Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSTRUIRE HOTEL
PLAN DE AFACERI
Cuprins
1. Firma.....................................................................................................................................2
2. Investiția................................................................................................................................9
3. Produsul /serviciul...............................................................................................................51
4. Strategia de marketing.........................................................................................................61
5. Analiza și previziunea financiară..........................................................................................92
6. Anexe.................................................................................................................................150
1. Firma
Denumirea firmei : ............. SRL
Forma de organizare : societate cu raspundere limitata
Cod de identificare fiscala/ Cod Unic de Inregistrare : Cod de identificare fiscala –; Cod Unic
de Inregistrare :
Adresa sediului social (principal și secundar) :
Municipiul ..............................................................................................................
Număr de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului : ..................
Numele complet al reprezentantului legal/ administratorilor și asociaților, cote de participare
deținute : asociati : x cu o cota de participare de 16,67 % si y cu o cota de 83,33 % ;
adminstrator : y
Activități autorizate conform art. 15 din legea 359/2004 : Activitate principala – 4532 -
Comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehicule;
Descrieți:
Istoricul firmei - Descrieți succint dezvoltarea și evoluția activității/ produselor/ serviciilor
precum și evoluția principalilor indicatori de performanță din ultimii 3 ani: cifră de
afaceri/total venituri, rezultat al exercițiului, capitalul propriu al acționarilor și numărul de
angajați (personalul), indicatorii de solvabilitate și de profitabilitate.
Firma a fost infiintata in anul 2015 de care Fudulea Ecaterina cu scopul de a presta activitatea de
comert cu piese si accesorii auto. Debutul in activitatea antreprenorială a fost sustinut si prin
accesarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013; Axa
prioritară nr. 3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”; Domeniul major de
intervenţie 3.1. „Promovarea culturii antreprenoriale”; Titlul proiectului: „Start UP Smart!”. In acest
sens in anul 2015 a fost semnat Acordul de finantare nr. SUS196 / 04.08.2015 cu Asociatia Centru de
Dezvoltare Smart, prin intermediul caruia societatea a primit un ajutor de minimis in valoare de
84.770 lei. Prin implementarea cu succes a proiectului doamna Fudulea Ecaterina a dat dovada de o
inalta capacitate manageriala si de o corecta responsabilitate in utilizarea surselor de finantare.
Primul punct de lucru a fost deschis in municipiul Tulcea pe Str. Iuliu Maniu, nr. 4A, , judetul
Tulcea, unde functioneaza ca si spatiu comercial conform codului CAEN 4532 - Comerţ cu amănuntul
de piese şi accesorii pentru autovehicule, in mod deosebit comercializarea de piese si accesorii
pentru utilaje agricole. Produsele comercializate sunt: rulmenti curele, uleiuri, acumulatori si
semeringuri. Produsele comercializate sunt produse in mod special de catre producatori consacrati
ce nu fac rabat de la calitate . ( SKF, KOYO, FAG , CX ). Fiecare din acesti producatori isi respecta
standardele de calitate , imagine si pret.
In anul 2017 a fost cooptata ca si asociat doamna Rusache Agora cu o cota de participare de
16,67 %. Tot din acest an societatea a prestat activitatea de inchiriere spatii respectiv, a inchiriat un
spatiu aflat in proprietatea actionarilor si cedat spre folosinta prin contract de comodat catre
societate, un spatiu in suprafata de 141 mp aflat in municipiul Tulcea, Str. Babadag, nr. 7, Bl 3, parter,
sc. A, judetul Tulcea.
In urmatoarele luni veniturile societatii au fost generate de activitate de inchiriere spatii si
activitatea de comert cu piese si accesorii auto desfasurata in spatiul din Str. Iuliu Maniu, nr. 4A,
judetul Tulcea in conformitate cu codul CAEN autorizat, respectiv 4532.
Inca de la infiintare, resursele societatii au fost si sunt orientate spre a oferi clientilor sai produse
si servicii de calitate, diversificate. Experienta firmei de aproximativ 3 ani in activitate de comert a
fost compensata de aceasta directionare catre calitate si seriozitate.
Situatia curenta a societatii este performanta, cu reale perspective de dezvoltare. Ca dimensiune,
societatea se incadreaza in categoria microintreprindere si dispune de 3 angajati la finalul anului
2017.
R_PN = PN/CA Nu se 3% 5%
calculeaza
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,80 1,21 0,87
ROE (rentabilitatea capitalului propriu) = PN/CPR nu se -13% 5%
calculeaza
descompunerea ROE = R_PN · viteza de rotatie a activelor
· rata de structura aferenta capitalului propriu
R_PN = PN/CA nu se 3% 5%
calculeaza
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,80 1,21 0,87
rata de structura aferenta capitalului propriu = Active/CPR -2,35 -3,16 1,18
Rec (rentabilitatea capitalului investit) = (EBIT-impozit)/capital nu se -14% 5%
investit, unde CI=CPR+DTL+prov calculeaza
descompunere Rec = Rec = R_(EBIT-impozit) · viteza de rotatie a
activelor · rata de structura aferenta capitalului investit
R_(EBIT-impozit) = (EBIT-impozit)/CA nu se 4% 5%
calculeaza
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,80 1,21 0,87
rata de structura aferenta capitalului investit = Active/cap investit -2,35 -3,16 1,05
efect de levier = ROE-Rec 1% 0%
Activitatea curentă/ activitățile curente, dotări actuale (active corporale și necorporale, spații
de producție, prestare servicii)
Acitivitatea curenta a societatii in anul 2017 este de comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii
pentru autovehicule in spatiul din str.............................in conformitate cu codul CAEN autorizat,
respectiv 4532 .
Gama de produse este compusa din: produse de piese de schimb pentru autovehicule,
acumulatori, anvelope si ale produse nealimentare. Desfacerea se realizeaza prin intermediul
spatiului comercial mentionat mai sus atat catre persoane fizice, dar si catre persoane juridice.
Ocazional se realizeaza si vanzari pe baza de contract, pentru o perioada de cateva luni, prin
intermediul caruia este asigurat necesarul de piese şi accesorii pentru autovehicule necesare la
nivelul diferitelor firme.
La nivelul anului 2016 au fost inregistrate urmatoarele rulaje pentru indicatorul: furnizori
NR.
CTR. DENUMIRE FURNIZOR RULAJE 2016 PONDERE %
1 SC LECOIMPEX SRL 27803 100
2 SC PRIMAGRA SRL 13418 50
3 SC COMPLEX RULMENT SRL 8626 20
4
ALTII FURNIZORI
TOTAL 100
Dna Fudulea Ecaterina detine o vasta experienta acumulata prin activitatea desfasurata de la
absolvirea liceului.
• 1994 – 1998 FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE – UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
– CURSURI ZI – SPECIALIZARE CONTABILITATE INFORMATICA DE GESTIUNE – DIPLOMA
LICENTA
• 15.10.1998 – 01.12.2001 – BANCA POPULARA ROMANA – ECONOMIST
• 01.09.2001 -01.09.2005 – ING ASIGURARI DE VIATA – CONSULTANT ASIGURARI VIATA - PFI
• 01.05.2002 – 06.08.2004 - SC CONSUELA TRADE SRL – DIRECTOR ECONOMIC
• 06.08.2004 – 05.04.2005 – LABORATORUL REGIONAL PT CONTROLUL CALITATII SI IGIENEI
VINULUI – ECONOMIST
• 05.04.2005 – 01.07.2006 – SC LAUSER CONSULT SRL – DIRECTOR VANZARI
• 04.12.2006 – 05.11.2007 – BRD – CONSILIER CLIENTELA PERSOANE FIZICE
• 01.01.2008 – PREZENT – DIRECTOR GENERAL SI ADMINISTRATOR FIRMA PROPRIE
Organigrama
Viziune
Societatea isi doreste sa continue angajamentul de a oferi marfuri si servicii de cea mai buna
calitate clientilor sai si isi propune sa pastreze nivelul standardelor de calitate si siguranta, solicitand
acelasi lucru tuturor furnizorilor si colaboratorilor sai.
Incepand cu anul 2018, asociatii si-au propus sa divesifice activitatea prin realizarea de
investitii in sectorul hotelier, pe care il considera ca fiind in plina ascensiune atat la nivelul
municipiului Tulcea, dar si la nivelul judetului.
Misiune
Urmand o strategie orientata permanent pe modernizare si dezvoltare, ........................SRL
este sa se dezvolte prin promovarea spiritului antreprenorial si diversificarea activitatii curente,
investind permanent pentru cresterea pietei, a clientilor si a standardelor. Managementul societatii
isi doreste sa extinda activitatea pe segmente noi de servicii, conform cerintelor identificate in piata,
prin infiintarea unei capacitati de cazare si servire a mesei incadrata la categoria de trei stele ( conf
Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 65/2013 privind aprobarea Normelor
metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu
functiuni de cazare si alimentatie publica, a licentelor si brevetelor de turism). In acest mod este
divesificata activitatea curenta si se inregistreaza un aport la performantele economice societatii, dar
si in segmentele corespunzatoare din domeniul turismului si piata muncii.
a. Cresterea cotei de piata in sectorul de servicii si implementarea de solutii inovative ce pot asigura
posibilitatea de generare a unor preturi competitive atat pentru piata locala, dar si pentru cea
regionala.
b. Introducerea de procese si tehnologii de ultima generatie pentru sectorul hotelier, in scopul
personalizarii serviciilor si fidelizarii clientilor.
c. Mentinerea fara compromisuri a standardelor de calitate a serviciilor si marfurilor comercializate.
d. Pastrarea unui model de business echilibrat.
Obiective
Obiective pe termen scurt (1 an): diversificarea activitatii si cresterea competitivitatii prin accesarea
de fonduri nerambursabile pentru construirea unei capacitati de cazare si servire a mesei incadrata la
categoria de trei stele, in municipiul Tulcea.
Obiective pe termen mediu (3 ani): diversificarea activitatii prin ofertarea de noi servicii in sectorul
turismului, cresterea numarului de clienti, crearea de locuri de munca, promovarea societatii in
sectorul de turism de business si, implicit, a regiunii de dezvoltare Sud-Est, implementarea unui
sistem de asigurare a managementului calitatii, protectia mediului inconjurator prin: utilizarea de
energie obtinuta prin resurse regenerabile si tehnologii moderne de reducere a poluarii.
Obiective pe termen lung ( 5 ani ) -cresterea indicatorilor economici ai societatii in special a cifrei de
afaceri, maximizarea profitului, cresterea cotei de piata, crearea de noi locuri de munca si instruirea
personalului pentru atingerea calitatii muncii si serviciilor, cresterea satisfactiei clientilor,
promovarea si extinderea regionala prin deschiderea de noi puncte de lucru.
Proiectul propus este independent din punct de vedere financiar si tehnic, acesta
implementandu-se cu asistenta nerambursabila si aport propriu, in perioada de operare,
independent de activitatea curenta a societatii acesta se poate autosustine.
2. Investiția
Identificați domeniul de activitate în care se realizează investiția propusă prin proiect,
descrieți experiența firmei în acest domeniu
Domeniul de activitate in care se va realiza investitia este reglementat conform codului CAEN
5510 – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare. Investitia va cuprinde spatii de cazare, un spatiu
de servire a mesei incadrate la categoria de 3 stele. Aceasta activitate este eligibila in cadrul
Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii
întreprinderilor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiții 2.2 – Sprijinirea creării și extinderea
capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor, conform Anexei 2 a Ghidului de
finantare. In acest mod SC Caterina - Rul SRL indeplineste criteriul nr. 1.1. lit c, din Grila de evaluare
tehnica si financiara.
Firma nu detine experienta in domeniul turismului, dar isi va transfera o parte din experienta
detinuta in domeniul serviciilor si va investi in resursa cea mai importanta din acest domeniu- resursa
umana. Ospitalitatea este cea mai importanta in industria hoteliera, impreuna cu serviciile oferite. In
spatele acestora se afla insa oamenii care le ofera, de aceea managementul societatii va investi
permanent in formarea profesionala a angajatilor din hotel, in dezvoltarea si personalizarea
serviciilor oferite, incluzând aici serviciile si solutiile informatice.
Potenţialul turistic al municipiului este dominat de prezeţa marcantă a fluviului Dunărea, fondul
forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic,
faleza şi plaja. În ceea ce priveşte potenţialul antropic, municipiul Brăila posedă numeroase
clădiri cu valoare istorică ocupând circa 100 de poziţii în Lista Monumentelor Istorice din
România (Ansamblul Piaţa Traian, Silozurile „Anghel Saligny”, Teatrul „Maria Filotti”, Grupul
statuar Traian, Ceasul, Castelul de apă, Biserica Greacă“Buna Vestire”, Palatul Agriculturii, etc.),
pieţe, parcuri(Parcul Monument, Grădina Publică etc.), bulevardele cu bogate spaţii verzi pe
mijloc, faleza şi esplanada Dunării. Oferta turistică a judeţului Brăila include croaziere pe Dunăre,
cu cazare şi programe speciale pentru turişti (pescuit, vânătoare, etc.) în Insula Mică a Brăilei,
Fundu Mare, Corotişca, Blasova şi Zăton.
Municipiul Brăila se confruntă cu o serie de deficiente in domeniul turismului, precum: slaba
amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes specific (obiective istorice,
culturale etc.), exploatarea sub posibilităţi a potenţialului turistic al fluviului Dunărea,
nevalorificarea potentialului balnear.
Implementarea proiectului consta in crearea unei noi unitati de prestare de servicii. Astfel,
SC Consybelle SRL presteaza in prezent servicii conform codului CAEN 4719 – Comert cu amanuntul in
magazinele nespecializate cu vanzare predominanta de produse nealimentare specific sectorului de
comert si intentioneaza sa se dezvolte in sectorul de turism prin activitati specifice codului CAEN
5510 – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare, prin construirea unui hotel incadrat in categoria de
3 stele ( Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 65/2013 privind aprobarea
Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire
turistice cu functiuni de cazare si alimentatie publica, a licentelor si brevetelor de turism), cu toate
utilitatile necesare conform prevederilor legislative de specialitate in vigoare.
În acest caz, prezentanți activele (tangibile și intangibile) care vor fi reutilizate în activitatea
propusă prin proiect: valoarea contabilă a acestor active reutilizate (tangibile și intangibile),
procentul de reutilizare (utilizate integral sau parțial în realizarea noului produs/serviciu), valoarea
amortizării activelor legate de activitatea prestată. A se vedea și Secțiunea 5 ”Analiza și previziunea
financiară” – pct. 4 ”Analiza imobilizărilor”, de mai jos.
Nu este cazul
Prin intermediul acestei investitii, Sc................doreste realizarea unei functiuni de cazare de tip
hotel in mediul urban, in regiunea de sud-est a tarii, judetul Braila, Municipiul Braila.
Locatia de implementare a proiectului este in Municipiul Braila, Calea .... nr. ..., numar cadrastal
1.... inscris in cartea funciara numarul ............. a localitatii Braila, judetul Braila. Terenul pe care se
propune a se realiza investitia se afla in intravilanul Municipiului Braila. Accesul in amplasament se va
realiza direct din Calea Calarasi. Suprafata disponibila este de 246,15 mp din care 137,97 mp vor fi
ocupati de constructia propusa.
Terenul este in proprietatea solicitantului, drept dobandit in baza contractului de vanzare
numarul 3467 din data de 11 iulie 2016 incheiat de Societatea Profesionala Notariala „ ..................”.
Conform certificatului de urbanism nr. 1686/15.09.2016 hotelul va avea urmatoarea structura
constructiva: P+ 5E. Unitatea de cazare de tip hotel va fi amplasata pe o suprafata de 246,15 mp
(suprafata construita si suprafata din jurul constructiei). Suprafata de teren aferenta structurii
hoteliere respecta prevederile minime impuse de legislatia in vigoare, Ordinul 65/2013 cu
modificarile si completarile ulterioare, s-a tinut cont de aceste prevederi in vederea evitarii supra-
aglomerarii.
Zona in care este amplasata investitia propusa este una cu un grad de poluare redus si lipsit de
orice alte elemente care ar putea pune in pericol sanatatea si viata turistilor.
Din punct de vedere al compartimentarilor interioare hotelul va avea o capacitate de cazare de
16 camere in conformitate cu prevederile Ordinului 65/2013 – Anexa Nr. 1.5. Mentionam ca accesul
in camerele de dormit si in grupurile sanitare se face direct, fara a se trece prin alte camere folosite
pentru dormit. De asemenea, dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi
puse in exclusivitate la dispozitia acestora.
Spatiile pentru prepararea si servirea mesei sunt destinate in exclusivitate pentru turistii cazati si
sunt dimensionate adecvat capacitatii de cazare.
Investitia consta in construirea si dotarea unui hotel cu categoria de 3 stele. Solutia constructiva
include structura din cadre de beton armat si zidarii din caramida eficienta. Constructia propusa va
avea regimul de inaltime demisol+parter+5 etaje si va fi amplasata pe teren conform planselor
anexate. Imobilul va avea invelitoare de tip sarpanta din structura metalica si invelitoare din tabla
cutata, profilata de tip Lindab de culoare gri. Tamplaria va fi realizata din profile din PVC si sticla
termopan cu 3 foi cu tratament LOW-E + 4S pentru eficienta energetica crescuta. Sistemul de
incalzire va fi format din centrala termica proprie pe gaz, in condensatie dimensionata corespunzator
suprafetei cladirii. Sistemul de redare a energiei termice va fi format din sistem de incalzire si
climatizare prin ventiloconvectoare. Apa calda menajera va fi furnizata de centrala termica in
condensatie pe gaz si panouri solare. Instalatia electrica va fi adaptata spatiilor astfel incat se va
asigura un iluminat corespunzator si un necesar de prize electrice in functie de destinatia fiecarei
incaperi. Instalatiile electrice vor prezenta BPM pe gardul exterior in caseta special amenajata.
Cladirea va fi prevazuta cu instalatie centralizata de curenti slabi, pentru alarma, supraveghere video,
telefonie si cablu TV. La exterior se va realiza termosistem din polistiren expandat 10 cm, peste care
se vor aplica tencuieli decorative din praf de piatra alb, cu zone de contrast din zugraveli decorative
texturate de tip praf de piatra de culoare gri zone cu placari din piatra la soclu si peretii din
zona de acces, si placari din lemn in zonele dintre ferestre. La interior finisajele vor fi de tip
vopsea lavabila la pereti si tavane, placari cu piatra naturala, placari cu panouri din lemn zi alte
finisaje specifice functiunilor propuse. Pardoselile vor fi cu finisaje specifice functiunilor propuse;
respectiv piatra naturala in zonele principale, placari ceramice in zonele secundare de la parter si
demisol, mocheta speciala in zonele etajelor cu functiunile de cazare si piatra naturala in zona
restaurantului. Incaperile imobilului vor prezenta compartimentari interioare din pereti din caramida
eficienta, pentru asigurarea fonoizolarii spatiilor.
Compartimentarea hotelului pe fiecare plan in parte este prezentata in tabelul de mai jos:
Detaliere plan Structura compartimentare
01 SCARA
02 LIFT
03 HOL
04 RECEPTIE
05 ACCES SECUNDAR
06 CABINET MASAJ
07 GRUP SANITAR FEMEI
Demisol / S= 137,97 08 GRUP SANITAR BARBATI
mp 09 VESTIARE
10 DUSURI+HIDRO-MASAJ
11 SAUNA UMEDA
12 SAUNA USCATA
13 DEPOZIT
14 CAMERA CENTRALE
15 SPALATORIE-CALCATORIE
01 ACCES PRINCIPAL
02 HOL RECEPTIE
03 SALA CONFERINTE
04 BIROU
05 ACCES SECUNDAR
06 HOL ACCES SECUNDAR
Parter / S= 137,97 mp
07 DEPOZIT BAGAJE
08 GRUP SANITAR PERSONAL
09 GRUP SANITAR BARBATI
10 GRUP SANITAR FEMEI
11 LIFT 4P
12 SCARA
01 SCARA
02 LIFT 4P
03 HOL
04 OFICIU CAMERISTA
CAMERA 1.1
CAMERA 1.2
Etaj 1-4 / S= 134,00 CAMERA 1.3
CAMERA 1.4
mp
01 SCARA
02 LIFT 4P
03 HOL
04 BUCATARIE
05 DEPOZIT
Etaj 5 / S= 116,60 mp 06 GRUP SANITAR BARBATI
07GRUP SANITAR FEMEI
08 RESTAURANT
09 TERASA
BILANT TERITORIAL
S.T. = 246,15 MP
S.C. = 137,97 MP
S.D. = 928,54 MP
S.U. = 787,48 MP
POT = 56.05%
CUT = 3.77
Pentru realizarea acestei investitii solicitantul va tine cont de prevederile Ordinului 65/2013 cu
modificarile si completarile ulterioare, mai precis de criteriile obligatorii impuse pentru unitatile de
cazare de tip hotel pentru categoria de 3 stele. Dintre acestea enumeram:
Pentru obtinerea Autorizatiei de Construire, conform Certificatului de Urbanism nr. 1686 din
data de 15.09.2016 emis de Primaria Municipiului Braila, sunt necesare urmatoarele avize :
a. Acord de Mediu emis de Agentia pentru Protectia Mediului Braila
b. D.T.A.C.
c. Aviz Compania de Utilitati Publice Dunarea Braila
d. Aviz Electrica Distributie Muntenia Nord SA – Filiala Braila
e. Aviz Distrigaz Sud SA – Sucursala Braila
f. Aviz Telekom SA
g. Aviz operator salubritate
h. Aviz ISU Braila
i. Aviz Directia de Sanatate Publica Braila
j. Acordul notarial al vecinilor direct afectati conform normelor de aplicare a Legii
50/1991
k. Aviz Inspectoratul Judetean de Politie Braila
l. Aviz Directia Tehnica – Serviciul UMMSCUP
m. Aviz CTUAT
n. PUZ aprobat in CLM
o. Studiu geotehnic
Pentru exploatarea investitiei propuse sunt necesare :
a. Avizul de specialitate emis conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.31/1996
pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism
privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din
domeniul turismului de instituția publică centrală responsabilă în domeniul
turismului asupra documentaţiilor tehnice privind amplasamentul, conformarea și
funcționalitatea construcţiilor noi cu destinație turistică sau pentru documentaţiile
tehnice privind amplasamentul, conformarea și funcționalitatea construcţiilor
existente în circuitul turistic supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi
sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora sau în cazul construcțiilor
existente ce urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei
functionalități cu profil turistic, după caz.
b. Certificat de Clasificare emis de Ministerul Turismului
c. Autorizatie emisa de Agentia pentru Protectia Mediului
d. Autorizatie emisa de Directia Sanitar Veterinara
e. Autorizatie emisa de Directia de Sanatate Publica
f. Autorizatie ISU
Denumirea Linie
Nr. Cantitat Eligibil/ Eligibil/
lucrărilor / bunurilor/ UM Preţ unitar Valoare bugetar
crt. e neeligibil* neeligibil*
serviciilor ă
Totală
(fără TVA)
(fără TVA)
Lucrări de construcții
Bu
1 Constructie hotel 1 1.916.246,97 1.916.246,97 4.1 1.916.246,97 Eligibil
c
Amenajari pt
protectia mediului si Bu
2 1 2.817,34 2.817,34 2.817,34 Eligibil
aducerea la starea c
initiala
Bu
3 Asigurare racord 1 48.758,19 48.758,19 48.758,19 Eligibil
c
Amenajarea Bu
4 1 6.816,15 6.816,15 6.816,15 Eligibil
terenului c
Bu
5 Organizare santier 1 13.495,98 13.495,98 13.495,98 Eligibil
c
TOTAL 1.988.134,63 1.988.134,63 Eligibil
Dotări (active corporale)
Bu
1 Dotari-neeligibile 1 191.294,23 191.294,23 4.2.1 191.294,23 Neeligibil
c
Bu
2 Cazan incalzire 1 8.448,56 8.448,56 4.2.1 8.448,56 Eligibil
c
Bu
3 Instalatie video 1 8.500,00 8.500,00 4.2.1 8.500,00 Eligibil
c
Bu
4 uscator rufe 2 2.608,40 5.216,80 4.2.1 5.216,80 Eligibil
c
Bu
5 Masina spalat 2 4.684,00 9.368,00 4.2.1 9.368,00 Eligibil
c
Bu
6 Sauna umeda 1 39.382,00 39.382,00 4.2.1 39.382,00 Eligibil
c
Bu
7 Minipiscina 1 28.865,00 28.865,00 4.2.1 28.865,00 Eligibil
c
8 Generator Bu 1 28.010,92 28.010,92 4.2.1 28.010,92 Eligibil
c
Bu
9 Pompa multietajata 1 4.534,00 4.534,00 4.2.1 4.534,00 Eligibil
c
Separator cu Bu
10 1 13.142,00 13.142,00 4.2.1 13.142,00 Eligibil
hidrocarburi c
Bu
11 Pompa submersila 1 2.500,00 2.500,00 4.2.1 2.500,00 Eligibil
c
Bu
12 Kit fotovoltaic 1 40.058,51 40.058,51 4.2.2 40.058,51 Eligibil
c
descrieți rolul și funcțiunea fiecărui utilaj, echipament propus. Enumerați specificații tehnice,
după caz.
Echipamentele achizitionate inglobeaza tehnologii noi, si eficiente din punct de vedere energetic si
al consumurilor.
Astfel, SC Consybelle SRL indeplineste criteriul 3.1c din Grila de evaluare tehnica si financiara.
dacă este cazul, evidențiați caracterul inovativ al investiției, concretizat prin inovarea de
produs (bun sau serviciu) și/sau de proces. Descrieți efectele la nivelul producției sau
prestării de servicii ca urmare a implementării soluției inovative
Implementarea proiectului aduce la nivelul societatii atat o inovare de proces cat si una de produs.
includeți, după caz: scheme ale fluxului tehnologic, scheme ale instalațiilor hidraulice,
pneumatice, electrice, de automatizare, comunicații, rețele de combustibil, apă, iluminat și
altele asemenea, precum și ale instalațiilor tehnologice; planșe de montaj, cu indicarea
geometrilor, dimensiunilor de amplasare, inclusiv a schemelor tehnologice de montaj
In cadrul noii investitii, fluxul tehnologic poate fi considerat ca fiind toate operatiunile executate de
personalul angajat pentru indeplinerea serviciului de cazare.
Un sejur la un hotel poate fi împărţit în următoarele faze distincte şi anume:
Activităţi înainte de sosirea clientului
Sosirea
Ocuparea camerei
Plecarea
Activităţi după plecare
Aceste faze reprezintă ciclul clientului, în fiecare fază a ciclului se întâlnesc anumite tranzacţii
standard care au loc între client şi hotel.
Diferitele faze ale ciclului clientului implică diverse tipuri de tranzacţii şi servicii:
Rezervări
Check-in şi înregistrarea clienţilor
Corespondenţă şi informaţii
Diverse servicii (transportul bagajelor etc.)
Convorbiri telefonice şi mesagerie
Administrarea conturilor clienţilor
Check-out şi achitarea notei de plată
Cele mai multe din aceste servicii intră în atribuţia personalului din recepţia hotelului care intră în
mod direct în contact cu turiştii. Personalul recepţiei va include managerul (front-desk manager) si
recepţionerii.
Instalatii electrice
Pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului propus se va realiza un bransament
subteran conform documentatiilor de aviz de racordare emis de societatea de distributie a energiei
electrice si se va monta BMTP la limita de proprietate a imobilului, pe gardul sau peretii acestuia. Se
va realiza ingropat un circuit de alimentare cu energie electrica a imobilului, ce va face legatura
dintre BMTP si TE general. Din tabloul electric general TEg se vor realiza circuite de alimentare
individuala a fiecarui etaj cu TE etaj la care se racordeaza circuitele de iluminat si prize aferente
incaperilor in functie de regimul de utilizare a spatiilor. Instalatia electrica se executa in conductoare
de cupru protejate in tuburi riflate din PVC pozate ingropat sub tencuiala. Iluminatul s-a prevazut cu
corpuri de iluminat LED si fluorescente. In bai si la exterior se vor monta corpuri de iluminat etanse.
Prizele vor fi cu contact de protectie , montate la 0,3-1,3m fata de pardoseala. S-au prevazut circuite
separate pentru prizele aferente aparatelor de climatizare. Actionarea iluminatului se face cu
intrerupatoare si comutatoare montate la o inaltime de 0,6- 1,5m fata de pardoseala. Protectia la
scurtcircuit a instalatiei electrice se face cu intreruptoare automate individual pe fiecare circuit.Pe
circuitele de prize s-au prevazut intreruptoare automate cu protectie diferentiala care vor asegura si
protectia impotriva defectelor de izolatie La exterior vor fi prevazute corpuri de iluminat pentru
incinta montate pe imobil si pe imprejmuirea acestuia. Pentru mentenanta curtii vor fi prevazute
doua prize exterioare cu protectie IP, amplasate in capetele opuse ale imobilului. Toate prizele,
intrerupatoarele, sigurantele, tablourile electrice si ecupamentele electrice vor fi etichetate conform
normelor tehnice si de siguranta in exploatare. Pentru protectia impotriva tensiunilor de atingere
accidentale partile metalice ale tabloului electric se vor lega la priza de pamant naturala a cladirii cu
platbanda OLZn 25x4mm. Imobilul va fi prevazut cu instalatie de impamantare si paratrasnet.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie R<4ohmi. La executarea instalatiei electrice
se vor respecta normativele I7/2011, Legea 319/2006, OMAI 163/2007, Legea 10/1995.
Instalatii termice
Conditiile de microclimat sunt asigurate prin intermediul centralelor termice murale pe gaz,
asistate de panouri solare si boiler termoelectric de stocare si amestec a agentului termic. Instalatia
de alimentare cu gaz a centralei termice se va realiza conform avizelor societatii de distributie a
gazelor naturale, si va tine cont de normativele de siguranta in exploatare si siguranta la incendiu.
Pentru asigurarea temperaturii optime pe timp de vare se vor folosi aparate de aer conditionat de tip
split, cu invertor, clasa de eficienta A si vor fi dimensionate corespunzator incaperilor in care vor fi
montate.
Sistemul de redare va fi format din radiatoare termostatate din otel, dimensionate corespunzator
incaperilor in care vor fi montate si functiunii spatiului. Pentru asigurarea eficientei termice sistemul
va fi dotat cu pompa de recirculare si distribuitori cu actuatoare termostatate pe fiecare nivel. Pentru
prepararea eficienta a agentului termic sistemul va avea senzori de temperatura interioara si
exterioara. Calculul necesarului de căldură s-a stabilit conform SR 1907/1-97, SR 1907/2-97,STAS
6472/3, normativ C107/1-97. Distributia se va face prin intermediul unor conducte generale tur-
retur ce alimenteaza distribuitoarele amplasate pe fiecare etaj. Conductele sunt echipate cu robinete
de tur/retur la iesirea din distribuitor si la intrarea in colector. Fiecare incapere dispune de un circuit
propriu de incalzire. Toate trecerile prin pereti sunt executate in tub de protectie cu diametru
corespunzator. La finalizarea fiecarui circuit sunt necesare probe de etanseitate inainte de ca
instalatia sa fie pusa in uz. Daca se constata pierderi de presiune, se va reface segmentul afectat.
Proiectul va fi întocmit în conformitate cu normativele în vigoare: Normativul I13-2002 pentru
proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire, Normativ GP 051-2000, Ghid de proiectare
executie si exploatare a centralelor termice mici, Normativ I13/1-2002 pentru exploatarea
instalatiilor de incalzire centrala, Legea 319/2006, OMAI Nr.163/2007 - Norme Generale de Aparare
impotriva Incendiilor in vigoare.si principalele cerinte privind calitatea lucrarilor in constructii
conform Legii nr.10/1995.
B. ECHIPA EXTERNA - 2:
Nr.
Funcţia Responsabilităţi în cadrul proiectului
Crt
1. Consultant · Este responsabil pentru elaborarea planurilor de management
de investiţii în vederea implementării cu succes a activităţilor proiectului şi
principal atingerii rezultatelor planificate în proiect;
· Supraveghează desfăşurarea zilnică a proiectului şi gestionează
echipa proiectului în vederea realizării atribuţiilor stabilite în
concordanţă cu activităţile şi rezultatele propuse;
· Este responsabil pentru coordonarea managementului zilnic al
proiectului – organizaţional şi conceptual;
· Acorda consultanţă tuturor membrilor echipei de proiect pe
parcursul realizării activităţilor proiectului în concordanţă cu
obiectivele propuse prin proiect;
· Urmăreşte respectarea prevederilor programului de finanţare
pe durata implementării proiectului;
· Verifică concordanţă obiectivelor proiectului cu îndeplinirea
scopurilor şi obiectivelor Programul Operaţional Regional”
(POR) 2014-2020, Axa Prioritară 2.2;
· Verifică şi se asigură de capacitatea financiară a solicitantului
de a susţine proiectul după finalizarea acestuia, precum şi
capacitatea solicitantului din punct de vedere tehnic şi al
resurselor umane.
· Întocmirea cererilor de rambursare;
· Întocmirea modificărilor de soluţie tehnică conform
contractului de finantare;
· Urmărirea implementării în condiţiile prevăzute de contractul
de finanţare a proiectului;
Consultant · Consultanta in intomcirea actelor adiţionale la contractele de
2. de investiţii furnizare (servici, bunuri);
secundar · Consultanta in intocmirea răspunsurilor la solicitări
suplimentare;
· Coordonarea părţilor implicate în procesul obţinerii finanţării:
furnizori de bunuri şi servicii;
· Asistentă în relaţia cu Autoritatea de management a
programului de finanţare.
Unul din locurile de munca create prin proiect va fi destinat categoriilor defavorizate,
descrise in Ghidul Solicitantului, si anume:
(a) nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 6 luni;
(b) are vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani;
(c) nu a absolvit o formă de învățământ liceal sau nu deține o calificare profesională (Clasificarea
Internațională Standard a Educației 3) sau se află în primii doi ani de la absolvirea unui ciclu de
învățământ cu frecvență șinu a avut încă niciun loc de muncă stabil remunerat;
(d) are vârsta de peste 50 de ani;
(e) trăiește singur, având în întreținerea sa una sau mai multe persoane;
(f) lucrează într-un sector sau profesie într-un stat membru în care dezechilibrul repartizării posturilor
între bărbați și femei este cel puțin cu 25 % mai mare decât media națională a dezechilibrului
repartizării posturilor între bărbați și femei în toate sectoarele economice în statul membru respectiv
și aparține sexului subreprezentat;
(g) este membru al unei minorități etnice dintr-un stat membru și are nevoie să își dezvolte
competențele lingvistice, formarea profesională sau experiența în muncă pentru a-și spori șansele de
a obține un loc de muncă stabil;
(h) nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 12 luni și aparține uneia dintre categoriile
(b)-(g) menționate
(i) este recunoscută ca lucrător cu handicap conform legislației naționale
(j) prezintă o incapacitate fizică, mentală, intelectuală sau senzorială de durată care, în interacțiune
cu diferite bariere, poate împiedica participarea sa deplină și efectivă într-un mediu de lucru, în
condiții de egalitate cu alți lucrători.
Astfel, SC Consybelle SRL indeplineste criteriul 3.2 b din Grila de evaluare tehnica si financiara.
Organigrama
Deoarece un hotelul va cuprinde personal care răspunde de diverse activităţi, este necesar să
se coordoneze activităţile diferitelor departamente şi ale personalului aferent. Fiecare lucrător va
avea clar sarcinile şi responsabilităţile pe care le are precum şi modul în care munca sa se integrează
între activităţile celorlalte departamente ale hotelului.
Manager
Front-office bucătărie
Recepţionieri Bucătar
etaj restaurant
Cameriste chelner/ospatar
Serviciul front-office este cel mai vizibil dintr-un hotel, punctul de focalizare al activităţii fiind
desk-ul recepţiei (front-desk sau comptoir). Acesta este de obicei locul unde clienţii îşi formează
primele impresii semnificative despre hotel, centrul de comunicare pentru toate operaţiunile
desfăşurate în hotel. Activităţile specifice serviciului front-office se desfăşoară la nivelul holului de
primire- punctul central către care converg toate serviciile dintr-un hotel.
Desk-ul recepţiei va cuprinde următoarele sectoare: casierie, corespondenţă şi informaţii, luarea
în evidenţă şi atribuirea camerelor. Principalele operaţiuni financiare care sunt efectuate de către
personalul front-office-ului includ: plăţile în numerar, administrarea fişelor de cont, verificarea
cecurilor şi administrarea valutei şi a carţilor de credit, asigurarea accesului la serviciile IT. Principala
funcţie a seviciului front-office va consta in susţinerea şi înlesnirea tranzactiilor cu clienţii şi serviciile
oferite acestora. Astfel funcţionarea departamentului front-office este în mare măsură dată de tipul
tranzacţiei ca şi de numărul de tranzacţii cu clientii care au loc în timpul diferitelor stadii ale sejurului
acestora.
Recepţia (front-desk-ul)
Lucrul în schimburi
Personalul din recepţie va lucra 40 de ore pe săptămână ( cinci zile pe saptămână).
Un posibil program al schimburilor ar putea fi acesta:
schimbul de dimineaţă - de la ora 7.00 la ora 15.00
schimbul de după amiază - de la ora 15.00 la ora 23.00
schimbul de noapte-de la ora 23.00 la ora 7.00.
Hotelul va avea ca oră de predare a camerelor, ora 12.00. Aceasta înseamnă că turiştii
trebuie să predea camera în ziua plecării cel târziu pana la ora 12.00. Dacă ei doresc să reţină camera
mai mult (până la ora 18.00), ei pot solicita acest lucru şi vor fi încasaţi pentru încă o jumătate de zi,
dar această decizie rămâne la latitudinea managerului.
Sectoare de activitate
Pentru spaţiile de cazare principalele obiective urmărite vor fi :
Asigurarea igienei, functionalitatii si a securitatii in camere si in spatiile aferente;
Dotarea camerelor cu lenjerie, produse cosmetice si de igiena, materiale informative si de
promovare ;
Prestarea de servicii suplimentare specifice (lustruit incaltamintea, călcat imbracamintea,
mici reparatii, etc.) ;
Rezolvarea situatiilor speciale (solicitari suplimentare – paturi, lenjerie, perne, pungi cu
ghiata, pungi cu apa calda, fier de calcat, termometru, etc., acordarea primului ajutor ) ;
Pastrarea obiectelor uitate si pierdute.
Luand in calcul capacitatea si clasificarea structuri de primire turistica a fost stabilit urmatorul
personal:
guvernanta ( camerista sefa) – un post
cameriste – un post
Guvernanta
Guvernanta îşi asumă responsabilitatea întregului serviciu, respective curăţenia, lenjeria.
Atributii si competente:
Conduce echipa departamentului de etaj, asigurand pregatirea spatiilor hoteliere de cazare si
a celor comune, din punctul de vedere al igienei, amenajarii, functionalitatii.
Organizează si coordonează activitatile specifice, de la aprovizionarea cu materiale, ustensile,
lenjerie pana la controlul calitatii serviciului de cazare si a serviciilor suplimentare.
Asigură sanătatea si securitatea clienţilor prin urmarirea respectarii normelor de igiena, de
protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de protecţie a mediului.
Antrenează si instruieşte periodic personalul din subordine pentru instituirea si mentinerea
standardului de excelenta a serviciului.
Participă la pregatirea spatiului de cazare pentru clienti VIP si clienti ai casei, precum si la
intampinarea acestora.
Solutionează reclamaţii, solicitari ale clientilor, situatii particulare.
Gestioneaza eficient resursele materile si financiare ale departamentului de etaj.
Reprezinta conducerea hotelului in relatia cu clientul in probelemele specifice fisei postului.
Camerista
Funcţia specifică a serviciului de etaj este aceea de cameristă (housekeeper). Dacă atribuţiile se
referă la spaţiile comune, se foloseşte şi denumirea de îngrijitoare de hol.
Atributii si competente:
Asigura curatenia si igiena, amenajeaza spatiile de cazare si spatiile comune aferente.
Verifica inventarul si functionalitatea elementelor din dotare si raporteaza defectiunile.
Preda/preia lenjeria la/de la depozitul de lenjerie.
Efectueaza servicii suplimentare specifice.
Asigura sanatatea si securitatea clientului prin respectarea normelor de igiena, de protectie a
muncii, de prevenire si stingere a incendiilor si de protecţie a mediului.
Compartimentul Restauratie
Compartimentul restauraţie (alimentaţie) oferă clienţilor o diversitate de facilităţi, dar se
concentreaza in special pe oferta de preparate culinare şi băuturi. Aceste servicii pot fi asigurate
prin : minibaruri în camere, restaurant, precum şi de room-service.
Realizarea serviciului hotelier de baza - alimentatia, implică desfăşurarea următoarelor
activităţi: aprovizionare, depozitare si conservare, transare, prelucrare, pregatire, preparare;
promovare, desfacere, valorificare, servire.
Posturile specifice activităţii de servire a clienţilor pentru un hotel cu restaurant sunt :
Barman
chelner/casier
bucătar
lucrător bucătărie
Barmanul se ocupa de prepararea si servirea bauturi alcoolice si nealcoolice conform retetarului
propriu al unitatii, dozarea judicioasa a bauturilor servite in conformitate cu retetarul aprobat,
admninistrarea corecta a stocului de bauturi, inregistrarea vanzarilor, intocmirea listei de vanzare
de peste zi, intocmirea inventarului ori de cate ori este nevoie in conform cu legislatia in vigoare.
Chelnerul are atribuţii legate de primirea clienţilor, instalarea lor la masă, luarea comenzii, servire,
rezolvarea reclamaţiilor.
Bucătarul asigură planificarea producţiei de preparate culinare şi executarea preparatelor,
previzionează comenzile, organizează munca in bucătărie şi corespunde pentru calitatea
preparatelor.
Lucratorul bucatarie va ajuta bucatarul in toate operatiunile de preparare si aranjare a preparatelor,
va asigura igienizarea veselei precum si alte operatiuni specifice activitatii alimentare.
Serviciul contabilitate
Fisa postului
Aceasta va specifica felul postului, denumirea lui, locul de muncă, responsabilitatea, relaţiile
ierarhice ( cui dă raport persoana si cine raporteaza persoanei), programul de lucru, activitatile pe
care le implica postul, numarul zilelor libere si de concediu.
Programul de lucru
Programul va conţine :
Numele lucratorilor;
Schimbul(tura) in care urmeaza sa lucreze;
Zilele de lucru si cele libere;
Zilele de concediu;
Numarul orelor de lucru;
Ore suplimentare.
Planning-ul activitatii cameristei este un orar cu planificarea activitatilor (sarcinilor repartizate) pe o
zi sau pe o saptamana pentru fiecare lucrator in parte, in care sunt prevazute detaliat spatiile
repartizate si concret activitatile ce trebuie efectuate.
Fisa tehnologica (Job card) reprezinta o fisa cu descrierea activitatilor ce trebuie executate (de
exemplu curatarea băii sau curaţarea periodică a coridorului), specificand, pentru fiecare sarcina in
parte, ce este de facut, cum trebuie realizat, ce echipament sau material de curatenie trebuie folosit,
cat personal este necesar si unele puncte speciale, precum igiena sau securitatea care trebuie
respectate.
Raport (check-list) pentru controlul curateniei spatiilor de cazare. Reprezintă o listă de control prin
care guvernanta inregistreaza standardul de curatenie din fiecare spatiu (de cazare sau spatiu
comun), zilnic sau saptamanal.
Astfel de liste de control se pot utiliza si pentru inventarierea defectiunilor existente, atunci cand se
face un control mai amanuntit al camerei Raportul cameristei prin care se inregistreaza si
raporteaza, la terminarea schimbului, starea (statutul) camerelor care i-au fost repartizate.
Raportul guvernantei se realizeaza prin centralizarea rapoartelor cameristelor din care se poate
constata statutul tuturor camerelor unitatii respective in acea zi .
FISA POSTULUI
Denumirea : CAMERISTA
Departamentul de Departamentul de etaj
munca
Numar persoane / post …………………………………….
Rolul Efectuarea curateniei, intretinerii, igienizarii spatiilor hoteliere
Formarea profesionala Scoala generala 8 clase
Experienta profesionala ……………………………………..
Capacitate profesionala ……………………………………..
Calitati personale Simt gospodaresc
Rigurozitate
Onestitate
Bun simt
Responsabilitati - efectueaza curatenia, intretinerea, igienizarea si amenajarea spatiilor
(atributii, lucrari, de cazare;
sarcini) - verifica starea echipamentelor si a dotarilor din camere;
- respecta termenele de schimbare a lenjeriei;
- presteaza servicii suplimentare specifice pentru clienti;
- respecta normele de igiena si securitate;
Pozitia in organigrama ierarhice – este subordonata guvernantei
– de colaborare – cu personalul tehnic
Relatii de reprezentare – fata de clienti
Perspectiva ………………………………………...
profesionala
Conditii de munca Se detalieaza prin contractul colectiv de munca
Limite decizionale ………………………………………..
PROGRAM DE LUCRU
CAMERISTE
HOTEL ……………………………….
Saptamana ………………………….
Ore supl.
Miercuri
Schimb
Nume
Vineri
Samb
Marti
Total
Dum
Luni
Joi
Radu 8 8 8 L L 8 8 40
Costeiu 8 8 8 8 8 L L 40
Petresc 8 L L 8 8 8 8 40
u
Popovici c.m. c.m c.m. 8 8 8 8 24
.
David L 8 8 8 8 8 L 40
Radovici 8 8 8 8 8 8 8 56
HOTEL ………………………………..
Numele ………………………….. Data ………………….
Etajul ………………………….. Total camere ………...
RAPORTUL CAMERISTEI
HOTEL ……………………………..
Data ……………………
Ora ……………………
Etajul ……………………
HOTEL ………………………………
Data ……………
consumabie
(mocheta)
camera
PODEA
PRAF
OBS.
BAIE
PAT
Nr.
FISA DE CONTROL
HOTEL ……………………………….
Prezentați, dacă este cazul, modul în care investiția propusă prin proiect poate conduce la
dezvoltarea firmei pe plan international:
- Valorificarea pe plan international a avantajelor sale specifice, adica acele
competente si abilitati ce au consacrat-o pe piata interna: avantajul tehnologic,
avantaje financiare, avantaje de marketing, putere financiara (e.g. exportul de
bunuri si servicii, operatiunile comerciale combinate);
- Realizarea de aliante si cooperari (strategii asociate de patrundere pe piata externa);
cooperari pe baze contractuale (licentierea, franciza, subcontractarea, coproductia in
intreprinderi separate, contractul de management etc); aliantele strategice sub
forma consortiilor pentru construirea de obiective in comun, pentru livrari la cheie
sau alte tipuri de aliante.
- Implantarea in tarile terte – valorificarea avantajelor de localizare in strainatate,
firma dezvoltandu-si capacitatile comerciale si de productie pe pietele locale si
straine si adaptandu-si strategia si modul de operare in functie de specificul acestor
piete.
Brăila este gazda mai multor festivaluri culturale, de notorietate naţională sau internaţională:
- Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee" (în 2012 au participat 166
concurenţi din 24 de ţări) ;
- Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară "George Grigoriu" (în 2013, 24 de concurenţi din 15 ţări) ;
- Concursul Internaţional de Muzică Populară “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” (în 2013 au
participat 32 concurenţi din Romania - judeţe riverane Dunării,în principal Brăila si din Bulgaria,
Cehia, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Ungaria)
- Festivalul Internaţional de Jazz “Johnny Răducanu” (anul trecut s-a organizat prima ediţie, în
perioada 29 noiembrie – 1 decembrie la care au participat 12 concurenţi din patru ţări: România,
Italia, Bulgaria şi Polonia )
- Festivalul de Teatru “Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila” (în perioada 2-6 octombrie 2013 s-a desfăşurat
a VIII-a ediţie a festivalului, cu tema ''Mari autori. Mari regizori''. Evenimentul s-a bucurat de
prezenţa unor colective teatrale bucureştene de anvergură precum, Teatrul Bulandra, Teatrul Odeon,
Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Nottara, Teatrul Act şi Teatrul Masca, alături de ambiţiosul
Teatru Andrei Mureşanu din Sfântu Gheorghe, Teatrul Fani Tardini din Galaţi, Teatrul din Turda şi nu
în ultimul rând, teatrul gazdă).
- Festivalul Naţional de Muzică Folk ”Chira Chiralina” ( în 2013 a avut loc a VIII-a ediţie la care au
participat 16 concurenţi -trupe şi interpreţi -din România şi Republica Moldova).
- Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare ( în 2013 a avut loc a XI-a ediţie la care au participat 6
formaţii -din România, Republica Moldova şi Turcia).
Prezentați, dacă este cazul, modul în care investiția propusă prin proiect urmărește
implementarea și certificarea/recertificarea sistemelor de management al calitatii,
management al mediului, management al sanatatii si securitatii ocupationale, evaluarea
riscurilor si stabilirea punctelor critice de control, securitatea informatiilor, securitatea
lantului de furnizare, sistem de management al energiei, sisteme combinate,
certificari/recertificări produse etc
Evident, studiile arată faptul că asigurarea calităţii în turism presupune inclusiv îmbunătăţirea
competenţelor umane, a celor tehnice şi tehnologice, calitatea ofertei fiind condiţionată de
competenţele profesionale ale prestatorului, de fiabilitatea şi calitatea sistemului de producţie, de
calitatea lanţului logistic de prestaţie. Iar în îmbunătăţirea competenţelor umane, tehnice şi
tehnologice din turism un rol important revine transferului de know-how. Aceasta pentru simplu fapt
că, deşi avem potenţial turistic, avem resurse, turismul nu este un domeniu de succes. De aceea,
devine necesar transferul de tehnologie şi know-how, deoarece vacanţa ratată a unui turist nu poate
fi returnată, ca orice alt produs. Fundamentul asigurării calităţii în turism îl constituie asigurarea
protecţiei şi securităţii consumatorului din turism, accesibilităţii şi igienei spaţiilor de cazare şi de
servirea mesei, transparenţei în furnizarea şi transmiterea de informaţii, autenticităţii ofertei şi
armonizării cu mediul natural şi uman. Evident, când unul din determinanţii adiacenţi ai calităţii nu se
manifestă nu se poate vorbi despre calitate sau calitate totală în turism, multe din momentele de
adevăr fiind negative. Delimitarea produsului/serviciului turistic de alte produse, prezintă un impact
subiectiv asupra calităţii, însă cu atât mai important pentru consumator, deoarece ea trebuie să
răspundă aşteptărilor acestuia. Un produs/serviciu turistic autentic poate oferi o calitate superioară
prin el însuşi. De asemenea, armonizarea ofertei turistice cu mediul natural şi uman constituie baza
dezvoltării unui turism durabil, ceea ce, implicit, presupune şi asigurarea unei anumite calităţi a
produselor şi pieţelor turistice, deoarece nu există turism durabil fără calitate. O abordare
interesantă a calităţii în turism este cea realizată din perspectivă relaţionară. În turism, calitatea
totală este determinată de calitatea relaţiilor ce se stabilesc între entităţile fizice şi juridice, în
vederea fabricării, distribuirii şi prestării produsului/serviciului turistic. Analiza calităţii în turism prin
prisma partenerilor: prestator, client introduce noţiuni precum: legalitate, nevoie, exigenţe,
aşteptări. Prestatorul oferă produse/servicii în mod legal pe piaţa turistică, corspunzătoare
satisfacerii nevoilor şi exigenţelor clienţilor, care au anumite aşteptări. Consumatorii, au moduri
diferite de a percepe realitatea, fapt reflectat şi în modul de percepere a calităţii. Calitatea percepută
fiind rezultatul nu doar a analizei produsului turistic, a materiilor prime, materialelor sau
tehnologiilor utilizate, ci şi a experienţei turistice. Asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii în turism
reprezintă un factor cheie al competitivităţii prestatorilor de servicii ce acţionează pe piaţa turistică,
iar prin transferul de tehnologie şi know-how pot fi implementate norme de calitate, bune practici în
ceea ce priveşte calitatea, experienţe pozitive în calitatea proceselor, proceduri ale sistemului de
management al calităţii si sisteme de calitate.
In orice sector de activitate, investitiile in eficienta energetica vor determina economii
importante de energie, benefice atat pentru companie, cat si pentru societate, in general. Reducerea
costurilor si economisirea energiei vor fi obiective urmarite in intregul ciclu de viata al cladirii.
Masurile principale vor viza atingerea unei eficiente energetice maxime prin utilizarea unor solutii
clasice, cum ar fi anveloparea cladirii, simultan cu implementarea unor solutii inovative care sa
includa asigurarea unei calitati superioare a interiorului cladirii ( confort termic, acustic, calitatea
aerului, apei, etc.). Incepand cu faza de proiectare se va urmari implementarea unor solutii tehnice
care sa conduca la o imbunatatire a standardelor de confort si o optimizare a consumului de energie:
sisteme si componente energetice modulare “plug and play”, sisteme integrate de incalzire si
ventilatie, sisteme eficiente de depozitare a alimentelor, sistem eficient de iluminare, contoare
inteligente, senzori si aplicatii care sa-l ajute pe utilizatorul final sa joace un rol activ in sistem.
Solutiile propuse vor implica atat personalul, cat si oaspetii hotelului, asigurand angajamentul si
interactiunea cu acestia pentru a-I ajuta sa participe la solutii cerere-raspuns.
In faza de constructie a cladirii vor fi integrate sisteme de eficienta energetica cu cele de
recuperare a energiei, de exemplu, folosirea de panouri fotovoltaice, in combinatie cu pompe de
caldura sau sisteme de cogenerare la scara mica. Vor fi folosite sisteme hibride eficiente energetic,
caracterizate prin scalabilitate, modularitate, adaptabilitate, instalare facila, care sa asigure un
maxim de eficienta energetica si o maximizare a potentialului regenerabil. Vor fi achizitionate si
utilizate produse cu emisii scazute de carbon, eco-certificate, care sa respecte directivele UE in
vigoare privind eficienta energetica, ecodesignul si ecoetichetarea.
Prin solutiile tehnice adoptate se va obtine o optimizare si integrare a solutiilor interoperabile si
eficiente din punct de vedere al costurilor, simultan cu crearea unui sistem de management al
energiei, al cladirii. Proiectul va contribui astfel la atingerea obiectivelor de mediu: reducerea gazelor
cu efect de sera, folosirea de surse regenerabile de energie, economisirea energiei si utilizarea de
solutii/pachete integrate de generare, automatizare, control si monitorizare a consumului de
energie.
ISO 9001: 2001 este un standard ce stabileste cerintele pentru un sistem de management al
calitatii, care va ajuta in stabilirea standardelor de calitate a serviciului de turism prin:
identificarea proceselor desfasurate, a modului de desfasurare si a legaturilor dintre ele
(procese de management, de asigurare a resurselor, de realizare a serviciilor si de
monitorizare);
documentarea Sistemului de Management al Calitatii prin Manualul Calitatii, proceduri de
sistem, proceduri si instructiuni de lucru;
stabilirea modului de elaborare, verificare, aprobare a documentelor si nivelele de
responsabilitate implicate, precum si a regulilor de difuzare si retragere a documentelor;
stabilirea regulilor de efectuare a modificarilor in documente si date;
stabilirea regulilor privind documentele externe;
Cerinte referitoare la identificarea, pastrarea, protectia, retragerea si arhivarea inregistrarilor
calitatii, a caror mentinere demonstreaza functionarea Sistemului de Management al Calitatii.
In urma realizarii investitiei, va fi asigurata indeplinirea conditiilor pentru implementarea si
certificarea sistemului de management ISO 9001:2015: si ISO 14001, pentru management si
protectia mediului cu privire la conditiile de cazare si masa, dotari corespunzatoare ale hotelului,
calitate crescuta a serviciilor oferite, oferte si pachete pentru petrecerea timpului liber, facilitati
pentru organizarea de conferinte si evenimente, grad de satisfactie al clientilor, siguranta si protectie
la incendiu, eficienta energetica, protectia mediului inconjurator.
Profesioniştii din industria hotelieră se confruntă adesea cu discrepanţe în ceea ce priveşte
calitatea serviciilor, din cauza unor sisteme de clasificare necorespunzătoare, având în vedere
inexistenţa standardelor internaţionale în acest domeniu. Sistemul de clasificare prin stele variază de
la o ţară la alta, acesta luând în considerare doar nivelul echipamentelor din hotel. Acest lucru poate
aduce prejudicii unor ţări, care sunt foarte sus clasate in topul destinaţiilor turistice şi unde turismul
este un factor economic strategic.
SC Consybelle SRL isi propune sa implementeze sistem inovativ de clasificare pentru hoteluri,
asigurând recunoaşterea profesională a experţilor din industria turistică. Un exemplu de certificare
este cel emis de AFNOR ( HotelCert International) sau cel emis de TUVKarpat
3. Produsul /serviciul
Descrieți în detaliu produsul/ serviciul ce va fi oferit/prestat ca urmare a realizării investiției propuse
în proiect:
Descrierea produsului: caracteristici fizice (mărime, formă, culoare, design, capacități),
tehnologia utilizată în producerea/ dezvoltarea lui (materii prime, echipamente, forța de
muncă, patente etc).
Descrierea serviciului: ce reprezintă, ce nevoi satisface, care sunt materialele și
echipamentele necesare prestării serviciului, etape în procesul de prestare a serviciului,
beneficii pentru clienți.
Prezentați, unde este aplicabil, modul în care tehnologiile noi, moderne vor fi utilizate în
producerea/menținerea/dezvoltarea produsului/serviciului.
In camerele de baie vor fi afisate anunturi prin care turistii sunt informati ca spalatul
prosoapelor presupune un mare consum de apa si detergenti, fapt care poate genera unele
probleme privind protectia mediului. Prin aceleasi anunturi turistii sunt intrebati politicos daca
doresc sa fie schimbate prosoapele; in cazul afirmativ, acestea se depun in cada de baie sau la dus.
Hotelul va dispune de paturi suplimentare (pliante, canapele sau paturi individuale), pentru
a fi închiriate peste capacitatea normală a camerei, la cererea turiştilor din cameră şi în măsura în
care suprafaţa acesteia permite amplasarea lor. Se va pune în mod gratuit, la dispoziţia turiştilor a
unui număr corespunzător de ziare, după cum urmează: la hotelurile de 3 stele – 2 cotidiene.
Produsul cazare este principalul "produs" oferit de un hotel. Închirierea camerelor de hotel
constitue principala sursă de venit pentru hotel, iar veniturile realizate din închirierea camerelor sunt
mai mari decât cele obţinute din toate celelalte servicii oferite la un loc. Acest produs constă în mult
mai mult decât oferirea unei camere cu un pat sau cu două paturi. Un oaspete care cumpără dreptul
de a închiria o cameră, va cumpăra în acelaşi timp şi o serie întreagă de facilităţi: ambianta, decorul,
securitatea.
Deoarece serviciul de cazare nu poate fi examinat înainte de achiziţionare, clientii se bazează pe
informaţiile furnizate de către personalul front-office-ului, care trebuie să le prezinte acest serviciu
căt mai exact. Din aceasta cauză personalul front-office-ului va fi pregatit si va cunoaste exact ce
conţine pachetul de servicii de cazare oferit de hotel, facilităţile pe care le oferă hotelul, iar clienţilor
le este foarte necesară o informare exactă şi rapidă asupra acestor aspecte. În analiza de piata, se
observă că dacă un turist a mai vizitat un anume loc, el va alege acelaşi hotel în care a fost cazat
anterior, dacă a fost mulţumit de serviciile ce i-au fost prestate.
Alţi factori care pot influenţa alegerea unui hotel anume sunt publicitatea, aşezarea hotelului,
recomandările personale, preţurile şi tarifele pe care le practică şi chiar preconcepţiile pe care
turistul poate să le aibă în legatură cu numele sau afilierea hotelului. Atunci când turiştii iau o decizie
în ce priveşte alegerea unui hotel sau a altuia, aceasta trebuie foarte bine chibzuită. O decizie
deliberată presupune faptul că cel care a luat-o a chibzuit îndelung asupra tuturor posibilităţilor pe
care le avea. O decizie impulsivă este acea decizie luată pe moment, sub presiunea derulării
neaşteptate a evenimentelor, şi va duce la o rezervare pe moment sau cu foarte puţin timp înainte.
Tipuri de camere
Pentru a se îngriji de necesităţile clienţilor, hotelurile asigură, de regulă, o gamă largă de servicii
de cazare. Cu alte cuvinte, un hotel oferă pentru închiriat diverse tipuri de camere, diferenţiate în
funcţie de mărime, amenajare, dotări, vedere şi servicii.
Camerele de hotel vor fi clasificate în mai multe moduri: după numărul sau mărimea paturilor din
cameră; după: amenajarea camerei, mărimea camerei sau vederea oferită. Camerele vor fi clasificate
după numărul şi mărimea paturilor aflate în cameră în:
Camerele vor fi ofertate atat in regim de dubla dar si in regim de single, in functie de cerintele
clientilor.
Tarifele camerelor
Tariful unei camere se referă la preţul la care un hotel îşi închiriaza o cameră. Tariful camerei
va fi influenţat de tipul de cazare, mărimea, amenajarea şi amplasamentul camerei. Pe măsură ce
necesităţile de cazare ale clienţilor devin din ce în ce mai sofisticate, se constată o diversificare a
tarifelor percepute acestora de către hoteluri .La multe hoteluri tarifele variază în functie de tipul
aranjamentului, categorie, perioada din an şi serviciile incluse. Scopul diversităţii de tarife şi a
reducerilor de preţ este de a se realiza o concordanţă între produsele oferite şi cerinţele pieţei.
Informaţiile despre tarifele camerelor precum şi dotările şi serviciile asigurate se găsesc în broşurile şi
listele cu tarife ale hotelurilor.
Broşurile şi listele cu tarife sunt instrumentele de marketing şi vănzări care ajută la
valorificarea serviciilor de cazare, alimentaţiei, a dotărilor şi celorlalte servicii oferite de hotel. O
broşură cu fotografia interiorului unei camere poate fi utilă personalului front-office-ului pentru
închirierea camerelor şi agenţilor de turism care comercializează serviciile de cazare ale
hotelului.Tarifele vor fi tipărite pe o foaie volantă separată care este ataşată broşurii, deoarece,
astfel, odată cu schimbarea tarifelor va fi înlocuită şi broşura.
In urma analizarii pietei locale pe categoria de hotel si gama serviciilor oferite, au fost
identificate urmatoarele tarife practicate :
Hotel Traian
In aceste conditii planul de tarifare practicat va fi :
Tipuri de clienţi
Clienţii hotelului sunt în general diferiţi, astfel că şi preferinţele lor de cazare vor fi diferite.
Cunoaşterea necesităţilor şi dorinţelor clienţilor care solicită cazare este întotdeauna utilă. Cu cât
sunt mai multe informatii pe care un hotel le are despre clienţii săi, cu atât se poate anticipa mai bine
ceea ce aceştia doresc şi astfel pot fi oferite servicii de calitate. Aceste informaţii au o valoare
deosebită pentru analiza şi satisfacerea cerinţelor clienţilor, determinarea dotărilor şi serviciilor
propuse şi evaluarea politicii de tarife a hotelului.
Clienţii hotelului pot fi clasificaţi în general după: scopul vizitei (călători de afacere sau de
plăcere), număr (independenţi şi grupuri) şi origine (străini sau autohtoni).
In politica de marketing au fost luate in calcul necesităţile clienţilor, incadrati dupa scopul
calatoriei: afacere sau placere. Astfel au fot identifcate urmatoarele necesitati ce vor fi acoperite de
serviciile oferite:
Un contract de rezervare este un acord stabilit ori de căte ori un agent de rezervări oferă
unui viitor client o cameră pentru închirierea pe care acesta o acceptă. Clientul trebuie informat
asupra tuturor detaliilor privind rezervarea, adică tipul camerei, costul, termenele,TVA şi alte
cheltuieli. Contractul de rezervare implică, asigurarea de către hotel a camerei, care va fi disponibilă
la sosirea clientului, conform specificaţiei acestuia, sosirea clientului pentru a intra în posesia camerei
în ziua specificată. La acest acord poate fi adăugată o clauză de timp de menţinere a rezervării. Un
contract de rezervare leagă din punct de vedere juridic ambele părţi, indiferent dacă este realizat în
scris sau verbal. În cazul în care clientul doreşte să modifice sau să anuleze o rezervare, aceasta se
poate face numai pe baza unui acord între cele două părţi. Dacă hotelul sau clientul nu este de acord
cu schimbarea, partea vătămată se poate adresa justiţiei sau despăgubiri.
SURSELE REZERVĂRILOR
Cererile pentru rezervări vor veni din mai multe surse. Cele mai utilizate vor fi :
Rezervarea directă
Sisteme de rezervare în reţea
agenţii
Rezervarea garantată
Rezervarea garantată implică plata de către client a camerei, chiar dacă aceasta nu a fost
folosită, cu excepţia cazului în care clientul a urmat procedura hotelului de anulare a rezervării. În
schimb hotelul se angajează să păstreze camera până la momentul check-out-ului corespunzător zilei
care urmează celei în care clientul trebuie să sosească. Rezervările garantate protejează hotelul de
cazurile de „non show”. Astfel hotelul nu va pierde venitul care ar rezulta din închirierea camerelor,
dacă clientul nu se prezintă. Acest sistem protejează şi clientul deoarece hotelul este de acord să
păstreze camera, chiar dacă clientul soseşte mai târziu decât era prevăzut.
O rezervare poate fi garantată într-unul din următoarele moduri:
Plata în avans - clientul plăteşte anticipat integral camera.
Carte de credit - se înregistrează numărul cărţii de credit a clientului şi în cazul neprezentării
clientului hotelul va încasa valoarea corespunzătoare de pe cartea de credit. Aceasta este cea
mai întâlnită modalitate de rezervare garantată.
Depozit în avans (sau plata parţial în avans). Clientul plăteşte anticipat o anumită parte a
sumei. Această formă de rezervare va fi folosită în cazul grupurilor sau al clienţilor care
intenţionează să stea mai mult. Dacă clientul nu se prezintă sau îşi anulează rezervarea abia
în ziua când urmează să sosească hotelul va reţine suma drept compensaţie.
Acord contractual - în acest caz este implicată o companie cu care hotelul a căzut de acord să
plătească un anumit număr de camere,indiferent dacă acestea vor fi sau nu folosite.
Rezervarea negarantată
În cazul rezervării negarantate, clientul pur şi simplu efectuează rezervarea şi apoi confirmă
data sosirii. În cazul acestei rezervări, hotelul reţine fără garanţi o cameră, până la ora de anulare a
rezervări stabilite, care este,de obicei, ora 6.00 p.m. din ziua în care urmează să sosească clientul.
Dacă clientul nu soseşte până la ora anulării, atunci camera este disponibilizată. În acest caz hotelul
poate închiria camera disponibilizată altui client sau chiar clientului iniţial dacă acesta soseşte mai
târziu şi camera este încă disponibilă. Acest timp după care se anulează rezervarea este numit uneori
timp de menţinere a rezervării. Scopul acestui interval de timp de menţinere a rezervării este de a se
evita pierderea de venituri pentru hotel, de pe urma clienţilor care nu reuşesc să sosească.
După obtinerea de informaţii de la client despre durata preconizată a şederii următorul pas
în procesul rezervării este verificarea dacă la data indicată este disponibil tipul de cazare solicitat. În
orice sistem de rezervare, este esenţială păstrarea unei evidenţe stricte a numărului rezervărilor
pentru a nu se ajunge la suprarezervare.
Indiferent dacă hotelul va practica intenţionat suprarezervarea sau nu, trebuie să existe un
sistem de verificare a disponibilului de camere. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul:
Tabloului de disponibilităţi
Diagramei de rezervări
Sistemului computerizat
După ce s-a verificat dacă sunt camere disponibile, receptionerul poate să accepte sau să
refuze cererea de rezervare. Dacă sunt camere disponibile cererea va fi, acceptată. Receptionerul va
completa apoi detaliile rezervării într-un formular de rezervare sau in sistemul digital - computer.
Jurnalul hotelului
Confirmarea rezervărilor
Confirmarea unei rezervări se realizează printr-un mesaj trimis hotelului de către client sau
invers, în funcţie de politica hotelieră privind detaliile rezervărilor. Mesajul confirmă că s-a transmis o
cerere pentru una sau mai multe camere din hotel şi constitue dovadă scrisă privind încheierea unui
contract între hotel şi un potenţial client.
Ca regulă a procesului de rezervare, receptionerul va atribui un număr de confirmare a
rezervării fiecărei cereri acceptate, acest lucru va fi realizat manual sa automat. Acest lucru asigură
clientului că rezervarea a fost efectuată. Numărul, care se atribuie confirmării rezervării, trebuie
ulterior menţionat în cazul anulării sau modificării rezervării iniţiale.
Prezentați, unde este aplicabil, modul în care tehnologiile noi, moderne vor fi utilizate în
producerea/menținerea/dezvoltarea produsului/serviciului.
In timpul constructiei si functionarii hotelului vor fi implementate solutii moderne pentru servicii
de calitate, asigurarea securitatii si satisfactiei clientilor si protectia mediului inconjurator. Vor fi
instalate sisteme de detectie la incediu, detectie de monoxid de carbon, iluminat spatii comune,
control acces hotelier si al personalului, configurate pentru monitorizare si alarmare imediata a
persoanei responsabile. In functie de anotimp, gradul de ocupare al hotelului, utilizare a facilitatilor,
va fi instalat un sistem de aprindere/stingere a luminilor, pornire/oprire a aerului
conditionat/incalzirii. Acest sistem, impreuna cu echipamentele moderne, ecologice, vor asigura
obtinerea unui grad inalt de eficienta energetica pentru intregul hotel. Hotelul va dispune de o
solutiei wireless de ultima generatie, cu minim 10 access point-uri care sa ofere clientilor si
personalului acces la internet de mare viteza, pe intreaga suprafata a hotelului. Reteaua wireless va fi
securizata, oferind oaspetilor si angajatilor acces la email si intranet. De asemenea, va fi creata o
aplicatie personalizata a hotelului pentru dispozitive mobile, care sa raspunda nevoilor directe de
comunicare a clientilor si sa le permita acestora un acces flexibil la serviciile oferite, inclusiv
rezervari/achizitii online de bilete teatru/film, la evenimente locale, croaziere pe Dunare.
Productivitatea angajatilor va fi crescuta prin introducerea unui sistem preluare si transmitere a
comenzilor in restaurant, direct de la masa clientilor si scanarea cardului de client fidel pentru
aplicarea unui discount.
4. Strategia de marketing
Municipiul Braila este resedinta judetului Braila, incadrat ca oras de rangul I, avand o suprafata de
4.392,30 ha si o polulatie de 210.245 locuitori. Municipiul este compus din trei trupuri administrative
care totalizeaza 3.444,46 ha de teren intravilan :
1. Trupul orasului Braila;
2. Statiunea Lacu Sarat ;
3. Platforma industriala Chiscani.
Ca si pozitionare geografica, municipiul este situat in regiunea de sud-est a Romaniei, in nord-
estul Campiei Romane, in Campia Brailei, pe malul stang al Dunarii.
Cadru cultural
Orasul Braila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368, într-un document de
pe vremea domnitorului provinciei Tarii Romanesti, Vlaicu Voda, care mentionează intensificarea
comertului pe „drumul Brailei”. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel
mai important port de la gurile Dunării, spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale
medievale. Pozitionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale,
dar si flote de război, orasul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste, care i-au împiedicat
dezvoltarea. Cucerit de turci în anul 1540 si transformat în „raia”, numită „Ibrail”, orasul si teritoriul
din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. Toate evenimentele istorice
la care orasul a luat parte si-au pus amprenta asupra vie ii economice, sociale si culturale, iar ceea ce
a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. Pe
meleagurile Brailei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone, cu precădere din sudul
Dunării. Populatiile nou venite au format comunităti etnice care si-au adus aici cultura si traditia
zonei de origine care a interferat cu cea a populatiei locale. Multiculturalismul orasului Brăila si-a pus
amprenta asupra vietii sociale si economice, sporindu-i valoarea etnoculturală si implicit cea turistică.
Acesabilitate si infrastructura
Rutiera
Municipiul Braila este integrat din sistemul de retele europene de transport rutier ptin
intermediul Drumului European Clasa B ( ramificatie / conexiune ) E 577 Slobozia – Braila – Galati –
Comrat ( R. Moldova) – Chisinau – Dubasari – (Ucraina) Odessa – Poltava ; Drumul European clasa A
( intermediar nord—sud ) E 87 Odessa – Izmail – Reni – ( R. Moldova ) Vulcanesti – Galati – Braila –
Macin – Isaccea – Tulcea – Brabadag – Ovidiu – Constanta – Mangalia – Balcic – Varna – Burgas –
( Turcia ) Derekoy – Izmir – Antalya
Relationarea cu teritoriul national se realizeaza prin intermediul DN 21 Slobozia – Braila –
DN2B Buzau – Braila, DN 22 Ramnicul Sarat – Braila, DN 23 Focsani – Braila, DN 22B ( Dig ) Braila –
Galati. Dintre toate aceste trasee rutiere singurul care asigura traversarea Municipiului este DN 22
care ajunge la trecerea bac Smardan pentru directia Tulcea.
La nivelul municipiului reteaua rutiera este organizata in sistem radial concentric din care
pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitatile teritoriului intravilan.
Feroviara
Legaturile feroviare se fac din directia Bucuresti, Buzau, Braila cu ajutorul caii ferate ce
traverseaza municipiul si asigura legatura cu R. Moldova prin nodul de cale ferata din judetul Galati.
Fluviala
Municipiul Braila este port fluvio-maritim in cadrul spatiului Coridorul de Transport Pan
European VII, care traverseaza zona periurbana si care cuprinde Dunarea navigabila, Canalul Dunare-
Marea Neagra, bratele Dunarii Chilia si Sulina, legaturile navigabile dintre Marea Neagra si Dunare,
Canalul Dunare Sava, Dunare – Tisa.
Aeriana
Cele mai apropiate aeroporturi sunt Aeroportul International „Henri Conada” din Otopeni
care se afla la o distanta de aproximativ 200 km fata de municipiul Braila si Aeroportul International
„Mihail Kogalniceanu” din judetul Constanta, amplasat la o distanta de aproximativ 130 km.
Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a
resurselor naturale si antropice.
Fluviul Dunarea care dispune de un potential de mare valoare turistica, constituit din luciul de
apă, fondul piscicol al apelor, ostroavele si insulele formate de bratele desprinse din Dunăre, fondul
forestier asociat, avifauna si fauna terestră, potentialul navigabil al fluviului în scop turistic .
Faleza si esplanada Dunării (7,1 ha) reprezinta un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial, care
poate fi valorificat.
Grădina Publică (7,5 ha) din Municipiul Brăila este o oază de vegetație a orasului, unde se
regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei, precum si una dintre intrările în canalele subterane de sub
oras, o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. Ȋn spațiul grădinii
a funcționat si un restaurant rotativ, situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost
„Castelul de apa” al orasului Brăila, construit in 1912.
Parcul Monument (53 ha), situat în partea sud-vestică a orasului Brăila, este cel mai mare
parc al Brăilei, zonă de agrement si nu numai, deoarece aici se poate vizita Muzeul de Stiințe ale
Naturii, dar se pot practica si sporturi pe terenurile special amenajate.
Lacul Sărat, aflat la 5 km de orasul Brăila, conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de
mineralizare, fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. Factorii
naturali de cură sunt: apa minerală din lac, clorurosodică, sulfatată, magneziană concentrate,
nămolul sapropelic din lac. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice
asupra corpului uman.
Municipiul beneficiază si de plantatiile din apropierea limitei teritorial administrative:
Pădurea Stejarul si lizierele din zona dig mal, precum si de 33,85 ha de suprafață verde situată în
Stațiunea Lacu Sarat, frecventată de către populatia braileană mai ales pe parcursul sezonului de
vară.
Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei), arie naturală de interes
național („Rezervatii ale Biosferei, Parcuri Nationale sau Naturale” - legea 5/2000) si zonă umedă de
importantă internatională (Sit RAMSAR 1074), care conține valori exceptionale de floră si faună si
conservă ecosisteme complexe, este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea
turismului ecologic si stiintific. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ
teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud (18%), Bertestii de Jos (38%), Chiscani (29%), Gropeni
(13%), Mărasu ( 5%), Stăncuta (35%), si are doua porți principale de acces: mun. Brăila la nord (acces
cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu
Mare) si drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii.
Manifestări, festivaluri
La Brăila au loc manifestări culturale repetabile, cu dată fixă, mai renumite fiind: Festivalul de
muzică usoară "George Grigoriu"; Festivalul national de muzică folk "Omul cu o chitara"; Festivalul si
Concursul International de canto "Hariclea Darclee"; Concurs international de muzică populară;
Concursul de pantomimă si teatru mimat. Aceste manifestări atrag multi participanti iubitori de
muzică, o bună parte dintre acestia fiind veniti din afara zonei sau a tării, în scop turistic.
Resurse balneoclimaterice
Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat.
Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila, cu o suprafată de 33,85 ha, situat la 5,5 km
de municipiul Brăila, pe malul Lacului Sarat, în apropierea soselei Brăila - Slobozia (DN 21) si a soselei
Brăila - Buzău (DN 2B) si la 1,5 km de Dunăre (Brațul Arapu), fiind în administrarea Consiliului Local al
Municipiului Brăila. Situată la o altitudine de 16 m fată de nivelul mării, stațiunea a aparut si s-a
dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear si turistic al Lacului Sărat datorat calităților
terapeutice ale namolului si apei sărate din lac, precum si a cadrului natural din zonă oferit de
padure.
Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr-o
linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară, care leagă municipiul Brăila de
Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 si prin autobuze locale sau cu masina: pe
DN2 de la Buzau sau de la Galați, DN21 (E584) de la Slobozia si DN22 de la Râmnicu Sărat; cu trenul,
prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila, pe linia Bucuresti –Galați.
Alte resurse naturale cu potențial turistic, în jurul municipiului Brăila si la nivelul județului
sunt:
Arterele hidrografice principale - Cremenea, Măcin si Vilciu- pot fi folosite pentru excursii cu
vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe cât si digurile construite împotriva inundațiilor sunt
în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii;
Ostroavele de pe brațul Cremenea, cu un peisaj natural frumos- păduri de salcii, canale, lacuri
mici. Aceste zone marginale, impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in
scopuri turistice de agrement;
Zonele din jurul lacurilor Blasova si Japsa Plopilor precum si privalul Filipoiu pot reprezenta
atracții turistice pentru agrement si recreere;
Câmpia Brăilei si Câmpia Calmatuiului, desi monotone la prima vedere, nu sunt lipsite de
elemente peisagistice care să atragă atenția turistilor. Lacurile sărate, salmastre si cele cu apă
dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens;
Obiective valoroase sunt si resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezentă cele mai
numeroase, dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Cu
toate acestea, prin pozitia lor geografică si aspectele peisagistice date de oglinda de apă si cadrul
natural înconjurător prezintă oportunităti în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente
pe cele doua brațe ale Dunării, la Blasova, Ianca, Jirlau, Dudesti si Maxineni;
Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează partial, prin amenajări
simple sau prin instalatii corespunzătoare, resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă, Lacu
Sărat / Brăila, Câineni si Movila Miresii;
Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune si chiar foarte bune pentru vânăoare
(atracție pe plan național, dar mai ales international): Vădeni, Lunca Siretului, Blasova, Insula
Mică, Viisoara si Camnita;
Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care, in condițiile unor amenajări
corespunzatoare, pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise.
Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a
municipiului Brăila se pot mentiona:
monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian), Biserica "Sf.
Împărati Constantin si Elena” 1842 sat Suesti (comuna Sutesti) (1842).
monumente memoriale, dintre care cruci de piatră de secol XVIII, fântâni de secol XIX,
monumente comemorative ale eroilor din războiul de independentă si primul război mondial
(Chiscani, Jirlău, Traian).
La nivel national, pe piata de profil din Romania sunt prezente unitati hoteliere apartinand unor
lanturi internationale, cele mai multe incadrate in categoriile de 4* si 5*, si unitati hoteliere
individuale, detinute de proprietari autohtoni. Unitatile hoteliere apartinand lanturilor internationale
sunt detinute de companii multinationale si se afla situate preponderent in marile orase ale
Romaniei. Principalele oportunitati identificate pe acest segment de piata sunt: potentialul de
dezvoltare, cresterea constanta a numarului de turisti straini, existenta fortei de munca specializate
si existenta unui patrimoniu cultural, istoric si natural protejat. Printre riscurile identificate se
numara, in primul rand, calitatea scazuta a infrastructurii publice, in special in zonele cu potential
turistic, instabilitatea cadrului legislativ, degradarea utilitatilor urbane, gradul scazut de utilizare a
tehnologiilor moderne.
La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, capacitatea de cazare turistica existenta a cunoscut
urmatoarea evolutie, in perioada 2005 – 2015:
Regiune/ Numar de locuri-pat
Judete 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total
Regiune, 132.965 134.560 132.922 132.668 134.623 136.875 95.587 98.533 98.802 100.888 100.921
din care
Braila 2.005 2.065 2.150 2.101 2.069 2.082 2.364 2.589 2.659 2.544 2.551
Buzau 2.382 2.106 2.181 2.360 2.509 2.574 2.748 3.097 3.158 3.186 3.164
Constanta 121.067 122.671 121.717 120.944 121.723 124.643 83.751 84.690 85.756 87.496 87.848
Galati 1.449 1.452 1.452 1.452 1.452 1.452 1.386 1.324 1.308 1.541 1.994
Tulcea 4.019 4.276 3.400 3.786 5.054 4.288 3.656 4.767 4.365 4.361 3.973
Vrancea 2.043 1.990 2.022 2.025 1.816 1.836 1.682 2.066 1.556 1.760 1.391
La nivelul judetului Braila, la 1 ianuarie 2016, se inregistra o populatie de 356.196 persoane, din care
210.602 persoane in Municipiul Braila.
Din punct de vedere statistic, la sfarsitul lunii noiembrie 2016, au fost inregistrati in domeniul
turismului, la nivel national, urmatorii indicatori, conform INSSE:
La nivelul judetului Braila, la sfarsitul anului 2015, se regasea un procent de 0,6% din reteaua
de cazare turistica a tarii, in scadere fata de anul anterior, si au fost inregistrati, conform INSSE,
urmatorii indicatori(www.insse.ro) :
Din analiza indicatorilor statistici se poate observa ca, in anul 2015, la nivelul judetului Braila,
numarul turistilor cazati, pe tipuri de structuri de primire turistica, a crescut cu 27%; numarul
turistilor straini cazati a crescut cu 13,2%, numarul innoptarilor in structurile de primire turistica a
crescut cu 11,2%, fata de anul anterior. Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in
functiune (calculate ca raport intre numarul de innoptari si capacitatea turistica in functiune), la
nivelul judetului Braila, a fost de 33,9% in anul 2015, in crestere cu 3,6 puncte procentuale fata de
anul anterior.
Pentru a obține performanța în turism este resimțită nevoia de a se dezvolta strategii de învățare
și formare profesională pe tot parcursul vieții. Astfel, prin cursurile de formare profesională pot fi
aduse beneficii atât la nivelul angajatului cât și la nivelul angajatorului. Printre beneficiile formării la
nivelul unui angajator putem menționa:
forță de muncă mai bine pregătită
personal motivat
standarde de calitate îmbunătățite
Sistemele de formare profesională trebuie să fie adaptate cerințelor societății și a nevoilor de ridicare
a calității locurilor de muncă. Ca și în alte domenii și în turism este nevoie de persoane calificate,
competente, care știu foarte bine ce să facă pentru a ajunge la rezultatul propus. Din acest motiv,
sunt necesare anumite standarde clar definite și accesibile, pentru a măsura abilitățile asupra a ceea
ce poate să facă o persoană competentă. România nu a înregistrat un progres considerabil în ceea ce
privește creșterea ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, în ultimii ani
(2007 – 2013) a crescut doar cu 0,7 procente. Conform statisticilor, țara noastră are una dintre cele
mai mici rate ale participării adulților la învăţarea pe tot parcursul vieţii, înregistrând un progres sub
minimul stabilit de Comisia Europeană. Strategia EU 2020 stabilește atingerea unui procent de 15%
pentru adulții participanți la învățarea pe tot parcursul vieții.
Abordarea strategica a sectorului de turism a scos in evidenta urmatoarele tinte ce trebuie luate
in calcul de toate partile implicate in activitatea de turism :
Structurile instituţionale ale sectorului public ce beneficiază de personal profesionist şi de
resurse corespunzătoare trebuie să lucreze în parteneriat cu asociaţiile din sectorul privat
Cercetarea pieţelor, segmentelor, clienţilor şi a canalelor de comunicaţie
Planificarea integrată a turismului care va duce la modernizarea, dezvoltarea şi prezentarea
produselor turistice pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor şi aşteptărilor pieţei
Educaţie şi instruire pentru a asigura industriei la toate nivelurile personal orientat către
client, profesionist şi cu aptitudini corespunzătoare
Marketing orientat pentru a stabili locul regiunii de Sud – Est a Romaniei ca destinaţie
preferată.
Infiinţarea unei reţele de Institute de Pregătire în sectorul Ospitalităţii, pe baza unui concept
comun.
România are un avantaj esential fata de alte tari, prin faptul ca beneficiaza un potential turistic
bogat si variat, poate oferi, în mod practic, toate formele de turism solicitate: sejur pe litoral, în
statiuni de munte, în statiunile balneoclimaterice, sporturi de iarna, vânatoare, pescuit, circuite
turistice culturale. Potentialul turistic românesc de care se face atâta caz - munti, plaja, soare,
clima, folclor, istorie etc. - este însa insuficient pentru a reprezenta doar prin el însusi o reala si
puternica atractie turistica.
Se prevede ca sosirile să crească de 2,5 ori între 2006 - 2026, reprezentând o creştere medie
anuală de 4,8%, adică mai mult decât dublu faţă de estimările Organizaţiei Mondiale a Turismului
privind intrările vizitatorilor, în cadrul Viziunii pentru Europa până în 2020. Creşterea va fi mai rapidă
pentru ţările Uniunii Europene (5,5% pe an) şi ţările din afara Europei (8% pe an) decât pentru ţările
care nu fac parte din Uniunea Europeană (3,1% pe an). Datele cuprind toate sosirile, inclusiv turişti în
sejur şi vizitatori zilnici.
Cresterea activitatii turistice din municipiul este dat in primul rand de prezenta fluviului
Dunărea, un avantaj major, pornind de la luciul de apă, fondul piscicol, ostroavele şi insulele formate
de braţele desprinse din Dunăre, fondul forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul
navigabil al fluviului în scop turistic, faleza şi plaja. Lacurile sărate sunt o a doua bogăţie naturală cu
potenţial turistic. La 7 km distanţă de municipiu este situată staţiunea turistică cu profil balnear Lacu
Sărat. În adâncul lacului se găseşte nămol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare,
considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din România. Fiecare dintre cele 7 insule
ale Parcului Natural “Balta Mică a Brăilei” reprezintă o atracţie turistică particulară, turiştii pot vizita
colonia mixtă de cormorani, egrete şi stârci, precum şi lebedele de pe lacul Cucova.
Descrieți factorii economici, politici, legislativi, tehnologici, sociali care au o influență directă
asupra dinamicii sectorului/ domeniului de activitate vizat
Veniturile populaţiei reprezintă principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind deci
suportul material al dezvoltării turismului. Nivelul lor este influenţat de nivelul de dezvoltare
economică şi socială. Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a părţii care rămâne după
acoperirea nevoilor fiziologice (adăpost, hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte) influenţează nivelul
cheltuielilor pentru turism.
Influenţa preţurilor poate viza produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din componentele
sale: transport, cazare, alimentaţie, agrement; se poate manifesta în raport cu piaţa internă sau
internaţională; poate produce mutaţii cantitative sau calitative În general, practicarea unor tarife
ridicate limitează accesul serviciilor turistice şi se reflectă mai ales în reducerea numărului de turişti,
a duratei sejurului, a distanţelor de călătorie, a frecvenţei plecărilor în vacanţă etc. În acelaşi timp nu
sunt excluse reacţiile adverse, în care tarife foarte scăzute pot genera neîncrederea turiştilor în
calitatea serviciilor determinând, o reducere a solicitărilor pentru serviciile turistice respective.
Oferta turistică – ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop turistic şi anume:
resursele turistice naturale şi antropice, echipamentele turistice, bunurile şi serviciile destinate
consumului turistic, forţa de muncă, infrastructura, condiţiile de comercializare (preţuri, facilităţi
etc.). Fiecare dintre aceste elemente are contribuţia sa în dezvoltarea turismului. Existenţa unor
resurse turistice valoroase, deşi importantă, nu este suficientă pentru atragerea turiştilor în zonă.
Valorificarea acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea şi diversitatea
serviciilor oferite.
Factorii legislativi : legislatia nationala din domeniul turismului, formalitatile vamale, regimul vizelor,
hotararile luate de autoritatile locale, strategiile locale, regionale si nationale.
Modificarile Codului Vamal si regimul vizelor pot influenta dinamica turismului romanesc in
raport cu cetatenii straini ce intentioneaza sa vina in Romania. O politica vamala flexibila in mixt cu
oferta mult mai atractiva poate sa duca la o crestere a numarului de turisti straini.
Hotararile luate de autoritatiile locale prin intermediul carora sunt avantajati sau dezavantajati
jucatorii locali di sectorul turistic influneteaza dinamica sectorului turistic. Un exemplu pentru
promovarea turismului în municipiul Brăila, municipalitatea a depus spre a fi finanţată din fonduri
europene nerambursabile, cererea de finanţare “Construire centru de informare şi promovare
turistică în municipiul Brăila”
Factorii sociali: Din punct de vedere social, piata pe care va activa societatea este caracterizata de un
grad foarte mare de inechtabilitate. Exista zone geografice cu un grad foarte ridicat de saracie (sau
risc de saracie) si tot-odata, zone cu un grad mic spre 0. Peste 25% din populatia apta de munca a
Romaniei este asistata social (din diferite motive).
Migratia creierelor si a personalului califcat catre marile orase (Constanta pentru regiunea Sud –Est)
sau catre tarile vest-europene creaza dificultati in indentificarea specialistilor pentru aceasta piata.
Analizand factorii principali ce pot influenta piata la nivel macro-economic, se poate observa clar ca
se poate vorbi de amenintari generale ce ar influenta intreaga economie, astfel incat statisticile si
previziunile prezentate in paragrafele urmatoare sunt solide si infuentabile doar macro-economic.
O schimbare macro-economica ce ar putea influenta analiza de fata este o schimbare ce ar genera
probleme imense economiei de stat a Romaniei si a Uniunii Europene, lucru aproape imposibil in
conditiile actuale.
In tabelele urmatoare este prezentata situatia nationala din prisma principalilor indicatori
macro-economici.
Implementarea proiectului presupune o diversificare a gamei de servicii lucru care atrage dupa
sine o noua gama de clienti fata de cei existenti. Daca pentru serviciile pe care Consybelle S.R.L le
realizeaza in prezent, clienti sunt persoanele fizice, pentru serviciul nou, clientii sunt atat persoanele
fizice cat si societatile ce doresc sa isi desfasoare activitati de pregatire a personalului in cadrul unui
sejur.
Numar de turisti inregistrati in Municipiul Braila in perioada 2012 – 2015
4 62.05
3 57.078
2 56.246
1 71.417
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Analiza mediului concurențial care va cuprinde: Principalii concurenţi, ponderea lor pe piaţă,
punctele tari şi punctele slabe ale produsului/serviciului dvs. comparativ cu cel al
competitorilor (direcţi şi indirecţi); poziționarea în mediul concurențial (dacă este cazul) prin
listarea amenințărilor provenite de la noii veniți, de la produsele de substituție, din partea
concurenților, explicarea puterii de negociere a furnizorilor și clienților, bariere de intrare
(brevete, mărci private, tehnologii etc.). Se va specifica tipul de cercetare folosit: investigarea
surselor statistice și/sau colectarea informațiilor prin cercetare directă.
3 30
2 29
1 29
28 30 32
4 62.05
3 57.078
2 56.246
1 71.417
0 10 20 30 40 50 60 70 80
3 217.313
2 194.944
1 204.760
00 00 00 00 00 00 00 00 00
0.0 5.0 0.0 5.0 0.0 5.0 0.0 5.0 0.0
18 18 19 19 20 20 21 21 22
Hotelul Belvedere este situat in centrul municipiului Braila in imediata apropiere a Primariei
(mai precis in spatele Primariei) pe faleza Dunarii, langa esplanada cu fantani arteziene. Hotelul a fost
construit intre anii 1984 - 1986. Cladirea are, din patru etaje cu retrageri gabaritice, parter, subsol
tehnic si subsol general. Cele patru etaje sunt destinate cazarii. La parter, din holul hotelului se poate
intra in restaurant. La demisol este amplasat barul de zi. Atat restaurantul cat si barul dispun de
terase. Hotelul Belvedere are o capacitate de cazare cu 104 locuri dispuse in 52 de camere (39
camere duble, 10 camere pat matrimonial si 3 apartamente). Camerele detin urmatoarele dotari:
acces internet gratuit, climatizare, inchideri geam termopan, acces pe baza de cartela, televiziune
prin cablu, televizor color, telefon, frigider, mobilier nou, baie cu cada, complet reutilata.
2. Hotel Orient
Hotel Orient Braila*** este un hotel de trei stele, localizat in centrul orasului Braila – pe Blv.
Dorobantilor nr.455 deschis in anul 2008 si renovat in totalitate in anul 2015. Toate camerele
hotelului sunt dotate cu minifrigider, aer conditionat, televizor LED, uscator par. Detine in total 40
camere – dintre care 26 camere Standard ( 2 apartamente, 2 camere triple, 6 camere twin si 16
camere cu pat matrimonial) si 14 camere Deluxe exclusiv pentru nefumatori dintre care un
apartament si 13 camere cu pat matrimonial sau twin. Hotelul dispune de parcare proprie
supravegheata video, lift, Wifi gratuit in intreaga proprietate, receptie deschisa non-stop, servicii de
spalatorie, serviciu de trezire si altele. In incinta hotelului functioneaza un restaurant propriu, cu
bucatarie.
3. Hotel Traian
Hotelul Traian este situat in centrul istoric al orasului Braila, intr-o zona deosebit de linistita.
Hotel Traian Braila dispune de 202 locuri de cazare, astfel: 9 camere single, 94 camere double dintre
care 20 cu un grad inalt de confort la nivelul a 3 stele, 6 apartamente: Dintre facilitati: room service,
parcare, magazin suveniruri si altele. Toate camerele sunt dotate cu: TV, cablu tv, internet, minibar,
telefon, baie proprie cu cada sau dus. Hotelul este o emblema pentru orasul Braila. In imediata
apropiere se afla o zona verde cu plante exotice: magnolia, pin negru, tuia, trandafir persoan, ceasul
si fantana arteziana in stil baroc, Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril si alte atractii turistice.
Restaurant & bar: 1 restaurant cu 180 de locuri. Sali de conferinţa: 1 sala cu 100 de locuri, 1 sala cu
60 de locuri dotate cu: videoproiector, laptop, flipchart, ecran, internet wireless. Alte facilitati contra
cost: închirierea echipamentului pentru internet.
4. Hotel Triumph
Hotel Triumph Braila este pozitionat la intrarea in orasul Braila ( drumul dinspre Slobozia )
fiind la 10 minute distanta de mers cu masina fata de centrul orasului. Hotel Triumf este un hotel
clasificat la 3 stele, construit recent in anul 2003 si face parte dintre cele mai bune hoteluri brailene.
Structura de cazare este alcatuita din : 51 camere double, 6 camere matrimoniale si 7 apartamente.
Toate camerele sunt dotate cu : tv cablu, aer conditionat, telefon, minibar, baie proprie cu cada.
Hotelul mai dispune de room service, telefon, sala fitness, pastrare obiecte de valoare, terasa,
parcare interioara supravegheata. In plus exista si o sala de conferinte cu 80 de locuri, dotata cu : aer
conditionat, televizor, videproiector, video player, internet wireless.
Hotel Edys Royal, clasificat la 3 stele, este situat la 1 km distanta de orasul Braila, aproape de
cele mai importante obiective turistice si la doar 1.3 km distanta fata de gara. Mic si cochet, cu o
capacitate de 19 locuri de cazare, dispuse in camere single, duble si triple, clasificate la categoria de 3
stele si de 4 stele, Hotelul Edys Royal isi ofera serviciile de calitate la tarife de cazare foarte
convenabile in orasul Braila. Profesionalismul si calitatea serviciilor de cazare sunt evidentiate prin
dotarile ultramoderne ale camerelor, prin personalul calificat, toate acestea intr-o ambianta
eleganta. Toate camerele sunt dotate cu telefon, aer conditionat, TV prin cablu, minibar si grup
sanitar propriu cu cada sau dus si de asemenea cu articole de toaleta gratuite. Majoritatea camerelor
dispun si de balcon. Punctul cheie il reprezinta restaurantul cu o capacitate de 74 de locuri, renumit
in zona, ce si-a propus sa delecteze simturile tuturor clientilor ce ii calca pragul prin delicioasele
preparate romanesti si internationale pe care le ofera. Hotelul pune la dispozitia clientilor sai
multiple facilitati, superioare standardului la care este clasificat, precum jacuzzi in camerele deluxe si
room service non-stop. Locatia dispune de asemenea de o sala de conferinta cu, ce ofera un cadru
optim evenimentelor Corporate, avand o capacitate de 60 de locuri.
Companii cu capital autohton fondate din anii 2000 , BELVEDERE HOTEL & CLUB
INTERNATIONAL SA fiind unul dintre principalii competitori din domeniul hotelier din
judetul Braila alaturi de S.C. ELENY S.R.L ( Hotel Triumph ) SC MILION TRADE SRL
(Hotel Edys Royal ) EXPRES ORIENT JUNIOR SRL ( hotel Orient )
Puncte tari: Puncte slabe:
- Cunoasterea mediului de afaceri; - Tehnologie depasita;
- Personal calificat; - Aria de impact limitata;
- Experienta in domeniu.
Oportunitati: Amenintari:
- Posibilitatea de a isi dezvolta - Legislatia instabila
activitatea pe o piata aflata in - Crestera cerintelor pe standardele de
continua crestere. calitate a serviciilor;
- Suflu nou adus de personalul nou-
angajat
In urma implementarii proiectului, societatea isi va diverifica gama de servicii, urmand a oferii
servicii de cazare intru-un imobil nou, realizat dupa ultimele cerinte si standarde din domeniul
hotelier.
Serviciul realizate de catre Consybelle S.R.L. se vor evidentia in functie de 4 factori:
• Pret perceput;
• Calitate;
• Timpul de raspuns la cererea clientului;
• Preocuparea fata de mediul inconjurator.
Punctele tari ale societatii si ale produselor oferite de aceasta fata de competitori sunt evidentiate
dupa cum urmeaza:
• Rapiditatea executarii rezervarii primite de la clienti;
• Acorduri de parteneriat pe termen lung incheiate cu agentii de turism;
• Calificare corespunzatoare a personalului;
• Calitatea serviciilor va fi foarte buna;
• Pretul serviciilor va fi competitiv, generat si de obtinerea finantarii nerambursabile;
• Compania poate sa lucreaze direct cu clientii dar si intermediari (pretul putand ramane in
limite rezonabile si avand posibilitatea culegerii unor informatii direct de la sursa);
• Apreciere favorabila din partea clientilor;
• Costuri reduse;
• Capacitatea de a adopta noi servicii si tehnologii;
• Flexibilitate in adaptarea la cerintele pietei;
• Calitatea managementului;
• Tehnologii superioare;
• Viteza de reactie decizonala la schimbarile din mediu;
• Specializarea firmei in domeniul serviciilor- peste 5 de ani de experienta in comert;
In concluzie, au fost identificati si analizati principalii competitori ai S.C. Consybelle S.R.L.
evidentiindu-se punctele lor tari si slabe, dar si avantajul competitiv al societatii in termene
tehnice, de marketing, operationali si organizationali.
Obiectivele de marketing ale societatii au ca scop pastrarea echilibrului intre servicii si piete.
Plecand de la obiectivele proiectului- enuntate in cadrul prezentului document,conducerea
Consybelle S.R.L. si-a stabilit urmatoarele obiective de marketing:
1. Crestera vanzarilor societatii prin diversificarea gamei de produse in termen de de luni 36 de
la semnarea contractului de finantare.
2. Diversificarea pietei pe care activeaza societatea prin patrunderea pe piata turismului in
termen de 36 de luni de la semnarea contractului de finantare.
3. Valorificarea poentialilor cienti prin intermediul carora se urmareste patrunderea pe noua
piata si construirea unei cote de piata pe aceasta in termen de 36 de luni de la semnarea contractului
de finantare.
4. Pastrarea clientului societatii pe primul plan. Fiecare client trebuie tratat ca fiind cel mai
important client pe care il are firma. Clientul este o componenta vitala pentru ca strategia de
marketing sa aiba succes, acesta trebuie sa fie in centrul tuturor actiunilor firmei.
5. Evaluarea constanta a pietei si a nevoilor consumatorilor. Dezvoltarea unui mecanism
interactiv de feedback prin care vor fi evaluate nevoile clientilor in termen de 12 luni de la finalizarea
proiectului.
Elementele luate in calcul in stabilirea obiectivelor de marketing ale societatii sunt:
• Diversificarea in detrimentul concentrarii;
• Adaptarea organizarii si a metodelor la cerintele clientilor;
• Modernizarea bazei tehnico-materiale a companiei;
• Introducerea inovatiei;
• Cresterea productivitatii muncii si a profitabilitatii companiei;
• Atingerea unui nivel superior al rentabilitatii si mentinerea durabila a acesteia.
• Atentie spre protejarea mediului inconjurator
Implementarea proiectului urmareste inclusiv ca noile servicii sa fie fara efecte negative asupra
mediului inconjurator. Societatea urmareste o dezvoltare echilibrata, stabilind o corelare
permanenta a volumului activitatii desfasurate cu capacitatile existente in vederea mentinerii unui
echilibru financiar stabil.
Diversificarea pietei se bazeaza pe noile servicii lansate pe canale de distributie catre noi clienti.
Matricea Ansoff
DEZVOLTARE SERVICIU
PENETRAREA PIETEI
EXISTENTI
CLIENTI
Inexistent
Risc scazut
EXISTENTE NOI
SERVICIU
Strategia de pret:
Pretul reprezinta valoarea unui bun sau serviciu atat pentru vanzator cat si pentru
cumparator. Valoarea atasata unui bun sau serviciu, pretul sau, se bazeaza atat pe elemente tangibile
(calitatea produsului, avantaje oferite) cat si pe elemente intangibile.Pretul este una din cele patru
componente alea mixului de marketing.Uneori el are un rol decisive in atingerea obiectivelor, alteori i
se atribuie o importanta redusa in strategia de marketing.Politica de pret are la baza stabilirea
preturilor raportate la pozitia serviciilor pe nivelul de evolutie. Procesul de stabilire a preturilor
implica respectarea urmatoarei relatii.Pentru aplicarea politicii de stabilire a pretului se porneste de
la costul de productie al fiecarui serviciu in paralel cu nivelul cererii efective pe piata consumatorilor
si pretul practicat de concurenta.Astfel ca se disting doua categorii de preturi :preturi administrative
care sunt stabilite de catre conducerea hotelului si care nu pot fi inferioare costurilor de intretinere si
de investitie efectuate si preturi determinate de piata sau alti factori externi.
În cadrul hotelului, tarifele pot fi clasificate ca:
-diferenţiate : aplicarea acestuia se practică în funcţie de diferite criterii precum: numărul
persoanelor, vârsta acestora, numărul de nopţi de cazare, etc. Sunt acordate tarife mai mici decât
cele de recepţie grupurilor, clienţiilor fideli, clienţilor care doresc cazare pentru un număr mai mare
de nopţi
- forfetare : este tariful de recepţie care include un pachet minimal de servicii, şi anume cazare pe o
noapte, mic dejun aferent zilei de cazare
-tarif ridicat : este practicat in perioadele aglomerate din preajma sarbatorilor, pentru a selecta
clientela.
La o primă vedere, percepţia calităţii de către consumatorii turistici, a unui pachet turistic,
poate fi cuantificată de mărimea costului acestuia. Astfel mulţi percep că unui preţ mare îi este
atribuită o calitate excelenta a serviciilor din domeniul turismului. Din acest motiv sunt dispuşi să-şi
mărească bugetul alocat unei călătorii. Satisfacerea diferitelor categorii de clienţi trebuie atent
gestionată, atât în funcţie depreferinţele acestora cât şi de veniturile lor. Va fi adoptată o strategie
orientată în funcţie de cerere. Acest lucru presupune un tarif satisfăcător atât pentru client, cât şi
pentru hotel, pentru a-şi acoperi cheltuielile .De asemenea este adoptată strategia preţurilor
diferenţiate, grupurile de turişti, clienţii fideli având tarife speciale. Prin această strategie se
urmăreşte şi combaterea sezonalităţii, o problemă des întâlnită in cazul hotelurilor de 3 stele.
Strategia de distributie :
Se refera la mijloacele prin care serviciile realizate sunt puse la dispozitia utilizatorilor.Pentru
formularea politicii de distributie este necesara respectarea urmatoarea caracteristica: adoptarea
unui sistem de distributie selectiv. Strategia de distributie a servicilor se realizeaza in functie de
flexibilitatea canalului, capacitatea de difuzie a servicilor pe piata hoteliera. Distribuţia reprezintă
modalitatea prin care turiştii intră în posesia produselor turistice oferite de hotel. Hotelul va colabora
cu agenţii de turism naţionale, ceeace face posibilă promovarea acestuia pe întreg teritoriul ţării.
Se vor semna colaborări cu diferite agenţii de turism şi touroperatori din întreaga ţară dar si
din exterior, pentrucomercializarea produselor turistice. S-a adoptat o strategie extensivă, ceea ce
înseamnă că se doreşte ca produsul turistic să fie cât mai cunoscut în rândul consumatorilor turistici,
existent la cât mai multe agenţii de turism. Aderarea la platformele de promovarea turistică vor face
posibilă pătrunderea pe piaţă internaţională, acestea fiind www.travelro.ro , www.booking.com.,
www.hotelbeds.com dar si multe alte site-uri specializate in promovare. Un alt mijloc de distribuţie a
produsului turistic îl reprezintă internetul. Site-ul oficial ce va fi ceeat si care va permite rezervarea
produselor turistice deţinute de Consybelle SRL.
Strategia de promovare:
Reţele sociale
Crearea unul canal de Youtube si a unei pagini pe Facebook cu clipuri video ale hotelului,
interviuri şi comentarii ale clienţilor sunt, de asemenea, un important instrument. 40% din toate
căutările sunt de clipuri video şi se estimează că acest procent va creşte în 2018.
Social WiFi: a cere clienţilor să se conecteze la WiFi-ul gratuit prin intermediul profilurilor lor
de pe reţelele sociale. Astfel, nu doar că obţinem mai mulţi fani, ci obţinem de asemenea adresa lor
de e-mail pentru a o adăuga la baza lor de date de marketing.
– Aplicaţiile concierge pentru că oferă clienţilor informaţii cu privire la hotel, incluzând oferte,
evenimente şi multe altele. Conform unor studii recente, 85% dintre utilizatorii de smartphone-uri
preferă aplicaţiile mai degrabă decât site-urile mobile. Aplicaţiile reduc, de asemenea, costurile de
imprimare a broşurilor şi directoarelor noi.
Actiunile pe care si le propune societatea pentru asigurarea unui marketing eficient vizeaza
urmatoarele directii:
Aparitii in Se vor publica 2 anunturi de Aparitiile in presa scrisa sunt obligatorii prin ghidul
presa scrisa presa privind inceperea si de finantare, pentru cele 2 publicatii de inceput si
finalizarea proiectului de final de proiect. Acestea au rolul de a comunica
investitii prin fonduri infrastructura societatii si capacitatile acesteia de a
nerambursabile. In cadrul realiza serviciile ofertate. Obtinerea unei finantari
acestor comunicate se vor nerambursabile atrage atentia asupra unei echipe
face mentiuni cu privire la de management deschisa, care identifica
obiectul investitiei si oportunitati si se angajeaza la o investitie de durata
detalierea acesteia. (atat prin echipamente cat si prin crearea de locuri
de munca). Acest fapt va conduce la cresterea
notorietatii firmei si va atrage clienti ce au o mai
mare incredere in societate si functionarea
acesteia, a calitatii rezultate si a serviciilor.
Contributia actiunii la indeplinirea obiectivelor este
de a imbunatati imaginea firmei, de a-si largi piata
de desfacere, de a-si mari portofoliu de clienti.
Aparitii in Inscrierea firmei pe site-uri Aparitiile firmei pe site-uri de specialitate, in
presa online de business si pe site-uri mediul online, conduce la crearea legaturilor
specializate din domeniu. dintre firma si piata de desfacere aferenta
acestora. Contributia acestei actiuni se regaseste in
scurtarea lungimii canalului de vanzare, prin
asocierea firmei cu domeniul de activitate, prin
recunoasterea valorii acesteia o data cu publicarea
anunturilor, consolidandu-si astfel pozitia pe piata
si marindu-si cota de piata prin vanzarile ulterioare
si implicit cifra de afaceri si profiturile rezultate.
Aparitii la Atat nationale cat si Aparitiile firmei la targurile de specialitate sunt
targuri de internationale, pentru a se necesare pentru a fi cunoscuta pe piata in care
specialitate face cunoscuta si a-si largi activeaza. Crearea legaturilor comerciale ii va
portofoliu de clienti si asigura firmei completarea portofoliului de clienti/
colaboratori colaboratori si ulterior ii va mari cotele de vanzari.
Totdata, la aceste targuri, echipa de management
se informeaza cu privire la noile tehnologii aparute
pentru a-si putea realiza un plan de investitii viitor
si a fi actualizata in permanenta atat in ceea ce
priveste echipamentele cat si tendintele serviciilor
rezultate.
Prima actiune in acest sens, este participarea la
Targul International BORSA INTERNATIONALE DEL
TURISMO, din Milano, Italia.
Carti de Societatea va realiza o serie Pe langa materialele obligatorii privind vizibilitatea
vizita, de materiale de prezentare investitiei realizate prin finantare europeana,
pliante, care se vor regasi la sediul societatea va realiza pliante si brosuri de
brosuri, fabricii dar care si la sediile promovare a serviciilor ofertate.
materiale de partenerilor.
promovare,
etc.
Realizați calendarul activităților propuse, pe luni
Persoana Functia
responsabila de
Actiune de marketing realizarea actiunii
Cercetarea de piata Rotaru Consuela Reprezentant legal
Website-ul companiei Rotaru Consuela Reprezentant legal
Aparitii in presa scrisa Rotaru Consuela Reprezentant legal
Aparitii in presa online Rotaru Consuela Reprezentant legal
Aparitii la targuri de specialitate Rotaru Consuela Reprezentant legal
Elaborați bugetul planului de acțiune (modelul recomandat în tabelul de mai jos include o
serie de activități, cu titlu de exemple).
Justificați costurile estimate pentru fiecare activitate și lună din calendarul de realizare a
activităților.
Implementarea proiectului societatii este estimata a incepe in luna ianuarie a anului 2018. Targul
la care societatea va participa este un targ specializat pentru servicii din categoria celor care le
realizeaza Consybelle si are loc in luna aprilie a fiecarui an.
Identificați riscurile ce pot apărea în realizarea planului de acțiune în condițiile descrise mai sus
sau în atingerea obiectivelor
Au fost identificate 5 riscuri care pot aparea in realizarea planului de actiune:
1. Imposiblitatea realizarii unei anumite activitati de marketing
La un moment dat societatea poate ajunte in situatia de a nu putea desfasura o anumita activitate de
marketing. Cu exceptia targurilor de specialitate pentru care s-a solicitat inclusiv finantare
nerambursabila, nici o alta actiune de marketing nu are un impact atat de ridicat asupra obiectivelor.
2. Depasirea bugetului unei anumite activitati
In general, depasirea bugetului unei anumite activitati va presupune reducerea bugetului pentru alta
activitate. Fiind vorba de activitati repetitive, societatea va reduce numarul de actiuni aferente unei
activitati- impactul fiind unul extrem de redus.
3. Neatingerea obiectivelor propuse
Obiectivele societatii sunt rezultatul actiunilor de marketing. Riscul de a nu atinge aceste obiective
este dat de realizarea unui plan deficitar de marketing.
4. Implementarea inconsistenta a planului de marketing
Presupune ca planul sa se realizeze cu intreruperi. Inconstanta realizarii startegiiei va aduce pauze de
promovare urmate de boom-uri de promovare.
5. Activitatile de marketing nu genereaza vanzarile anticipate
Apreciați impactul pe care fiecare risc identificat îl poate avea asupra realizării planului (e.g.
imposibilitatea realizării unei anumite activități, depășirea bugetului alocat unei anumite
activități, imposibilitatea atingerii unui anumit obiectiv)
Identificați măsuri de eliminare a riscurilor ori de atenuare a impactului pe care îl poate avea
fiecare risc
O parte din datele solicitate mai jos vor fi introduse în macheta standard în format foaie de
lucru (worksheet Excel) atașată la modelul planului de afaceri (Analiza și previziunea
financiară). Toate valorile se introduc în lei. Datele previzionate se fundamentează în valori
reale (în prețuri constante, fără a lua în calcul impactul inflației). Datele se introduc numai
în celulele marcate cu gri. Modificarea formulelor de calcul poate conduce la respingerea
cererii de finanțare.
Orizontul de timp pentru care sunt realizate previziunile financiare este de 10 ani.
N-2 N-1 N
A.Active imobilizate
I.Imobilizari necorporale 0,00 0,00 0,00
II.Imobilizari corporale
1. Terenuri şi amenajări de terenuri 0,00 0,00 16.900,00
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind 706.488,00 833.467,00 0,00
asigurarile sociale
Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de 792.033,00 869.712,00 33.069,00
pana la un an
E.Active circulante nete/datorii curente nete -450.668,00 -410.750,00 500.069,00
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind 0,00 0,00 95.327,00
asigurarile sociale
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 0,00 0,00 95.327,00
un an - total
H.Provizioane 0,00 0,00 0,00
I.Venituri in avans 0,00 0,00 7.868,00
1. Subvenţii pentru investiţii 0,00 0,00 0,00
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 0,00 0,00 0,00
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer 0,00 0,00 0,00
de la clienţi
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 0,00 0,00 0,00
Completați cu informatii din Contul de profit și pierdere aferent ultimelor trei exercitii financiare incheiate (ultimii 3 ani fiscali).
N reprezintă anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare.
N-2 N-1 N
1. Cifra de afaceri neta 1 444.123,00 800.298,00 759.115,00
Producția vândută 2 217.921,00 71.236,00 59.660,00
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 226.202,00 729.062,00 699.455,00
Reduceri comerciale acordate 4 0,00 0,00 0,00
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate 5 0,00 0,00 0,00
din Registrul general si care mai au in derulare
contracte de leasing
Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii totale 0,70 0,76 6,42
-
-
-
-
-
- 1.E-Întreprindere_in_dificultate: Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie să
nu se încadreze în categoria întreprinderilor în dificultate. Pentru situația 1)
de încadrare în categoria întreprinderilor în dificultate, completarea datelor
se face în mod automat, în baza informațiilor introduse în foaia de lucru 1.A.
Celelalte 2 situații – pct. 2) și 3) din foaia de lucru – fac obiectul Declarației
de eligibilitate, pe propria răspundere.
1) Când mai mult de jumătate din capitalul social subscris a dispărut din cauza pierderilor
acumulate.
(Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate
celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății)
conduce la un cuantum cumulat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris)
i) Se calculează Rezultatul total acumulat al solicitantului
Rezultatul reportat 0,00
Rezultatul exercitiului financiar 38.826,00
Rezultatul total acumulat 38.826,00
Dacă Rezultatul total acumulat este pozitiv, atunci solicitantul nu se încadrează în categoria
întreprinderilor în dificultate.
ii) Dacă Rezultatul total acumulat este negativ (Pierdere acumulata), atunci se calculează Pierderile de
capital (Pierderea acumulata + Prime de capital + Rezerve din reevaluare + Rezerve)
Capital social subscris si varsat 700.000,00
Prime de capital 0,00
Rezerve din reevaluare 0,00
Rezerve 2.333,00
Pierdere de capital (dacă rezultatul este negativ) 41.159,00
iii) Dacă valoarea rezultată este pozitivă (>=0), ori valoarea rezultată negativă reprezintă cel mult 50% din
Capital social subscris si vărsat, atunci solicitantul nu se încadrează în categoria întreprinderilor în
dificultate.
Rezultat: Solicitantul nu se încadrează în categoria întreprinderilor în dificultate
2) Atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește
criteriile prevăzute de legislația națională pentru inițierea unei proceduri colective de insolvență la
cererea creditorilor săi.
3) Atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau
nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de
restructurare.
Implementare
SURSE DE FINANTARE Buget cerere Total ani
an 1 an 2 an 3
Valoarea totală a cererii de finantare: 3.240.766,26 1.505.485,71 1.735.280,56 0,00
Contribuţia proprie totală (la cheltuieli eligibile și neeligibile), asigurată din: 1.527.842,23 692.805,01 835.037,23 0,00
- Surse proprii 692.805,01 835.037,23 0,00
- Imprumuturi bancare / surse imprumutate 0,00 0,00 0,00
Finanțarea nerambursabilă totală solicitată 1.712.924,03 812.680,70 900.243,33 0,00
Pe lângă completarea foilor de lucru menționate mai sus, este necesară detalierea
următoarelor aspecte în această secțiune a planului de afaceri:
- Fundamentați bugetul proiectului, spre exemplu prin oferte de preț/ cataloage/
website-uri, trimitere la o analiza, la un studiu de piață, orice document
anexat care poate să susțină prețul inclus în buget (cel puțin 3 surse
verificabile). Anexați orice documente justificative care sunt de natură să
fundamenteze bugetul proiectului și costurile de investiție
Valorile estimate ale costurilor de investitie se justifica prin ofertele de pret si capturile print-
screen de pe websiteuri oficiale ale furnizorilor respectivelor bunuri sau servicii.
- Furnizați detalii în legătură cu planul de finanțare a investiției, respectiv
sursele de finanțare a costurilor investiționale
Societatea nu va accesa credit bancar, nedorind sa implice inca o parte in derularea proiectului
de investitii. Situatia financiara a companiei este suficient de solida pentru a putea sustine
cofinantarea proprie. In cazul aparitiei unor blocaje societatea va avea oricand posibilitatea
accesarii unui credit bancar.
In tabelul anterior este prezentat planul de finantare a investitiei. Sursele sunt sursele proprii
ale sc........ Din valoarea de 1.527.842 lei, 509.969 lei reprezinta TVA-ul, care va fi recuperat
ulterior iar 1.017.872 lei este contributia societatii la cheltuielile eligibile. La momentul
semnarii contractului de finantare, societatea va prezenta dovada cofinantarii pentru intreaga
contributie in proiect.
La prezenta documentatie este anexat inclusiv o evolutie a fluxului de numerar, de unde reiese
capacitatea societatii de a sustine din surse proprii implementarea proiectului.
Pe lângă completarea foilor de lucru menționate mai sus, este necesară detalierea
următoarelor aspecte în această secțiune a planului de afaceri:
- Detaliaţi ipotezele care au stat la baza realizării previzionării. Corelaţi
informaţiile din această proiecţie financiară cu cele menţionate în restul
planului de afaceri.
Implementarea proiectului presupune diversificarea produselor pe care Consybelle S.R.L. le
realizeaza. Astfel, suplimentar de produsele actuale, societatea va putea sa realizeze o gama
diversificata de produse. Detalierea acestora se regaseste in capitolul 3 produsul.
Principala ipoteza care sta la baza realizarii previzionari este aceea ca- situatia actuala a
societatii ramane neschimbata. Implementarea proiectului genereaza venituri si costuri
suplimentare- care vor fi prezentate in randurile si paginile urmatoare. Singurele modificari
care se vor realiza asupra situatiei actuale sunt cele generate strict de investitie.
Alte ipoteze care stau la realizarea previzionerilor sunt:
- Activele societatii sunt cele pe care firma le detine conform bilantului anului
2016. Acestea se vor amortiza conform acelorasi situatii financiare.
Suplimentar acestora se adauga activele provenite din proiect.
- Casa si conturi la banci se debiteaza anual cu suma pe care societatea o
incaseaza ca urmare a desfasurarii activitatii curente si a celei generate de
proiect.
- Profitul societatii este cel aferent anului 2016 la care se adauga profitul
generat de proiect
Proiectul va fi implementat in 24 de luni, astfel, anii 1 si 2 din macheta financiara sunt ani
aferenti implementari. Ani de operare sunt anii 3-10, anul 4 fiind cel de-al doilea an de
operare, la finalul caruia se puncteaza indicatorii financiari obtinuti de societate.
In randurile urmatoare vor fi detaliate urmatoarele:
- Previziunea veniturilor societatii;
- Previziunea cheltuielilor societati;
- Previziunea bilantului contabil;
- Previziunea contului de profit si pierderi;
In proiecția veniturilor din exploatare se vor avea in vedere veniturile societății, respectiv
rezultatele concrete din operarea sunt acele venituri legate nemijlocit de activitatea firmei
conform obiectului sau de activitate, rezultatul din exploatare reflectand rentabilitatea
activitatii societatii si indirect, eficienta deciziilor manageriale luate.
Completați tabelul de mai jos (model orientativ) în scopul justificării proiecțiilor veniturilor
din exploatare. Acestea trebuie să fie corecte, realiste, justificate prin analiza pieței. In ceea ce
privește modalitatea stabilirii prețurilor sau tarifelor se vor face considerații asupra ipotezelor
conform cărora preturile/tarifele folosite nu depășesc “capacitatea de plată” a utilizatorilor în
condițiile locale concrete și a nivelurilor istorice de preț pe respectiva piață.
Previziunea veniturilor
Asa cum s-a afirmat in randurile anterioare, veniturile societati se impart in doua categorii:
- Venituri aferente activitatii curente a societatii;
- Venituri aferente implementarii proiectului;
Cele doua venituri sunt independente unul de altul.
Venituri aferente activitatii curente a societatii:
Sunt veniturile pe care Consybelle S.R.L. le obtine in prezent, conform situatiilor financiare
aferente anului 2016. Acestea sunt in valoare de 798.197 lei si sunt aferente mai multor tipuri
de activitati. Dintre acestea, conducerea societati estimeaza urmatoarele:
- Veniturile aferente marfurilor vor creste cu 10% anual;
- Productia vanduta- independent de proiect- va ramane constanta la valoarea de
59.660 lei anual;
- Alte venituri din exploatare- activitati reziduale, vor ramane constante la
valoarea de 39.082 lei anual;
- Veniturile financiare vor ramane constante la valoarea de 1.846 lei anual;
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Productia 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742
vanduta-
independent
de
implementare
a proiectului
Alte venituri 769.40 846.34 930.975 1.024.07 1.126.47 1.239.12 1.363.04 1.499.34 1.649.27 1.814.20
din 1 1 2 9 7 0 4 8 6
exploatare
Venituri 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846
financiare
TOTAL 869.98 946.92 1.031.56 1.124.66 1.227.06 1.339.71 1.463.62 1.599.93 1.749.86 1.914.79
9 9 3 0 7 5 8 2 6 4
Tipul serviciilor:
Ca urmare a implementarii proiectului, .......S.R.L. is va diversifica gama de produse, urmand
a oferii servicii turistice- mai exact cazari.
Cazarile pe care societatea le ofera se vor realiza in 3 tipuri :
- Cazari camere single;
- Cazari camere duble;
- Cazari camere deluxe;
Descrierea acestor produse se regaseste in capitolul 3 din prezentul plan de afaceri.
Pretul
In stabilirea pretului,............. S.R.L. va lua in calcul patru elemente extrem de importante:
- Puterea de cumparare a populatiei din regiunea Romania, in special a
persoanelor care necesita cazare in mun Braila;
- Preturile prestate de infrastructuri similare;
- Costurile cu serviciile- necesare a se putea realiza respectivele servicii;
Pretul este asadar unul realist si justificat. Realismul pretului este dat de cele 3 surse pe care
societatea le ia in calcul in vederea estimarii sale iar justificarea este data de obtinerea
profitului previzionat.
Preturile vor fi pastrate constante pe intregul orizont de timp analizat. Acestea pot fie creste
fie scadea, in functie de un numar mare de parametrii- de ordin socio-economic. Un scenariu
la fel de plauzibil este si mentinerea lor constanta. Spre deosebire de primele doua scenarii-
care pot manipula foarte usor previziuniile financiare, pastrarea constanta a preturilor este un
mod simplist si transparent de a prezenta evolutia financiara a Consybelle- bazata strict pe
situatia din prezent si nu pe diverse scenarii mai mult sau mai putin probabile a se realiza.
Tip cazare Pret
Cazare single 130
Cazare dubla 150
Cazare dubla deluxe 180
Sezonalitatea
Este cel de-al treilea element care fundamenteaza veniturile societatii. ......S.R.L.
functioneaza la capacitate normala timp de 365 zile anual, oferind servicii pe tot parcursul
unui an calendaristic. Fiind o regiune mai putin influentata de sezon, sezonalitatea va fi
pastrata constanta pe intregul orizont de timp.
Cantitatea:
Este un element extrem de important din domeniul turistic. Cantitatea reperzinta numarul de
innoptari pe care societatea estimeaza ca le va avea intr-un an calendaristic. Punctul de
plecare in stabilirea cantitatii este capacitatea maxima a infrastructurii. Aceasta va avea 16
camere duble. Inmultit cu 365 zile anual rezulta o capacitate anuala de 5.840 camere.
CAMERE 3 4 5 6 7 8 9 10
Dublu 4.380 4.380 4.380 4.380 4.380 4.380 4.380 4.380
Dublu deluxe 1.460 1.460 1.460 1.460 1.460 1.460 1.460 1.460
TOTAL 5.840 5.840 5.840 5.840 5.840 5.840 5.840 5.840
Cel de-al doilea element luat in calcul este gradul de ocupare mediu al infrastructurii. Fiind
intr-o zona in care influenta sezoniera este mai putin simtia (comparativ cu Constanta de
exemplu), este corecta o abordare a unui grad de ocupare mediu anual. Un grad de ocupare
mediu anual de 70% este tinta pe care societatea urmareste sa o indeplineasca.
Annual 3 4 5 6 7 8 9 10
Grad ocupare 70% 70% 70% 70% 70% 70% 70% 70%
Avand in vedere ca o parte dintre innoptari se vor realiza in regim „single”, se estimeaza
urmatoarele tipuri de turisti:
3 4 5 6 7 8 9 10
Cazare single 307 307 307 307 307 307 307 307
Cazare dubla 2.759 2.759 2.759 2.759 2.759 2.759 2.759 2.759
Cazare dubla deluxe 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022
An An
Tip cazare 1 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10
Sunt veniturile pe care ......S.R.L. le obtine in prezent, conform situatiilor financiare aferente
anului 2016. Acestea sunt in valoare de 798.197 lei si sunt aferente mai multor tipuri de
activitati. Dintre acestea, conducerea societati estimeaza urmatoarele:
- Veniturile aferente marfurilor vor creste cu 10% anual;
- Productia vanduta- independent de proiect- va ramane constanta la valoarea de
59.660 lei anual;
- Alte venituri din exploatare- activitati reziduale, vor ramane constante la
valoarea de 39.082 lei anual;
- Veniturile financiare vor ramane constante la valoarea de 1.846 lei anual;
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Productia 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742
vanduta-
independent
de
implementare
a proiectului
Alte venituri 769.40 846.34 930.975 1.024.07 1.126.47 1.239.12 1.363.04 1.499.34 1.649.27 1.814.20
din 1 1 2 9 7 0 4 8 6
exploatare
Venituri 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846
financiare
TOTAL 869.98 946.92 1.031.56 1.124.66 1.227.06 1.339.71 1.463.62 1.599.93 1.749.86 1.914.79
9 9 3 0 7 5 8 2 6 4
Toate veniturile enumerate in randurile anterioare sunt aferente activitatii curente, ele nefind impactate sub nici o forma de implementarea
proiectului. Acestea vor fi pastrate constante pe intregul orizont de timp analizat. In tabelul urmator sunt prezentate veniturile societatii
pentru orizontul de timp analizat.
Proiectia bilanțului la nivelul intregii activitati a intreprinderii, cu ajutor nerambursabil, pe perioada de implementare si operare a investitiei
Implementare si operare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Cifra de afaceri neta 1 829.060,50 906.000,55 1.628.362,61 1.721.460,07 1.823.867,27 1.936.515,20 2.060.427,92 2.196.731,91 2.346.666,30 2.511.594,13
Producția vândută 2 59.660,00 59.660,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 769.400,50 846.340,55 930.974,61 1.024.072,07 1.126.479,27 1.239.127,20 1.363.039,92 1.499.343,91 1.649.278,30 1.814.206,13
Reduceri comerciale acordate 4 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Venituri din dobânzi înregistrate de 5 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
entităţile radiate din Registrul general
si care mai au in derulare contracte de
leasing
Venituri din subvenţii de exploatare 6 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
aferente cifrei de afaceri nete
2. Venituri aferente costului 7/8. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
producției în curs de execuție (+
pentru C; - pentru D)
3. Venituri din productia de 9 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizări necorporale și corporale
4. Venituri din reevaluarea 10 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizărilor corporale
5. Venituri din producția de 11 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
investiții imobiliare
6. Venituri din subvenții de 12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
exploatare
7. Alte venituri din exploatare 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00
Venituri din exploatare - total 868.142,50 945.082,55 1.667.444,61 1.760.542,07 1.862.949,27 1.975.597,20 2.099.509,92 2.235.813,91 2.385.748,30 2.550.676,13
Previziunae cheltuielilor
Proiecția cheltuielilor societății (întreaga activitate) - completați cu toate tipurile/ categoriile
de cheltuieli aferente întregii activității (după caz):
Cheltuielile societatii vor fi prezentate pastrand modul de prezentare aferent veniturilor.
Astfel, exista doua tipuri de cheltuieli:
- Cheltuieli neimpactate de implementarea proiectului;
- Cheltuieli impactate de implementarea proiectului;
Cheltuieli neimpactate de implementarea proiectului:
Cheltuielile neimpactate de implementarea proiectului sunt cele aferente anului 2016, in
valoare de 787.765 lei carora li se adauga 2.589 lei costuri financiare- cu diferente de curs
valutar. Aceste cheltuieli vor fi pastrate constante pe intregul orizont de timp analizat.
- Alte cheltuieli din afara include costurile cu energia electrica aferenta infrastructurii
si cu apa consumata.
Rezulta 7.870 mic dejunuri servite- la o valoare de 10 lei/persoana cost totalizand costuri de
78.700 lei.
SALARII 150.000
CONTRIBUTII 35.777
Cheltuielile cu amortizarea:
In tabelul urmator sunt prezentate cheltuielile cu amortizarea activelor achizitionate prin
proiect.
Astfel:
- 85.700 lei reprezinta amortizarea cheltuielilor eligibile- partea de contributie proprie;
3 4 5 6 7 8 9 10
Valoare constructii 20 1.978.501 0 20 98.925 98.925 98.925 98.925 98.925 98.925 98.925 98.925
Total constructie 1.988.135 0
Cazan incalzire 4-8 8.449 0 8 1.056 1.056 1.056 1.056 1.056 1.056 1.056 1.056
Instalatie video 4-8 8.500 0 8 1.063 1.063 1.063 1.063 1.063 1.063 1.063 1.063
uscator rufe 4-8 5.217 0 8 652 652 652 652 652 652 652 652
Masina spalat 4-8 9.368 0 8 1.171 1.171 1.171 1.171 1.171 1.171 1.171 1.171
Sauna umeda 4-8 39.382 0 8 4.923 4.923 4.923 4.923 4.923 4.923 4.923 4.923
Minipiscina 4-8 28.865 0 8 3.608 3.608 3.608 3.608 3.608 3.608 3.608 3.608
Generator 4-8 28.011 0 8 3.501 3.501 3.501 3.501 3.501 3.501 3.501 3.501
Pompa multietajata 4-8 4.534 0 8 567 567 567 567 567 567 567 567
Separator cu hidrocarburi 4-8 13.142 0 8 1.643 1.643 1.643 1.643 1.643 1.643 1.643 1.643
Pompa submersila 4-8 2.500 0 8 313 313 313 313 313 313 313 313
Kit fotovoltaic 4-8 40.059 0 8 5.007 5.007 5.007 5.007 5.007 5.007 5.007 5.007
Total amortizare-elig 2.166.527 191.294 122.428 122.428 122.428 122.428 122.428 122.428 122.428 122.428
Subventie 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700
Contrib proprie 36.728 36.728 36.728 36.728 36.728 36.728 36.728 36.728
Dotari-neeligibile 4-8 191.294 8 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912
Total amortizare neeligibile 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912 23.912
Total amortizare proprie 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640
Subventie 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700 85.700
Avand in vedere ca au fost descrise toate elementele care fundamenteaza cheltuielile generate de investitie, acestea pot fi prezentate in tabelul urmator :
Cheltuieli - POST implem 4 5 6 7 8 9 10
3
Cheltuieli cu personalul angajat 150.007 150.007 150.007 150.007 150.007 150.007 150.007 150.007
Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 35.777 35.777 35.777 35.777 35.777 35.777 35.777 35.777
Cheltuieli cu personalul - total 185.784 185.784 185.784 185.784 185.784 185.784 185.784 185.784
Cheltuieli cu amortizarile 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640
Amortizari imobilizari corporale 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640 60.640
Amortizari imobilizari necorporale
Alte cheltuieli de exploatare, din care: 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887
prestatii externe 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887 176.887
Amortizare
proprie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Terenuri şi
amenajări de
terenuri 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900 16.900
118.82 116.62 114.42 112.22 110.03 107.83 105.63 103.44 101.24
2. Construcții 0 3 6 9 2 5 8 1 4 99.047
3. Instalații
tehnice şi
mijloace de 219.51 185.98 152.45 118.92
transport 5 5 5 5 85.395 51.865 18.335
Valoare
amortizare 35.727 35.727 35.727 35.727 35.727 35.727 35.727 20.532 2.197 2.197
Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele consumabile 21.866 21.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866
Alte cheltuieli materiale 0 0 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000
Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) 8.365 8.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365
Cheltuieli privind marfurile 397.322 397.322 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022
Reduceri comerciale 158 158 158 158 158 158 158 158 158 158
Cheltuieli materiale - total 427.395 427.395 578.095 578.095 578.095 578.095 578.095 578.095 578.095 578.095
Cheltuieli cu personalul angajat 131.398 131.398 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405
Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 29.818 29.818 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595
Cheltuieli salariale 161.216 161.216 346.999 346.999 346.999 346.999 346.999 346.999 346.999 346.999
Cheltuieli cu amortizarile 35.727 35.727 96.367 96.367 96.367 96.367 96.367 81.172 62.837 62.837
Amortizari imobilizari corporale 35.727 35.727 96.367 96.367 96.367 96.367 96.367 81.172 62.837 62.837
Alte cheltuieli de exploatare, din care: 126.450 126.450 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337
prestatii externe 126.450 126.450 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337
TOTAL 750.788 750.788 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.309.604 1.291.269 1.291.269
In tabelul urmator este prezentat cash-flowul societatii pentru perioada de implementare si operare a investitiei. Tabelul este atasat pentru a se
evidentia modul in care a fost calculat fluxul de numerar al firmei pe perioada de imlpementare si operare a investitiei. Conform tabelului se
poate observa inclusiv faptul ca societatea dispune de capacitatea financiara de a se auto-sustine pe perioada de implementare a proiectului.
Nr. Implementare si operare
CATEGORIA
Crt. AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 AN 6 AN 7 AN 8 AN 9 AN 10
ACTIVITATEA DE FINANTARE
INCASARI DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE
1 Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la 900.000 1.250.000
actionari/asociati)
2 Credite pe termen lung, din care 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.1. Imprumut pentru realizarea investitiei
2.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte
datorii financiare
3 Credite pe termen scurt
4 Ajutor nerambursabil 812.681 900.243
Total intrari de lichiditati din activitatea de finantare 1.712.681 900.243 0 1.250.000 0 0 0 0 0 0
PLATI DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE
5 Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
care:
5,1 Rate la imprumut - cofinantare la proiect
5,2 Rate la alte credite pe termen mediu si lung,
leasinguri, alte datorii financ.
6 Rambursari de credite pe termen scurt
7 Dividende (inclusiv impozitele aferentăe)
Total iesiri de lichiditati din activitatea finantare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Flux de lichiditati din activitatea de finantare 1.712.681 900.243 0 1.250.000 0 0 0 0 0 0
ACTIVITATEA DE INVESTITII
INCASARI DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII
8 Vanzari de active
Total intrari de lichididati din activitatea de investitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
PLATI DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII (inlcusiv reinvestirile
din cadrul proiectului de investitii)
11 Cresterea investitiilor in curs (esalonat cf. Grafic 1.505.486 1.735.281
realizare)
Total iesiri de lichididati din activitatea de investitii 1.505.486 1.735.281 0 0 0 0 0 0 0 0
Flux de lichiditati din activitatea de investitii - - 0 0 0 0 0 0 0 0
1.505.486 1.735.281
Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare 207.195 -835.037 0 1.250.000 0 0 0 0 0 0
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
INCASARI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
12 Venituri din exploatare
12.1 Productia vanduta-ca urmare a implementarii proiectului 0 0 637.728 637.728 637.728 637.728 637.728 637.728 637.728 637.728
Productia vanduta- independent de implementarea 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742 98.742
proiectului
12.2 Alte venituri din exploatare 769.401 846.341 930.975 1.024.072 1.126.479 1.239.127 1.363.040 1.499.344 1.649.278 1.814.206
12.3 alte venituri
12.4 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de
afaceri nete
12.5 Venituri din subventii de exploatare
12.6 Alte venituri din exploatare
12.7 Venituri financiare 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846
Total intrari de lichiditati din activitatea de exploatare 869.989 946.929 1.669.291 1.762.388 1.864.795 1.977.443 2.101.356 2.237.660 2.387.594 2.552.522
PLATI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Cheltuieli din exploatare 715.219 715.219 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590 1.228.590
13.1 Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele 21.866 21.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866 31.866
consumabile
13.2 Alte cheltuieli materiale 0 0 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000
13.3 Alte cheltuieli externe (cu energia si apa) 8.365 8.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365 58.365
13.4 Cheltuieli privind marfurile 397.322 397.322 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022 476.022
13.5 Salarii si indemnizatii 131.398 131.398 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405 281.405
13.6 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 29.818 29.818 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595 65.595
13.7 Alte cheltuieli de exploatare (prestatii externe, alte 126.450 126.450 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337 303.337
impozite, taxe si varsaminte asimilate, alte cheltuieli)
13.8 Cheltuieli financiare 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589
Total iesiri de lichiditati din activitatea de exploatare 717.808 717.808 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179 1.231.179
Flux de lichiditati brut din activitatea de exploatare 152.181 229.121 438.112 531.209 633.616 746.264 870.177 1.006.481 1.156.415 1.321.343
Flux de lichiditati total brut inainte de plati pentru impozit 359.375 -605.917 438.112 1.781.209 633.616 746.264 870.177 1.006.481 1.156.415 1.321.343
pe profit /cifra de afaceri si ajustare TVA
22 Plati TVA
23 Rambursari TVA-aferent investitiei 232.908 277.062
24 Impozit pe profit/cifra de afaceri 18.658 30.968 54.704 69.600 85.985 104.009 123.835 148.075 174.998 201.386
Plati/incasari pentru impozite si taxe -214.250 -246.093 54.704 69.600 85.985 104.009 123.835 148.075 174.998 201.386
Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare 207.195 -835.037 0 1.250.000 0 0 0 0 0 0
Flux de lichiditati net din activitatea de exploatare 366.431 475.214 383.407 461.609 547.631 642.255 746.342 858.406 981.418 1.119.957
FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)
Flux de lichiditati net al perioadei 573.626 -359.823 383.407 1.711.609 547.631 642.255 746.342 858.406 981.418 1.119.957
Disponibil de numerar la inceputul perioadei 45.741 619.367 259.544 642.951 2.354.560 2.902.191 3.544.446 4.290.788 5.149.195 6.130.612
Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei 619.367 259.544 642.951 2.354.560 2.902.191 3.544.446 4.290.788 5.149.195 6.130.612 7.250.569
Previziunea bilantului si a contului de profit si pierdere:
In cadrul previziunilor privind bilantul s-a tinut cont de toate prevederile urmatoare.
Subventiile nu se inregistreaza direct in conturile de capital si rezerve. Subventiile se
inregistreaza ca subventii pentru investitii și se recunosc în bilanț ca venit amânat.
Venitul amânat se înregistrează în contul de profit și pierdere pe măsura înregistrării
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile
aferente veniturilor. Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru
acordarea cărora principala condiţie este ca entitatea beneficiară să cumpere, să
construiască sau să achiziţioneze active imobilizate. Subvenţiile aferente veniturilor
cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.
Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se
înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca
venit amânat (contul 475 "Subvenţii pentru investiţii"). Venitul amânat se înregistrează
ca venit curent în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu
amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile aferente se
procedează astfel:
- din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere:
- în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltuielile după natura lor;
- la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri subvenţiile corespunzătoare
cheltuielilor efectuate;
- din punctul de vedere al bilanţului:
- creanţa din subvenţii se recunoaşte în corespondenţă cu veniturile din
subvenţii, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste
subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu
au fost efectuate încă;
- periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor
suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc şi se aprobă
sumele cuvenite, se procedează la regularizarea sumelor înregistrate
drept creanţă din subvenţii.
Subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor
corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le
compenseze. În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenţii aferente unor
cheltuieli care nu au fost încă efectuate, subvenţiile primite nu reprezintă venituri ale
acelei perioade curente.
Subvenţiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri
în aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala aferentă. În mod similar, subvenţiile legate de
activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de profit şi pierdere pe
parcursul perioadelor şi în proporţia în care amortizarea acelor active este recunoscută.
Subventiile acordate au fost recunoscute drept venituri in avans, ele amortizandu-se anual cu
valoarea amortizarii proprii a societatii la finantarea proiectului. In rubrica destinata activelor
s-au mentionat urmatoarele:
- Activele achizitionate prin proiect au fost mentionate la intreaga lor valoare;
- Amortizarea activelor s-a realizat deducand din valoarea de achizitie valoarea
amortizarii anuale (resurse proprii+subventie);
In rubrica destinata pasivelor s-au mentionat urmatoarele:
- Subventia s-a trecut drept venit in avans la valoarea afn-ului;
- Amortizarea subventiei s-a realzuat deducand din valoarea AFN-ului valoarea
amortizarii subventiei;
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Cifra de afaceri neta 1 829.060,50 906.000,55 1.628.362,61 1.721.460,07 1.823.867,27 1.936.515,20 2.060.427,92 2.196.731,91 2.346.666,30 2.511.594,13
Producția vândută 2 59.660,00 59.660,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00 697.388,00
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 769.400,50 846.340,55 930.974,61 1.024.072,07 1.126.479,27 1.239.127,20 1.363.039,92 1.499.343,91 1.649.278,30 1.814.206,13
Reduceri comerciale acordate 4 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Venituri din dobânzi înregistrate de 5 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
entităţile radiate din Registrul general
si care mai au in derulare contracte de
leasing
Venituri din subvenţii de exploatare 6 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
aferente cifrei de afaceri nete
2. Venituri aferente costului 7/8. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
producției în curs de execuție (+
pentru C; - pentru D)
3. Venituri din productia de 9 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizări necorporale și corporale
4. Venituri din reevaluarea 10 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizărilor corporale
5. Venituri din producția de 11 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
investiții imobiliare
6. Venituri din subvenții de 12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
exploatare
7. Alte venituri din exploatare 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00 39.082,00
Venituri din exploatare - total 868.142,50 945.082,55 1.667.444,61 1.760.542,07 1.862.949,27 1.975.597,20 2.099.509,92 2.235.813,91 2.385.748,30 2.550.676,13
8. Cheltuieli cu materiile prime şi 21.866,00 21.866,00 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47 31.866,47
materialele consumabile
Alte cheltuieli materiale 0,00 0,00 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05 12.000,05
Alte cheltuieli externe (cu energie şi 8.365,00 8.365,00 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77 58.364,77
apă)
Cheltuieli privind mărfurile 397.322,00 397.322,00 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78 476.021,78
Reduceri comerciale primite 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00 158,00
9. Cheltuieli cu personalul 161.216,00 161.216,00 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69 346.999,69
Salarii şi indemnizaţii 131.398,00 131.398,00 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02 281.405,02
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia 29.818,00 29.818,00 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67 65.594,67
socială
10. Ajustări de valoare privind 35.727,00 35.727,00 96.367,26 96.367,26 96.367,26 96.367,26 96.367,26 81.172,26 62.837,26 62.837,26
imobilizările corporale şi necorporale
Ajustări de valoare privind activele 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
circulante
11. Alte cheltuieli de exploatare 126.450,00 126.450,00 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28 303.337,28
Ajustări privind provizioanele 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli din exploatare - total 750.788,00 750.788,00 1.324.799,30 1.324.799,30 1.324.799,30 1.324.799,30 1.324.799,30 1.309.604,30 1.291.269,30 1.291.269,30
Rezultatul din exploatare 117.354,50 194.294,55 342.645,30 435.742,76 538.149,97 650.797,90 774.710,62 926.209,61 1.094.479,00 1.259.406,83
Rezultatul din exploatare Profit 117.354,50 194.294,55 342.645,30 435.742,76 538.149,97 650.797,90 774.710,62 926.209,61 1.094.479,00 1.259.406,83
Rezultatul din exploatare Pierdere
12. Venituri din interese de participare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
13. Venituri din dobânzi 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
14. Venituri din subvenţii de 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
exploatare pentru dobânda datorată
15. Alte venituri financiare 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00
Venituri financiare 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00 1.846,00
16. Ajustări de valoare privind 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
imobilizările financiare şi investiţiile
financiare deţinute ca active circulante
17. Cheltuieli privind dobânzile 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00 2.590,00
Alte cheltuieli financiare -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00
Cheltuieli financiare 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00 2.589,00
Rezultatul financiar -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00 -743,00
Rezultatul financiar Profit
Rezultatul financiar Pierdere 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00 743,00
Rezultatul curent 116.611,50 193.551,55 341.902,30 434.999,76 537.406,97 650.054,90 773.967,62 925.466,61 1.093.736,00 1.258.663,83
Rezultatul curent Profit 116.611,50 193.551,55 341.902,30 434.999,76 537.406,97 650.054,90 773.967,62 925.466,61 1.093.736,00 1.258.663,83
Rezultatul curent Pierdere
Venituri extraordinare* 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli extraordinare* 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rezultatul extraordinar 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Rezultatul extraordinar Profit
Rezultatul extraordinar Pierdere
Venituri totale 869.988,50 946.928,55 1.669.290,61 1.762.388,07 1.864.795,27 1.977.443,20 2.101.355,92 2.237.659,91 2.387.594,30 2.552.522,13
Cheltuieli totale 753.377,00 753.377,00 1.327.388,30 1.327.388,30 1.327.388,30 1.327.388,30 1.327.388,30 1.312.193,30 1.293.858,30 1.293.858,30
Rezultatul brut 116.611,50 193.551,55 341.902,30 434.999,76 537.406,97 650.054,90 773.967,62 925.466,61 1.093.736,00 1.258.663,83
Rezultatul brut Profit 116.611,50 193.551,55 341.902,30 434.999,76 537.406,97 650.054,90 773.967,62 925.466,61 1.093.736,00 1.258.663,83
Rezultatul brut Pierdere
Impozit pe profit 18.657,84 30.968,25 54.704,37 69.599,96 85.985,12 104.008,78 123.834,82 148.074,66 174.997,76 201.386,21
Alte impozite neprezentate la 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
elementele de mai sus
Rezultatul net 97.953,66 162.583,30 287.197,93 365.399,80 451.421,85 546.046,11 650.132,80 777.391,95 918.738,24 1.057.277,62
Rezultatul net Profit 97.953,66 162.583,30 287.197,93 365.399,80 451.421,85 546.046,11 650.132,80 777.391,95 918.738,24 1.057.277,62
Rezultatul net Pierdere
Analiza financiara extinsa:
Istoric Bilanț 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Active imobilizate 370.124 2.701.852 2.420.860 2.139.867 1.918.575 1.783.923 1.649.271 1.529.814 1.428.692 130.836
Active curente 1.114.632 754.809 1.138.216 2.849.825 3.397.456 4.039.711 4.786.053 5.644.460 6.625.877 7.745.834
Stocuri 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314 494.314
Creante de incasat 951 951 951 951 951 951 951 951 951 951
Cheltuieli inregistrate in avans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cash si echivalente de cash 619.367 259.544 642.951 2.354.560 2.902.191 3.544.446 4.290.788 5.149.195 6.130.612 7.250.569
Activ total 1.484.756 3.456.660 3.559.075 4.989.692 5.316.031 5.823.635 6.435.325 7.174.274 8.054.569 7.876.670
Datorii curente 33.069 1.745.993 1.334.848 1.005.933 920.233 834.533 748.833 663.133 577.434 491.734
Datorii financiare pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii comerciale - furnizori 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069 33.069
Alte datorii pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri inregistrate in avans 0 1.712.924 1.301.779 972.864 887.164 801.464 715.764 630.064 544.365 458.665
Datorii pe termen lung 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327
Datorii financiare pe termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii pe termen lung 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327 95.327
Provizioane 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital propriu 1.356.360 1.615.340 2.128.900 3.888.433 4.300.472 4.893.775 5.591.164 6.415.813 7.381.809 7.289.609
TOTAL ACTIV 1.484.756 3.456.660 3.559.075 4.989.692 5.316.031 5.823.635 6.435.325 7.174.274 8.054.569 7.876.670
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 1.484.756 3.456.660 3.559.075 4.989.692 5.316.031 5.823.635 6.435.325 7.174.274 8.054.569 7.876.670
1. Cifra de afaceri neta 829.061 906.001 1.628.363 1.721.460 1.823.867 1.936.515 2.060.428 2.196.732 2.346.666 2.511.594
7. Alte venituri din exploatare 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082 39.082
Venituri din exploatare - total 868.143 945.083 1.667.445 1.760.542 1.862.949 1.975.597 2.099.510 2.235.814 2.385.748 2.550.676
Cheltuieli monetare de exploatare 715.377 715.377 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748 1.228.748
Ajustări de valoare privind imobilizările, 35.727 35.727 96.367 96.367 96.367 96.367 96.367 81.172 62.837 62.837
activele circulante si provizioanele
Cheltuieli din exploatare - total 750.788 750.788 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.324.799 1.309.604 1.291.269 1.291.269
Rezultatul din exploatare 117.355 194.295 342.645 435.743 538.150 650.798 774.711 926.210 1.094.479 1.259.407
Venituri financiare 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846 1.846
16. Ajustări de valoare privind 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
imobilizările financiare şi investiţiile
financiare deţinute ca active circulante
17. Cheltuieli privind dobânzile 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590 2.590
Alte cheltuieli financiare -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cheltuieli financiare 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589 2.589
Rezultatul financiar -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743 -743
Rezultatul curent 116.612 193.552 341.902 435.000 537.407 650.055 773.968 925.467 1.093.736 1.258.664
Venituri extraordinare* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli extraordinare* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezultatul extraordinar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri totale 869.989 946.929 1.669.291 1.762.388 1.864.795 1.977.443 2.101.356 2.237.660 2.387.594 2.552.522
Cheltuieli totale 753.377 753.377 1.327.388 1.327.388 1.327.388 1.327.388 1.327.388 1.312.193 1.293.858 1.293.858
Rezultatul brut 116.612 193.552 341.902 435.000 537.407 650.055 773.968 925.467 1.093.736 1.258.664
Impozit pe profit 18.658 30.968 54.704 69.600 85.985 104.009 123.835 148.075 174.998 201.386
Alte impozite neprezentate la elementele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
de mai sus
Rezultatul net 97.954 162.583 287.198 365.400 451.422 546.046 650.133 777.392 918.738 1.057.278
EBT 116.612 193.552 341.902 435.000 537.407 650.055 773.968 925.467 1.093.736 1.258.664
EBIT 119.202 196.142 344.492 437.590 539.997 652.645 776.558 928.057 1.096.326 1.261.254
EBITDA 154.929 231.869 440.860 533.957 636.364 749.012 872.925 1.009.229 1.159.163 1.324.091
Indicatori structură bilanț (% din total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
activ)
Active imobilizate 24,93% 78,16% 68,02% 42,89% 36,09% 30,63% 25,63% 21,32% 17,74% 1,66%
Active curente 75,07% 21,84% 31,98% 57,11% 63,91% 69,37% 74,37% 78,68% 82,26% 98,34%
Stocuri 33,29% 14,30% 13,89% 9,91% 9,30% 8,49% 7,68% 6,89% 6,14% 6,28%
Creante de incasat 0,06% 0,03% 0,03% 0,02% 0,02% 0,02% 0,01% 0,01% 0,01% 0,01%
Cheltuieli inregistrate in avans 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cash si echivalente de cash 41,72% 7,51% 18,07% 47,19% 54,59% 60,86% 66,68% 71,77% 76,11% 92,05%
Activ total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Datorii curente 2,23% 50,51% 37,51% 20,16% 17,31% 14,33% 11,64% 9,24% 7,17% 6,24%
Datorii financiare pe termen scurt 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Datorii comerciale - furnizori 2,23% 0,96% 0,93% 0,66% 0,62% 0,57% 0,51% 0,46% 0,41% 0,42%
Alte datorii pe termen scurt 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Venituri inregistrate in avans 0,00% 49,55% 36,58% 19,50% 16,69% 13,76% 11,12% 8,78% 6,76% 5,82%
Datorii pe termen lung 6,42% 2,76% 2,68% 1,91% 1,79% 1,64% 1,48% 1,33% 1,18% 1,21%
Datorii financiare pe termen lung 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Alte datorii pe termen lung 6,42% 2,76% 2,68% 1,91% 1,79% 1,64% 1,48% 1,33% 1,18% 1,21%
Provizioane 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Capital propriu 91,35% 46,73% 59,82% 77,93% 80,90% 84,03% 86,88% 89,43% 91,65% 92,55%
TOTAL ACTIV 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Ajustări de valoare privind imobilizările, 4,31% 3,94% 5,92% 5,60% 5,28% 4,98% 4,68% 3,70% 2,68% 2,50%
activele circulante si provizioanele
Cheltuieli din exploatare - total 90,56% 82,87% 81,36% 76,96% 72,64% 68,41% 64,30% 59,62% 55,03% 51,41%
Rezultatul din exploatare 14,16% 21,45% 21,04% 25,31% 29,51% 33,61% 37,60% 42,16% 46,64% 50,14%
Venituri financiare 0,22% 0,20% 0,11% 0,11% 0,10% 0,10% 0,09% 0,08% 0,08% 0,07%
Ajustări de valoare privind imobilizările 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
financiare şi investiţiile financiare
deţinute ca active circulante
Cheltuieli privind dobânzile 0,31% 0,29% 0,16% 0,15% 0,14% 0,13% 0,13% 0,12% 0,11% 0,10%
Alte cheltuieli financiare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli financiare 0,31% 0,29% 0,16% 0,15% 0,14% 0,13% 0,13% 0,12% 0,11% 0,10%
Rezultatul financiar -0,09% -0,08% -0,05% -0,04% -0,04% -0,04% -0,04% -0,03% -0,03% -0,03%
Rezultatul curent 14,07% 21,36% 21,00% 25,27% 29,47% 33,57% 37,56% 42,13% 46,61% 50,11%
Venituri extraordinare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli extraordinare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Rezultatul extraordinar 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Venituri totale 104,94% 104,52% 102,51% 102,38% 102,24% 102,11% 101,99% 101,86% 101,74% 101,63%
Cheltuieli totale 90,87% 83,15% 81,52% 77,11% 72,78% 68,55% 64,42% 59,73% 55,14% 51,52%
Rezultatul brut 14,07% 21,36% 21,00% 25,27% 29,47% 33,57% 37,56% 42,13% 46,61% 50,11%
Impozit pe profit 2,25% 3,42% 3,36% 4,04% 4,71% 5,37% 6,01% 6,74% 7,46% 8,02%
Alte impozite neprezentate la 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
elementele de mai sus
Rezultatul net 11,82% 17,95% 17,64% 21,23% 24,75% 28,20% 31,55% 35,39% 39,15% 42,10%
EBT 14,07% 21,36% 21,00% 25,27% 29,47% 33,57% 37,56% 42,13% 46,61% 50,11%
EBIT 14,38% 21,65% 21,16% 25,42% 29,61% 33,70% 37,69% 42,25% 46,72% 50,22%
EBITDA 18,69% 25,59% 27,07% 31,02% 34,89% 38,68% 42,37% 45,94% 49,40% 52,72%
Indicatori modificare relativă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Active imobilizate 10,79% 629,99% -10,40% -11,61% -10,34% -7,02% -7,55% -7,24% -6,61% -90,84%
Active curente 106,03% -32,28% 50,80% 150,38% 19,22% 18,90% 18,48% 17,94% 17,39% 16,90%
Stocuri 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Creante de incasat 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli inregistrate in avans
Cash si echivalente de cash 1254,07% -58,10% 147,72% 266,21% 23,26% 22,13% 21,06% 20,01% 19,06% 18,27%
Activ total 69,67% 132,81% 2,96% 40,20% 6,54% 9,55% 10,50% 11,48% 12,27% -2,21%
Datorii curente -19,22% 5179,85% -23,55% -24,64% -8,52% -9,31% -10,27% -11,44% -12,92% -14,84%
Datorii financiare pe termen scurt
Datorii comerciale - furnizori 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Alte datorii pe termen scurt
Venituri inregistrate in avans -100,00% -24,00% -25,27% -8,81% -9,66% -10,69% -11,97% -13,60% -15,74%
Datorii pe termen lung 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Datorii financiare pe termen lung
Alte datorii pe termen lung 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Provizioane
Capital propriu 83,58% 19,09% 31,79% 82,65% 10,60% 13,80% 14,25% 14,75% 15,06% -1,25%
TOTAL ACTIV 69,67% 132,81% 2,96% 40,20% 6,54% 9,55% 10,50% 11,48% 12,27% -2,21%
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 69,67% 132,81% 2,96% 40,20% 6,54% 9,55% 10,50% 11,48% 12,27% -2,21%
Cifra de afaceri neta 9,21% 9,28% 79,73% 5,72% 5,95% 6,18% 6,40% 6,62% 6,83% 7,03%
Alte venituri din exploatare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Venituri din exploatare - total 8,76% 8,86% 76,43% 5,58% 5,82% 6,05% 6,27% 6,49% 6,71% 6,91%
Cheltuieli monetare de exploatare 0,00% 0,00% 71,76% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Ajustări de valoare privind imobilizările, 0,00% 0,00% 169,73% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% -15,77% -22,59% 0,00%
activele circulante si provizioanele
Cheltuieli din exploatare - total 0,00% 0,00% 76,45% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% -1,15% -1,40% 0,00%
Rezultatul din exploatare 147,54% 65,56% 76,35% 27,17% 23,50% 20,93% 19,04% 19,56% 18,17% 15,07%
Venituri financiare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Ajustări de valoare privind imobilizările
financiare şi investiţiile financiare deţinute
ca active circulante
Cheltuieli privind dobânzile 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Alte cheltuieli financiare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli financiare 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Rezultatul financiar 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Rezultatul curent 149,89% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultatul extraordinar
Venituri totale 8,74% 8,84% 76,28% 5,58% 5,81% 6,04% 6,27% 6,49% 6,70% 6,91%
Cheltuieli totale 0,00% 0,00% 76,19% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% -1,14% -1,40% 0,00%
Rezultatul brut 149,89% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
Impozit pe profit 137,98% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
Alte impozite neprezentate la elementele
de mai sus
Rezultatul net 152,29% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
EBT 149,89% 65,98% 76,65% 27,23% 23,54% 20,96% 19,06% 19,57% 18,18% 15,08%
EBIT 142,00% 64,55% 75,63% 27,02% 23,40% 20,86% 18,99% 19,51% 18,13% 15,04%
EBITDA 82,31% 49,66% 90,13% 21,12% 19,18% 17,70% 16,54% 15,61% 14,86% 14,23%
Rate de marja 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
R_Rexp = Rezultat exploatare / CA 14% 21% 21% 25% 30% 34% 38% 42% 47% 50%
R_Rfin = Rezultat financiar / CA 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
R_Rextr = Rezultat extraordinar / CA 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
R_Rbrut = Rezultat brut / CA 14% 21% 21% 25% 29% 34% 38% 42% 47% 50%
R_RN (sau R_PN) = Rezultat net (profit net) / CA 12% 18% 18% 21% 25% 28% 32% 35% 39% 42%
R_EBITDA = EBITDA / CA 19% 26% 27% 31% 35% 39% 42% 46% 49% 53%
R_EBIT = EBIT / CA 14% 22% 21% 25% 30% 34% 38% 42% 47% 50%
Rate de rentabilitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Profit net 97.954 162.583 287.198 365.400 451.422 546.046 650.133 777.392 918.738 1.057.278
EBIT - impozit 100.544 165.173 289.788 367.990 454.012 548.636 652.723 779.982 921.328 1.059.868
ROA (rentabilitatea activelor) = PN/Active 7% 5% 8% 7% 8% 9% 10% 11% 11% 13%
Rata Rentabilităţii economice
descompunere ROA = R_PN · viteza de rotatie a
activelor
R_PN = PN/CA 12% 18% 18% 21% 25% 28% 32% 35% 39% 42%
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,56 0,26 0,46 0,35 0,34 0,33 0,32 0,31 0,29 0,32
ROE (rentabilitatea capitalului propriu) = 7% 10% 13% 9% 10% 11% 12% 12% 12% 15%
PN/CPR Rata rentabilităţii financiare
descompunerea ROE = R_PN · viteza de rotatie a
activelor
· rata de structura aferenta capitalului propriu
R_PN = PN/CA 12% 18% 18% 21% 25% 28% 32% 35% 39% 42%
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,56 0,26 0,46 0,35 0,34 0,33 0,32 0,31 0,29 0,32
rata de structura aferenta capitalului propriu = 1,09 2,14 1,67 1,28 1,24 1,19 1,15 1,12 1,09 1,08
Active/CPR
Rec (rentabilitatea capitalului investit) = (EBIT- 7% 10% 13% 9% 10% 11% 11% 12% 12% 14%
impozit)/capital investit, unde
CI=CPR+DTL+prov
descompunere Rec = Rec = R_(EBIT-impozit) ·
viteza de rotatie a activelor · rata de structura
aferenta capitalului investit
R_(EBIT-impozit) = (EBIT-impozit)/CA 12% 18% 18% 21% 25% 28% 32% 36% 39% 42%
viteza de rotatie a activelor = CA/Active 0,56 0,26 0,46 0,35 0,34 0,33 0,32 0,31 0,29 0,32
rata de structura aferenta capitalului investit = 1,02 2,02 1,60 1,25 1,21 1,17 1,13 1,10 1,08 1,07
Active/cap investit
efect de levier = ROE-Rec 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
Durate de rotatie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Durata de rotatie a activelor totale = (Active totale / 645 1374 787 1043 1049 1083 1124 1176 1236 1129
CA) · 360
Durata de rotatie a activelor imobilizate = (Active 161 1074 535 447 379 332 288 251 219 19
imobilizate / CA) · 360
Durata de rotatie a activelor curente = (Active 484 300 252 596 671 751 836 925 1016 1110
curente / CA) · 360
Durata de rotatie a stocurilor = (Stocuri / CA) · 360 215 196 109 103 98 92 86 81 76 71
Rate de lichiditate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lichiditatea curenta = active curente / datorii 33,71 0,43 0,85 2,83 3,69 4,84 6,39 8,51 11,47 15,75
curente
lichiditatea intermediara = (active curente - 18,76 0,15 0,48 2,34 3,15 4,25 5,73 7,77 10,62 14,75
stocuri) / datorii curente
lichiditatea la vedere = lichiditati / datorii curente 18,73 0,15 0,48 2,34 3,15 4,25 5,73 7,76 10,62 14,74
Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii 11,56 1,88 2,49 4,53 5,23 6,26 7,62 9,46 11,97 13,42
totale
Rata solvabilitatii patrimoniale: = Capital 0,93 0,94 0,96 0,98 0,98 0,98 0,98 0,99 0,99 0,99
propriu/capital propriu+datorii pe termen mediu şi
lung, peste 1 an
Ponderea capitalului propriu in activ = Capital 91% 47% 60% 78% 81% 84% 87% 89% 92% 93%
propriu / Activ
Levier = Datorii pe termen lung / Capital propriu 7% 6% 4% 2% 2% 2% 2% 1% 1% 1%
4. Analiza imobilizărilor
Se va completa foaia de lucru 3A-Imobilizări din machetă, doar în cazul cererilor de
finanţare care includ investiţii iniţiale legate de diversificarea unei unităţi (a se
vedea precizările referitoare la categoriile de investiții inițiale, în secțiunea 2.7.1.
”Ajutorul regional pentru investiții” din ghidul specific).
Completați cu informații din bilanțul contabil aferent ultimului exercitiu financiar
încheiat. Se va menţiona valoarea contabilă netă (i.e. valoarea de intrare minus
amortizarea) doar pentru activele care vor fi reutilizate în realizarea unui produs/
prestarea unui serviciu propus prin proiect. Spre exemplu, terenul și clădirile/utilajele
utilizate deja în activitatea societăţii ar putea fi utilizate integral sau parțial în
realizarea produsului nou.
Pentru activele existente utilizate integral în realizarea produsului, procentul de
reutilizare a activelor (tangibile și intangibile) este de 100% (coloana C, foaia de
lucru 3A Imobilizări). Dacă activele existente sunt reutilizate parțial în noua
activitate de producție, valoarea contabilă a acestora poate fi luată în calcul
proporțional , procentul de reutilizare a activelor (tangibile și intangibile) fiind
calculat proproţional (coloana C, foaia de lucru 3A Imobilizări).
Nu este cazul.
6. Anexe
Se vor anexa orice alte documente pe care le considerați relevante sau care susțin anumite
puncte de vedere din planul dvs. de afaceri