CONSTANDES CLAUDIU RADIODIAGNOSTIC

AMR 1 A

Radioanatomia membrelor
Explorarea imagistica a membrelor se bazeaza inca pe examenul radiografic
conventional, chiar in conditiile aparitiei si dezvoltarii noilor tehnici de examinare,
respectiv computer-tomografia (CT) si rezonanta magnetica nucleara (RMN).
Examenul radiologic conventional ofera informatii legate atat de forma cat si de
arhitectura interioara a osului; unul dintre principalele sale inconveniente este acela ca
nu ofera informatii detailate asupra tesuturilor moi. Tehnicile radiologice complementare
(tomografia uniplan, radiografia marita, artrografia) pot oferi elemente in plus, prin
recunoasterea leziunilor sau prin evidentierea unor elemente ale substratului anatomic
care nu apar intotdeauna pe radiografii.
Explorarea radiologica clasica presupune utilizarea mai multor incidente, alese in
functie de segmentul scheletic de investigat; in general, pentru fiecare regiune, se
folosesc doua incidente, perpendiculare una pe cealalta.
CT  si RMN, ca si ultrasonografia aduc informatii suplimentare asupra partilor moi ale
membrelor, permitand un bun studiu anatomic mai ales al articulatiior. 
Pe imaginile RMN toate tendoanele apar in hipersemnal (negre), a carui intensitate
depinde de secvenTa de lucru utilizata. In secventele T1 muschii apar in hiposemnal
(gri inchis), inconjurati de o banda de hiposemnal intens (neagra) ce reprezinta
fascia. In secventele T2, semnalul muschilor creste usor, acestia aparand gri
clar. Corticala osoasa apare sub forma unui hiposemnal net. Medulara are un semnal
intermediar in T2 si hipersemnal in T1.
Imaginile CT permit identificarea tendoanelor sub forma unor opacitati rotunjite,
omogene, bine delimitate. In stare normala tecile tendinoase nu sunt vizibile, iar
retinaculele se pot numai observa. Muschii apar sub forma unei opacitati rotunde sau
ovalare, inconjurati de o aponevroza densa, subliniata in general de un strat subtire de
grasime hipodensa.
Ecografic, pe sectiunile executate in axul lor lung muschii apar fie ca un ansamblu de
linii ecogene paralele racordate in unghi ascutit la o aponevroza intramusculara (aspect
penat), fie apar sub forma unei succesiuni de linii ecogene, paralele la axul muschiului.
Pe sectiunile perpendiculare pe axul lor lung muschii apar sub forma unei plaje
hipoecogene limitata de un lizereu fin hiperecogen, dat de aponevroza. Pe sectiunile
luate in axul lor lung, tendoanele se  prezinta ca  banzi cu margini paralele, subliniate
de un fin lizereu hiperecogen, care contin - pe un fond de ecogenitate medie – fine
ecouri paralele cu marele ax al tendonului. Pe sectiunile transversale tendoanele sunt
rotunjite sau ovalare, net delimitate, cu mici ecouri punctiforme intre tendon si teaca.
Oasele apar sub forma unor imagini lineare hiperecogene, cu atenuare posterioara
completa a fasciculului de ultrasunete.
CONSTANDES CLAUDIU RADIODIAGNOSTIC
AMR 1 A

COTUL
Radiografia clasica

In mod obisnuit se folosesc incidentele, de fata si de profil.

Radiografia de fata se executa cu membrul superior in extensie, mana si antebratul in
supinatie si fasciculul de raze perpendicular pe interlinia articulara, pune in evidenta:
¨      epifiza distala a humerusului cu capitulul radial si trohleea si epicondilii medial si
lateral; posterior, intre epicondili se gaseste fosa olecraniana in care se poate
distinge imaginea olecranului;
¨      epifiza proximala a ulnei cu: olecranul, procesul coronoid, marea si mica incizura
sigmoidiana;
¨      epifiza proximala a radiusului care prezinta: capul radiusului cu foseta capului
radial, colul si tuberozitatea radiusului;
¨      spatiul articular este mai bine evidentiat in portiunea sa laterala ( intre capitulul
humeral si capul radiusului).
Radiografia de profil se efectueaza cu antebratul flectat 90 0, sprijinit cu epitrohleea pe
caseta port-film; fasciculul de radiatii este perpendicular pe interlinia articulara. Vor
putea fi recunoscute: capitulul humeral, epicondilul medial, marginea mediala a trohleei,
olecranul, procesul coronoid si capul radiusului.
COMPUTER TOMOGRAFIA
Evidentiaza principalele grupe musculare periarticulare:
- median bicepsul si inapoia sa m. brahial;
- medial se evidentiaza bine doar m. rotund pronator;
- lateral se distinge superficial, m. brahioradialul, iar profund mm. lung si scurt extensor
radial al carpului.
Este utila in aprecierea extensiei tumorale in tesuturile moi.

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

Se lucreaza cu sectiuni sagitale si coronare pentru evidentierea tesuturilor moi ale

articulatiei cotului ca si a celor periarticulare. In prezent RMN reprezinta dupa
radiografia clasica principalul mijloc imagistic de explorare acestei regiuni.
CONSTANDES CLAUDIU RADIODIAGNOSTIC
AMR 1 A

GENUNCHIUL
Radiografia clasica
Radiografia de fata se efectueaza la pacientul cu membrul inferior in extensie, iar
fasciculul de raze x, perpendicular pe film, va  intra la 2 cm sub varful rotulei.
Pe un astfel de cliseu vor putea fi evidentiate :
¨      epifiza femurala distala cu cei doi condili, fosa intercondiliana, foseta de insertie
a m. popliteu (pe conturul extern al condilului lateral), trohlea femurala;
¨      rotula se proiecteaza peste trohlea femurala, in spatiul articular;
¨      epifiza tibiala proximala cu cei doi condili, platoul tibial, spinele tibiale;
¨      spatiul articular cu o inaltime de cca 4-6 mm;
¨      capul fibulei, in mare masura suprapus peste condilul tibial lateral.
Pentru radiografia de profil, pacientul este pozitionat cu marginea laterala
a genunchiului  sprijinita pe caseta, fasciculul de radiatii, perpendicular, intrand la egala
distanta intre fata anterioara si cea posterioara a genunchiului de radiografiat. Vor putea
fi evidentiate urmatoarele elemente anatomice:
¨      condilii femurali suprapusi;
¨      tuberculul adductorului al III-lea, deasupra condilului medial;
¨      rotula;
¨      suprafetele articulare tibiale si condilii tibiali;
¨      tuberozitatea tibiei;
¨      spatiul articular tibio-fibular.
Computer-tomografia
CT are o serie de avantaje: osul este studiat in ansamblu cu partile moi  (tesut gras,
tendoane, ligamente, etc); permite studierea in amanuntime a articulatiei femuro-
patelare . Permite calculul unor indicatori importanti ai functionalitatii articulatiei
genunchiului (distanta dintre proiectia tuberozitatii anterioare si cea a gatului trohleei,
panta bitrohleana, profunzimea trohleii, etc); permite evidentierea directa a unor leziuni
de dimensiuni foarte mici.

Rezonanta magnetica nucleara

RMN poate fi considerata actualmente ca metoda optima de explorare a
genunchiului. Neinvaziva si netraumatica, ea constituie cel putin deocamdata o cale
CONSTANDES CLAUDIU RADIODIAGNOSTIC
AMR 1 A
inegalabila de diagnostic in patologia reumatologica, ortopedica si oncologica. Corticala
osoasa emite un semnal de joasa intensitate si apare sub forma unei structuri lineare
negre ce contrasteaza cu semnalul intens al structurilor vecine (spongioasa osoasa si

grasimea periarticulara). Medulara osoasa prezinta un semnal intens datorita

continutului sau grasos; jonctiunea metafizo-epifizara apare la adult sub forma unei fine
linii de hiposemnal. Cartilajul hialin articular emite un semnal de intensitate
intermediara, spre deosebire de fibrocartilajul meniscal care apare in hiposemnal.
Ligamentele, tendoanele si capsula articulara emit un semnal de slaba intensitate,
distingandu-se de tesuturile grase vecine si de osul pe care se insera. Vasele sanguine
apar in hiposemnal. Nervii prezinta un semnal ceva mai intens datorita continutului
grasos al mielinei. Lichidul sinovial emite un semnal intermediar pe secventele
ponderate in T1 si apare in hipersemnal pe secventele ponderate in T2.