Sunteți pe pagina 1din 6

EXAMEN DE ÎNCHEIEREA SITUAȚIEI ȘCOLARE- LIMBA ROMÂNĂ

CLASA A VII-a
VARIANTA NR. 1

Subiectul I - 40 p
Citeşte următorul text:
Oh! ce fericire pe Hagiu când rămase singur stăpân în prăvălie! În prima zi l-apucă căldurile.
Obrajii îi ardeau; capul i se încinsese; ochii îl usturau. La ceas, la ceas, ieșea din prăvălie s-o privească
pe dinafară. Îi da târcoale. Îi cerceta încăperile și zidurile cu d-amăruntul. Se ridica în vârful
picioarelor ca să-și arunce privirile până peste acoperișul ei. Prăvălia?... Era copilașul rumen și
frumos. El? Părintele fericit că are pe cine mângâia. Prăvălia? Femeia fermecătoare. El? El, nebunul
care-i da în genuchi, cu ochii închiși și cu inima speriată.
I s-a izbândit visul, singurul vis pe lume! A rămas singur. Ale lui sunt sculurile, jurubițele și
ghemurile de găietane; ale lui războaiele, rodanele și maldările de lână; numai el singur deschide
teșgheaua; numai el singur tocmește, face prețul și primește, numai în mâna lui, banii frumoși și
rotunzi.
În prima seară, zăvorând ușile și obloanele, ochii îi jucară în toate părțile, mustrând pe ucenici
la fitece mișcare.
– Încet, încet, încetinel, că ușile nu sunt de fier!
– Ia seama, trândavule, să nu spargi geamurile, că nu sunt de fier!
– Nu trânti obloanele, ponivosule, că nu sunt de fier!
– Încet, încet cu lacătele, mototolule, că nu sunt... și dacă sunt?... au broască, au meșteșug,
costă parale!
De zece ori se întoarse din drum ca să mai privească o dată, încă o dată, prăvălia. La urmă o
privi lung, îi surâse, i se umplu ochii de lacrâmi și plecă, mormăind:
(Hagi Tudose de Barbu Ştefănescu
Delavrancea)

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat:


A.
1. Precizează care este autorul şi titlul operei din care face parte fragmentul.
2. Numeşte personajul principal.
3. Indică un mod de expunere utilizat în fragmentul de mai sus.
4. Precizează care este motivul pentru care personajului principal i-au dat lacrimile.
B.
5. Explică folosirea virgulei în structura -Ia seama, trândavule, să nu spargi geamurile...
6. Precizează câte un sinonim pentru cuvintele: se încinsese, parale.
7. Explică modul de formare a cuvântului copilaş.
8. Rescrie din următorul fragment o locuţiune verbală: Se ridica în vârful picioarelor ca să-și
arunce privirile până peste acoperișul ei.
9. Precizează diateza la care se află verbul se întoarse.
10. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text: care, deschide, de zece ori,
prăvălia.

Subiectul II – 38 p
Argumentează într-o compunere de 15-20 de rânduri că fragmentul de mai sus aparţine unei opere
epice. În compunerea ta trebuie:
-să precizezi două trăsături specifice unei opere epice;
-să exemplifici aceste trăsături valorificând textul dat;
-să utilizezi un conținut adecvat tipului de text și cerinței formulate;
-să te înscrii în limitele de spațiu indicate;

Redactarea întregii lucrări – 12 p. Se acordă 10 puncte din oficiu.

1
EXAMEN DE ÎNCHEIEREA SITUAȚIEI ȘCOLARE- LIMBA ROMÂNĂ
CLASA A VII-a

VARIANTA NR. 2

Subiectul I - 40 p
Citeşte următorul text:

Eu sunt o lacrimă târzie


Din plânsul unei mii de ani,
Sunt visul care reînvie
La vetrele celor orfani.
Sunt o mustrare călătoare
De pe tărâmuri fără glas,
Şi dintr-o lume care moare
Sunt strigătul ce-a mai rămas.

Eu sunt oftatul care plânge


Acolo-n satul meu din deal,
Sunt ţipătul muiat în sânge
Al văduvelor din Ardeal.
Sunt solul dragostei şi-al urii,
Un visător de biruinţi,
Ce port blesteme-n cerul gurii,
Drept moştenire din părinţi.
(Octavian Goga, Fără țară)

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat:


A.
1. Notează autorul şi titlul operei din care face parte fragmentul.
2. Transcrie un epitet din prima strofă a poeziei.
3. Identifică sentimentul predominant care reiese din versurile de mai sus.
4. Precizează care este măsura versurilor.

B.
5. Explică rolul utilizării cratimei în structura port blesteme-n cerul.
6. Indică câte un antonim pentru cuvintele: plânge, biruinți.
7. Rescrie din prima strofă un cuvânt cu sens figurat.
8. Alcătuiește două enunțuri în care să demonstrezi omonimia cuvântului sol.
9. Rescrie din prima strofă: un pronume relativ, un substantiv comun, un verb predicativ, un
adjectiv.
10. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text:eu, plânge, acolo, țipătul.

Subiectul II – 38 p
Argumentează într-o compunere de 15-20 de rânduri că fragmentul de mai sus aparţine unei opere
lirice. În compunerea ta trebuie:
-să precizezi două caracteristici ale genului liric;
-să prezinți aceste caracteristici pe baza textului citat;
-să utilizezi un conținut adecvat tipului de text și cerinței formulate;
-să te înscrii în limitele de spațiu indicate;
Redactarea întregii lucrări – 12 p. Se acordă 10 puncte din oficiu.

2
BAREM DE CORECTARE ȘI DE NOTARE

VARIANTA NR. 1

Subiectul I – 40 p
A.
1. câte 2 puncte pentru precizarea corectă a titlului şi a autorului (titlu: Hagi Tudose; autor:
Barbu Ștefănescu Delavrancea) 4p -
(2x2)
2. 4 puncte pentru precizarea personajul principal: Hagiu 4p
3. 4 puncte pentru indicarea oricărui mod de expunere prezent în fragment: naraţiune, descriere,
dialog 4p
4. idee formulată corect, care surprinde esența (de exemplu -fericirea de a rămâne singurul
stăpân al prăvăliei) - 4 puncte/tendință de povestire, greșeli de exprimare - 2 puncte
B.
5. explicarea rolului virgulei în secvența dată (de exemplu: virgula separă substantivul în cazul
vocativ de restul enunțului)
4p
6. câte 2 puncte pentru precizarea corectă a unui sinonim pentru cuvintele date ( de exemplu se
încinsese=se încălzise; parale= monede, bani) 4p - (2x2)

7. 2 puncte pentru precizarea modului de formare – derivare, 2 puncte pentru precizarea


sufixului atașat – aș
4p - (2+2)
8. 4 puncte pentru rescrierea corectă a locuțiunii verbale - să-și arunce privirile 4p
9. 4 puncte pentru precizarea diatezei – diateza reflexivă 4p
10. Câte 1 punct pentru stabilirea corectă a fiecărei valori morfologice (care-pronume relativ,
deschide-verb predicativ, de zece ori-numeral adverbial, prăvălia-substantiv comun) 4p -
(4x1)

Subiectul II – 38 p
- câte 6 puncte pentru prezentarea a două trăsături ale genului epic (de exemplu: acţiune, personaje,
narator, naraţiunea ca mod de expunere dominant) 6px2=12
puncte
- ilustrarea trăsăturilor identificate cu exemple adecvate din text 12 puncte/ ilustrare parţial adecvată
6 puncte / încercare de ilustrare fără valorificarea textului 4 puncte 12 puncte
- adecvarea conţinutului la cerinţă (claritatea şi coerenţa ideilor; echilibru între componentele
compunerii) 8 puncte/ conţinut parţial adecvat 4 punct 8 puncte
- respectarea limitei de spaţiu indicate 6 puncte

Redactarea întregii lucrări - 12 puncte


– unitatea compoziției 1 punct
– coerența textului 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2p/adecvare parțială 1p
2 puncte
– ortografia (0-2 erori -3p/ 3 erori – 2p/ 4 erori -1p/ 5 sau mai multe erori – 0p) 3 puncte
– punctuația (0-3 erori – 2p/ 4 erori – 1p/ 5 sau mai multe erori – 0p) 2 puncte
– așezarea corectă a textului în pagină 1 punct
–lizibilitatea 1punct

Oficiu – 10 p

3
BAREM DE CORECTARE ȘI DE NOTARE

VARIANTA NR. 2
Subiectul I – 40 p
A.
1. câte două puncte pentru precizarea titlului şi a autorului ( titlu:Fără țară; autor: Octavian
Goga) 4p - (2x2)

2. 4 puncte pentru identificarea unui epitet (de exemplu: lacrimă târzie, mustrare călătoare etc.)
4p
3. 4 puncte pentru precizarea sentimentului predominant (tristețe) 4p
4. 4 puncte pentru precizarea măsurii versurilor: măsura de opt-nouă silabe. 4p
B.
5. explicarea rolului cratimei în secvența dată (de exemplu: are rolul de a uni într-o singură
silabă două cuvinte diferite, menţine măsura şi ritmul versurilor, ţine locul vocalei î) - 4
puncte /explicație nesigură, cu greșeli de exprimare – 2 puncte -
4p
6. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărui antonim pentru cuvintele date (de exemplu: plânge –
râde; biruinți – izbânde, victorii, reușite etc.) 4p - (2x2)

7. 4 puncte pentru rescrierea corectă a unui cuvânt cu sens figurat – de exemplu lacrima, visul,
mustrare, strigătul etc. 4p
8. 4 puncte pentru alcătuirea celor două enunțuri cu sensuri diferite ale cuvântului sol. (Pentru
alcătuira a două eunțuri în care cuvântul sol are același sens, nu se acordă niciun punct. Nu se
acordă niciun punct pentru alcătuira unei singure propoziții) 4p
9. Câte 1 punct pentru rescrierea corectă a fiecărei părți de vorbire cerute. De exemplu: pronume
relativ – care, ce, substantiv comun – lacrimă, plânsul etc., verb predicativ – reînvie, moare,
adjectiv – târzie, călătoare. 4p -
(4x1)
10. Câte 1 punct pentru precizarea corectă a fiecărei funcții sintactice – eu - subiect, plânge –
predicat verbal, acolo – complement circumstanțial de loc, țipătul – nume predicativ 4p -
(4x1)

Subiectul II – 38 p
- câte 6 puncte pentru prezentarea a două trăsături ale genului liric (de exemplu: eul liric, elemente de
versificaţie, figuri de stil etc) 6px2=12 puncte
- ilustrarea trăsăturilor identificate cu exemple adecvate din text 12 puncte/ ilustrare parţial adecvată
6 puncte / încercare de ilustrare fără valorificarea textului 4 puncte 12 puncte
- adecvarea conţinutului la cerinţă (claritatea şi coerenţa ideilor; echilibru între componentele
compunerii) 8 puncte/ conţinut parţial adecvat 4 punct 8 puncte
- respectarea limitei de spaţiu indicate 6 puncte

Redactarea întregii lucrări - 12 puncte


– unitatea compoziției 1 punct
– coerența textului 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2p/adecvare parțială 1p- 2
puncte
– ortografia (0-2 erori -3p/ 3 erori – 2p/ 4 erori -1p/ 5 sau mai multe erori – 0p) 3 puncte
– punctuația (0-3 erori – 2p/ 4 erori – 1p/ 5 sau mai multe erori – 0p) 2 puncte
– așezarea corectă a textului în pagină 1 punct
–lizibilitatea 1punct
Oficiu – 10 p

4
EXAMEN DE ÎNCHEIEREA SITUAȚIEI ȘCOLARE- LIMBA ROMÂNĂ

BILETUL NR. 1

Subiectul nr.I
1. Enumeră şi exemplifică patru trăsături ale nuvelei.
Subiectul nr.II
2. Dă câte un sinonim pentru locuţiunile: a da ortul popii, a o lua la sănătoasa.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor din enunţul: Aveau apă rece.

BILETUL NR. 2

Subiectul nr.I
1. Enumeră şi argumentează doua trăsături morale ale personajului Lefter Popescu din nuvela
Două loturi de I.L.Caragiale.
Subiectul nr.II
2. Alcatuieşte familia lexicală a cuvântului frunză (4 termeni).
3. Enumeră şi exemplifică două feluri de pronume învăţate anul acesta şcolar.

BILETUL NR. 3

Subiectul nr.I
1. Alcatuieşte oral rezumatul nuvelei studiate la clasă.
Subiectul nr. II
2. Identifică cuvintele cu diftong: cui, dragă, groaznic, felie.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din enunţul: Acest băiat nu a învăţat lecţia.

BILETUL NR. 4

Subiectul nr.I
1. Descrie oral vacanţa ideală pe care ţi-ai dori să o petreci.

Subiectul nr. II
2. Explică cum s-a format cuvântul bătrâneţe.
3. Alege numai pronumele nehotărâte: acela, fiecare, toţi, nimeni, cine, voi.

5
Barem de corectare şi de notare

BILETUL NR. 1

Subiectul nr.I – 4p

1. Câte 1 punct pentru fiecare trăsătură enumerată şi exemplificată.

Subiectul nr.II – 5p
2. a da ortul popii – a muri , a o lua la sănătoasa – a fugi – 1px2=2p
3. aveau – verb predicativ, apă – substantiv comun, rece - adjectiv. – 1px3=3p

Se acordă 1 punct din oficiu.

BILETUL NR. 2

Subiectul nr.I – 4p
1. Câte două puncte pentru fiecare trăsătură a personajului enunţată şi argumentată./ Răspuns
ezitant, superficial, enunţare fără argumentare – câte 1p pentru fiecare trăsătură

Subiectul nr.II – 5p
2. familia lexicală a cuvântului frunză : frunzuliţă, frunzişoară, înfrunzit, desfrunzit, frunziş etc.-
0,25px4=1p
3. Pronume nehotărât – fiecare, altul, pronume negativ – nimeni, nimic, pronume interogativ –
care, cine etc. – 2px2=4p

Se acordă 1 punct din oficiu.

BILETUL NR. 3

Subiectul nr.I -4p


1. Exprimare clară, concisă, conţinut ideatic – 4p
Enunţare superficială a ideilor, ezitantă – 2p
Subiectul nr. II – 5p
2. cui, groaznic – 0,5px2=1p
3. Acest – atribut adjectival, băiat – subiect, nu a învăţat – predicat verbal, lecţia – complement
direct. – 4x1p=4p
Se acordă 1 punct din oficiu.

BILETUL NR. 4

Subiectul nr.I – 5p
1. Exprimare clară, utilizarea unor structuri descriptive, conţinut ideatic – 5p
Enunţare superficială a ideilor, ezitantă – 2p

Subiectul nr. II – 5p
2. bătrâneţe – format prin derivare cu sufixul -ete de la cuvantul de baza batran. – 2p
3. pronume nehotărâte: fiecare, toţi. – 1px2=2p

Se acordă 1 punct din oficiu.

S-ar putea să vă placă și