Universitatea din Petroşani

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic și

Formare Continuă
Nivelul I

PORTOFOLIU DIDACTIC
DE ABSOLVIRE

Coordonator
Şef lucr. dr. ing. Sîrb Vali

Absolvent
BODIU IOSIF-CORNEL

PETROȘANI
2019
1
 CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………. 3
Planificarea calendaristică a unei discipline...................................................... 5
Proiectarea unei unități de învățare................................................................... 12
Proiecte de lecție............................................................................................... 15
Test de evaluare sumativă................................................................................. 45
Proiect de lecție pentru o oră de dirigenție........................................................ 48
Caracterizarea psihopedagogică a unui elev..................................................... 54
Concluzii........................................................................................................... 58
Bibliografie....................................................................................................... 60

2
 INTRODUCERE
Astăzi, mai mult ca întotdeauna, societatea este caracterizată printr-o dinamică
accelerată a schimbărilor structurale, dar şi a profunzimii acestor schimbări, a plasării
omului în contextul ,,izbucnirilor tehnologice” ridică în permanenţă noi sarcini educaţiei,
cărora aceasta trebuie să le facă faţă.
Accelerarea schimărilor şi şocul inevitabil al viitorului, impactul dintre tehnologie şi
mediul natural sau social, trecerea de la tehnologia forţată la înalta tehnologie reclamă o
educaţie şi o mentalitate tehnologică nouă.
Realizarea unei culturi de bază în perioada învăţământului general reclamă includerea
Educaţiei Tehnologice în contextul acestuia, vizând cultivarea unei viziuni de ansamblu
asupra tehnologiei, formarea unei atitudini active morale şi responsabile în raport cu
dezvoltarea şi exploatarea acesteia - premisa pentru o viaţă socio-profesională adecvată, într-
un univers super-tehnologizat. Includerea disciplinelor tehnologice în planurile de învăţământ
pentru ciclul gimnazial, liceal, profesional și postliceal, printr-o eşalonare corespunzătoare,
poate conduce la realizarea progresivă a multiplelor sale obiective educative şi să facă din
aceste discipline, cele mai interesante și atractive activităţi ale procesului instructiv-educativ.
Includerea culturii tehnologice în cultura generală constituie alt argument pentru
necesitatea educaţiei tehnologice şi relevă relaţia strânsă dintre educaţia tehnologică şi
educaţia intelectuală. G. Văideanu (apud Momanu, M.,2002, p.127) apreciază că tehnologia
face parte din cultura generală şi trebuie să pătrundă în învăţământul obligatoriu ca disciplină
cu funcţie culturală, formativă şi orientativă. Una dintre sarcinile fundamentale ale educaţiei
tehnologice este de a le furniza elevilor cunoştinţele ştiinţifice şi tehnologice necesare
exercitării diverselor profesiuni; nu e vorba numai despre însuşirea unor priceperi de muncă,
ci de o viziune globală asupra tehnologiei şi ştiinţei, de formare a unei culturi tehnologice şi
ştiinţifice. Se vorbeşte, în acelaşi context, de o lărgire a semanticii alfabetizării: dacă
alfabetizarea tradiţională înseamnă învăţarea cititului şi a scrisului, cea de a doua alfabetizare
este cea computaţională şi vizează învăţarea comunicării cu ajutorul computerului (idem).
O cultură tehnologică autentică oferă o viziune globală asupra evoluţiei, asupra
sensului evoluţiei în cele mai diverse domenii ale vieţii – de la viaţa de familie la ştiinţă şi artă
– şi o conştiinţă a progresului tehnic, o abordare responsabilă a rolului tehnicii în
determinarea sensului evoluţiei.

3
 În sinteză, disciplinele tehnologice componente a educaţiei integrale care urmăreşte
reglarea raportului dintre formarea personalităţii umane, pe de o parte, şi tehnică-
tehnologie, pe de altă parte, din perspectiva inserţiei socio-profesionale şi a adaptării cu
succes la lumea muncii (conform schemei următoare) (Cojocariu,V.M., 2008, p. 65).

DISCIPLINELE TEHNICE

UTILUL

FORMAREA TEHNICĂ,
PERSONALITĂŢII TEHNOLOGIE
UMANE

INSERŢIA SOCIO-PROFESIONALĂ

ADAPTAREA CU SUCCES LA LUMEA MUNCII

De asemene, educaţia tehnologică urmăreşte formarea unor atitudini specifice şi a

capacităţii de a evalua consecinţele aplicării rezultatelor cercetării tehnologice în diverse
domenii ale cunoaşterii şi vieţii şi perspectivele pe care cercetarea tehnologică le deschide
asupra acestor domenii.
Prin diversitatea disciplinelor şi a modulelor care compun disciplina Educaţie
tehnologică învăţământul vizează apropierea, în cel mai înalt grad, a individului de aptitudinile
sale naturale, necondiţionate, pe care caută, cu răbdare, să i le cizeleze progresiv, să i le
conştientizeze, punând accentul pe amplificarea capacităţilor creatoare şi a disponibilităţilor
pentru invenţie şi inovaţie.

4
 Educaţia Tehnologică, prin diversitatea modulelor tratate atât teoretic cât şi practic, îl
ajută pe tânăr să-şi găsească înclinaţia, chemarea, aspiraţia, atracţia către un anumit domeniu,
într-un cuvânt să-şi descopere „vocaţia" pentru o anumită activitate.

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
A UNEI DISCIPLINE

Proiectarea didactică este un ansamblu de procese si operaţii de anticipare ce conferă

procesului de învaţământ un caracter sistematic, raţional, o eficienţă sporită. Proiectarea este
un ansamblu de procedee raţionale ce uneşte într-un tot coerent cerinţele, resursele, strategiile
si rezultatele acţiunii didactice. Succesul activităţii didactice rezultă din temeinicia şi
corectitudinea pregătirii ei. Procesul didactic trebuie privit în perspectiva desfăşurării lui pe o
perioadă de un an şcolar, secţionat pe semestre, pe unităţi şi pe lecţii.
În funcţie de perioada de timp la care se referă, proiectarea poate fi globală sau
eşalonată. Elaborarea planificării calendaristice este o etapă în cadrul planificării eşalonate şi
presupune parcurgerea mai multor etape:
- Stabilirea relaţiilor dintre competenţele generale şi specifice a căror formare se
urmăreşte
- Împărţirea conţinuturilor instructiv-educative în unităţi de învăţare;
- Stabilirea ordinii de parcurgere a unităţilor de învăţare;
- Eşalonarea în timp, adică precizarea numărului de ore afectate fiecărei unităţi de
învăţare şi precizarea datei sau a saptămânii in care va fi abordată unitatea respectivă.
În continuare este prezentată, ca exemplu, planificarea calendaristică la disciplina
Măsurări tehnice pentru anul şcolar 2018/2019 la clasa a X-a A:

5
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
AN ŞCOLAR: 2018 – 2019

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic „Transilvania Auto″Deva Avizat,

Profilul: Tehnic Director
Domeniul de pregătire de bază: Mecanică
Modulul: I- Măsurări tehnice
Nr ore: 224 ore/an din care T:32 ore, LT:64 ore, IP:128 ore
Clasa: a X-a A profesională
Profesor: Balet Iosif Daniel Avizat,
Plan de învăţământ aprobat prin OMEN nr. 3915/18.05.2017, Anexa nr. 3 Şef catedră
Programa aprobata prin OMEN: nr. 3915 din 18.05.2017, Anexa nr.3

Unitatea de rezultate ale învățării /

Nr. Nr. ore Săptămâna
Rezultate ale învățării Conținuturile învățării Obs.
crt.
Cunoștințe Abilități Atitudini T LT IP T LT IP
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
1 8 S1
S2
2 4.1.3. Precizia 4.2.15. Calcularea 4.3.1. Respectarea 2. Precizia prelucrării și a 4 S4
prelucrării şi dimensiunilor limită, normelor asamblării pieselor
asamblării calculul toleranţelor; ergonomice la locul 2.1. Precizia dimensională
pieselor 4.2.16. Interpretarea de muncă; 2.1.1. Dimensiuni, abateri, toleranțe
- noţiuni ce abaterilor dimensionale de 4.3.2. Respectarea 2.1.2. Asamblarea alezajelor cu
6
 caracterizează formă şi poziţie ale
precizia suprafeţelor pieselor;
dimensională: 4.2.17. Verificarea
arbore, alezaj, preciziei de prelucrare a
dimensiune unei piese;
(nominală, 4.2.18. Identificarea
efectivă, limită), simbolurilor ajustajelor, a
abatere, abaterilor de formă şi
toleranţă; poziţie înscrise în
- precizia documentaţie;
formei 4.2.19. Alegerea
macrogeometric mijloacelor de măsurare
e: abateri specifice în vederea
geometrice determinării abaterilor
(abateri de dimensionale, de formă şi
formă, abateri poziţie ale pieselor
de poziţie); 4.2.20. Utilizarea
- precizia mijloacelor de măsurare şi
formei control în vederea
microgeometric determinării abaterilor
e: rugozitatea dimensionale de formă şi
suprafeței; poziţie ale pieselor;
- ajustaje. 4.2.21. Identificarea
simbolurilor rugozităţii
unei suprafeţe;
4.2.22. Utilizarea corectă a
vocabularului comun şi a
celui de specialitate;
4.2.23.
Comunicarea/Raportarea
rezultatelor activităţii
profesionale desfăşurate.
3 4.1.2. Mijloace 4.2.6. Selectarea
de măsurare şi mijloacelor de măsurare şi
procedurilor de arborii. Ajustaje
lucru; 2.2. Precizia formei geometrice a
4.3.3. Colaborarea suprafețelor
cu membrii echipei 2.3. Precizia poziției suprafețelor
de lucru, în scopul 2.4. Rugozitatea suprafețelor
îndeplinirii
sarcinilor de la locul
de muncă;
4.3.4. Asumarea
iniţiativei în
rezolvarea unor
probleme;
4.3.5. Asumarea, în
cadrul echipei de la
locul de muncă, a
responsabilităţii
pentru sarcina de
lucru primită;
4.3.6. Respectarea
normelor de
securitate la locul de
muncă, precum şi a
normelor de
prevenire şi stingere
a incendiilor;
4.3.7. Purtarea
permanentă şi cu
responsabilitate a
echipamentului de
protecţie în scopul
prevenirii
accidentelor de
muncă şi a bolilor
profesionale;
4.3.8. Respectarea
normelor de
protecţie a mediului
şi de colectare
selectivă a
deşeurilor.
4.3.1. Respectarea 3. Mijloace de măsurare și control
normelor utilizate pentru realizarea pieselor
7
control control specifice pentru
utilizate pentru fiecare din mărimile
realizarea tehnice măsurate;
pieselor 4.2.7. Utilizarea
conform mijloacelor de măsurare şi
documentaţiei control pentru lungimi,
tehnice unghiuri, suprafeţe, mase,
(principii de forţe, presiuni, debite,
funcţionare şi viteze, turaţii şi acceleraţii,
caracteristici temperaturi, filete şi roţi
tehnice): dinţate, mărimi electrice
- Mijloa (intensitatea curentului
ce de măsurare electric, tensiunea
şi control pentru electrică, rezistenţa
lungimi; electrică, puterea electrică,
- Mijloa energia electrică)
ce de măsurare 4.2.8. Corelarea aparatului
şi control pentru de măsură cu mărimea de
unghiuri; măsurat si cu domeniul de
- Mijloa variaţie al mărimii de
ce de măsurare măsurat;;
şi control pentru 4.2.9. Verificarea stării de
suprafeţe; funcţionare a aparatelor de
- Mijloa măsură, în conformitate cu
ce de măsurare cartea tehnică şi normele
şi control pentru de securitate a muncii;
mase; 4.2.10. Efectuarea
- Mijloa reglajelor iniţiale ale
ce de măsurare aparatelor de măsură în
şi control pentru funcţie de natura mărimii
forţe; măsurate şi de domeniul
- Mijloa de variaţie al acesteia;
ce de măsurare 4.2.11. Decodificarea
şi control pentru simbolurilor folosite
presiuni; pentru marcarea aparatelor
- Mijloa de măsurat;
ce de măsurare 4.2.12. Selectarea
şi control pentru mijloacelor de măsurare şi
debite; control pentru fiecare
- Mijloa dintre mărimile electrice
ce de măsurare care caracterizează un
circuit electric;
ergonomice la locul conform documentației tehnice
de muncă; (principii de funcționare și
4.3.2. Respectarea caracteristici tehnice)
procedurilor de 3.1. Măsurarea și controlul 8 S5
lucru; dimensiunilor liniare (definiție; S6
4.3.3. Colaborarea unități de măsură; mijloace de
cu membrii echipei măsurare și control: măsuri terminale,
de lucru, în scopul șublere, micrometre, comparatoare
îndeplinirii mecanice- comparatoare cu cadran,
sarcinilor de la locul comparatoare de interior, minimetre,
de muncă; ortoteste, pasametre, aparate cu
4.3.4. Asumarea amplificare optică - optimetru,
iniţiativei în microscoape de atelier, microscoape
rezolvarea unor universale; metode de măsurare) 4 S7
probleme; 3.2. Măsurarea și controlul
4.3.5. Asumarea, în unghiurilor (noțiunea de unghi,
cadrul echipei de la unități de măsură, mijloace de
locul de muncă, a măsurare și control a unghiurilor -
responsabilităţii clasificare, descriere, principiul de
pentru sarcina de funcționare, părți componente; 4 S8
lucru primită; metode de măsurare)
3.3. Măsurarea și controlul
4.3.6. Respectarea suprafețelor (noțiunea de suprafață,
normelor de unități de măsură, mijloace de
securitate la locul de măsurare și control a suprafețelor -
muncă, precum şi a clasificare, descriere, principiul de
normelor de funcționare, părți componente; 4 S9
prevenire şi stingere metode de măsurare)
a incendiilor; 3.4. Măsurarea mărimilor mecanice:
4.3.7. Purtarea 3.4.1. Măsurarea forțelor (noțiunea de
permanentă şi cu forță, unități de măsură, mijloace de
responsabilitate a măsurare și control a forțelor -
echipamentului de clasificare, descriere, principiul de 4 S11
protecţie în scopul funcționare, părți componente;
prevenirii metode de măsurare);
accidentelor de 3.4.2. Măsurarea maselor (noțiunea
muncă şi a bolilor de masă, unități de măsură, mijloace
profesionale; de măsurare și control a maselor -
4.3.8. Respectarea clasificare, descriere, principiul de 4 S12
normelor de funcționare, părți componente;
protecţie a mediului metode de măsurare);
şi de colectare 3.4.3. Măsurarea presiunilor
8
şi control pentru 4.2.13. Realizarea selectivă a (noțiunea de presiune, unități de
mărimi montajelor de măsurare; deşeurilor măsură, mijloace de măsurare și
cinematice: 4.2.14. Efectuarea de control a presiunilor- clasificare,
viteze, turaţii, măsurări pentru mărimile descriere, principiul de funcționare, 4 S13
acceleraţii. electrice care părți componente; metode de
- Mijloa caracterizează un circuit măsurare);
ce de măsurare electric: 3.4.4. Măsurarea mărimilor
şi control pentru - măsurarea cinematice:
temperaturi; intensităţii 3.4.4.1. Măsurarea vitezei (noțiunea
- Mijloa curentului de viteză liniară și unghiulară, unități 4 S14
ce de măsurare electric; de măsură, mijloace de măsurare și
şi control pentru - măsurarea control a vitezei - clasificare,
filete; tensiunii descriere, principiul de funcționare,
electrice; părți componente; metode de
- Mijloa
- măsurarea măsurare);
ce de măsurare rezistenţei 3.4.4.2. Măsurarea turației (noțiunea 8 S15
şi control pentru electrice; de turație, unități de măsură, mijloace S16
roţi dinţate; - măsurarea puterii de măsurare și control a turației -
- Aparate electrice; clasificare, descriere, principiul de
analogice şi măsurarea energiei funcționare, părți componente;
digitale pentru electrice. metode de măsurare);
măsurarea 4.2.22. Utilizarea corectă a 3.4.4.3. Măsurarea accelerației
mărimilor vocabularului comun şi a (noțiunea de accelerație, unități de 4 S17
electrice din celui de specialitate; măsură, mijloace de măsurare și
circuitele de c.c. 4.2.23. control a accelerației - clasificare,
şi c.a. (tipuri Comunicarea/Raportarea descriere, principiul de funcționare,
constructive, rezultatelor activităţii părți componente; metode de
simboluri profesionale desfăşurate. măsurare);
folosite pentru 3.4.4.4. Măsurarea debitului 4 S18
marcare, (noțiunea de debit, unități de măsură,
caracteristici mijloace de măsurare și control a
tehnice şi debitului - clasificare, descriere,
metrologice, principiul de funcționare, părți
domenii de componente; metode de măsurare);
măsurare, 3.5. Măsurarea temperaturii (scări de 8 S20
scheme de temperatură, unități de măsură, S21
montaj); mijloace de măsurare și control a
- Norme de temperaturii, clasificare, descriere,
SSM, de principiul de funcționare, părți
protecţia componente; metode de măsurare);
mediului şi PSI 3.6. Măsurarea și controlul filetelor:
specifice 3.6.1. Elementele filetelor
9
operaţiilor de 3.6.2. Metode de verificare a filetelor
măsurare şi 3.6.3. Calibre filetate
control utilizate 3.6.4. Măsurarea și controlul
pentru diametrului mediu la arborii filetați
realizarea cu: micrometru de filete, prin metoda
pieselor celor trei sârme, cu microscopul 8 S22
conform universal S23
documentaţiei 3.6.5. Măsurarea și controlul pasului
tehnice. cu ajutorul microscopului de atelier,
al pasametrelor
3.6.6. Dispozitive cu comparator
pentru verificarea alezajelor filetate
3.7. Măsurarea și controlul roților 4 S24
dințate
3.7.1. Metode de verificare a roților 4 S25
dințate
3.7.2. Măsurarea și controlul roților
dințate cilindrice: micrometrul de roți
dințate, șublerul de roți dințate,
șabloane de roți dințate.
3.8. Mijloace de măsurat și verificat
mărimi electrice 4 S26
3.8.1. Aparate analogice pentru
măsurarea mărimilor electrice
(principiul general de funcționare,
schema bloc. tipuri constructive,
simboluri folosite pentru marcare,
caracteristici tehnice și metrologice, 4 S27
domenii de măsurare); 4 S28
3.8.2. Aparate digitale pentru
măsurarea mărimilor electrice
(principiul general de funcționare,
schema bloc, tipuri constructive,
simboluri folosite pentru marcare,
caracteristici tehnice și metrologice,
domenii de măsurare);
3.8.3. Multimetre analogice și
numerice;
3.8.4. Măsurarea intensității 4 S29
curentului electric: unități de măsură,
metode de măsurare directe și
indirecte, aparate pentru măsurarea
10
 intensității: ampermetre de curent
continuu, ampermetre de curent
alternativ, multimetre analogice sau
digitale, montarea ampermetrelor în
circuit, extinderea domeniului de
măsurare Ia ampermetre. 4 S30
3.8.5. Măsurarea tensiunii electrice:
unități de măsură, metode de
măsurare, aparate pentru măsurarea
tensiunii: voltmetre de tensiune
continuă, voltmetre de tensiune
alternativă, multimetre analogice sau 4 S31
digitale, montarea voltmetrelor în
circuit, extinderea domeniului de
măsurare la voltmetre.
3.8.6. Măsurarea rezistenței electrice:
unități de măsură, metode de 4 S32
măsurare: directă, indirectă, de
comparație, aparate pentru măsurarea
rezistenței: ohmmetre analogice sau
digitale, megohmmetre, multimetre 4 S34
analogice și digitale.
3.8.7. Măsurarea puterii electrice:
unități de măsură, metode de
măsurare, aparate pentru măsurarea
puterii electrice: wattmetre
electrodinamice, wattmetre de
inducție.
3.8.8. Măsurarea energiei active:
unități de măsură, metode de
măsurare, aparate pentru măsurarea
energiei: contoare de energie
electrică.
3.9. Norme de SSM, de protecția
mediului și PSI specifice operațiilor
de măsurare și control utilizate pentru
realizarea pieselor conform
documentației tehnice.
7 Recapitulare 8 S35
S36

11
 PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Unităţile de învăţare sunt structuri didactice alcătuite din competenţe specifice, conţinuturile prin care pot fi atinse, activităţile de
învăţare şi resursele educaţionale adecvate. Se recomandă ca numărul de ore afectat unei unităţi de învăţare să se situeze între 3-12 şi să se
fianlizeze prin evaluare sumativă, ceea ce nu exclude realizarea sistematică a evaluării formative. Proiectele unităţilor de invăţare se
realizează în timpul anului şcolar, la realizarea acestora ţinându-se cont de nivelul clasei respectiv particularităţile colectivului de elevi cu
care se lucrează.

Profesorul care proiectează unitatea de învăţare, pentru ca aceasta să fie bine realizată, ar trebui să caute răspunsuri la următoarele
întrebări:

- Cum voi face? Întrebarea se referă la modul în care vor fi organizate activităţile de învăţare: metodele de predare-învăţare,
formele de organizare a activităţii;
- De ce voi face? Această întrebare vizează identificarea competenţelor a căror dezvoltare se urmăreşte;
12
 - Cu ce voi face? După formularea întrebării profesorul analizează resursele de care dispune pentru buna desfăşurare a
activităţilor didactice şi formarea competenţelor specifice precizate în programa şcolară;
- Ce voi valorifica? Profesorul îşi pune această întrebare gândindu-se la conţinuturile pe care le va selecta, pentru ca, prin
intermediul acestora, să fie atinse competenţele identificate;
- Cât am realizat? Răspunsul la acestă întrebare este asigurat de feedback. Acesta se referă atât la elevi cât şi la profesori şi
este dat de evaluare şi autoevaluare. Profesorul stbileşte care vor fi instrumentele/probele de evaluare pe care le va utiliza.

În continuare voi prezenta o unitate de învăţare proictată pentru disciplina: Măsurări tehnice, clasa a IX a.

PROIECTUL UNITĂŢII
DE ÎNVĂŢARE
UNITATATEA DE ÎNVĂŢARE : MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE
NR. ORE ALOCATE: 6

Unitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu″ Deva Avizat,

Profilul: Tehnic Director
Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală/Calificarea profesională: MECANICĂ
Modulul: MĂSURĂRI TEHNICE
Clasa:a IX-a
Profesor: B odiu Iosif Cornel
An şcolar: 2018-2019
Plan de învăţământ aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S.: 3331/ 25.02.2010
13
Programa aprobata prin Ordinul M.E.C.T.S.: 4857/ 31.08.2009
Nr.
Conţinuturi
crt.
(detalieri)
(0) (1)
1 Măsurarea intensității
curentului electric :
-Montarea ampermetrelor în
circuit ;
- Extinderea domeniului de
măsurare la ampermetre
- Aparate pentru măsurarea
intensității
2 Măsurarea tensiunii
electrice
-Montarea voltmetrelor în
circuit ;
-Extinderea domeniului de
măsurare la voltmetre ;
-Aparate pentru măsurarea
tensiunii
3 Măsurarea rezistenței
electrice
-Măsurarea rezistențelor prin
metode indirecte ;
-Măsurarea rezistențelor prin
metoda directă
Avizat,
Şef catedră
Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.
(2) (3) (4) (5) (6)
Aplică metodele şi utilizează -Definirea intensității și a Calculator Sistematic prin 2 ore
mijloacele de măsurare a unității de măsură ; Soft educaţional probe scrise,
mărimilor de bază din domeniul -Clasificarea ampermetrelor Videoproiector practice şi orale
mecanic şi electric. ; Ampermetru conform criteriilor
Utilizează metode şi mijloace de -Montarea în circuit a Multimetru de performanţă
măsurare şi verificare a ampermetrelor ; Fișe de lucru din Standardul de
mărimilor electrice -Măsurarea intensității cu pregătire
diferite tipuri de profesională
ampermetre
Sistematic prin
Aplică metodele şi utilizează -Definirea tensiunii și a Calculator probe scrise, 2 ore
mijloacele de măsurare a unității de măsură ; Soft educaţional practice şi orale
mărimilor de bază din domeniul -Montarea în circuitul Videoproiector conform criteriilor
mecanică şi electric. electric a voltmetrelor ; Voltmetru de performanţă
Utilizează metode şi mijloace de -Măsurarea tensiunii cu Multimetru din Standardul de
măsurare şi verificare a voltmetrul și multimetrul Fişe de lucru pregătire
mărimilor electrice profesională
Sistematic prin
probe scrise,
Aplică metodele şi utilizează -Definirea rezistenței și a Calculator practice şi orale 2 ore
mijloacele de măsurare a unității de măsură Soft educaţional conform criteriilor
mărimilor de bază din domeniul -Măsurarea rezistențelor Videoproiector de performanţă
mecanică şi electric. prin metode indirecte : Fişă de lucru-test din Standardul de
Utilizează metode şi mijloace de -montajul amonte Multimetru digital pregătire
măsurare şi verificare a -montajul aval Ampermetru profesională
mărimilor electrice -Măsurarea rezistențelor Voltmetru
prin metoda directă cu : Rezistențe
-ohmetrul
-megaohmetrul
14
 -multimetrul

15
 PROIECTE DE LECȚIE ( 4 PROIECTE)

Proiect didactic

I. DATE GENERALE

Liceul Tehnologic „Transilvania Auto″Deva

Clasa: a IX a

Aria curriculară: Tehnologii

Data: 2020

Profesor: Balet Iosif Daniel

II. CONSTRUCŢIA

Disciplina: Organe de mașini

Unitatea de învăţare: Îmbinări şi asamblări

Subiectul: Îmbinări prin nituire

Tipul lecţiei: Predare-evaluare

Obiective operaţionale:

Competenţe:

- să identifice avantajele şi dezavantajele asamblărilor nituite;

- identifică elementele constructive ale nitului;

- să enumere criteriile de clasificare ale niturilor şi ale asamblărilor nituite;

- să identifice operaţiile pregătitoare necesare nituirii;

- să reprezinte fazele nituirii manuale;

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:

- să aleagă corect SDV-urile necesare operaţiei de nituire;

16
- să realizeze operaţiile pregătitoare pentru nituire;

- să efectueze controlul şi recepţia asamblărilor nituite;

- să aplice NTSM la nituirea manuală;

Obiective psihomotorii:

- să-şi dezvolte gândirea logică, capacitatea de sinteză şi finalizare a sarcinii de lucru;

Obiective afective:

- să aprecieze corect soluţiile oferite de colegi;

- să se implice cu plăcere şi interes la toate etapele lecţiei;

Metode de învăţământ:

Expunere, conversaţie, brainstorming, demonstraţie;

Moduri de activitate cu elevii:

Frontal (pentru reactualizarea cunoştinţelor), individual (realizarea feedback-ului), pe grupe de elevi (rezolvarea unor sarcini de
lucru);

Bibliografie: Manual pentru cultură de specialitate, domeniul mecanic, ing. Adriana Popescu, Editura didactică şi pedagogică, 2004,
Bucureşti; Auxiliare curriculare - www.edu.ro;

Tabel de specificare a corespondenţelor

Activitatea de învăţare

Etapele Obiective Conţinutul informaţional şi aplicativ Activitatea

lecţiei operaţionale detaliat profesorului şi Activitatea
strategiile elevului
folosite

1. Moment Asigurarea Conversaţia Elevii de

organizatoric condiţiilor serviciu
optime pentru Exerciţii de informează
desfăşurarea încălzire pentru diferite
orei; asigurarea aspecte:
3 minute climatului absenţe, etc.;
favorabil în

17
 clasă;

2. Verificarea Reactualizarea Vă rog să vă reamintiţi care sunt Conversaţie de Elevii se

cunoştinţelor noţiunilor asamblările nedemontabile studiate? recapitulare şi consultă între
anterioare esenţiale consolidare ei, utilizează
studiate în - sunt asamblările lipite şi sudate; caietele de
lecţia notiţe şi
Vă rog să enumeraţi care sunt avantajele
anterioară; răspund
8 minute; şi dezavantajele asamblărilor lipite:
întrebărilor
- Avantaje: se realizează uşor, nu apar profesorului.
fisuri;

da, şi mai sunt: nu necesită personal cu

înaltă calificare, se pot asambla table şi
sârme subţiri;
Conversaţie de
- Dezavantaje: rezistenţa asamblării este verificare a
mică, rezistenţa la coroziune este mică; cunoştinţelor;

Vă rog să vă reamintiţi cum se realizează

controlul asamblărilor lipite:

- se face prin observare cu ochiul liber, iar

muncitorul experimentat observă defecte
ca lipiri neuniforme, porozităţi, lipsuri,
scurgeri de metal, nepătrunderi, fisuri
etc.;

Foarte bine. Acum vă rog să enumeraţi

câteva dintre avantajele asamblărilor
sudate cu arc electric:

- construcţiile au greutate mică, sunt

etanşe, se elimină zgomotul, economie de
material şi manoperă;

Da, se pot executa piese cu forme

complexe şi dimensiuni mari;

Va rog să enumeraţi câteva dezavantaje

ale asamblărilor sudate cu arc electric:

- la forme complicate necesită dispozitive

speciale, necesită personal calificat şi
aparatură specială;

Da, foarte bine.

Vă rog să explicaţi semnificaţia notaţiilor

din figura următoare:

18
 MA- materialul sau aliajul sub formă de
vergea,sârmă sau pulbere

MB- materialul pieselor care se sudează

MD – material depus

CS- cusătură sau cordon de sudare

ZIT- zona de influenţă termică

3. Pregătirea Realizarea A mai rămas un singur tip de asamblare Prin întrebări Elaborează
aperceptivă legăturii nedemontabilă şi anume asamblarea bine alese posibile
dintre nituită. Credeţi că pentru realizarea ei încearcă să facă răspunsuri;
cunoştinţele sunt necesare operaţii pregătitoare?, la legătura cu
anterioare şi care din asamblările prezentate aţi mai lecţia nouă;
3 minute;
cele noi. întâlnit aceste operaţii?

Da, sunt necesare, aşa cum am întâlnit şi

la asamblările lipite şi la cele sudate.

4. Anunţarea Cunoaşterea Azi vom învăţa despre asamblările nituite Comunicare Notează titlul
lecţiei şi a titlului lecţiei şi vom învăţa despre nituri, clasificarea în caiete;
obiectivelor niturilor şi a asamblărilor nituite, operaţii Notează titlul
pregătitoare şi tehnologia nituirii lecţiei pe tablă;
manuale.

2 minute;

5. Brainstorming; Se consultă
Transmiterea între ei,
de cunoştinţe 1. Identifică Avantaje: răspund
noi avantajele şi solicitărilor
dezavantajele - siguranţă mare în transmiterea
profesorului;
asamblărilor sarcinilor;
nituite.
27 minute - operaţii simple de control şi remediere a
defectelor; Notează unele
informaţii şi
- se asamblează materiale greu sudabile,
urmăresc
nesudabile şi diferite;
atent
Dezavantaje: prezentarea;

- preţ de cost ridicat;

- reducerea rezistenţei pieselor (datorită

19
 găurilor de nit);

2. Identifică - zgomot ce cauzează îmbolnăviri Analizează

elementele profesionale; individual
constructive elementele
ale niturilor constructive
din fişa de
Nitul este un organ de maşină folosit la
lucru primită;
asamblarea nedemontabilă a două sau
mai multe piese de formă plată, tablă,
Descriere după
profile etc.
model;
Nitul este format din: tijă cilindrică, cap
format din fabricaţie şi cap format în
timpul nituirii:

Prezintă
aplicaţii ale
3. Enumeră
Clasificarea niturilor: procedeelor
criteriile de
prezentate;
clasificare ale
1. după forma capului: semirotund (a),
niturilor şi ale
tronconic (b), semiînecat (c), tronconic şi
asamblărilor
semiînecat (d), înecat ( e) , plat (f); Comunicare;
nituite;

Elevii primesc
individual fişe
de lucru care
conţin
2. după materialul din care sunt schemele
confecţionate: oţel carbon obişnuit OL 34 prezentate.
şi Ol 37, alamă, cupru, aluminiu, aliaje
uşoare;

3. după forma tijei: plină (a), semitubulare

(b) sau tubulară (c şi d);

Brainstorming;

20
4. Nituri speciale: explozive şi cu tijă
dublă:

Descriere după
model;

Asamblările nituite se clasifică:

1. după forţa necesară: manuală şi

mecanică;

2. după modul de execuţie: la rece şi la

cald;
Elevii execută
3. după aşezarea pieselor: prin după model
suprapunere simplă, dublă, multiplă) şi tipurile de
cap la cap cu una sau 2 eclise: asamblări şi
adresează
întrebări
profesorului;

4. după numărul de nituri: cu un rând, cu

două, sau mai multe rânduri de nituri
dispuse în linie sau zigzag;

Verifică frontal
activitatea
elevilor şi
formulează
aprecieri pentru
5. după destinaţia asamblării: de modul de
rezistenţă, de etanşare şi de rezistenţă- realizare a
etanşare; aplicaţiilor, iar
unde este cazul
oferă sprijin
elevilor;

21
 Înainte de nituire, procesul tehnologic
pentru prelucrarea unei asamblări nituite
cuprinde: calculul dimensiunilor
constructive, trasarea axelor niturilor,
punctarea centrelor găurilor, găurirea
tablelor, alezarea găurilor, teşirea găurilor;

Sculele folosite la nituirea manuală sunt:

ciocan de lăcătuşărie, contracăpuitor
(contrabuterolă), trăgător, căpuitor Comunică cu
(buterolă) profesorul,
formulează
întrebări,
elaborează
răspunsuri;

4. Identifică
operaţiile
pregătitoare
pentru nituire.

Elevii
Tehnologia nituirii manuale cuprinde: identifică rolul
fiecărei scule
Introducerea nitului în gaură, aşezarea în procesul de
capului iniţial pe contracăpuitor, nituire.

a. apropierea tablelor cu trăgătorul; Descrie modul

5. Reprezintă de lucru;
tehnologia b. refularea capului de închidere;
nituirii
c. formarea capului de închidere;
manuale.
d. formarea capului de închidere cu
căpuitorul;

Elevii lucrează
22
Defectele care pot apărea la nituire sunt: pe trei grupe:

Descriere după Grupa nr. 1:

model;
Avantajele
nituirii şi
aplicaţii ale
asamblărilor
nituite;

a. cap de închidere deplasat, b. cap de Grupa nr. 2:

închidere prea mare din cauza tijei mai
Dezavantaje
lungi, c, cap de închidere prea mic din
ale nituirii şi
cauza tijei scurte, d. cap de închidere
operaţii
deformat, e. cap de închidere înclinat, f.
pregătitoare
nit strâmb, g. table deformate la nituire.
pentru
prelucrarea
asamblărilor
nituite;

Grupa nr. 3:

NTS la nituirea
manuală şi
tehnologia
nituirii
manuale.

Lucrul pe grupe
de elevi;

23
 6. Realizarea Consolidarea Test cu alegere multiplă Distribuie Rezolvă
feedback-ului noţiunilor individual sarcinile de
şi asigurarea studiate testele elevilor lucru primite;
retenţiei
Solicită detalii
8 minute organizatorice
.

TEST CU ALEGERE MULTIPLĂ

Indicaţi răspunsul corect:

1. Nituirea este un procedeu tehnologic de îmbinare: 1 punct;

a. cu filet;
b. demontabilă;
c. nedemontabilă;
2. Niturile se execută din: 1 punct;

a. OT 45;

b. OL 34;

c. OLC 35;

3. După forma tijei niturile pot fi: 1 punct;

a. semitubulare;

b. semiînecate;

c. semiritunde;

4. Trăgătorul: 1 punct;

a. apasă piesele de nituit;

24
b. protejează capul iniţial;

c. formează capul de închidere;

5. Numiţi denumirea niturilor din figura următoare (clasificate după forma capului); 1 punct;

6. Ce reprezintă asamblarea din figura următoare? 1 punct;

7. Numiţi ce faze ale nituirii manuale sunt reprezentate în figura următoare: 1 punct;

a b

8. Enumeraţi 2 avantaje şi 2 dezavantaje ale asamblărilor nituite; 1 punct;

NOTĂ:

- timp de lucru 8 minute;

- 2 puncte se acordă din oficiu;

25
Barem de corectare

1. c; 1 punct;

2. b; 1 punct;

3. a; 1 punct;

4. a; 1 punct;

5. a. semirotund, b. tronconic, c. semiînecat., d. tronconic şi semiînecat, e. înecat, f. plat;

1 punct;

6. asamblare nituită cu o eclisă; 1 punct;

7. a – refularea capului de închidere, b. formarea capului de închidere, c- formarea capului de închidere cu căpuitor;
1 punct;

8. Avantaje:

- siguranţă mare în transmiterea sarcinilor;

- operaţii simple de control şi remediere a defectelor; 0,5 puncte;

Dezavantaje:

- zgomot, ce cauzează îmbolnăviri profesionale;

- reducerea rezistenţei pieselor (datorită găurilor de nit); 0,5 puncte;

NOTĂ:
26
 - timp de lucru 8 minute;
- 2 puncte se acordă din oficiu;
PROIECT DIDACTIC

Colgiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu″ Deva

Data: 14.02.2019

Modulul: M 3 - TEHNOLOGII IN MECANICA MOTOARELOR

Clasa: aX-aC.

Subiectul: Mecanismul de distributie

Activitatea: Lucrare de laborator

Unități de competență cheie:

UNITATEA DE COMPETENTA 1
COMUNICARE SI NUMERATIE
UNITATEA DE COMPETENTA 6
LUCRUL ÎN ECHIPA
UNITATEA DE COMPETENTA 16
IDENTIFICAREA ORGANELOR DE MASINI SI A SOLICITARILOR
UNITATEA DE COMPETENTA 17
CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA
UNITATEA DE COMPETENTA 18
EXECUTAREA MONTARII SI DEMONTARII MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA
UNITATEA DE COMPETENTA 19
INTRETINEREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA

Competenta tehnica generala:

Competenta 16.3. indica modul de utilizare a diferitelor tipuri de

organe de masini

Criterii de performanta :

Stabilirea rolului functional al organelor de masini

Exemplificarea utilizarii tipurilor de organe de masini
Argumentarea utilizarii anumitor tipuri de organe de masini
Competenta tehnica specifica:

27
Competenta 17.1. Descrie constructia motoarelor cu ardere interna

Criterii de performanta :

Precizeaza elementele componente ale mecanismului de distributie si a partilor component ale acestuia
Identifica rolul functional al fiecarui element component al motorului cu
ardere interna

Tipul de lecţie: combinata (recapitulare si sistematizare+formare apriceperilor si deprinderilor+verificare si apreciere).

Strategii didactice: conversatia,problematizarea,lucrarea practica

Material didactic:

fişe de laborator,desene,,manual: Tehnologii in mecanica motoarelor;

planse.

Forme de activitate: a)frontalã; b) individualã;

Loc de desfasurare: Sala clasa ,laborator

Nr. Evenimentul didactic Continutul si metodica lectiei

crt.
Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1. Organizarea clasei,notarea -raspund la apel;

absentelor,comunicarea
secventelor de instruire in  noteaza absentele;
 verifica organizarea
desfasurarea lucrarii de
clasei;
laborator 5 min

2. Reactualizarea cunostinte- • cere elevilor identificarea sa -precizeaza si explica fiecare element in

indice unde se afla asezati parte;
lor anterioare cilindrii in blocul motor;

10 min • evidentiaza din ce este compus

mecanismul motor;

• cere elevilor precizari

suplimentare pentru identificarea
fiecarui organ de masina parte
component a blocului
motor,prezentarea acestora cu
parti component si identificarea
lor.

28
 3. Motivatia invatarii •subliniaza importanta -urmaresc comentariul
mecanismului de distributie in
1 min functionarea unui motor,prezinta
imaginea acestuia.

4. Continutul si dirijarea •expune prin problematizare -participa activ la identificarea

procesului de asimilare a
partilor ce compun
mecanismul de distributie
necesar derularii lucrarii de
laborator
15 min
considerentele teoretice
referitoare la mecanismul de
distributie;
• evidentiaza prin exemplificare
caracteristicile elementelor ce
compun mecanismul.
componentelor mecanismului;
-identifica si selecteaza fiecare OM si il
analizeaza;
-consulta documentatia tehnologica
asociata lucrarii
de laborator

5. Desfasurarea lucrarii de -consulta documentatia,iden

laborator
• supravegheza si indruma tifica datele necesare si completeaza
60 min activitatea de completare a fisele de laborator;
fiselor de laborator;
-pregateste si verifica intrebarile din
• indruma si controleaza fisa de lucru;
activitatea de pe grupe de
elevi,distribuie fisele de lucru; -raspunde la intrebari impreuna,fiecare
din grupa de elevi;
• supravegheaza activitatea de
informare si completare a fiselor -identifica impreuna elementele
de lucru; mecanismului de distributie,discuta
despre aspect specific acestora ;
• asigura conditiile de identificare
a elementelor ce compun
mecanismul de distributie;

• compara si interpreteaza
rezultatele

6. Evaluarea lucrarii de
laborator.
• completeaza fisele de aprecire -participa activ la procesul de evaluare
Concluzii si de observare individuala a a lucrarii de laborator;
elevilor;
10 min -pregateste locul de munca(clasa)
• evaluaeaza gradul de realizare a pentru activitati ulterioare
lucrarilor;

29
Numele : ............................... Clasa a X-a …..

Prenumele : ........................... Domeniul :Mecanic auto

Clasa : ..................................

LUCRARE DE LABORATOR

Modulul III :Tehnologii in mecanica motoarelor

Tema lucrarii:Mecanismul de distributie

a.Consideratii teoretice si intrebari

30
Mecanismul de distribuţie

Mecanismul de distribuţie are rolul de a asigura schimbul de gaze în cilindrul motorului, adică realizarea evacuării
gazelor arse de la ciclul precedent şi admisia gazelor proaspete pentru noul ciclu motor.

Componenţa mecanismului de distribuţie este următoarea:

1. mecanismul de transmitere a mişcării de la arborele cotit la arborele de distribuţie: roţi dinţate (de curea), lanţ
(curea), întinzător, role sau patine de conducere;
2. arborele de distribuţie (axa cu came);
3. tacheţi, (tije împingătoare), culbutori, supape. I.

Arborele de distribuţie

1.-………………………………………. 4. ………………………………….
Fig 1 2. ………………………………………. 5. …………………………………..

3. ………………………………………. 6. ………………………………

Este denumit şi arbore cu came sau axă cu came. Aceste denumiri vin de la faptul că pe acest arbore sunt prelucrate
came. Fiecare camă corespunde unei supape şi comandă deschiderea şi închiderea acesteia. În figura de mai sus
(fig1)sunt prezetate părţile componente ale unui arbore de distribuţie montat în capul chiulasei.

31
Arborele cu came este actionat de:

1. arboreal intermediar al transmisiei

2. motorasul de antrenare
3. mecanismul de distributie
4. arboreal cotit

Tacheţii, tijele împingătoare, culbutorii, supapele

1. ……………………………………….

2. ……………………………………….

3. ……………………………………….

4. ……………………………………….

5. ……………………………………….

6. ………………………………………
Fig 2

În contact direct cu cama se află tachetul sau în unele situaţii culbutorul. În figura 2 sunt prezentate elementele
mecanismului de distribuţie cu arbore de distribuţie amplasat în bloc (a) sau cu arbore de distribuţie amplasat în capul
chiulasei

(b):soluţii constructive de acţionare a supapelor

Fig 3

Fig. 4.

32
Supapa este ultima în lanţul cinematic al mecanismului de distribuţie. Ea este compusă din: taler (partea cu diametrul
cel mai mare care se află în camera de ardere), tija sau coada supapei care culisează prin ghidul de supapă. La capătul
tijei sunt prelucrate unul sau mai multe canale în care se fixează siguranţele de supapa(galeţii). În figura 4. sunt arătate
câteva supape.

Tachetul este:

1. un organ de masina intermediar al culbutorului;

2. motorasul de antrenare;
3. mecanismul de distributie;
4. un organ de masina intermediar intre cama si tija impingatoare.

Tija împingătoare apare numai la motoarele care au arborele de distribuţie plasat

în blocul motor. Rolul ei este de a transmite mişcarea de la tachet la culbutor

Culbutorul este de fapt o pârghie oscilantă articulată în diverse puncte ca în

figurile 5

Fig 5

1……………………………………………………………

2…………………………………………………………..

3. …………………………………………………………

4. …………………………………………………………..

5. …………………………………………………………..

6. …………………………………………………………..

7. …………………………………………………………..

8. …………………………………………………………..

9. …………………………………………………………..

33
Indicati fiecare organ de masina notat

34
 TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Evaluarea didactică este o componentă esenţială a procesului de învăţământ, alături de predare şi învăţare şi
furnizează informaţii despre calitatea şi funcţionalitatea acestora.

Evaluarea este o activitate complexă în cursul căreia profesorul realizează operaţiile de măsurare, apreciere şi
luare a unor decizii. Aceste operaţii se află într-o strânsă interdependenţă.

Evaluarea poate lua diferite forme în funcţie de anumite criterii:

a) forme ale evaluării în funcţie de perioada de studiu:

- evaluarea iniţială;
- evaluarea continuă(formativă);
- evaluarea sumativă(cumulativă).
b) forme ale evaluării în funcţie de cadrul de comparaţie
- evaluare prin raportare la grup;
- evaluare prin raportare la individ(evaluare de progres);
- evaluare prin raportare la obiectivele operaţionale;
- evaluare prin raportare la normă.

Evaluarea sumativă (cumulativă) constă în verificarea şi aprecierea rezultatelor şcolare la sfârşitul unor
perioade mai lungi de instruire. Această formă de evaluare se poate realiza:

- la finalul unui capitol / capitole, eventual sub formă de teză. În acest caz are şi un rol formativ,
deoarece profesorul poate lua măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.
- la încheierea unui nivel de învăţământ (sfârşitul clasei a 8-a, examenul de bacalaureat, licenţă
etc.). Efectuându-se la sfârşitul unor perioade de instruire, nu le oferă elevilor posibilitatea de a
elimina lacunele pe care le au în pregătire sau de a-şi îmbunătăţii tehnicile de învăţare.
Informaţiile obţinuteprin această formă de evaluare pot fi valorificate pentru perfecţionarea
procesului de învăţământ prin luarea unor decizii privind organizarea şi desfăşurarea sa.

35
 În continuare voi prezenta un test de evaluare sumativă pntru comenzi de editare:

Numele şi prenumele………………………………………………. Notă: ……..

Clasa……….

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Comenzi de editare

I.Completaţi spaţiile libere după cum vă indică contextul: (20p)

1.Comanda Mirror permite………………………………

2.Comanda Fillet realizează……………………………..

3.Comanda Undo ……………………………………….

4.Comanda Erase realizează…………………………….

II.Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos .Dacă afirmaţia este corectă încercuiţi litera A dacă este falsă încercuiţi litera
F. (20p)

1.A. F.Comanda OFFSET desenează o copie a obiectului selectat la o distanţă specificată sau printr-un punct dat

2.A.F.Comanda PEDIT editează curbe spline.

3.A.F.Comanda OOPS recuperează obiectele şterse accidental dacă este apelată imediat după comanda ERASE.

4.A.F.Comanda STRETCH realizează scalarea obiectelor.

III.Scrieţi comanda şi etapele prin care se poate realiza teşirea muchiilor unei piese.

(15p)
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

IV.Uniţi elementele coloanei A cu elementele coloanei B ţinând cont de comandă şi efectul produs de aceasta:
(15p)

COL A COL B

a.MOVE 1.mutare
36
 b.COPY 2.reface obiecte şterse

c.REDO 3.copiază obiecte

d.BREAK 4.retează porţiuni din obiecte selectate

e.TRIM 5.elimină o porţiune a unui obiect

6.desenează simetrice

V. Identificaţi ce comenzi de editare se folosesc la realizarea desenului de mai jos şi apoi enumeraţi pe verso foi,
etapele de realizare a desenului. (20p)

………………………………………………………………………………………………

Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.Timp de lucru 30 min.

Barem de corectare şi notare

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul. I. TOTAL: 20 puncte

4x5p=20p

1-desenarea simetricelor (oglindirea)

2-racordarea contururilor obiectelor(rotunjirea)

3-anulează un număr de comenzi anterioare

4-ştergerea obiectelor

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 5p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

37
Subiectul. II. TOTAL: 20 puncte

4x5p=20p

1.A, 2F, 3A, 4F

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 5p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

Subiectul. III. TOTAL: 15 puncte

Comanda CHAMFER

-teşirea se poate realize prin două distanţe sau printr-o distanţă şi un unghi

Are următoarele opţiuni:

Polyline-teşeşte toate vârfurile unei polilinii;

Distance –introduce lungimea liniei de teşire;

Angle-specifică unghiul de teşire;

Trim-controlează dacă se şterg sau nu vârfurile după teşire;

Method- stabileşte metoda de definire a teşiturii prin două distanţe sau printr-o distanţă şi un unghi.

Pentru identificarea comenzii se acordă 5 puncte iar pentru identificarea celor două posibilităti de teşire se acordă 5p,
pentru fiecare opţiune a comenzii se acordă câte 1 p.

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p.

Subiectul. IV. TOTAL: 15 puncte

a---------1, b---------3, c-------------2, d----------------5, e------------------6

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte.Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p.

Subiectul. V. TOTAL: 20 puncte

Mirror,Chamfer,Fillet,Undo,Redo,Erase (1x6=6p)

-se stabilesc limitele desenului şi unitatea de măsură

-se crează layerele necesare realizării desenului

-se desenează axa de simetrie

-se deseneaza dreptunghiurile din care este format arborele pe jumătate

-se realizeaza racordările şi teşiturile

-se oglindeşte desenul

-se cotează,se înscriu toleranţele

38
Pentru fiecare etapă corectă se acordă 2p, pentru lipsa acesteia se acordă 0p.

39
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii

Disciplina: Fizică

Clasa: a VII-a

Tema lecţiei: Motoare termice, Randamentul

Tipul lecţiei: predare / învăţare (noi cunostinte)

Profesor : ILINA LAVINIA

Soala : LICEUL TEHNOLOGIC TRANSILVANIA AUTO DEVA

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Motorul termic si randamentul

Obiective

Obiective operaţionale:

- Să definească într-un limbaj ştiinţific adecvat, notiunile studiate: motorul termic si randamentul
- Să explice principiile generale de funcţionare a motoarelor termice;
- să recunoască în activitatea practică motoarele termice;

- Să extrapoleze cunoştinţele în explicarea diverselor situaţii;

- Să rezolve în scris probleme cu aplicarea notiunilor legate de motoare termice si randament.

Obiective formative:

40
 - Să dezvolte capacitatea de ordonare şi sistematizare a cunoştinţelor;
- Să dezvolte flexibilitatea şi mobilitatea gîndirii;
- Să exerseze deprinderea de a rezolva probleme.

Materiale necesare:

RESURSE:

Resurse materiale:

 manual, culegeri de probleme, aparatura de laborator(termometre, pirometru cu cadran, spirtiera(sau tava cu alcool sau spirt), fitil, trepied ,corp din
metal) calculator, soft educaţional(lecţii publicate pe www.didactic.ro la adresa http://www.didactic.ro/materiale-didactice/motoare-termice-randamentul )etc.
Resurse procedurale:

 conversaţia euristică, observarea investigativă, metoda descoperirii, metoda deductivă, metoda exerciţiului ;rezolvare de probleme,
 EXPERIMENT
 conţinutul de învăţare esenţial indicat în formularea obiectivelor;
Resurse umane

 clasa neomogenă din punct de vedere al capacităţii de învăţare;

Resurse materiale- condiţiile materiale ale şcolii – de nivel mediu -aparatura de laborator, soft educaţional;

SCENARIU DIDACTIC

Resurse materiale şi
Eveniment didactic Conţinutul lecţiei
procedurale

1. Moment  O prima provocare: Ati vazut din ora anterioara cat de importanti sunt combustibilii in lumea noastra
organizatoric moderna, care se bazeaza mult pe ei. Dar, combustibilii fosili folositi in prezent se vor epuiza. Ce va face
omenirea atunci ??? Haideti sa studiem mai atent combustibilii !

 Verificarea prezenţei
 Verificarea temei

41
2. Verificarea unor Elevii vor răspunde la întrebările; *conversaţia euristică
cunoştinţe
anterioare -1. Mai întâi: Ce sunt combustibilii? *observarea investigativă
necesare
-2. Precizati câtiva combustibili descoperiti de oameni de-a lungul timpului. Care din acesti combustibili sunt *soft educational
mai eficienti?

-4. În ce unităţi de măsură se poate exprima(măsura) căldura ?

* EXPERIMENT
-5.Ce combustibilii sunt folositi in prezent ? Voi ce combustibili folositi(acasa, in viaţa de zi cu zi, etc)

-6. Cum crezi ca ar fi fost lumea daca nu s-ar fi descoperit combustibilii ?

-7. Cum va arata lumea daca vom epuiza combustibilii pe Terra? Ce vor face oamenii viitorului cand se vor
epuiza combustibilii folositi in prezent ??

3. Captarea atenţei  Întrebare Motto „provocare”: Dintotdeauna, oamenii si-au dorit sa realizeze motoare, care sa faca  EXPERIMENT
pentru ei muncile grele, si apoi oamenii au inbunatatit permanent aceste motoare, procesul *conversaţia euristică
imbunatatirii continua si acum,si in viitor,dar, pentru a putea creea motoare tot mai bune si eficiente,
nu ar trebui intai sa le studiem si cunoastem mai bine? *observarea investigativă

4. Enunţarea Profesorul anunta obiectivele lecţiei: expunere

obiectivelor
 să studiem motoarele termice, si modul de a le eficientiza (de a le mari randamentul)

42
5. Reactuali-zarea Pentru a parcurge cu succes etapele propuse, este necesar să ne reamintim unele cunoştinţe însuşite *manual
celor învăţate anterior. Pe baza celor învăţate la capitolul "Fenomene Termice" să răspundeţi la următoarele întrebări:
anterior *caiet
• 1. Ce mãrime fizicã descrie cât de eficient e un combustibil şi câtã cãldurã obţinem din el?
• *2. Daţi exemple de combustibili şi precizaţi avantaje şi dezavantaje ale lor. *observarea investigativă
• *3. Cãldura degajatã prin arderea unui combustibil este : A) Q=m:q ; B) Q=mq ; C) Q=q:m
• *4. Precizaţi formula şi unitatea de mãsurã a puterii calorice. * aparatura
experimentala

*conversaţie euristică

6. Prezentarea Pe baza arderii combustibililor, s-au realizat motoare termice. *experiment *observarea
conţinutului investigativă
Dati exemple !
* aparatura de
laborator(termometre,
pirometru cu cadran,
Motorul termic primeste caldura(arzand combustibil) si poate efectua lucru mecanic(adica poate actiona spirtiera(sau tava cu
cu forte asupra altor corpuri- deplasându-le). alcool sau spirt), fitil,
trepied cu inel si corp
sferic din aluminiu)
• Dar, un motor termic nu poate folosi in mod util pentru cresterea energiei cinetice(de miscare)- adica manual
pentru deplasare- toata caldura obtinuta prin arderea combustibilului ! O parte se pierde prin
atmosfera. caiet
• Explicati voi cum?
calculator
• Daca nu sunteti siguri de explicatiile voastre, sau nu v-ati explicat, va dau doar cateva idei: o parte
din caldura se pierde prin gazul ars fierbinte eliberat pe teava de esapament, o parte prin incalzirea
conversaţie euristică
motorului, o parte e disipata prin radiatorul care trebuie sa rãceasca motorul, etc
metoda exerciţiului

• Randamentul() unui motor, este raportul dintre lucrul mecanic(L) efectuat de motor, si caldura
primita(Qprimita) prin arderea combustibilului.
• Fiindca L= Qprimita -|Qcedata| rezulta L< Qprimita deci randamentul e totdeauna subunitar, <1

43
 activitate pe grupe si
independentă
randamentul e marime fizica ADIMENSIONALA(adica nu are unitate de masura). Se poate exprima in cifre(ex:
0,6 ) sau in procente (o masina poate avea randament cam 70% )

• Ce e un motor termic? Un dispozitiv care primind caldura produce lucru mecanic !

Motoarele cele mai folosite azi , sunt cele in 4 timpi, cu combustibili lichizi, :

-Motorul Otto, cu benzina(ca la Dacia)

-si motorul Diesel (ca la masini de teren, ARO, etc) cu randament mai bun, si cu combustibil mai ieftin
(motorina)!

• In general, randamentul unui motor poate fi crescul prin reducerea fortelor de frecare: piesele mobile
sunt unse. De asemenea , trebuiesc evitate pierderile inutile de caldura. Un alt aspect, trebuie evitata
arderea incompleta a combustibilului. De ce ?

44
7. Obţinerea Inventariem principalele momente ale lecţiei, solicitând elevilor să răspundă clar şi precis: manual
performanţei
• 1. Explicati de ce un motor termic nu poate transforma in lucru mecanic util toata caiet
caldura obtinuta prin ardere?
• 2. Explicati in cuvintele voastre: Ce e un motor termic? soft educational
• 3. Ce unitate de masura are randamentul? A) J/kg ; B) J ; C) kg ; D) nu are ; E) calorii
• 4. Cateva persoane au calculat randamentul unui automobil românesc bun. Au gasit
rezultatele: A) 1 ; B) 0,7 ; C) 1,7 ; conversaţie euristică
D) 7, Care din ei a calculat corect? Cum v-ati dat seama de ce au gresit ceilalti ?

• 5. Ce e randamentul? Si cum il calculam ?

• 6. Cum v-ati gandi sa mariti randamentul unui motor?

8. Asigurarea feed- Clasa şi elevii sunt informaţi asupra nivelului atins în asimilarea cunoştinţelor. manual
back-ului
caiet

conversaţie euristică

9. Evaluarea *Rezolvari de exercitii, probleme, raspunsuri la intrebari manual

performanţei
• 5. Ce randament are un motor care primind caldura Q= 2000J efectueaza lucru mecanic caiet
L= 1500J ?
• 6.Daca un motor primeste caldura Qprimit= 12kJ in fiecare minut si efectueaza lucru soft educational
mecanic L= 100J in fiecare secunda, ce randament are?
• 7. Ce randament are un motor care arzând 5kg pãcurã(cu puterea calorica q= 42 MJ/kg)
efectueaza lucru mecanic L= 1500J ? conversaţie euristică

metoda exerciţiului

rezolvare de probleme

experiment

45
10. Asigurarea Temă pentru acasă problemele 1,2,3,4,5 din manual (All- Andrei Petrescu)pagina 131 manual
retinerii şi consolidarii
cunostintelor

46
 PROIECT DIDACTIC DE LECTIE

DATA: 07 03 2020

CLASA VII

PROFESOR -

OBIECTUL - GEOGRAFIA CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE

SUBIECTUL LECTIEI – America – populatia si asezarile omenesti

TIPUL LECTIEI - de predare- invatare, insusire de cunostinte noi

COMPETENTE SPECIFICE

1.4 Construirea unui text coerent utilizând termeni geografici

2.1 Recunoaşterea denumirilor şi termenilor din geografia ţărilor extraeuropene în limbi străine

2.2 Citirea corectă a denumirilor şi termenilor geografici din limbi străine

4.1 Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe hărţi ale continentelor
extraeuropene

4.2 Citirea hărţii şi utilizarea semnelor onvenţionale

7.2. Utilizarea metodelor simple de investigare (observare, analiză, interpretare)

OBIECTIVE OPERATIONALE. La sfarsitul lectiei toti elevii vor fi capabili :

O1 – sa indentifice pe harta din manual zonele cu densitati mari de populatie

O2 Sa indentifice principalele grupe de populatie care traiesc azi pe teritoriul acestui continent utilizand textul
din manual

O3 - se expuna informatii generale despre numarul locuitorilor, densitatea populatiei, areale cu densitate
mare sau mica utilizand notiunile si harta din manual

47
 O4 – sa enumere principalele religii ale Americii

O Sa explice inegalitatile in repartitia populatiei, in functie de relieful si clima continentului.

O5 – sa completeze corespunzator itemii fisei de evaluare.

STRATEGII DIDACTICE - dirijata, cognitiva, euristica

METODE SI PROCEDEE - expunerea si explicatia, conversatia, comparatia, lucru cu

harta si manualul

MATERIALUL DIDACTIC - Harta fizica si politica a Africii, reprezentari grafice,

atlasul geografic, manualul, imagini.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC - manualul “ Geografia continentelor”

clasa VII, S. Negut

- “ Statele lumii”- S. Negut, I. Nicolae

- “ Didactica geografiei”- M. Dulama

48
DESFASURAREA LECTIEI

Momentele Activ. de predare - invatare Strategii Evaluare

Ob. Opert.

lectiei didactice
Dozare

Actv. prof. Actv. elevilor

1’ Organiz. - verif. prezentei Pregatirea caietelor si Observarea Atentionare

Clasei a docum. scolare
elevilor Aprecieri

- aranj. materialului
necesar lectiei

10’ Verif. orala a Adreseaza interogatii de Asculta, analizeaza, Dialogul Analiza

cunostint. control privitoare la gandesc si formuleaza raspunsurilor
din lectia continuturile predate si raspunsurile , stimularea
anter. cu invatate anterior asteptate, fiind elevilor si
titlul indrumati de prof. evaluarea
“Vegetatia si rezultatelor
fauna invatarii
continentului
America ”
prin intreb.
Scurte

1’ – Pregatirea Cere elevilor sa observe Observa si raspund: Conversatia Observarea

2’ aperceptiva ocupa locul 3 in randul euristica comportame
continentelor Terrei. ntului
elevilor,
stimularea
participarii
elevilor la
formularea
raspunsului.

2 Anunţarea Scrie titlul lecţiei pe Ascultă, receptează, Expunere Observare,

lecţiei noi tablă,Populatia si notează apreciere
asezarile omenesti ale
49
 (şi a continentului America - frontal orală
obiectivelor enunţă/scrie obiectivele
operazionale
)

20’ – Dirijarea Profesorul le expune Asculta si noteaza Expunerea Provoaca

25‘ predarii - primele notiuni participarea
O1 invatarii generale cu privire la nr Citesc pe harta din tuturor
atlasul geografic ( sau
locuitorilor din America Lucru cu elevilor si ii
manual) si formuleaza determina sa
Sa analizam impreuna raspunsul correct sub harta
dialogheze,
harta din manual si sa indrumarea sa se
indentificam regiunile profesorului. autoevalueze
cu densitati mari de sau sa
populatie
Observarea evalueze
raspunsul
dat de alti
colegi

Sa analizam textul din - Citesc textul din Descoperir

manual si sa manal indentifica ea
O2 indentificam principalele grupe
principalele grupe de rasiale. Idem
populatiei din lumea
noua
Lucrul cu
manualul

O3 Profesorul le cere - Citesc documentele

elevilor sa indentifice expuse spre analiza
din tabelele din manual
urmatoarele date : - nr - Reflecteaza
de locuitori al - Sub indrumarea
continentului si modul profesorului, elevii
lor de repartizare explica faptele
sesizate, le
mentioneaza si aplica
in alte situatii
Idem Idem
cunostintele invatate.

50
O4 Care sunt religiile si - Analizeaza
credointele din aceasta documentele expuse si
parte a lumii ? sub indrumarea
profesorului raspund
la intrebari

Idem Idem

3’ - Atingerea Explicati diversitatea Reanalizeaza, Exercitii Stimularea

4‘ feed- faptelor geografice din sintetizeaza si explica geografice participarii
backului America. varietatea elevilor,
analiza
geografica in functie raspunsurilor
de suprafata, si evaluarea
diversitatea reliefului, prin note.
a conditiilor de clima si
de vegetatie, a
modului de populare a
teritoriului Americii.

10’ Asigurarea si Completati fisa de Selecteaza informatiile Interogatiil Evaluarea

intensificare evaluare cu informatiile pentru completarea si e de finala
O5 a retentiei si corespunzatoare. formularea corecta a control si
transferului raspunsurilor. dialogul.
cunostintelor

1’ - 2‘ Precizarea Comunica sugestiile si Asculta si noteza. Explicarea

activitatilor continuturile ce vor fi
pe care elevii parcurse spre studiu.
le vor
desfasura
acasa

51
SCHEMA LECTIEI

Schema lectiei se va intocmi la tabla

POPULATIA SI ASEZARIEL OMENESTI

I. Densitatea populatiei (loc/kmp)

Loc. 804 milioane (13,5% din totatul mondial)

Suprafata 41 mil. kmp

Densitatea 19 loc/kmp.

1. Densitate mare
- NE - S.U.A. (zona marilor lacuri),

- SV – S.U.A. (California),
- SE – Brazilia (Sao Paulo, Rio de Janeiro),
- Centru Mexicului,
- Estuarul raului Rio de la Plata (Buenos Aires).

2. Densitate mica
- N – Canada, Alaska,
- Amazonia,
- S – Argentina. Patagonia

Grupele rasiale

America sau Lumea Noua, este formata dintr-un mozaic etnic, dar din care se pot distinge 3
mari grupe umane.

II.
- albi (urmasii emigrantilor europeni),
- amerindieni (indieni si indios),
- negri (urmasii sclavilor adusi din Africa),
- metisi (albi incrucisati cu amerindieni),
- mulatri (negri incrucisati cu albi),
- zambos (amerindieni incrucisati cu negri).

III. Limba
52
 - engleza
- spaniola
- portugheza
- franceza

Asezarile umane

- grad de urbanizare ridicate, depaşind 70%.

- Exista tarii in care populatia urbana depaseste ¾ din populatia sa ( SUA, Brazilia, Canada,
Chile, Cuba etc).
- O caracteristica a Americii o constituie existent oraselor mari si a marilor aglomeratii
urbane , inclusiv a megalopolisurilor.
- Cele mai mari orase sunt si centre industriale ca de ex
- megalopolisuri Boston, New York, Philadelphia,
- Washington,
- Baltimore,
- Atlanta.
- Los Angeles,
- San Francisco.
- Belo Horizonte,
- Rio de Janeiro,
- Sao Paulo.
- Santa Fe,
- Buenos Aires,
- Montevideo.

Citeste !
Fisa de licru echipa 1

Ca numar de locuitori, America ocupa locul II in lume, cu o populatie de 890 mil. Loc., concentrand
1/7 din populatia lumii.

Densitatea populatiei este de 20loc/kmp, dar variaza in functie de conditiile fizico-geografice,

astfel intalnim, regiuni foarte populate ca de ex. Zona marilor Lacuri, Litoralul atlantic in
America de Nord, litoralul pacific, Podisul Mexican , estuarul La Plata in America de Sud, precum

53
 si regiuni slab populate cum sunt cele Arhipelagul Arctice Canadian, jungla amazoniana, ,
podisurile inalte din Muntii Cordilieri, Patagonia

America sau Lumea Noua, este formata dintr-un mozaic etnic, dar din care se pot distinge 3 mari
grupe umane.

In timpul colonizarii europenilor, teritoriul Americii era populat de bastinasi.Acestia erau

reprezentati de :

 Populaţia precolumiana formata din maiaşi, incaşi, olmeci şi azteci.

 Amerindieni=,,pieile-rosii”-originari din india

 Eschimosi(inuiti=oameni), in Groenlanda si Alaska; eschimos vine

de la eschimantic=mancator de carne cruda;”

Rezolvă!

Sarcini:

1. Cati locuitori are America , ce loc ocupa in lume si ce valori are densitatea medie a
populatiei?

2. Dati exemplu de 3 regiuni cu densitate mare a populatiei si 3 regiuni cu densitate

mica a populatiei.

3. Ce grupe umane formeaza populatia bastinasa din America?

54
 Citeste !

Fisa de lucru echipa 2

,, Populatia alba este urmasa colonistilor europeni, stabiliti aici in numar mare , odata cu inceputul
secolului XVIII. Mai intai spanioli si portughezi ( America de Sud), englezi si francezi( America
de Nord), urmati de olandezi, germane, italieni, rusi, ucrainieni etc.

In Mexic si Columbia predomina metişii.

,, Populaţia neagră –sunt urmaşi ai sclavilor africani aduşi sa muncească pe plantaţii în America
Centrală şi inslulară si in unele state din SUA şi Brazilia.

Rezolvă!

Sarcini:

1. Cine este populaţia albă de astăzi de pe continentul American şi în ce secol a

început migraţia acestora?

2. Cine erau aceşti colonişti şi unde s-au stabilit pe continetul American?

3. Unde se întâlneşte populaţia neagră în America şi cum explicaţi prezenţa lor pe

continent?

55
 Citeste !

Fisa de lucru echipa 3

Aşezarile rurale sunt prezente într-un număr foarte redus , datorită dezvoltării fenomenului
urban fără precedent în lume, America detinând cele mai dezvoltate oraşe din lume.

Cea mai tipică formă de exploatare agricola o reprezintă ferma. Pe ansamblu aceste aşezări
rurale şi materialele folosite în construcţia caselor imbracă forme diferite în funcţie de
condiţiile fizico-geografice. De ex. In zonele arctice polare eschimoşii traiesc în igluuri, iar
amerindienii in irocheze( casa acestora).

Rezolvă!

Sarcini:

 Care este cea mai tipică exploatare agricolă de pe continetul American?

 Ce alte tipologii( tipuri) mai îmbracă aşezările rurale?

 Explicaţi de ce aşerile rurale sunt slab reprezentate in America?

56
 Citesste !
Fisa de lucru echipa 4

Aşezările urbane sunt foarte bine reprezentate, în America se întâlnesc cele mai dezvoltate
oraşe, gradul de urbanizare depaşind 70%. Exista tarii in care populatia urbana depaseste ¾ din
populatia sa ( SUA, Brazilia, Canada, Chile, Cuba etc). O caracteristica a Americii o constituie
existent oraselor mari si a marilor aglomeratii urbane , inclusiv a megalopolisurilor.

Cele mai mari orase sunt si centre industriale ca de ex. : New York, Chicago, Sao Paolo, Rio de
Janeiro, Cidad de Mexico, Buenos Aires, Caracas. Sunt orase cu functii de capitala ca de ex.:
Washington( pentru SUA), Brasilia( Brazilia), Otawa(Canada), Cidada de Mexico( Mexic), Buenos
Aires( Argentina), Caracas( Venezuela) s.a.m.d.

Pe continentul american exista cele mai mari megalopolisuri de pe Glob:

 BOSWASH- pe tarmul Atlanticului, cel mai intins de pe Glob, cu
140 000 kmp si cu o populatie de 50 mil. Loc.
 Megalopolisul Brazilian, cel mai dinamic de pe glob, cu 40 mil. loc. Avand drept poli
orasele Rio de Janeiro, Sao Paolo, Belo Horizonte.

Rezolva! Sarcini:

1. America este continentul cu cele mai dezvoltate orase. Cat reprezinta populatia urbana
din populatia tarii si care sunt tarile in care populatia urbana depaseste 3/4 din populatia
totala?

2. Exemplificati 5 orase cu functii de capitala si 5 orase cu functii industriale?

3. Care sunt cele 2 megalopolisuri de pe continetul American si prezentati cate doua

caracteristici ale acestora.

4. Identificati cate 2 orase ca facand parte din cele doua mari intinderi urbane.

57
 FISA DE EVALUARE

Fixarea cunostintelor printr-o tema de lucru:

….descoperind America
1. De ce America de Sud se mai numeste America Latina?

2. Prezentati doua orase componente ale megalopolisului BOSWASH

3. In ce zona se desfasoara megalopolisul CHIPITTS?

4. Ce populatie traieste in Arhipelagul Arctic si cum se numesc locuintele lor?

5. Cum explicate prezenta populatiei de culoare neagra pe teritoriul Americii?

6. Identifica pe harta trei orase de pe fatada Pacificului in SUA?

7. Care este cea mai tipica forma de exploatare agricola?

8. Cati locuitori are America ?

9. Aduceti doua argumente prin care sa explicate densitatea redusa a populatiei.

10. Dati exemplu de doua capitala situate la mare altitudine.

11. Exemplificati ramurile populatiei precolumbiene.

12. Dati cate o caracteristica pentru megalopolisul BOSWASH si megalopolisul Brazilian .

PROIECT DIDACTIC

58
Propunător: BALET IOSIF

Şcoala: Colegiul „Tehnologic Transilvania Auto”, Deva

Data: 16.04.2020

Clasa: a X-a D

Modulul: Educație antreprenorială

Unitatea de învăţare: Etica în afaceri

Subiectul lecţiei: Protecția mediului

Tipul lecţiei: Însuşire de noi cunoştinţe

Scopul lecţiei: Însușirea de către elevi a noțiunilor privind protecția mediului.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

 O1: să identifice activitatile negative ale omului asupra mediului inconjerator;

 O2: să denumească acţiuni care conduc la poluare şi consecinţele acestora;
 O3: să argumenteze necesitatea acţiunilor cu caracter ecologic;
 O4: să stabilească măsuri de ecologizare a mediului înconjurător;

Strategia didactică:

a) metode şi procedee: conversatia, conversaţia euristică, explicatia, observaţia,

problematizarea.

b) mijloace de învăţământ: caiete, fise de lucru, prezentare PPT, videoproiector, flipchart.

c) forme de organizare: pe grupe;
d) resurse:
 umane: 28 elevi
 temporale: 50 minute
Resurse bibliografice:

1. Programa scolara in vigoare

2.Manual Educație antreprenorială, clasa a IX-a , Editura Oscar Print, Bucureşti

3. www.anpm.ro

59
 SCENARIUL DIDACTIC

Conţinutul lecţiei Resurse strategice

Secvenţele activităţii Metode şi Forma de evaluare
didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor procedee Material didactic
didactice

 se captează atenţia elevilor;  verifică materialele de lucru

1. Moment  asigurarea ordinii şi a (caiete, manuale, instrumente
Conversaţia Catalogul
organizatoric, disciplinei; de scris);
Observaţia
 verificarea prezenţei; ascultă instrucţiunile;
Explicaţia
(1 min)  verificarea materialului
didactic;

2.Reactualizarea  efectuează o scurtă revizuire a  ascultă întrebările;

Conversaţia Analiza
cunoştinţelor lecției anterioare;  furnizează răspunsuri;
euristică răspunsurilor
( 5 min)

 captează atenţia elevilor prin  prezintă interes;

adresarea de întrebări ;  participă, răspunzând la
2. Captarea atenţiei întrebările adresate;
(2min)

3.Anunţarea temei şi  anunţă tema dezbătută -  notează în caiete tema şi

a obiectivelor „ Protecția mediului.“ , precum şi obiectivele lecţiei;
urmărite(2 min) obiectivele lecţiei:

 O1: să
60
 identifice activitatile negative ale
omului asupra mediului Videoproiector
înconjurător; Observarea
 O2: să Manual sistematică a
denumească acţiuni care conduc elevilor
la poluare şi consecinţele
acestora;
 O3: să
argumenteze necesitatea
acţiunilor cu caracter ecologic;
 O4: să
stabilească măsuri de ecologizare
a mediului înconjurător;

4.Prezentarea  Legenda Omul-stăpânul lumii.  Sunt atenti la Activitate

continutului  Explică noţiunea de mediu; videoproiector; independentă
 Prezintă elementele  notează
( 20 min) componente ale mediului; informaţiile in caiete;
 Identifică sursele de poluare
 Prezintă noțiunile teoretice;
.

61
 5. Obţinerea  propune elevilor rezolvarea unei  ascultă indicaţiile şi rezolvă Explicaţia
performanţei fișe de lucru; cerinţele;
 explică modalitatea de rezolvare
(10 min) a sarcinii de lucru;

6. Asigurarea feed-  verifică modul de rezolvare a  prezintă tema de lucru Conversaţia

back-ului sarcinii de lucru; pentru verificare;
Demonstraţia
(5 min)

7. Tema pentru  realizați un eseu cu tema  notează tema; Explicaţia caietele

acasă (3 min) Modalități de protecție a mediului
înconjurător;
8.Aprecieri şi  emite aprecieri asupra modului
recomandă(2 min) de desfăşurare a lecţiei,
recomandări dacă este cazul şi Catalogul
notează răspunsurile;

62
 PROIECT DIDACTIC

Liceu Tehnologic Transilvania

DISCIPLINA: Matematică
STUDENT : Baleț Iosif Daniel

CLASA a VI-a B

TEMA: Triunghiul – definiţie, elemente,tipuri de triunghiuri

TIPUL LECŢIEI: Dobândirea de noi cunoştinţe

SCOPUL: Dobândirea cunoştinţelor referitoare la triunghi

( definiţie, elemente, tipuri de triunghiuri )

OBIECTIVE REFERINŢĂ:

1.6. să recunoască şi să utilizeze proprietăţi simple ale figurilor geometrice

63
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 – să identifice elementele unui triunghi ( laturi, unghiuri, );

O2 – să recunoască tipurile de triunghiuri;

O3 – să realizeze desenele tipurilor de triunghiuri învăţate.

OBIECTIVE EDUCATIVE:

-formarea unui limbaj matematic adecvat;

-dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate.

METODE ŞI PROCEDE: conversaţia,explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, observaţia

(dirijată )

MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE: calculatorul,Culegere “Mate 2000 +6/7 “ (Ed. “Paralela 45” )

BIBILOGRAFIE: programa şcolară, Culegere “Mate 2000 +6/7 “ (Ed. “Paralela 45” )

64
 MOMENTELE ACTIVITATEA ACTIVITATEA
ELEVILOR
LECŢIEI PRFESORULUI

Moment organizatoric Asigur condiţiile unei bunei desfăşurări a orei Se pregătesc pentru
ora de matematică

65
 Fac prezenţa. Răspund solicitărilor
profesorului.
Reactualizarea Adresez elevilor întrebări referitoare la unghiuri în
cunoştinţelor jurul unui punct.
dobândite anterior
Verific tema calitativ şi cantitativ.

Elevii ascultă.
Anunţarea temei şi a
Anunţ tema şi obiectivele lecţiei. Notează titlul şi
obiectivelor
obiectivele lecţiei pe
Notez titlul şi obiectivele pe tablă.
caiete.

Răspund solicitărilor
profesorului.
Dirijarea învăţării
Realizez reactualizarea cunoştinţelor referitoare la
figurile geometrice studiate ( segment, lungimea
unui segment, segmente congruente, unghi, măsura
unui unghi) . Realizează desenele
cerute.
Solicit elevilor să deseneze trei puncte necolineare şi
să traseze dreptele care trec prin câte două din ele –
se obţine un triunghi.
66
 Prezint definiţia triunghiului. Elevii notează definiţia
pe caiete.

Realizez prezentarea elementelor triunghiului –

laturi şi vârfuri.

Identific vârfurile alăturate unei laturi şi laturile Elevii urmăresc şi

alăturate unui vârf (respectiv opuse ). notează.

Prezint clasificările triunghiurilor după lungimea

laturilor şi după măsura unghiurilor.

Solicit elevilor să realizeze clasificarea urmărind

Realizează clasificarea
ambele criterii.
urmărind ambele
criterii.

Solicit elevilor să realizeze exerciţii aplicative, Realizează exerciţii

folosind calculatorul. aplicative, folosind
calculatorul.
Urmăresc felul în care sunt rezolvate exerciţiile şi
ajut acolo unde este cazul.
Obţinerea
67
performanţei

Solicit elevilor să rezolve exerciţiile propuse pe fişa Rezolvă exerciţiile

de evaluare. propuse pe fişa de
evaluare.

Evaluare
Notează tema pentru
Comunic tema pentru acasă şi îndrumări pentru
acasă.
rezolvarea acesteia.

Elevii ascultă.
Realizez scurte aprecieri verbale asupra felului în
Tema pentru acasă care au răspuns elevii şi eventuale notări.

Aprecieri şi
recomandări

Activitate independentă

68
Scrie în interiorul fiecărui triunghi tipul de triunghi desenat.

69
Numele şi prenumele………………………………………………. Notă: ……..

Clasa……….

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Comenzi de editare

I.Completaţi spaţiile libere după cum vă indică contextul: (20p)

1.Comanda Mirror permite………………………………

2.Comanda Fillet realizează……………………………..

3.Comanda Undo ……………………………………….

4.Comanda Erase realizează…………………………….

II.Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos .Dacă afirmaţia este corectă încercuiţi litera A dacă este falsă
încercuiţi litera F. (20p)

1.A. F.Comanda OFFSET desenează o copie a obiectului selectat la o distanţă specificată sau printr-un punct dat

2.A.F.Comanda PEDIT editează curbe spline.

3.A.F.Comanda OOPS recuperează obiectele şterse accidental dacă este apelată imediat după comanda ERASE.

4.A.F.Comanda STRETCH realizează scalarea obiectelor.

III.Scrieţi comanda şi etapele prin care se poate realiza teşirea muchiilor unei piese.

(15p)
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………

IV.Uniţi elementele coloanei A cu elementele coloanei B ţinând cont de comandă şi efectul produs de
aceasta: (15p)

COL A COL B

a.MOVE 1.mutare

70
 b.COPY 2.reface obiecte şterse

c.REDO 3.copiază obiecte

d.BREAK 4.retează porţiuni din obiecte selectate

e.TRIM 5.elimină o porţiune a unui obiect

6.desenează simetrice

V. Identificaţi ce comenzi de editare se folosesc la realizarea desenului de mai jos şi apoi enumeraţi pe
verso foi, etapele de realizare a desenului. (20p)

………………………………………………………………………………………………

Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.Timp de lucru 30 min.

Barem de corectare şi notare

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul. I. TOTAL: 20 puncte

4x5p=20p

1-desenarea simetricelor (oglindirea)

2-racordarea contururilor obiectelor(rotunjirea)

3-anulează un număr de comenzi anterioare

71
4-ştergerea obiectelor

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 5p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

Subiectul. II. TOTAL: 20 puncte

4x5p=20p

1.A, 2F, 3A, 4F

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 5p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

Subiectul. III. TOTAL: 15 puncte

Comanda CHAMFER

-teşirea se poate realize prin două distanţe sau printr-o distanţă şi un unghi

Are următoarele opţiuni:

Polyline-teşeşte toate vârfurile unei polilinii;

Distance –introduce lungimea liniei de teşire;

Angle-specifică unghiul de teşire;

Trim-controlează dacă se şterg sau nu vârfurile după teşire;

Method- stabileşte metoda de definire a teşiturii prin două distanţe sau printr-o distanţă şi un unghi.

Pentru identificarea comenzii se acordă 5 puncte iar pentru identificarea celor două posibilităti de teşire se
acordă 5p, pentru fiecare opţiune a comenzii se acordă câte 1 p.

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p.

Subiectul. IV. TOTAL: 15 puncte

a---------1, b---------3, c-------------2, d----------------5, e------------------6

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte.Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p.

Subiectul. V. TOTAL: 20 puncte

Mirror,Chamfer,Fillet,Undo,Redo,Erase (1x6=6p)

-se stabilesc limitele desenului şi unitatea de măsură

-se crează layerele necesare realizării desenului

72
-se desenează axa de simetrie

-se deseneaza dreptunghiurile din care este format arborele pe jumătate

-se realizeaza racordările şi teşiturile

-se oglindeşte desenul

-se cotează,se înscriu toleranţele

Pentru fiecare etapă corectă se acordă 2p, pentru lipsa acesteia se acordă 0p.

73
 PROIECT DIDACTIC

Liceul Tehnologic „Transilvania Auto″ Deva

Data: 03-02-2020
Clasa: a XII-a B
Disciplina: Consiliere și orientare
Tema: Ganduri si sperante de viitor!
Scopul activității: dobândirea abilităților de explorare și planificare a carierei
Competențe specifice:
4.1. să utilizeze în contexte adecvate termenii de muncă, ocupaţie şi carieră;
Competențe derivate:
C1: cunoașterea calităților necesare pentru practicarea anumitor meserii/ocupații;
C2: dezvoltarea capacității de autoevaluare și evaluare obiectivă în realizarea proiectului individual;
C3: stimularea interesului pentru pregătirea școlară în vederea practicării unei meserii pe viiitor;
C4: buna colaborare în cadrul grupului de lucru;
C5: comunicarea deschisă verbală și nonverbală;
C6: definirea termenilor de: muncă, ocupație, carieră
Metode și procedee: conversația, explicația, reflecția, imageria dirijată, expunerea
Mijloace de învățământ: fișe de lucru, tabla, creta, coli, flip-chart, postit-uri
Forma de organizare a colectivului: individual, pe grupe , frontal
Bibliografie:
***, Managementul vieții personale- Ghid metodologic pentru predarea disciplinei opționale
Managementul vieții personale, 2010
Daniela Călugăru, Dirigenția și consilierea, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2004
Adriana Băban, Consilierea educațională- Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere,
Cluj-Napoca, 2001

Etapele Timp Comp. Activitatea Activitatea Metode și Mijloace de Forme de Eva-

activității deriv. consilierului elevilor procedee învățământ organizare luare
1.Momentul 2 Asigur atmosfera Elevii ascultă Conversația Frontală
organizatoric min. optimă pentru cu atenție
desfășurarea
activității
Abordez problemele
curente ale clasei

74
2.Evocarea 4 C5 Pentru început, Elevii sunt Conversația, Tabla, creta Frontală Apre
min. propun exercițiul: atenți la Exercițiul cieri
”Cel mai bine mă explicații și
pricep să......” realizează
verb
2 min Tema noastră de exercițiul Expunerea Frontală ale
astăzi se numește: Elevii ascultă
Ganduri si sperante cu atenție și își
de viitor! notează în
Apoi, anunț caiete titlul
competențele lecției
derivate.
3.Realizarea 9 C6 Prezint elevilor Elevii răspund Conversația, Tabla, creta Pe grupe Apre
sensului Min. următoarele citate și solicitărilor explicația cieri
le cer să le arătând
comenteze: ”Cine importanța
verb
vrea să facă ceva muncii în ale
găsește mijloacele, vederea
cine nu, găsește relizării
scuze” V. Hugo profesionale
” Munca este legea
lumii moderne, care
nua are loc pentru
leneși” M. Eminescu
”Banii nu aduc
învățătură, dar
învățătura aduce
bani”
Pentru a putea Conversația,
ajunge acolo unde explicația
dorim este nevoie de
multă muncă și
pasiune Apre
-Solicit elevilor să cieri
C4 definească termenii DEX-ul Pe grupe verb
C6 de: muncă, ocupație, Elevii prezintă
profesie. semnificația
ale
-Cer elevilor să cuvintelor Conversația,
7 completeze pe explicația
Min. C1 frunzele Copacului Copacul Pe grupe
C4 meseriilor calitățile meseriilor
necesare pentru Elevii răspund
practicarea meseriei cerințelor
respective. impuse de
Observăm că pentru acest Apre
fiecare meserie este exercițiu-joc cieri
nevoie Elevii verb
completează ale
de anumite priceperi, fișele pe care Fișa de lucru
cunoștințe, preferințe. ulterior le
-Împart fișele de prezintă Individuală
lucru ”Cum o să fiu
C2 peste patru ani?” Imageria Fișa de lucru
-Solicit elevilor să dirijată
8 completeze fișa Elevii
min ”Balonul plutitor” și completează
C3 să o expună pe tablă fișele, le Individuală
Apre
cieri
75
 prezintă și verb
apoi le lipesc ale
5 pe tablă
min C2 Conversația,
Ofer elevilor Fișa de explicația
lucru” Fii sincer!” Elevii
completează
fișele și Fișa de lucru
prezintă
Apre
5 răspunsurile Individuală cieri
min C3 formulate, verb
ajungând la ale
concluzia Conversația,
importanței explicația
3 studiului, a
Min. efortului
personal în
C3 Prezint informații alegerea unei Conversația, Frontală
referitoare la meserii. explicația
examenul de evaluare Elevii ascultă
care va avea loc la cu atenție
sfârșitul clasei a XIIa
Concluzia 1 Evidențiez Elevii ascultă Explicația, Frontală Apre
finală Min. importanța orientării cu atenție Conversația cieri
în carieră și a
efortului personal
verb
direcționat spre ale
studiu și autodepășire

Feed-back 3 C5 Împart elevilor postit- Elevii primesc Explicația, Postit-ri, coli Individuală
asupra Min. uri pe care își vor postit-urile și conversația cu
activității exprima impresia față le pictograme
de activitatea completează,
desfășurată lipindu-le pe
pictogramele
corespunzătoa
re
Tema pentru 1 Anunț tema pentru Elevii notează Conversația, Frontală
acasă Min. următoarea lecție: pe caiete tema explicația
”Copil sunt și eu...” următoarei ore
de dirigenție

MUNCĂ- activitate specifică omului, avînd ca scop producerea de bunuri necesare traiului, adaptare
parţială a naturii la necesităţile sale; activitate în domeniul educaţiei, ştiinţei, cercetării intelectuale,
artistice etc, în scopul realizării tuturor bunurilor şi valorilor specific existenţei umane; efort de a
realiza ceva.
CARIERĂ- domeniu de activitate, perioadă de activitate a unei persoane într-un anumit domeniu;
profesiune, situaţie bună, poziţie în ierarhia profesională şi socială.
OCUPAȚIE-îndeletnicire, treabă, activitate; preocupare. ♦ Profesiune, slujbă, post. [Var.:
(înv.) ocupațiúne s. f.] – Din fr. occupation, lat. occupatio, -onis. 

76
 FISA DE LUCRU
1.Realizati un interviu cu o persoana adulta pe tema alegerii profesiei.
 De ce v-ati ales aceasta meserie ?
 Cine v-a influentat in alegerea ei ?
 Ce doreati sa deveniti cand erati de varsta mea?
 Ce rol a jucat pasiunea in alegerea profesiei ?
 Ce profesii erau la moda pe atunci?
 Ce abilitati trebuie sa ai pentru a face aceasta meserie ?
 Ce va place cel mai mult la munca dumneavoastra ?
 Daca nu ati fi profesor ce ati vrea sa fiti ?

2.Ce meserie/profesie doriti sa aveti ?Care este motivul pentru care ati optat pentru meseria/profesia
aleasa ?
 Pasiunea pentru profesia aleasa
 Salariul motivant
 Continutul muncii atractive
 Ofera mai mult timp liber
 E o profesie nobila
 Asigura perfectionare profesionala
 Este o traditie de familie
 Nu stiu

3.Reflectati asupra meseriei alese dand raspuns urmatoarelor cerinte :

-cerinte educationale
-ce aptitudini/abilitati vizeaza
-sarcini de lucru
-programul
-mediul in care veti lucra
-salariul
-posibilitati de avansare
4.Reflectati asupra situatiei urmatoare,situatie in care este posibil sa va aflati in viitor :
« Sergiu a terminat liceul cu medie mare,a urmat cursurile Facultatii de Geografie,dar nu-si gaseste
un post corespunzator.Ce ar putea face ?
a)sa profeseze o alta meserie ?
b)sa fie somer ?
c)sa lucreze in strainatate necalificat ?
d)sa urmeze o alta facultate ?
5.Iti cauti un loc de munca si gasesti in ziarul :”Evenimentul zilei “urmatorul anunt.Ce abilitati cauta
angajatorul ?Crezi ca ai obtine postul ?
Angajam Director Vanzari
Revista "ABC" angajeaza director vanzari spatiu publicitar. Comision: 30% net! Cerinte:
Persoana dinamica, posesoare autoturism personal.

77
 FIȘĂ DE LUCRU
CUM O SĂ FIU PESTE PATRU ANI?

La ce liceu o să înveți?

Ce vei face în timpul liber? Care vor fi prietenii tăi?

FIȘĂ DE LUCRU
FII SINCER!

Răspunde sincer la următoarele întrebări:

1. Ce înțelegi prin a fi pregătit pentru examen?
2. De ce crezi că este important să obții un rezultat bun la examen?
3. Cât timp te pregătești pe zi pentru școală?
4. Profilul pe care l-ai urmat in timpul liceului te va ajuta pe viitor?

78
 FIȘĂ DE LUCRU
BALONUL PLUTITOR

CE MESERIE ITI DORESTI SĂ

PRACTICI?

DE CE?

Scrie trei motive pentru Scrie trei calități pe care le

care ai ales ai și te recomandă pentru această
această meserie! meserie!

79
 CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ
A UNUI ELEV

DATE GENERALE DESPRE ELEV SI MEDIUL FAMILIAL:

Elemente biografice:
Numele și prenumele elevului: Barbu Daniela
Liceul : Colegiul Economic “Hermes”
Clasa : a X-a E
Locul nașterii: Salonta, jud. Bihor
Scolile absolvite: Școala Gimnazială “I. G. Duca” Petroșani
Date despre familie:
Domiciliul părinților: Petroşani, strada Sirenei, nr. 12
Profesiile și locurile de muncă:
tata – decedat
mama – vânzător Megafish Petroșani
Comportarea în famile: demnă, respectoasă
Relațiile în familie sunt armonioase, de prietenie
Condiții de viață și învățătură ale elevului:
● În familie: eleva Barbu Daniela are condiții bune, iar mama o încurajează în activitatea sa școlară, o
sprijină să parcurgă drumul ales și o ajută în cariera sa de viitor tehnician în hotelărie, urmare acestui
fapt eleva este optimistă, are încredere în sine și “poftă de viață”.
● la școală: eleva Barbu Daniela corespunde așteptărilor profesorilor, expectația pozitivă a acestora o
încurajează si o face să aibă încredere deplină în propriile forțe.
Relațiile elevului cu alte persoane din afara familiei:
- eleva Barbu Daniela se înțelege foarte bine cu majoritatea colegilor săi, are câteva
prietene mai apropiate și pentru că este o persoană serioasă, de cuvânt, inspiră încredere.
- eleva Barbu Daniela este în bune relații cu profesorii, relația cu unii dintre aceștia
(diriginta) fiind chiar una amicală.

80
DATE ESENȚIALE PRIVIND DEZVOLTAREA INTELECTUALĂ ȘI PROFESIONALĂ
(PRACTICĂ) A ELEVULUI:
Caracteristicile și nivelul pregătirii intelectuale și ale dezvoltării proceselor psihice și ale pregătirii
profesionale sunt corespunzătoare vârstei adolescentei:
- pregatire intelectuală:
● atenția elevei este voluntară;
● memoria elimina aspectele stocabile, conform vârstei eleva memorează numai pe baze logice, nu
mecanice;
● imaginația devine realistă, ca urmare a performanțelor sale, adolescenta nu mai primește fără
discernământ orice informație ci numai pe cele vizuale, apare spiritul de observație critic;
● gândirea este concretă, logică și ratională, adică, sunt înțelese de către elevă numai acele fenomene
care au la bază acțiuni ce apar în realitatea înconjurătoare.
- pregătirea profesională (calitatea priceperilor și deprinderilor practice): eleva este la vârsta la care nu
mai imită fără discernământ modele, deși are un idol sau un model de urmat in viață, ea dă dovadă
de un caracter puternic și de personalitate, atât prin ținuta fizică, cât și prin comportamentul său.
Discipline de învățământ:
- care-i plac și pentru care manifestă interes deosebit: istorie, discipline pecifice
turismului
- care nu-i plac sau față de care manifestă indiferență: limba germană
Situația școlară:
- în clasa a IX-a: media de absolvire 8,05
- în anul școlar curent: situație școlară bună

DATE PRIVIND DEZVOLATAREA AFECTIVĂ (MORALĂ) A ELEVULUI:

Nivelul dezvoltării conștiinței morale:
- cunoștințe: eleva Barbu Daniela dispune de cunoștințe generale acumulate până la vârsta
adolescenței, atât acasă, cât și la școală (concepte de baza, principii de viață și “legi
nescrise ale naturii”); în ceea ce privește cunoștințele de specialitate, eleva Barbu
Daniela și-a insușit elemente de bază în teoria și practica tehnologiei hoteliere.
- convingeri: sunt clar stabilite, eleva Barbu Daniela este sigură că va deveni un bun
technician in hotelărie;

81
 - entimente: sunt pozitive, atât mama cât și profesorii o determină pe Barbu Daniela să
aibă încredere în sine.
Nivelul dezvoltării comportării morale:
- priceperile: au fost acumulate în timp, astfel încât, în momentul de față, eleva Barbu
Daniela este capabilă să înțeleagă și să aplice în practică, la nivel corespunzător
cunoștințele dobândite în domneniul tehnologiei hoteliere;
- deprinderile: au rezultat în urma perseverenței elevei și au avut ca rezultat creșterea
eficienței și randamentului activității ei, dovadă rezultatele obținute la învățătură,
inclusiv la stagiile de pregătire practică;
- obișnuințele: au rezultat din nevoia de viață de a studia, devenită reflex pentru orice
tânăr aflat la vârsta adolescenței.

DATE PRIVIND INSUȘIRILE DE PERSONALITATE ALE ELEVULUI:

Trăsături temperamentale:
În urma analizei efectuate asupra elevei Barbu Daniela am constatat că aceasta se înscrie în
rândul persoanelor extrovertite, expansive. Preferă anturajele cunoscute, preferă să vorbească, trece
ușor la acțiune, este o persoană serioasă, de cuvânt, ordonată, o persoană pe care te poți baza.
Din punct de vedere al temperamentului, consider că eleva Barbu Daniela are un temperament
predominant sangvinic; este o persoană voluntară, acționează uneori sub impuls, încearcă să-și impună
punctul său de vedere, este hotărâtă, fermă, bună organizatoare, cu calități de lider.
Din punct de vedere afectiv poate să manifeste sentimente consistente și durabile
Aptitudini, interese și aspirații:
După urmărirea participării elevei Barbu Daniela la lecția asistată, consider că are aptitudini și
înclinații spre partea disciplinelor (modulelor) de specialitate.
Eleva și-a manifestat pe deplin interesul său față de modulele de specialitate, atât din punct de
vedere teoretic, cât și practic.
În linia aspirațiilor elevei Barbu Daniela se înscrie cu o oarecare prioritate aceea de a deveni
tehnician în hotelărie
Trăsături de voință:
Ca o consecință a temperamentului său, adolescenta, în primul rând și eleva Barbu Daniela, în
al doilea rând, are caracter puternic, dominat de încredere în sine și de faptul că știe ce vrea să facă.
Acest tip de comportament o face să fie apreciată și respectată ca atare în colectivitate.
82
EVALUĂRI FINALE DESPRE ELEV:
Aprecieri diagnostice:
În perioada analizată, eleva a urmărit în general o traiectorie pozitivă, corespunde așteptărilor
mamei sale și profesorilor și se încadrează în limitele normale ale vârstei din punct de vedere al
particularităților individuale.
Aprecieri prognostice:
După părerea mea, eleva iși va atinge scopul de a deveni tehnician în hotelărie și chiar de a
urma studii superioare de specialitate

CONCLUZII

83
 Integrarea tehnologiilor generale mecanice în procesul de predare-învăţare-evaluare a devenit o
necesitate a zilelor noastre. Ultimii ani au adus o adevărată revoluţie conceptuală în educaţie.

Adaptarea la cerinţele societăţii bazate pe cunoaştere solicită profesorilor să regândească

parcursul educaţional al tinerilor de azi, permiţându-le acestora să exploreze noul, să rezolve probleme
prin intermediul propriilor activităţi de cercetare/investigare, să relaţioneze cu ceilalţi în diferite medii
culturale şi sociale, să exprime opinii/ păreri argumentate. Atunci când este orientată corespunzător,
tehnologia contribuie la o învăţare activă centrată pe elev, la dezvoltarea creativităţii şi a gândirii
critice.

Ceea ce propun specialiştii în metodică şi pedagogie modernă este să se treacă de la viziunea în

care procesele de predare, învăţare, evaluare sunt concepute ca separate la aceea în care cele trei sunt
integrate într-un tot unitar, şi se adaugă lor un proces nou, şi anume cel de studiu (elevul învaţă nu doar
la şcoală, ci şi acasă, în faţa televizorului, la calculator, lecturând o revistă sau un ziar, ascultând un
post de radio on-line sau folosind un forum pentru a afla date despre o temă de interes personal).
Procesul educaţional îşi mută focalizarea de pe profesor şi transferul de informaţie, pe elev, pe
complexul de cunoştinţe şi înţelegere, competenţe şi atitudini.
Alegerea examinării prin metoda portofoliilor poate să furnizeze indicatori pentru monitorizarea
progresului cursantului în diferite domenii, venind astfel în sprijinul cadrelor didactice.
Portofoliul este utilizat eficient atunci când oferă absolventului sentimentul că produsele conţinute
îi aparţin, când responsabilizează cursantul, când pune accent pe comunicare, elaborare de idei şi creare
de conexiuni între idei (mai ales în proiectele transdisciplinare) și include produse din activităţile
extraşcolare.
Utilizarea portofoliului ca metodă complementară de evaluare se impune din ce în ce mai mult în
practica şcolară curentă. În contextul ştiinţelor educaţiei, portofoliul s-a impus din nevoia existenţei
unei metode de evaluare flexibilă, complexă, integratoare, ca alternativă viabilă la modalităţile
tradiţionale de evaluare .
O funcţie pe care o preia portofoliul este aceea de investigare a majorităţii "produselor"
elevului, care de obicei, rămân neinvestigate în actul evaluativ. Prin complexitatea şi bogăţia
informaţiei pe care o poate furniza, portofoliul reprezintă o parte integrantă a unei evaluări sumative
semestriale/anuale şi, de ce nu, o evaluare externă la final de ciclu de instruire.
În mod obişnuit, evaluarea trebuie înţeleasă ca o modalitate de ameliorare a predării şi învăţării, de
eliminare a eşecului şi de realizare a unui progres constant în pregătirea elevului.
84
 În urma experienţei acumulate în acest domeniu am constatat că este foarte importantă legătura
dintre elev şi profesor, conştientizarea elevului asupra sarcinilor pe care le are de îndeplinit în
realizarea portofoliului, iar câştigul cel mai important este formarea unor atitudini în legătură cu o
anumită temă.
Consider că evaluarea prin portofoliu răspunde scopului evaluării de a preveni eşecul şcolar, că nu
se înscrie în metode de evaluare prin care se arată elevilor că “nu ştiu”, ci adaptează întregul mod de
lucru al profesorului la cerinţele fiecărui elev. Este o modalitate de a obişnui elevul cu lucrul
individual, lucrul în echipă, cu observaţia, cercetarea, elaborarea unor reflecţii, cu integrarea în viaţa
socială.

BIBLIOGRAFIE

1. Bócsa Ѐva (2013), Fundamentele pedagogiei, Editura FOCUS, Petroşani.

85
2. Cojocariu, V. M., (2008), Fundamentele pedagogiei; Teoria şi metodologia
curriculumului; Texte şi pretexte, Ed. V & I Integral, Bucureşti;
3. Olson, L. J, & Platt, J. M. (1996). Teaching children and adolescents with special needs.
2nd Edition. New Jersey: Merrill.
4. Marinescu M. ,(2009), Tendinţe şi orientări în didactica modernă, Editura Didactică şi
Pedagogică R. A., Bucureşti.â
5. Şerbănescu L., Bocoş M.,(2013), Didactica disciplinelor psjhopedagogice, Suport de
curs elaborat în cadrul proiectului POSDRU „Calitate, inovare, comunicare în sistemul
de formare continuă a didacticienilor din învăţământul superior”.
6. Waldron, K. (1996). Introduction to a special education. The inclusive classroom. New
York: Delmar Publishers.
7. www.edu.ro
8. www.didactic.ro
9. www.comunitateaprofesorilor.ro
10. http://www.scritub.com/profesor-scoala/Proiectarea-didactica9476915.php

86