN · viteza de rotatie a
activelor
R_PN = PN/CA 12% 18% 18% 21% 25% 28% 32% 35% 39% 42%
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,56 0,26 0,46 0,35 0,34 0,33 0,32 0,31 0,29 0,32
ROE (rentabilitatea capitalului propriu) = 7% 10% 13% 9% 10% 11% 12% 12% 12% 15%
PN/CPR Rata rentabilităţii financiare
descompunerea ROE = R_PN · viteza de rotatie a
activelor
· rata de structura aferenta capitalului propriu
R_PN = PN/CA 12% 18% 18% 21% 25% 28% 32% 35% 39% 42%
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,56 0,26 0,46 0,35 0,34 0,33 0,32 0,31 0,29 0,32
rata de structura aferenta capitalului propriu = 1,09 2,14 1,67 1,28 1,24 1,19 1,15 1,12 1,09 1,08
Active/CPR
Rec (rentabilitatea capitalului investit) = (EBIT- 7% 10% 13% 9% 10% 11% 11% 12% 12% 14%
impozit)/capital investit, unde
CI=CPR+DTL+prov
descompunere Rec = Rec = R_(EBIT-impozit) ·
viteza de rotatie a activelor · rata de structura
aferenta capitalului investit
R_(EBIT-impozit) = (EBIT-impozit)/CA 12% 18% 18% 21% 25% 28% 32% 36% 39% 42%
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,56 0,26 0,46 0,35 0,34 0,33 0,32 0,31 0,29 0,32
rata de structura aferenta capitalului investit = 1,02 2,02 1,60 1,25 1,21 1,17 1,13 1,10 1,08 1,07
Active/cap investit
efect de levier = ROE-Rec 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

Durate de rotatie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Durata de rotatie a activelor totale = (Active totale / 645 1374 787 1043 1049 1083 1124 1176 1236 1129
CA) · 360
Durata de rotatie a activelor imobilizate = (Active 161 1074 535 447 379 332 288 251 219 19
imobilizate / CA) · 360
Durata de rotatie a activelor curente = (Active 484 300 252 596 671 751 836 925 1016 1110
curente / CA) · 360
Durata de rotatie a stocurilor = (Stocuri / CA) · 360 215 196 109 103 98 92 86 81 76 71

Durata de rotatie a creantelor = (Creante / CA) · 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


360
Durata de rotatie a furnizorilor = (Furnizori / CA) · 14 13 7 7 7 6 6 5 5 5
360
Viteze de rotatie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Viteza de rotatie a activelor totale = CA / Active 0,56 0,26 0,46 0,35 0,34 0,33 0,32 0,31 0,29 0,32
totale
Viteza de rotatie a activelor imobilizate = CA / 2,24 0,34 0,67 0,80 0,95 1,09 1,25 1,44 1,64 19,20
Active imobilizate
Viteza de rotatie a activelor curente = CA / Active 0,74 1,20 1,43 0,60 0,54 0,48 0,43 0,39 0,35 0,32
curente
Viteza de rotatie a stocurilor = CA / Stocuri 1,68 1,83 3,29 3,48 3,69 3,92 4,17 4,44 4,75 5,08
Viteza de rotatie a creantelor = CA / Creante 871,78 952,68 1712,26 1810,16 1917,84 2036,29 2166,59 2309,92 2467,58 2641,00
Viteza de rotatie a furnizorilor = CA / Furnizori 25,07 27,40 49,24 52,06 55,15 58,56 62,31 66,43 70,96 75,95

Rate de lichiditate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lichiditatea curenta = active curente / datorii 33,71 0,43 0,85 2,83 3,69 4,84 6,39 8,51 11,47 15,75
curente
lichiditatea intermediara = (active curente - 18,76 0,15 0,48 2,34 3,15 4,25 5,73 7,77 10,62 14,75
stocuri) / datorii curente
lichiditatea la vedere = lichiditati / datorii curente 18,73 0,15 0,48 2,34 3,15 4,25 5,73 7,76 10,62 14,74

Rate de solvabilitate si indatorare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Rata solvabilității = Active totale/ Datorii curente 44,90 1,98 2,67 4,96 5,78 6,98 8,59 10,82 13,95 16,02

Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii 11,56 1,88 2,49 4,53 5,23 6,26 7,62 9,46 11,97 13,42
totale
Rata solvabilitatii patrimoniale: = Capital 0,93 0,94 0,96 0,98 0,98 0,98 0,98 0,99 0,99 0,99
propriu/capital propriu+datorii pe termen mediu şi
lung, peste 1 an
Ponderea capitalului propriu in activ = Capital 91% 47% 60% 78% 81% 84% 87% 89% 92% 93%
propriu / Activ
Levier = Datorii pe termen lung / Capital propriu 7% 6% 4% 2% 2% 2% 2% 1% 1% 1%

Grad de indatorare pe termen lung = Datorii pe 6% 3% 3% 2% 2% 2% 1% 1% 1% 1%


termen lung / Activ
Grad de indatorare pe termen scurt = Datorii pe 2% 51% 38% 20% 17% 14% 12% 9% 7% 6%
termen scurt / Activ
Grad total de indatorare = Datorii totale / Activ 9% 53% 40% 22% 19% 16% 13% 11% 8% 7%
2.2. - Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor
Ghidul solicitantului - condiții specifice de accesare a fondurilor
Anexa 1.5 – Planul de afaceri

4. Analiza imobilizărilor
 Se va completa foaia de lucru 3A-Imobilizări din machetă, doar în cazul cererilor de
finanţare care includ investiţii iniţiale legate de diversificarea unei unităţi (a se
vedea precizările referitoare la categoriile de investiții inițiale, în secțiunea 2.7.1.
”Ajutorul regional pentru investiții” din ghidul specific).
 Completați cu informații din bilanțul contabil aferent ultimului exercitiu financiar
încheiat. Se va menţiona valoarea contabilă netă (i.e. valoarea de intrare minus
amortizarea) doar pentru activele care vor fi reutilizate în realizarea unui produs/
prestarea unui serviciu propus prin proiect. Spre exemplu, terenul și clădirile/utilajele
utilizate deja în activitatea societăţii ar putea fi utilizate integral sau parțial în
realizarea produsului nou.
 Pentru activele existente utilizate integral în realizarea produsului, procentul de
reutilizare a activelor (tangibile și intangibile) este de 100% (coloana C, foaia de
lucru 3A Imobilizări). Dacă activele existente sunt reutilizate parțial în noua
activitate de producție, valoarea contabilă a acestora poate fi luată în calcul
proporțional , procentul de reutilizare a activelor (tangibile și intangibile) fiind
calculat proproţional (coloana C, foaia de lucru 3A Imobilizări).

Nu este cazul.

6. Anexe
Se vor anexa orice alte documente pe care le considerați relevante sau care susțin anumite
puncte de vedere din planul dvs. de afaceri

S-ar putea să vă placă și