CUPRINS

Argument...................................................................................................................................4
CAPITOLUL I
Anatomia și fiziologia ficatului și a căilor biliare………………………...............................5
1.1. Noțiuni de anatomia a tubului digestiv……………………………………………....……5
1.2. Anatomia ficatului………………………………………………………………………...5
1.2.1. Structura ficatului……………………………………………………………………… 6
1.2.2. Vascularizația ficatului…………………………………………………………..….…..6
1.2.3. Funcțiile ficatului…………………………………………………………………..……6
1.3. Noțiuni de anatomie și fiziologie a căilor biliare……………………………………...…..7
1.3.1 Căile biliare intrahepatice…………………………………………………………..……7
1.3.2. Căile biliare extrahepatice…………………………………………………………..…..7
1.3.3. Vezica biliară………………………………………………………………………...….8
1.3.4. Vascularizația vezicii biliare…………………………………………………………....9
1.4. Secreția biliară și rolul acesteia în organism……………………………………….……..9
1.4.1. Compoziția bilei…………………………………………………………………..…….9
1.4.2. Circuitul enterohepatic…………………………………………………………………11
CAPITOLUL II
Colecistita acută………………………………………………………….............................12
2.1. Definiție………………………………………………………………………………....12
2.2. Etiopatogenie………………………………………………………………………...….12
2.3. Morfopatologie………………………………………………………………………….13
2.4. Simptomatologie……………………………………………………………………...…14
2.5. Examenul clinic………………………………………………………………………….15
2.6. Examene complementare………………………………………………………………..15
2.6.1. Investigațiile biologice………………………………………………………………...16
2.6.2. Examene radiologice…………………………………………………………………..17
2.6.3. Alte examene complementare…………………………………………………………17
2.7. Diagnostic……………………………………………………………………………….18
2.7.1. Diagnosticul pozitiv……………………………………………………………………18
2.7.2. Diagnosticul diferențial………………………………………………………………..18
2.8. Evoluție și pronostic……………………………………………………………………..19

2
2.8.1. Evoluția colecistitei acute……………………………………………………………..19
2.8.2. Prognostic…………………………………………………………………………...…20
2.9. Tratamentul colecistitei acute……………………………………………………………21
2.9.1. Tratamentul chirurgical………………………………………………………….……..21
2.9.2. Tratamentul medicamentos……………………………………………………….……23
2.9.3. Tratamentul dietetic……………………………………………………………………24
CAPITOLUL III
Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu colecistită
acută……………………………………………...................................................................26
3.1. Rolul asistentului medical la internarea bolnavului……………………………………..26
3.2. Rolul asistentului medical în recoltarea produselor biologice…………………………..27
3.3. Rolul asistentului medical în pregătirea pacientului pentru examenul clinic și explorările
funcționale……………………………………………………………………………………28
3.4. Rolul asistentului medical în administrarea medicației…………………………….……29
3.5. Rolul asistentului medical în pregătirea preoperatorie a pacientului pentru
colecistectomie……………………………………………………………………………….31
3.6. Rolul asistentului medical în supravegherea și îngrijirea postoperatorie a pacientului
colecistectomizat……………………………………………………………………………...31
CAPITOLUL IV
STUDII DE CAZ…………………………………………………………............................32
4.1. Cazul 1…………………………………………………………………………………..32
4.2. Cazul 2…………………………………………………………………………………..41
4.3. Cazul 3…………………………………………………………………………………..48
Concluzii..................................................................................................................................54
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………….……………...56

3
 ARGUMENT

Colecistita acută reprezintă afecțiunea veziculei biliare, determinată patologic de

inflamația acută a organului.
În vezica biliară se depozitează și concentrează bila care apoi este eliberată, prin
canalul biliar, in intestinul subțire, acolo contribuind la digestia grăsimilor.
Principala cauză a colecistitei acute este obstrucția canalului cistic, în 90-95% din
cazuri fiind datorată de prezența unui calcul, afecțiune denumită litiază biliară. Colecistita
nelitiazică reprezintă 5-10% din cazuri.
Pietrele apar atunci când bila deține cantități foarte mari de pigmenți, colesterol, acizi
biliari sau alte substanțe. Aproximativ 10% din adulți fac pietre la vezica biliară, acestea
declanșând spasme dureroase la un interval de câteva ore după masă. Alimentația bogată în
fibre, împreună cu câteva suplimente alimentare, poate preveni sau diminua această problemă.
Prima intervenție chirurgicală de înlăturare a vezicii biliare a avut loc în anul 1882.
Această intervenție chirurgicală continuă să fie principalul tratament al litiazei biliare.
Astăzi, în Europa de Vest și în Statele Unite ale Americii, au loc aproximativ 700.000
de colecistectomii în decursul unui an. Peste 85% din aceste intervenții se efectuează
laparoscopic, prima intervenție laparoscopică s-a realizat în anul 1987.
Nursa generalistă este cea care promovează sănătatea, educa pentru prevenirea bolilor
și îngrijește persoanele bolnave de toate vârstele. Nursa a fost numită „mamă profesionistă”,
ea meritându-și denumirea deoarece este precum o mamă ce își îngrijește copilul având grijă
de nevoile sale și este nevoită de cele mai multe ori să realizeze sarcini cât mai diversificate.
Motivul pentru care am ales această temă pentru lucrarea mea de diplomă este că
această afecțiune, colecistita acută, este frecvent întâlnită în întreaga lume, poate apărea la
orice vârstă și necesită îngrijiri adaptate atât particularităților anatomopatologice cât și
personalității fiecărui pacient. Răspândirea colecistitei m-a determinat să studiez și să îmi
îmbogățesc cunoștințele referitoare la această afecțiune pentru a putea educa persoanele din
jurul meu să prevină apariția litiazei sau a altor complicații, dar și pentru a putea oferi
asistență medicală persoanelor aflate deja în acest stadiu.

4
 CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULUI ȘI A CĂILOR BILIARE

1.1. Noțiuni de anatomie a tubului digestiv

Tubul digestiv este alcătuit din organe la nivelul cărora se realizează digestia alimentelor
și apoi absorbțtia lor. Simultan, la nivelul ultimului segment al tubului digestiv, rectul, se
realizează eliminarea resturilor neabsorbite, prin defecație.
Tubul digestiv este alcătuit din cavitatea bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire,
intestin gros, înlănțuite sub forma unui tub continuu de lumen diferit care începe de la
orificiul bucal până la orificiul anal.
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt glandele salivare, ficatul și pancreasul.
Tubul digestiv asigură necesarul continuu de substanțe nutritive, apă și electroliți
organismului prin deplasarea alimentelor, secreția sucurilor digestive și digestia alimentelor,
și absorbția produșilor de digestie, a apei și a electroliților.
1.2. Anatomia ficatului
Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv și cel mai mare organ din corp.
Este poziționat în partea dreaptă, în loja subdiafragmatică, proiectându-se la suprafață în
hipocondrul drept și epigastru.
Ficatul are o consistență fermă, o culoare brună, forma unui ovoid tăiat oblic; este un
organ plin și cântărește la un adult 1200-1500g.
Ficatul prezintă doua fețe: o față superioară, una inferioară, și două margini, una inferioară
îngustă și o margine posterioară, mai lată, care se continuă cu fața superioară. Fața
diafragmatică,superioară, este despărțită în lobul stâng și lobul drept de ligamentul suspensor
al ficatului, care este întins de la fața superioară a ficatului la diafragmă. Fața inferioară,
viscerală, este parcursă de trei șanțuri, dintre care două sunt sagitale, iar al treilea este
transvers, care au aspectul literei „H”. În șanțul transversal se găsește hilul ficatului, locul de
pătrundere și ieșire al elementelor pediculului hepatic (pătrunde artera hepatică, vena portă,
nervii hepatici, și ies limfaticele și canalele biliare). Șanțul longitudinal drept prezintă,
anterior, un șanț în care se află vezica biliară, iar posterior, un șanț în care se găsește vena
cavă inferioară. Cele trei șanțuri delimitează fața viscerală a ficatului în lobul stâng, lobul
drept, lobul pătrat, lobul ventral și lobul spiegel.
1.2.1. Structura ficatului

5
 Ficatul este acoperit, la exterior, de peritoneu, csre se extinde pe structurile vecine,
astfel formând ligamente. De pe partea superioară, peritoneul se extinde pe diafragmă,
formând ligamentul falciform, și de pe partea inferioară se răsfrânge pe stomac.
Sub peritoneu se află capsula fibroasă a ficatului, numită capsula Glisson. De la
capsula Glisson pornesc septuri care pătrund în parenchimul hepatic, iar între aceste septuri se
delimitează lobulii hepatici.
Lobulii sunt unitățile anatomice și funcționale ale ficatului. Aceștia sunt vizibili cu
ochiul liber și au aspect ca niște granulații cu un diametru de aproximativ 2 mm.
La unirea a trei lobuli există o arteră, o venă și un canalicul biliar.
Lobulul hepatic este alcătuit din celule hepatice numite hepatocite, dispuse în
cordoane, dintr-o venă centrolobulară, din canaliculele biliare intralobulare și din capilarele
sinusoide.
1.2.2. Vascularizația ficatului
Ficatul are vascularizație nutritivă și funcțională.
Vascularizația nutritivă este realizată de artera hepatică, ramură a trunchiului celiac,
care transportă la ficat sânge încărcat cu oxigen.
Vascularizația funcțională este realizată de vena portă, care aduce în ficat sânge
încărcat cu substanțe nutritive rezultate în urma absorbției intestinale.
Vena portă începe prin capilare la nivelul tubului digestiv și sfârșește prin capilare la
nivelul ficatului. Vena portă se formează din unirea a trei vene: vena mezenterică superioară,
mezenterică inferioară și splenică.
Limfaticele conduc limfa către ganglionii mediastinali, celiaci și pancreatici.
Inervația ficatului este asigurată de nervii care provin din plexul hepatic reprezentat de
fibre simpatice care ies din plexul celiac, și din fibre parasimpatice care se desprind din nervul
vag prin micul epiplon.
1.2.3. Funcțiile ficatului
Funcțiile ficatului sunt multiple, acestea fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului:
- Funcția biligenetică comportă secreția și excreția bilei
- Funcția antitoxică prin neutralizarea unor produși toxici de origine exogenă sau
rezultați din metabolismele endogene
- Funcția de depozitare a vitaminelor A, B2, B12, D, K
- Funcția de organ hematopoietic în perioada fetală
- Sinteza fermenților necesari proceselor vitale
- Menținerea echilibrului acido-bazic
- Funcția de depozit al apei
6
 - Funcția de reglare a perturbărilor de volum sanguin
- Funcția de apărare antiinfecțioasă
- Funcțiile metabolice prin procesarea si stocarea glucidelor, proteinelor, lipidelor,
mineralelor pentru ca celulele organismului să le poată utiliza.
1.3. Noțiuni de anatomie și fiziologie a căilor biliare
Căile biliare sunt conducte prin care bila, fiind secretată în mod continuu de
hepatocite, ajunge în duodeon numai în momentul când ajung aici produșii digestiei gastrice.
Căile biliare prezintă două părți: o parte intrahepatică și alta, extrahepatică.

1.3.1. Căile biliare intrahepatice

Căile biliare intrahepatice se află situate în ficat, încep prin canaliculele biliare
intralobulare fără perete propriu (capilare biliare), continuă cu colangiole (spre periferia
lobului clasic și au pereți proprii), canalicule intralobulare, canalicule biliare, și se sfârșesc
prin cele două canale hepatice, drept și stâng.
Canalul hepatic comun este format prin unirea, la nivelul hilului, a canalului hepatic
drept și canalului hepatic stâng, în care se sfârșesc duetele bilifere.
Canalul hepatic comun este situat pe toată lungimea sa de 30mm în grosimea
epiplonului hepatoduodenal împreună cu artera hepatică și vena portă. Este format dintr-o
tunică internă mucoasă, prevazută cu un epiteliu cubic, și la exterior dintr-o tunică
conjunctivo-elastică ce include și fibre musculare netede longitudinale.
1.3.2. Căile biliare extrahepatice
Căile biliare extrahepatice cuprind un canal principal, numit canalul hepatocoledoc, și
un aparat diverticular format din vezica biliară și din canalul cistic. Acestea realizează
transportul bilei de la nivelul hepatic până la duoden.

7
 Canalul coledoc continuă canalul hepatic comun. Canalul coledoc se întinde de la
locul unde în canalul hepatic comun se deschide canalul cistic, până la nivelul duodenului.
Acesta are o lungime de circa 60-80 mm.
Canalul coledoc se deschide împreună cu canalul principal al pancreasului în duoden,
unde la acest nivel există sfincterul Oddi.
În majoritatea cazurilor, coledocul are trei porțiuni: o porțiune retroduodenală, o
porțiune retropancreatică și una intraparietală. Mai rar, există încă o porțiune numită
supraduodenală.
Canalul cistic, împreună cu vezica biliară, formează aparatul diverticular al căilor
biliare extrahepatice. Canalul cistic are o lungime de aproximativ 3-4 cm și un calibru de 4
mm. Rolul acestuia este de a conduce bila în perioadele interdigestive spre vezica biliară.
Canalul cistic prezintă o tunică externă formată din țesut conjunctiv bogat în fibre
elastice ce conțin și fibre musculare netede longitudinale, și din o tunică internă numită
mucoasa cisticului, care este alcătuită din celule epiteliale.
1.3.3. Veziculă
Vezica biliară este un organ cavitar cu rol de depozitare a bilei veziculare în perioadele
interdigestive, și se concentrează prin absorbția de apă și electroliți de către epiteliul acesteia.
Se află poziționată în fața viscerală a ficatului. Aceasta are o lungime de aproximativ 80-90
mm, iar datorită elasticității pereților săi ajunge de la o capacitate de depozitare medie de
60-70 ml de bilă la 150-200 ml fără să se rupă.
Vezica biliară este irigată de artera cistică, având originea în artera hepatică dreaptă, în
75% din cazuri, în spatele duetului cistic.
Vezica biliară este alcătuită din trei porțiuni: fundul, corpul și colul vezical. Între
aceste porțiuni nu sunt limite separatoare nete.
Fundul veziculei biliare reprezintă extremitatea ei anterioară. Acesta este complet
intraperitoneal și are o mare mobilitate. Forma acestuia este rotunjită. Uneori este ptozat, în
„bonetă frigiană”. Din cauza poziției sale declive, reprezintă în mod frecvent locul unde se
dezvoltă calculii biliari.
Corpul veziculei biliare continuă fundul veziculei și este partea aderentă la fața
viscerală a ficatului. Acesta se îngustează treptat către col, ultima parte a sa fiind numită bursa
Hartmann sau infundibul. Fața superioară este slab aderentă la ficat și se poate scoate cu
ușurință în timpul operațiilor de colecist. Fața inferioară este învelită de peritoneu având
rapoarte cu colonul transvers, cu prima porțiune a duodenului sau cu porțiunea pilorică a
stomacului.

8
 Colul vezical este situat în partea stângă a corpului veziculei. El formează extremitatea
ascuțită a veziculei biliare. Are formă conică, este sinuos și se continuă cu canalul cistic.
Lungimea sa este de 20 mm și prezintă o mobilitate mare datorită mezoului peritoneal.
Peretele vezicii biliare este format, la exterior, din tunica seroasă reprezentată de
peritoneu. Tunica seroasă este urmată de tunica subseroasă, de natură conjunctivă laxă. Sub
aceasta se distinge tunica fibromusculară, formată în cea mai mare parte din țesut colagen și
fibre elastice, în care sunt cuprinse fibre musculare netede în cantitate variabilă, dispuse oblic,
longitudinal și circular.
La interior, vezicula este căptușită de tunica mucoasă, din alcătuirea căreia fac parte
epiteliul simplu și corionul mucoasei.
1.3.4. Vascularizația veziculei biliare
Vascularizația veziculei biliare este în legătură cu vascularizația ficatului.
Artera cistică este principala sursă de vascularizație arterială a vezicii biliare. Aceasta
își are originea în ramura dreaptă a arterei hepatice proprii.
Venele căii biliare principale sunt organizate sub forma unui plex pericoledocian.
În limfonodulii hepatici sunt colectate limfaticele căilor biliare extrahepatice, iar de
acolo ajung la ganglionii celiaci.
Inervația căilor biliare extrahepatice, simpatică și parasimpatică, este realizată de fibre
vegetative provenite din plexul hepatic.
1.4. Secreția biliară și rolul acesteia în organism
Bila este un lichid izoton pigmentat, de culoare galben-verzuie, sintetizat de ficat și
depozitat la nivelul vezicii biliare, apoi eliminat în duoden.
Bila sporește tonusul și peristaltismul intestinal, are acțiune bactericidă împotriva
florei intestinale patogene și oprește procesele de fermentație și putrefacție în intestin.
Secreția biliară este necesară în vederea realizării digestiei și absorbției lipidelor, cât și pentru
excreția unor substanțe insolubile în apă, cum sunt bilirubina și colesterolul.
Aceasta este secretată în mod continuu, în cantitate de 250-1100 ml/zi și depozitată, în
timpul perioadelor interdigestive, în vezica biliară. Ritmul secreției este mai alert ziua și mai
scăzut noaptea. Bila se elimină în duoden doar în cursul digestiei alimentelor, după ce chimul
declanșează secreția de colecistochinină, aceasta producând relaxarea sfincterului Oddi și
contracția vezicii biliare.
1.4.1. Compoziția bilei
Bila este compusă din apă, săruri biliare, acizi biliari, pigmenți biliari, lecitină,
colesterol, electroliți, mucină.

9
 Bila are un pH alcalin cu valori normale între 5,7-8,6. În dieta hiperproteică se
deplasează către aciditate.
Acizii biliari sunt sintetizați în celulele hepatice, din colesterol, prin îmbinarea cu
anumiți aminoacizi și cu Na, de unde reies sărurile biliare secretate activ în canaliculele
biliare; fiindcă acestea nu sunt liposolubile, rămân în intestin până în momentul când ajung la
nivelul ileonului, de unde se reabsorb activ.
În secreția biliară se găsesc patru tipuri de acizi biliari: colic, dezoxicolic,
chenodezoxicolic și litocolic.
Sărurile biliare au următoarele roluri:
- Rol tensioactiv prin scăderea tensiunii superficiale a particulelor mari de grăsime
- Rol în accelerarea procesului de descompunere enzimatică, hidrolitică a grăsimilor
alimentare, datorită creșterii suprafeței de contact a grăsimilor prin emulsionare cu
lipaza pancreatică
- Rol în activarea lipazei pancreatice
- Rol în procesul de absorbție intestinală a grăsimilor
- Rol în stimularea peristaltismului intestinal
- Rol bacteriostatic
- Rol stimulent asupra secreției biliare.
În absența sărurilor biliare din intestin, prin fecale se pierd 40% din lipidele ingerate.
Bilirubina și biliverdina sunt pigmenți biliari. Aceștia sunt metaboliți ai hemoglobinei
care, ajunși în celulele hepatice, sunt evacuați biliar și atribuie colorația galbenă a bilei.
Bilirubina este pigmentul biliar principal. Aceasta are o culoare galben-aurie, iar la
început este solubilă în alcool și grăsimi dar insolubilă în apă.
Bilirubina este transportată în sânge spre ficat, legată de albumine, unde la nivel
hepatic se desface de acestea, conjugându-se cu acidul glucuronic, astfel rezultând bilirubina
hepatică, în valoare de 80%.
În intestin, bilirubina este transformată în urobilinogen. O mare parte din urobilinogen
este transformat în stercobilinogen și se eliberează prin fecale. O parte din restul de
urobilinogen este eliminat prin urină și cealaltă parte este reabsorbită și adusă la ficat,
reprezentând circuitul enterohepatic.
Colesterolul este un produs de oxidare și se găsește sub formă liberă în bilă.
Colesterolul este produs, în principal, de către ficat, fiind sintetizat de acesta din acid acetic și
grăsimi degradate. În sânge, colesterolul ajunge datorită alimentelor ingerate bogate în
colesterol. Ajuns în intestin prin circuitul enterohepatic, o parte din colesterol este reabsorbit,
iar o parte este transformat de flora intestinală în coprosterol, apoi eliminat prin fecale.
10
 În limite normale, colesterolul are rol în sinteza unor hormoni, este implicat în
procesul de reproducere a celulelor organismului, sintetizează vitamina D3.
Lecitina este prezentă în cantitate foarte mică de 0,1%.
Mucina este produsă de pereții căilor excretoare și ale veziculei biliare.
Bila este de doua feluri:
- bilă hepatică, primară, care trece direct prin canalul coledoc spre duoden în timpul
digestiei
- bilă veziculară,care trece prin canalul cistic, se varsă în duoden din vezica biliară,
numai în timpul alimentației.
Calculii biliari sunt alcătuiți din alți constituenți ce se găsesc în bilă. Calculii sunt de 3
tipuri: de colesterol, pigmentari și micști.
Calculii de colesterol conțin 90-100% colesterol și sunt radiotransparenți. De obicei
sunt unici și au un diametru mai mare de 2,5 cm.
Calculii micști conțin 50-90% colesterol, sunt multiplii și au dimensiuni reduse. Au
forme variate și diverse culori: albicioși, brun-verzui, brun-gălbui.
Calculii pigmentari sunt de 2 tipuri: calculi bruni și calculi de culoare neagră.. calculii
bruni conțin bilirubinat de calciu și săpunuri de calciu; aceștia se formează de obicei în
ductele biliare. Calculii de culoare neagră conțin bilirubinat de calciu produs în urma
polimerizării bilirubinei în exces ce pătrunde în bilă; aceștia se formează de obicei în vezica
biliară.
1.4.2. Circuitul enterohepatic
Circuitul enterohepatic reprezintă recircularea celei mai mari părți a sărurilor biliare
din intestinul subțire, înapoi la ficat, prin vena portă.
Evacuarea bilei din vezica biliară se face pe cale umorală și pe cale reflexă, și este o
consecință a contracției musculaturii veziculare și a relaxării sfincterului Oddi.
Eliminarea pe cale umorală constă în secreția hormonului colecistochinină, eliberat din
celulele mucoasei duodenale ca răspuns la pătrunderea în duoden a produșilor digestiei
lipidelor.
Calea reflexă este realizată prin stimularea vagală, aceasta determinând relaxarea
sfincterială. Are loc contracția musculaturii veziculei, iar bila veziculară este eliminată în
intestin. După golirea vezicii biliare, sfincterul acesteia se închide, însă sfincterul Oddi
rămâne deschis, astfel încât bila hepatică trece în intestin, cât timp durează digestia.
La terminarea digestiei, sfincterul Oddi se închide, sfincterul vezicii biliare se
deschide, iar bila hepatică ia calea veziculei biliare, unde se depozitează.

11
 CAPITOLUL II

COLECISTITA ACUTĂ

2.1. Definiție
Colecistita acută este afecțiunea veziculei biliare, determinată patologic de inflamația
acută a organului. Clinic, sunt prezente febra, leucocitoza și un sindrom dureros abdominal
acut. Aspectul paucisimptomatic este frecvent întâlnit în forma colecistitei acute nelitiazică.

2.2. Etiopatogenie
Factorul principal în producerea colecistitei acute este reprezentat de obstrucția
canalului cistic care, în 90-95% din cazuri, este datorată unui calcul. În restul de 5-10% există
alte cauze obstructive nelitiazice.
Colecistita acută nelitiazică apare, peste 50%, la copii.
Cauzele formei nelitiazice de colecistită acută sunt fie datorate obstacolelor anatomice
congenitale (malformațiile veziculei biliare, anomaliile de implantare a cisticului, anomalii
vasculo-biliare), dobândite (stenoze ale cisticului de origine inflamatorie, compresii extrinseci
determinate de hipertrofia ganglionului Morgagni, pancreatite acute, postoperator după
intervenții chirurgicale abdominale de vecinătate, precum rezecția gastrică tip Billroth II cu
înfundarea juxtopapilară a bontului duodenal, oddite), fie în cazul neoplaziilor.

12
 În cadrul formelor nelitiazice sunt cuprinse și colecistitele acute apărute ca urmare a
traumatismelor majore, în cazul evoluției unor boli grave (insuficiență cardiacă, poliarterită
nodoasă) sau infecțioase, în cazul pacienților cu alimentație parenterală totală și perioada
postpartum urmând unui travaliu prelungit.
Staza biliară determină iritație chimică prin acțiunea sărurilor biliare împreună cu
lizolecitina și colesterolul.
Factorul infecțios intervine ulterior stazei biliare, inițial bila veziculară fiind sterilă.
Prezența germenilor explică posibilitatea complicațiilor septice(empiem, perforație localizată
sau liberă), izolarea de germeni din peretele veziculei biliare afectate și pozitivitatea
hemoculturilor și biliculturilor în puseul acut.
O altă cauză a colecistitei acute nelitiazice poate fi infectarea bilei cu Salmonella
Typhy sau cu unele virusuri cum ar fi virusul citomegalic.
Colecistita emfidematoasă începe odata cu colecistita acută, litiazică sau nelitiazică, și
este urmată de gangrena sau ischemia peretelui colecistului și de infecția cu germeni
producători de gaze. Bacteriile cel mai des izolate în culturi includ anaerobi precum
Clostridium Welchii sau perfingens și aerobi ca E-coli. Afecțiunea este mai des întâlnită la
bărbații în vârstă și la diabetici.
În colecistita acută litiazică cel mai frecvent sunt întâlnite Klebsiella, E-coli,
stafilococi, streptococi și unele specii de Clostridium.
O altă cauză a colecistitei acute litiazice este, pe de o parte, o tulburare metabolică ce
modifică raportul componentelor biliare și astfel se precipită unele din aceste componente, iar
pe de altă parte, există cauze mecanice în sensul modificărilor „pistonului vezicular” care
devine incapabil să mai realizeze golirea rezervorului vezicii, fie unui obstacol în zona ecluzei
cervico-cistice sau prin scăderea capacității de contracție.
Obezitatea dar și scăderea rapidă în greutate sunt strâns legate de apariția
litiazei. Poate fi implicată și o predispoziție genetică: la amerindienii Pima aproape 70% din
femeile de peste 30 ani au litiază biliară.
2.3. Morfopatologie
Din cauza procesului inflamator apare edemul și congestia mucoasei, aceasta devenind
hiperemică, cu ulcerații superficiale, cu exsudate și hemoragii submucoase.
Ulterior, apare un infiltrat inflamator celular, pe fondul căruia se dezvoltă grefa
bacteriană, conținutul biliar devenind colonizat de germeni, producând microabcese
intramurale. Aceste modificări cărora le corespund formele de colecistită acută catarală și
colecistită acută flegmonoasă sunt urmate de cangrenă și perforație prin leziuni tisulare de la
nivelul fundus-ului vezicular.
13
 În spațiul perivezicular, leziunile afectează peritoneul cupolei diafragmatic drepte și
parenchimul hepatic de vecinătate, și apar microabcese la nivelul patului hepatic al vezicii
biliare, leziuni inflamatorii la nivelul sfincterului Oddi, ce pot influența apariția pancreatitelor
acute și leziunilor de la nivelul duodenal, colonului transvers și mezocolonului.
Din cauza colonizării germenilor în peretele vezicular, este determinată necroza
mucoasei, urmată de afectarea stratigrafiei parietale cu apariția de coleperitoneu prin leziuni
punctuale sau fără perforații observabile macroscopic.
Colecistul este relaxat și are la început o bilă cu un aspect normal, însă după puțin
timp conținutul acesteia se schimbă și devine purulent și în unele cazuri sanguinolent.
Depășirea procesului acut determină scleroza vezicii biliare și pierderea capacității de
absorbție a mucoasei.
2.4. Simptomatologie
Debutul este acut, prin durere care crește treptat în intensitate, localizată în epigastru,
unde poate fi discretă, iradiază cu violență în hipocondrul drept.
Durerea are la debut caracter ondulant și după câteva minute are caracter de crampă.
De multe ori apare la câteva ore după masă copioasă, are o perioadă de latentă de 3-6 ore,
apare de obicei noaptea și are o durată de la 20 minute până la 2-3 ore. Intensitatea poate
scădea pentru a crește din nou.
Iradierea durerii este inegală. În colica biliară tipică durerea iradiază în dreapta,
înaintând deseori spre vârful omoplatului și uneori iradiază în zona lombară. Durerea mai
poate iradia în umărul drept și rar să se propage descendent spre flancul și fosa iliacă dreaptă.
Această propagare poate fi foarte periculoasă deoarece duce la o confuzie de diagnostic. Tot
așa se poate duce la o confuzie de diagnostic în cazul pacienților coronarieni unde durerea
poate iradia precordiac.
În cazurile în care colecistita se asociază cu pancreatita, durerea iradiază „în bară” sau
lombar predominant în partea stângă superioară.
Dacă procesul inflamator duce la perforația vezicii biliare, durerea se generalizează în
tot abdomenul, iar din cauza distensiei veziculare durerea din hipocondrul drept scade.
Intensitatea durerii poate fi uneori foarte violentă încât bolnavul evită să inspire adânc,
fiecare mișcare, chiar și vorbitul, face ca durerea să fie simțită mai profundă. Bolnavii descriu
durerea ca o crampă, sfâșiere, lovitură de pumnal, apăsare puternică etc. Unii adoptă diverse
poziții pentru ameliorarea durerii cum ar fi, în colecistita acută, „cocoș de pușcă” sau decubit
dorsal, iar poziția genupectoral în pancreatitele asociate.
Ingestia de alimente și lichide intensifică simptomele, astfel pacienții sunt nevoiți să se
abțină pe durata episodului acut să consume orice mâncare, chiar și ceai.
14
 Deseori apar grețuri și vărsături a căror intensitate crește dacă evoluția este spre
colecistopancreatită acută. Vărsăturile pot fi alimentare sau bilioase de o culoare verzuie și
duc la o calmare periodică a durerii.
Sunt prezente și alte simptome generale cum ar fi cefaleea, febra, frisonul, anxietatea,
neliniștea, balonarea.
Febra are valori până la 39 grade C, pulsul este ușor accelerat dar în general bine bătut,
pot apărea tulburări de ritm și chiar fenomen coronariene. Apariția frisonului și oscilațiile
mari febrile denotă instalarea unor complicații cum ar fi angiocolita, perforația cu supurație.
Poate să apară icterul datorită obstrucției căilor biliare.
Este prezentă constipația, iar dacă sfincterul Oddi și cisticul sunt relaxate, se produce
diareea biliară, caracteristică, de culoare verde.
2.5. Examenul clinic
La examenul clinic se evidențiază intensificarea apărării musculare și o contractură
ușoară la nivelul hipocondrului drept. Prin efectuarea percuției grilajului costal drept se
remarcă o sensibilitate exagerată.
În 25-30% din cazuri, la 24-48 de ore de la debut, se palpează un colecist discordat,
dar de cele mai multe ori din cauza intensității crescute a durerilor și apărării musculare,
respirației modificate, adipozității abdominale sau disfuncționalității colecistului, nu permite
să aibă loc o examinare completă, ci este limitată. Manevra Murphy devine pozitivă
(intensificarea durerii la palparea în inspir profund a colecistului, situat la locul de întâlnire a
rebordului costal cu linia xifo-ombilicală).
La o pătrime din pacienți se instalează icterul de o intensitate moderată. Icterul apare
din cauza obstrucției căii biliare principale provocată de prezența unui calcul coledocian, de
extinderea inflamației la căile biliare intrahepatice sau de compresia extrinsecă a
hepatocoledocului de către un calcul voluminos cuprins în zona infundibulo-cistică.
În cazul în care după 24 ore de spitalizarea durerea nu se ameliorează, este prezentă în
continuare leucocitoza, frisoanele și hiperestezia, pot exista complicații precum perforația sau
formarea unui abces.
2.6. Examene complementare
Examenele complementare alături de examenul clinic sunt necesare și utile pentru
diagnosticul diferențial, la aprecierea complicației pentru instituirea tratamentului
medicamentos sau chirurgical adecvat și la evaluarea vindecării afecțiunii.
Examenele complementare cuprind investigații biologice, radiologice și altele.
2.6.1. Investigațiile biologice
Pentru analizele de laborator se recoltează:
15
 - Hemoleucograma completă (HLG)
- Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
- Enzimele serice: transaminaza glutamooxalacetică (TGO) și transaminaza
glutamopiruvică (TGP)
- Amilaze serice
- Amilaze urinare
- Bilirubina totală: bilirubina directă (conjugată) și indirectă (neconjugată)
- Teste funcționale hepatice: colesterol total, colesterol esterificat, lipide totale,
fibrinogen
- Fosfataza alcalină
Investigațiile biologice evidențiază o creștere a leucocitelor până la 15000
elemente/mm3, cu neutrofilie marcată, în formele necomplicate ale bolii.
Creșterea mai amplă a numărului de leucocite denotă apariția complicațiilor precum
gangrena sau perforația.
Creșterea accentuată a amilazelor în sânge și în urină indică o reacție pancreatică
acută, posibil coexistența cu o coledocolitiază. Creșterea concentrației bilirubinei și fosfatazei
alcaline se remarcă mai ales în colecistita gangrenoasă.
Viteza de sedimentare a hematiilor poate crește în prezența infecției.
Valorile enzimelor serice cresc în prezența icterului.
Lipsa bilei B denotă existența unui calcul sau tumoare la nivelul colului vezical sau
canalului cistic. În cazul în care bila B este evacuată în cantitate mare și apoi este urmată de
ameliorarea considerabilă a stării pacientului înseamnă că există hipotonie biliară.
Dacă lipsește bila C (hepatică), există obstrucție a canalului hepatic comun.
2.6.2. Examene radiologice
Scintigrafia biliară a reprezentat o tehnică foarte intens folosită pentru diagnosticarea
afecțiunilor hepatice. Scintigrafia hepato-biliară are ca scop evaluarea funcției hepatocelulare
și a sistemului biliar prin evaluarea producției de bilă și permeabilitatea căilor biliare, până la
ieșirea acestora în intestinul subțire. Scintigrama biliară de eliminare a derivaților acidului
iminodiacetic marcați cu 99m-Technețiu pertechnetat (99mTc) are o rată de diagnosticarea de
97% și o specificitate de 90%. În colecistita acută, pentru a se observa căile biliare, vezica
biliară este exclusă scintigrafic.
Radiografia abdominală simplă
Colecistografia orală
Colecistografia intravenoasă.

16
 Colecistografia orală și cea intravenoasă au început să fie înlocuite cu ecografia
deoarece aceasta este mult mai performantă datorită preciziei crescute și se poate efectua într-
un timp mult mai scurt.
2.6.3. Alte examene complementare
Manometria biliară este rar folosită în ziua de azi din cauza perturbării fiziologiei
organismului. Aceasta constă în măsurarea intraoperatorie a tensiunii existente din căile
biliare, coledoc, canal hepatic comun, vezică biliară, canal cistic.
Ecografia este metoda cea mai des folosită pentru explorarea căilor biliare. Este
inofensivă, neinvazivă și este recomandată ca prim examen în colică. Acuratețea
diagnosticului este de 90-95%. Pregătirea pacientului pentru ecografia abdominală este
simplă, acesta fiind nevoit să țină un post alimentar de 6-8 ore înaintea examenului.
Ecografia abdominală evidențiază 95-98% din cazurile de litiază intraveziculară.
Calculii prezintă trei aspecte: hiperecogenitate, imagine reflectogenă mobilă, cu con de umbră
acustică posterioară. Calculii mari de peste 2-3 mm diametru se identifică la ecograf cu
ușurință și sunt hiperecogeni, în schimb, calculii mici sub aceste dimensiuni sunt lipsiți de
umbră acustică posterioară. Între 2-4% din cazuri pot exista rezultate fals pozitive și fals
negative cu privire la calculii mici inclavați în zona cervico-cistică.
Pentru diagnosticul de colecistită acută sunt specifice: accentuarea durerii la compresia
cu sonda ecografică, îngroșarea peretelui vezicular peste 3-4 mm și dublu contur al peretelui
colecistului, distensia colecistului cu un diametru transversal peste 40 mm, uneori colecții
lichidiene pericolecistice și, în colecistita gangrenoasă, prezența gazului în peretele vezicular.
Explorarea ecografică ajută la diferențierea cauzelor uni colestaze (cauze medicale sau
chirurgicale) și a unui hidrops vezicular prin tumoare sau obstrucția cisticului.
Datorită apariției și dezvoltării Computer-Tomografiei (CT) și Imagisticii prin
Rezonanță Magnetică (IRM), rolul tehnicilor scintigrafice în diagnosticarea și stadializarea
patologiei hepatice a scăzut considerabil. Tomografia computerizată permite, mai performant
decât ecografia, vizualizarea calculilor, a hidropsului vezical litiazic, modificări de calibru,
permeabilitate, distrucție a vaselor biliare și sanguine. Rezonanța magnetică nucleară este un
examen de excepție în diagnosticul calculilor biliari, aceasta permite și observarea
funcționalității veziculei biliare și conținutul biliar.
2.7. Diagnostic
2.7.1. Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv de colecistită acută se pune, de obicei, cu ajutorul anamnezei
caracteristice și a examenului fizic. Durerea în hipocondrul drept cu debut brusc, febra și
leucocitoza sunt sugestive pentru punerea diagnosticului de colecistită acută. În precizarea
17
diagnosticului mai întâlnim prezența colelitiazei la explorarea imagistică și eventual a
colecistului exclus scintigrafic la scintigrama biliară 99mTc.
2.7.2. Diagnosticul diferențial
Diagnosticul diferențial obligă la eliminarea unor afecțiuni ce pot evolua cu o
simptomatologie asemănătoare și se face cu afecțiuni acute abdominale precum:
- pancreatita acută
- apendicita acută
- ulcer gastroduodenal perforat
- hepatită acută (alcoolică)
- tumori hepatice
- abces hepatic (piogen/amebian)
- infarctul miocardic acut
- pielonefrită
- litiază renală
- pneumonie
- pleurezie
2.8. Evoluție și prognostic
2.8.1. Evoluția colecistitei acute
În 65-75% din cazuri, colecistita acută simplă se vindecă sub un tratament medical
corespunzător, primele semne de vindecare putând fi observate începând cu prima zi de
tratament. În restul cazurilor evoluția este rapidă spre gangrenă, hidrops vezicular, piocolecist
(empiem vezicular), perforație, fistule biliare, ileus biliar, cu febră și frisoane, stare generală
alterată, dureri violente, iar intervenția chirurgicală este necesară. Intraoperator se constată o
bilă groasă, precum smoala, având culturi pozitive pentru tulpini aerobe si anaerobe de E-coli,
Clostridii, Pseudomonas, Klebsiella.
Gangrena veziculei biliare este datorată ischemiei peretelui și necrozei tisulare parțiale
sau complete. Bolnavul prezintă facies palid, tahicardie, hipotensiune, sudori reci, tahipnee și
oligurie. Gangrena favorizează perforația colecistului. Intervenția chirurgicală este absolut
necesară. Perforația liberă este mai rar întâlnită, însă rata mortalității este de 30%.
Hidropsul reprezintă rezultatul obstrucției prelungite a canalului cistic de către un
obstacol litiazic sau inflamator. Formarea hidropsului vezicular este precedată de obicei de un
episod dureros biliar, cu durere de intensitate moderată, spontană ori la palpare. În cele mai
multe cazuri pacientul cu hidrops al veziculei biliare rămâne asimptomatic, dar în cazul în
care conținutul se infectează, se dezvoltă piocolecistul (empiemul).

18
 Empiemul reprezintă consecința suprainfectării bilei veziculare. Pacientul prezintă
febră înaltă, durere de intensitate crescută în hipocondrul drept, hiperleucocitoză și, adesea,
prostrație. Este necesară intervenția chirurgicală de urgență, cu antibioterapie cu spectru larg,
empiemul vezicular reprezentând un risc crescut pentru septicemia cu grami negativi și
perforație.
Fistulele biliare sunt consecințele unei comunicări între vezicula biliară și organele
vecine (fistulă internă) sau peretele abdominal (fistulă externă). Fistula internă poate fi
biliobilară sau biliodigestivă. În fistula biliobilară comunicarea are loc între vezicula biliară și
calea biliară principală. La examenul ecografic și la tomografia computerizată se evidențiază
dilatarea căilor biliare intrahepatice și extrahepatice aproape de obstacolul litiazic. Endoscopia
confirmă traiectul fistulos. Fistula biliodigestivă este datorată comunicării dintre coledoc și
duoden în 80% din cazuri și în restul din cazuri a alor segmente ale tubului digestiv. Aceasta
nu are o simptomatologie specifică, însă este sugerată de dureri colicative în hipocondrul
drept, angiocolite repetate sau de ileusul biliar. Radiografia abdominală simplă confirmă
diagnosticul.
Ileusul biliar reprezintă obstrucția intestinală mecanică rezultată în urma deplasării
unui calcul de dimensiune mare în intestinul subțire. Radiografia abdominală simplă constată
prezența aerului în căile biliare, imagini hidroaerice și un calcul radioopac în fosa iliacă
dreaptă. Cu ajutorul ecografiei se confirmă originea litiazică a opacității. Rata mortalității este
de 10-20% din cazuri.
2.8.2. Prognostic
Persoanele în vârstă și cele care au boli sistematice au un grad crescut de mortalitate în
cazul în care suferă de colecistită acută. Persoanele peste 70 de ani prezintă o mortalitate de
15% din cauza complicațiilor septice, pulmonare sau cardiovasculare. De asemenea,
persoanele cu diabet zaharat prezintă un grad crescut de evoluție nefastă. Persoanele în vârstă
care prezintă complicații ale bolii au un risc crescut de mortalitate.
În cazul colecistitei acute alitiazice mortalitatea poate ajunge până la 50% datorită
toxemiei bacteriene.
2.9. Tratamentul colecistitei acute
Indiferent de forma clinică, colecistita acută reprezintă o urgență medico-chirurgicală
și trebuie tratată numai în spital.
Tratamentul colecistitei acute este chirurgical, medicamentos și dietetic.
Obiectivele tratamentului sunt:
- eliminarea procesului inflamator colecistic
- prevenirea complicațiilor și tratarea acestora dacă există
19
 - îndepărtarea cauzei care a provocat colecistită acută.
2.9.1. Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical (colecistectomia) presupune îndepărtarea veziculei biliare prin
colecistectomie clasică, deschisă, sau prin colecistectomie laparoscopică și se realizează
precoce, întârziată sau de urgență în cazurile în care evolutivitatea este evidentă sau există
complicații majore.
Colecistectomia precoce se realizează pacienților a căror diagnostic nu a fost cert sau
nu au avut rezultate favorabile în urma tratamentului medicamentos. Aceasta se realizează
după un interval de 48-72 de ore de la internare. În acest interval pacientul este examinat cu
ajutorul examenelor complementare și în același timp este pregătit pentru operație.
Colecistectomia precoce este tratamentul de elecție la majoritatea pacienților suferinzi de
colecistită acută.
Colecistectomia întârziată se face la 4-8 săptămâni de la criza acută inițială. Pacientul
prezintă simptome mai ușoare și difuze. Aceasta este mai des întâlnită la vârstnicii cu
afecțiuni multiple severe, la care inițial este refuzată intervenția chirurgicală.
Colecistectomia laparoscopică este intervenția chirurgicală cea mai des utilizată.
Aceasta se efectuează când pacientul este anesteziat complet. Este preferată anestezia
generală cu intubație oro-traheală. Instrumentarul folosit pentru colecistectomie.
Ca orice intervenție chirurgicală, colecistectomia laparoscopică are indicații,
contraindicații, avantaje. Aceasta este indicată persoanelor cu litiază veziculară necomplicată.
Operația laparoscopică este contraindicată persoanelor care au contraindicație la anestezia
generală cum ar fi bolnavii cu insuficiență coronariană sau respiratorie gravă, tulburări de ritm
cardiac, hipertensiune intracraniană sau glaucom. Contraindicată mai este și la bolnavii de
colecistită acută necrotico-hemoragică în plin puseu, ciroză hepatică, cancer abdominal
diagnosticat, fistule biliodigestive. În comparație cu colecistectomia clasică, această
intervenție este mai avantajoasă deoarece vindecarea este mai rapidă, durerea postoperatorie
este redusă iar spitalizarea este de 24-72 de ore.
2.9.1.1. Complicațiile postoperatorii
Complicațiile postoperatorii pot fi imediate sau tardive.
Complicațiile postoperatorii imediate sunt clasificate în 4 grade:
- în gradul I sunt incluse complicații apărute la 5-28 de zile după operație, evoluția
lor este simplă iar tratamentul se aplică local (supurații parietale abdominale)
- în gradul II A sunt încadrate complicații precum hemoragiile postoperatorii mici
sau moderate, dar care nu sunt urmate de sechele. Acestea au nevoie de tratament
care prelungește internarea în spital
20
 - în gradul II B sunt incluse complicațiile care necesită reintervenție chirurgicală
(hemoragii postoperatorii prin tubul de drept subhepatic, hemoragii parietale la
nivelul situsurilor de trocar, ruptura unui hematom subcapsular, biliragii cu flux
moderat, abcese subhepatice)
- în gradul III intră leziunile care sunt urmate de sechele. Aceste leziuni se pot
rezolva doar prin intervenție chirurgicală complexă (stenozele căii biliare
principale)
- în gradul IV se încadrează leziunile grave care sunt urmate de deces. Acestea pot fi
cauzate de boli asociate, de o hemoragie de origine necunoscută sau de pancreatită
acută postoperatorie.
Complicațiile postoperatorii tardive sunt: litiaza postoperatorie reziduală sau
recidivată, stenoze ale căii biliare principale și în cazuri foarte rare eventrațiile de trocar.
2.9.2. Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos are ca obiective calmarea durerii, suprimarea secreției
gastrice, echilibrarea hidroelectrolitică și calorică, și prevenirea și tratamentul infecției biliare
peritoneale.
Pentru îndepărtarea durerii abdominale se administrează prin injecție intramusculară
Scobutil o fiola la 8 ore, Algocalmin 4-6 fiole pe zi sau în timp de criză Fortral jumătate de
fiolă. Se mai administrează Miofilin în doză de 100-150 mg la 6-8 ore sub strictă
supraveghere și doar în formele hiperalergice. În cazul în care durerea abdominală persistă în
urma acestui tratament, iar operația chirurgicală nu este neapărat necesară, se mai
administrează Xilină 1% în perfuzie intravenoasă.
Pentru tratarea spasmului căilor biliare se utilizează:
- Papaverină 8 fiole/zi (320g)
- Nitroglicerină 1-2 mg la interval de 15-20 minute
- Scobutil 2-3 fiole pe zi injectabil intravenos sau intramuscular, lent
- Sulfat de atropină 0,5 mg subcutanat de 2-3 ori pe zi
- Miofilin 1-2 g pe zi prin injecție intravenoasă, lent
Pentru suprimarea secreției gastrice se suprimă alimentația orală, inclusiv hidratarea și
se administrează Scobutil si Sulfat de atropină, acestea îndepărtând și spasmul muscular. Se
realizează și aspirație gastrică prin sondă naso-faringiană.
Echilibrarea hidroelectrolitică și calorică se realizează prin hidratarea bolnavului pe
cale orală cu ceai de mușețel sau sunătoare, în cazul în care forma de colecistită este ușoară și
necomplicată. Se adaugă treptat supe mucilaginoase de orez și pâine prăjită. După câteva zile
se pot adăuga în regimul alimentar supe de zarzavat, cartofi copți, compoturi, peltea sau mere.
21
 În formele grave, în primele zile, aportul hidric, caloric, electrolitic și vitaminic se
realizează doar prin perfuzie cu soluție glucozată 10% și ser fiziologic și vitaminele B 1, B2, C,
2 fiole/zi. În funcție de rezultatul ionogramei serice putem administra și soluții de electroliți
(Na+, K+, Ca2+).
În funcție de severitatea formei clinice, cointeresarea peritoneului și tratamentul
antibiotic anterior, putem alege antibioticul potrivit pentru tratarea infecției primitive și
secundare și pentru prevenirea acesteia.
Atunci când nu există forme de perforație, administrăm Ampicilină intravenos, 4g/zi
în 4 prize. Ampicilina este activă asupra germenilor gram pozitiv rezistenți la Penicilină
(enterococi) și asupra germenilor gram negativi (bacilul coli), cu excepția piocianicului.
În formele grave cu complicații, sunt indicate asocierile de antibiotice:
- Ampicilină intravenos 2 g la 4 ore + Gentamicină 3-5 mg/kg/zi intramuscular sau
intravenos + Metronidazol perfuzabil, lent, 100 ml de 2-3 ori pe zi
- Rifampicina 30 mg/kg/zi + Gentamicină 3-5 mg/kg/zi intramuscular sau
intravenos
- Gentamicină 3-5 mg/kg/zi intramuscular sau intravenos + Cefoxitină 1-2 g
intramuscular sau intravenos la 8 ore
La nevoie administrăm și sedative (Hidroxizin, Diazepam), antiemetice (Emetiral,
Torecam, Plegomazin), antiseptice și probiotice intestinale (Saprosan, Mexaform,
Negamicin), precum și pungă cu gheață pe regiunea colecistică.
2.9.3. Tratamentul dietetic
După externare, pacientul trebuie să țină un regim alimentar de 6-12 luni. Alimentele
permise și recomandate sunt:
- făinoasele cu conținut scăzut de grăsimi: urdă, caș, brânză proaspătă de vaci, iaurt
- ou fiert moale, de preferat albușul
- legume proaspete, zarzavaturi, cartofi copți sau fierți
- fructe bine coapte, fără coajă, compot, gem
- ulei de măsline, unt maxim 10 g/zi
- ceaiuri de mentă, mușețel, tei
- pentru condimentarea mâncării de preferat pătrunjel, mărar, dafin, tarhon, leuștean,
foarte puțin cimbru pentru înlocuirea piperului, ardeiului iute, boia. Se acrește
mâncarea cu zeamă de lămâie
- pește slab
Alimentele nerecomandate sunt:
- pâinea caldă, produsele de patiserie
22
- lactate cu conținut crescut de grăsimi: brânza grasă și fermentată, smântâna, iaurt
gras, crema de brânză, cașcaval
- carnea grasă de orice fel, carnea tocată, carnea condimentată (chiftele, mici),
afumătura, carnea prăjită, slănina, cârnați
- alimente preparate cu grăsime încinsă, rântașuri
- supe creme, ciorbe grase
- ou fiert tare, ou prăjit, maioneza
- prăjituri cu multă grăsime, unt, gălbenușuri
- zarzavaturi fibroase, ațoase crude: varză, ridichi, broccoli, conopida, mazăre,
fasole uscată, ceapă, gulie, hrean
- fructe necoapte, cu coajă și sâmburi: nuci, semințe
- băuturi alcoolice, carbogazoase.

23
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

CU COLECISTITĂ ACUTĂ

Asistentul medical este persoana care acordă îngrijiri medicale pacienților,

promovează sănătatea, previne îmbolnăvirile, restabilește sănătatea și înlătură suferința.
Pentru ca o persoană sa fie asistent medical generalist trebuie să aibă o pregătire
pluridisciplinară, sa își însușească competențe de bază și nu doar cunoștințe, să fie pregătit cu
cunoștințe psihologice pentru a încuraja și sprijini pacientul, să adopte și să păstreze o
atitudine potrivită față de pacient și familia acestuia și să aibă capacitatea de a fi empatic.
Asistentul medical trebuie să îngrijească persoanele bolnave indiferent de vârstă și
afecțiune, în toate unitățile sanitare, așezările comunitare și în toate formele de asistență
socială.

3.1. Rolul asistentului medical la internarea bolnavului

Asistentul medical trebuie să pregătească salonul pentru primirea pacientului prin
aerisirea încăperii, schimbarea lenjeriei de pat, asigurarea unei igiene corespunzătoare și a
unui mediu liniștit. Acesta trebuie să pregătească aparatura de monitorizare și sursa de oxigen,
și să verifice funcționalitatea lor.
24
 Trusele medicale și materialele necesare îngrijirii bolnavului trebuie să fie pregătite.
La internare, pacientul este agitat, anxios și trebuie susținut moral și încurajat.
Pacientul trebuie ajutat să își găsească o poziție mai comodă în pat și să i se aplice o compresă
alcoolizată pe abdomen, sau gheață dacă prezintă febră. La indicația medicului i se poate
administra sedative.
În formele mai ușoare, pacientului i se poate oferi ceai de mușețel sau sunătoare, apoi
treptat i se adaugă în alimentație supe mucilaginoase de orez, supe de zarzavat, compot
neîndulcit. Dacă pacientul prezintă o formă mai gravă a afecțiunii, în primele 3-5 zile și până
se remediază problema, aportul hidric, caloric și electrolitic se realizează doar pe cale
parenterală prin perfuzii cu glucoză 5% sau 10%, cu ser fiziologic și vitamine.
Asistentul medical monitorizează funcțiile vitale și vegetative, notează în foaia de
observație fiecare informație și anunță medicul să intervină la nevoie.
Pacientul prezintă grețuri și vărsături și trebuie așezat în decubit lateral, cu capul într-o
parte, susținut în timpul vărsăturii. Tăvițele renale trebuie să fie curate, iar la sfârșitul
vărsăturii trebuie să i se ofere pacientului apă pentru clătirea gurii.
De multe ori pacientul prezintă febră și frison. În acest caz, asistentul medical trebuie
să asigure un microclimat corespunzător în salon, să fie ferit de curenții de aer, pacientul să
aibă îmbrăcăminte lejeră și să fie schimbat de fiecare dată când este nevoie. Bolnavul va fi
bine hidratat, în raport cu pierderile datorate transpirației. În timpul frisonului, asistentul
trebuie să învelească pacientul cu pături și să îl încălzească cu sticle cu apă caldă.
3.2. Rolul asistentului medical în recoltarea produselor biologice
Asistentul medical trebuie să pregătească fizic și psihic pacientul, explicându-i
procedurile recoltării și importanța necesității recoltării. Trebuie să învețe pacientul să nu
consume alimente și să nu bea altceva înafara de apă cu 8-12 ore înainte de recoltare și să nu
fumeze.
Asistentul medical trebuie să pregătească trusa medicală și materialele necesare pentru
recoltare, având grijă să respecte toate măsurile de asepsie. Pentru fiecare eprubetă se va
scoate un bon pe care se notează numele pacientului, secția de unde aparține, numărul
salonului, diagnosticul clinic, analiza solicitată, ora și data recoltării. După recoltare produsele
vor fi transportate cât mai repede la laborator.
Materialele necesare recoltării sângelui venos sunt:
- garou
- mănuși de unică folosință
- seringi sterile
- ace sterile
25
 - trusă Vacutainer
- tampoane de vată
- alcool dezinfectant
- mușama, aleză
- etichete
- bandă adezivă non-alergică
- tăviță renală
- recipient pentru colectarea deșeurilor
Ordinea prelevării în tuburile Vacutainer este:
- flacoane pentru hemocultură
- tuburi fără aditivi
- tuburi pentru determinări de coagulare - citrat de sodiu, DIATUBE-H
- tuburi cu aditivi – EDTA, heparină, trombină.
Asistentul medical va recolta sânge pentru:
- grup sanguin, Rh
- hemoleucogramă completă (HLG), 2 ml, în eprubetă EDTA
- viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), 1,6 ml în eprubetă cu soluție de Citrat
de sodiu 3,8%
- enzime serice (TGO,TGP), 5 ml în eprubetă simplă
- bilirubină, 2 ml în eprubetă simplă
- colesterol total, 5 ml în eprubetă simplă
- fibrinogen, 4,5 ml în eprubetă cu 0,5 ml Citrat de sodiu 3,8% .
Se mai recoltează și urină, dimineața, 50-100 ml pentru aflarea valorii amilazei
urinare.
Dacă se efectuează tubajul duodenal, se vor recolta probe pentru bila A,B,C.
3.3. Rolul asistentului medical în pregătirea pacientului pentru examenul clinic și
explorările funcționale
Asistentul medical încurajează pacientul, îi explică necesitatea examinărilor și îl ajută
să se dezbrace.
În cameră trebuie să fie aerisit, să nu stea geamul deschis în timpul examinărilor și să
păstrăm intimitatea pacientului izolând patul cu un paravan.
Pentru examenul clinic, pacientul trebuie așezat în decubit dorsal, cu brațele relaxate
pe lângă corp, cu genunchii flectați și abdomenul relaxat. La cererea medicului, asistentul
medical va schimba poziția pacientului și îl va servi cu tot ceea ce are nevoie pentru

26
examinare. La sfârșitul examenului clinic, pacientul va fi ajutat să se îmbrace și să găsească o
poziție confortabilă.
Pentru realizarea ecografiei abdominale, asistentul medical învață pacientul să nu
mănânce cel puțin 6 ore înainte de investigație, să nu consume cafea, băuturi acidulate, să
evite cu o zi înainte alimentele ce pot fermenta. Dacă pacientul este balonat, asistentul
medical îi va administra medicamente precum cărbunele medicinal, suplimente cu enzime
digestive precum Digenzym Forte, Mezym Forte, Espumisan. De asemenea, cu o oră înainte
de ecografie, pacientul trebuie să bea aproximativ 1,5 l de apă.
Pentru realizarea tomografiei computerizate și a IRM-ului, asistentul medical testează
toleranța pacientului la substanța de contrast, învață pacientul să nu aibă asupra sa bijuterii sau
alte obiecte metalice, îl supraveghează în timpul procedurii și îi oferă sprijin psihic.
3.4. Rolul asistentului medical în administrarea medicației
Medicamentele sunt prescrise de medic și notate în foaia de observație (F.O.) a
pacientului internat, iar asistentul medical are datoria să predea la farmacie condica de
prescripții a medicamentelor.
La eliberarea și preluarea medicamentelor, asistentul medical trebuie să verifice
cantitatea și dozele prescrise pentru fiecare pacient, ambalajul și eticheta corespunzătoare.
Asistentul medical este obligat să cunoască doza corectă de administrare a
medicamentelor, acțiunea farmacologică a acestora, frecvența de administrare și intervalul de
dozare, rezultatul de trebuie obținut, interacțiunea dintre medicamente, contraindicațiile și
efectele secundare ale acestora.
Înainte de administrare, asistentul medical va verifica și va identifica calitatea fiecărui
medicament, integritatea lor, culoarea, decolorarea sau supracolorarea medicamentelor,
sedimentarea, precipitarea sau existența flocoanelor în soluții și opalescența soluțiilor.
Asistentul medical este obligat să respecte cu strictețe calea de administrare prescrisă
de medic, dozajul, orarul de administrare, somnul pacientului, incompatibilitatea dintre
medicamente. El trebuie să administreze rapid medicamentele deschise și să respecte ordinea
lor. Pacientul trebuie informat despre medicamentele prescrise, importanța lor, modul de
administrare, efectele dorite dar și cele secundare.
La administrarea medicamentelor asistentul medical are obligația să lucreze în condiții
de strictă asepsie, igienă, dezinfecție și să utilizeze instrumente sterilizate sau de unică
folosință. Trebuie să mențină măsurile de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale
sau intraspitalicești.
Orice intoleranță, reacții adverse sau greșeli de administrare a medicamentelor
trebuiesc obligatoriu semnalate medicului.
27
3.5. Rolul asistentului medical în pregătirea preoperatorie a pacientului pentru
colecistectomie
Înainte de operația chirurgicală, asistentul medical are responsabilitatea și obligația să
pregătească psihic pacientul, să îi câștige încrederea, să îi înlăture anxietatea, să-l încurajeze,
să îi asigure condiții, iar pentru protecția psihică a pacientului acesta trebuie înștiințat despre
intervenția chirurgicală cu cel mult 12 ore înainte.
Asistentul medical va urmări și va nota în foaia de observație funcțiile vitale (tensiune,
puls, respirație, temperatură), scaunul și urina, greutatea, eventualele leziuni ale tegumentelor
și dezechilibrele hidroelectrolitice.
Se vor efectua teste de laborator și se va recolta sânge pentru: hemoleucogramă,
glicemie, timp de sângerare, timp de coagulare, grup sanguin, Rh, uree, creatinină, acid uric,
probe hepatice, electroforeza proteinelor, fibrinogen, colesterol total, ionogramă, viteza de
sedimentare a hematiilor, echilibrul acido-bazic. Se recoltează urină pentru examen sumar
urină. Se va efectua electrocardiogramă, radiografie pulmonară, ecografie abdominală.
Cu o zi înainte de intervenția chirurgicală, asistentul medical trebuie să impună
pacientului repaus fizic și psihic, să aibă un regim alimentar ușor digerabil și să consume
lichide. Cu 12 ore înainte de operație, pacientul nu trebuie să mănânce, iar seara asistentul
medical îi va face o clismă evacuatoare, iar acest lucru se va repeta și în dimineața din ziua
operației, după care pacientul va face baie sau duș.
Cu cel mult o oră înaintea operației chirurgicale, asistentul medical va depila zona de
intervenție pentru a evita riscul de infecție prin germeni localizați la nivelul firelor de păr și
riscul de vindecare incorectă a plăgii, apoi se va izola câmpul operator cu comprese sterile.
Înainte de intervenția chirurgicală, se vor îndepărta bijuteriile, machiajul, protezele,
peruca, lentilele de contact, se golește vezica urinară, iar pacientul îmbracă cămașa curată de
spital și i se acoperă parul cu o bonetă.
Pacientului i se va administra medicația preanestezică, efectul trebuind să se instaleze
până la transportul în sala de operație. Asistentul medical va însoți pacientul în sala de
operație cu documentația medicală și va asista la poziționarea pe masa de operație și la
pregătirea câmpului operator.
3.6. Rolul asistentului medical în supravegherea și îngrijirea postoperatorie a pacientului
colecistectomizat
După terminarea intervenției chirurgicale, pacientul va fi adus pe brancard în serviciul
de reanimare sau sala de supraveghere, însoțit de anestezist și asistentul medical.

28
 Pacientul trebuie așezat pe un pat pregătit cu câmp protector în decubit dorsal, cu
capul într-o parte. Lumina din salon trebuie să fie redusă, iar temperatura salonului în jur de
200C.
Asistentul medical va supraveghea trezirea bolnavului după anestezie și va măsura
funcțiile vitale la fiecare 15 minute. Va supraveghea colorația pielii, unghiilor, starea
extremităților și a mucoaselor, respirația și circulația, diureza, vărsăturile, aportul alimentar și
funcția digestivă.
Pentru a preveni apariția escarelor, asistentul medical trebuie să schimbe poziția
pacientului din 2 în 2 ore, să îi ofere o igienă riguroasă, să îi facă masaj pe zonele de
compresiune și să le pudreze cu talc. Buzele trebuie unse cu vaselină, iar mucoasa bucală
trebuie ștearsă cu tampoane umezite cu bicarbonat de sodiu diluat.
Sonda vezicală va fi supravegheată, golită la 6-8 ore, cantitatea și aspectul fiind notate
in foaia de observație.
Tubul de dren și plaga operatorie trebuie supravegheate. Asistentul medical va verifica
pansamentul ca acesta să fie la locul lui, să nu prezinte serozități sau sânge, iar în caz contrar
se va anunța medicul. Tubul de dren nu trebuie să fie cudat, trebuie să fie permeabil, iar
asistentul medical va nota în foaia de observație volumul și aspectul lichidului scurs.
Asistentul medical va recolta sânge pentru repetarea analizelor de laborator, va
administra tratamentul prescris de medic și va anunța urgent medicul dacă apar modificări și
complicații.

29
 CAPITOLUL IV

STUDII DE CAZ
4.1. Cazul I

I. CULEGEREA DE DATE
1. DATE GENERALE DESPRE PACIENT
Inițiale pacient: T.G.
Vârsta: 49
Sexul: M
Starea civilă: căsătorit
Religia: ortodox
Profesia: profesor matematică
Domiciliu: Călărași
2. STIL DE VIAȚĂ
Obiceiuri:
- Alimentare: nu are mese regulate, consumă alimente bogate în grăsimi, fast food,
dulciuri, cafea 3-4 cești zilnic, alcool ocazional
- De muncă: se stresează zilnic corectând lucrările elevilor pe care îi evaluează la
fiecare 2 zile
- De a dormi și odihni: se culcă târziu, uneori doarme doar 4-5 ore pe noapte
- De a practica exerciții fizice/mișcare: merge 2 stații de autobuz pe jos zilnic,
uneori urcă scările în defavoarea liftului
- De a petrece timpul liber: pescuiește o dată la 2 săptămâni, adesea merge în parc
cu familia, citește romane
- Fumează 1 pachet de țigări zilnic
3. ANTECEDENTE PATOLOGICE
- Afecțiuni respiratorii: bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC)
- Afecțiuni locomotorii: spondiloză, hernie lombară de disc
- Afecțiuni senzoriale: rar vertij
- Afecțiuni hepato-biliare: litiază biliară
- Alergii cunoscute la: mucegai, păr de animal
- Operații, intervenții, anul: apendicectomie în anul 1998, operație de polipi în anul
2000

30
 4. MOTIVUL INTERNĂRII/ PREZENTĂRII LA MEDIC/ DATA
În data de 15 martie 2022, ora 10:30, pacientul T.G. se prezintă la Spitalul Clinic de
Călărași, acuzând o puternică durere în hipocondrul drept și epigastru, grețuri și vărsături.
Acesta declară că durerea apare din când în când și se accentuează la efort fizic și
intelectual, și după mesele copioase. Este des constipat și balonat. Pacientul prezintă
anxietate și o frică obsedantă față de boală. Domnul T.G. este internat în secția de
Chirurgie și i se pune diagnosticul de colecistită acută litiazică, urmând să fie operat
chirurgical.
5. PARAMETRII ACTUALI AI STĂRII DE SĂNĂTATE
G: 80kg
Î: 177cm
T: 37oC
P: 65 bătăi/minut
TA: 130/80 mmHg
R: 15 respirații/ minut
Diureza: micțiuni fiziologice
Aspectul tegumentelor și mucoaselor: aspect palid
Diagnostic medical: colecistită acută litiazică
Investigații paraclinice/ analize de laborator efectuate până în prezent:
- Grup sanguin AB (IV)
- Leucocite: 11000/mm3
- Hematii: 4,7 mil/mm3
- VSH: 12mm/2 ore
- Glicemie: 80mg/dl
- TGO: 12 U.I.
- TGP: 15 U.I
- Bilirubină totală: 1,2 mg/dl
- Bilirubină directă: 0,35 mg/dl
- Bilirubină indirectă: 0,84 mg/dl
La ecografia abdominală s-au observat 3 calculi biliari cu dimensiuni de 0,8cm, 1cm și
respectiv 4,5 cm.
Tratament recomandat de medic: Scobutil compus 1 fiolă/8 ore, perfuzie endovenoasă
cu ser fiziologic și glucoză de 5% 1500ml/zi, vitaminele B1, B6, C 2 fiole/zi, Algocalmin
2fiole/zi, Papaverină 100mg de 2-4 ori/zi, laxativ la nevoie 1/seară, Diazepam 1 comprimat la
nevoie.
31
 II. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR CULESE
La nevoia de a bea și a mânca, problema de dependență este alimentația și hidratarea
inadecvată prin deficit.
La nevoia de a elimina, problemele de dependență sunt constipația și vărsăturile.
Nevoia de a dormi și a se odihni este afectată de insomnie și disconfort.
Nevoia de a comunica este afectată de comunicarea ineficace la nivel senzorial și motor, și
de comunicarea ineficientă la nivel afectiv.
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură este afectată din cauza imobilității.

Diagnosticul de nursing:
1. Alimentația și hidratarea inadecvată prin deficit este cauzată de tulburarea aparatului
digestiv.
2. Constipația este cauzată de scăderea fluxului bilei. Vărsăturile sunt provocate din
cauza afecțiunii colecistului.
3. Insomnia este cauzată de sentimentul de neliniște și iritabilitate. Disconfortul este
provocat de iritabilitate și durere.
4. Comunicarea ineficace la nivel senzorial este provocată de reacțiile afective în
insuficiențe sau exces senzorial, iar comunicarea ineficientă la nivel afectiv este
cauzată de fobie.

III. PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI T.G. CU COLECISTITĂ ACUTĂ

LITIAZICĂ ÎNCEPÂND CU DATA DE 15.03.2022

32
Nevoia Diagnostic de nursing
fundamentală
1. Nevoia de a - alimentația și hidratarea
bea și a mânca inadecvată prin deficit
- tulburarea aparatului
digestiv
- greață, vărsături, greșeli
în alegerea alimentelor
2. Nevoia de a - constipația
elimina - scăderea fluxului bilei
- pierderea orarului
Obiective Intervenții autonome
- pacientul să aibă - încurajez pacientul
o stare de bine, fără - așez pacientul în poziție
grețuri și vărsături semișezând, șezând sau
- pacientul să fie decubit dorsal cu capul într-
echilibrat hidro- o parte
electrolitic - ofer pacientului tăvița
- pacientul să fie renală și îl sprijin în timpul
echilibrat vărsăturilor
nutrițional - îl învăț să respire profund
- pacientul să fie - creez condiții de mediu
echilibrat psihic favorabile, aerisesc
încăperea, asigur pacientului
lenjerie curată
- monitorizez și notez
funcțiile vitale și vegetative
- fac bilanțul lichidelor
ingerate și eliminate
- după încetarea vărsăturilor,
rehidratez pacientul treptat,
cu cantități mici de lichide
reci, cu lingurița
- informez pacientul cu
privire la alimentele permise
și interzise
- informez pacientul cu
privire la intervenția
chirurgicală
- pacientul să aibă - asigur confort fizic și
un tranzit intestinal psihic pacientului
în limite fiziologice - urmăresc și notez
33
Intervenții delegate Evaluare
- administrez tratamentul La sfârșitul zilei de
medicamentos prescris de 15.03.2022:
medic: antiemetice, - după ce a fost
vitamine, săruri minerale alimentat parenteral,
- recoltez probe din pacientul s-a simțit
produsele biologice mai bine
recomandate de medic - pacientul este
- alimentez parenteral anxios
pacientul la indicația -nu mai prezintă
medicului cu perfuzii cu greață și nu a mai
glucoză, hidrolizate de vărsat
proteine și amestecuri de - pacientul este
aminoacizi, vitamine și informat cu privire la
electrolizi alimentele care îi sunt
permise și interzise
- funcțiile vitale și
vegetative sunt în
limite fiziologice.
- administrez la indicația În dimineața zilei de
medicului simptomatice, 16.03.2022:
spasmolitice, - pacientul a început
 obișnuit al evacuării,
cantitate redusă de fecale,
crampe abdominale,
balonare
- vărsături
- afecțiunea colecistului
- vărsături frecvente cu
conținut biliar de culoare
galben verzuie
3. Nevoia de a - insomnie
dormi și a se - neliniște, iritabilitate
odihni - teamă, tensiune psihică,
somn întrerupt, adoarme
greu
- disconfort
- iritabilitate, durere
- imposibilitatea
pacientului de a rămâne
calm, stare neplăcută de
incomoditate, poziție
incomodă
- pacientul să aibă frecvența scaunelor antimicrobiene, fermenți să prezinte un tranzit
tegumentele și - curăț și usuc regiunea digestivi intestinal în limite
mucoasele curate anală la nevoie - suprim alimentația pe fiziologice
- pacientul să fie - servesc pacientul cu gură și alimentez pacientul - pacientul este curat,
echilibrat bazinet parenteral, prin perfuzii cu prezintă mucoasele și
hidroelectrolitic - protejez patul cu mușama glucoză 5%, 10%, tegumentele curate
- pacientul să fie și aleză amestecuri de aminoacizi, - acesta nu mai
echilibrat psihic - monitorizez funcțiile vitale vitamine li electroliți dacă prezintă vărsături
și vegetative este recomandat - pacientul a înțeles
- ofer tăviță renală pentru - administrez laxativ la ce regim alimentar să
vărsături și susțin pacientul indicația medicului adopte
- ofer apă pentru clătirea - înainte de intervenția
gurii chirurgicală realizez o
- ofer intimitate pacientului clismă evacuatoare cu o
folosind paravanul seară înainte și în
- fac bilanțul dimineața din ziua
hidroelectrolitic intervenției
- învăț pacientul ce alimente - recoltez probe pentru
îl constipă examene de laborator
recomandate de medic
- pacientul să - asigur confort psihic și - administrez sedativ la - în prima noapte
beneficieze de fizic pacientului indicația medicului somnul pacientului a
somn - discut cu acesta pentru a fost agitat și a dormit
corespunzător identifica temerile lui doar 4 ore
cantitativ și - învăț pacientul să practice - a doua zi pacientul
calitativ tehnici de relaxare și s-a trezit devreme,
- pacientul să exerciții respiratorii câteva obosit iar seara i-am
beneficieze de minute înainte de culcare administrat sedativ și
confort fizic și - ajut pacientul să își facă o a dormit liniștit
psihic baie caldă înainte de culcare
- observ schimbările și le
notez
34
 - sfătuiesc pacientul să
doarmă ziua
4. Nevoia de a - comunicare ineficace la - pacientul să fie - liniștesc bolnavul cu - administrez medicația - în prima zi pacientul
comunica nivel senzorial și motor echilibrat psihic și privire la starea sa, îi explic recomandată de medic, a fost agitat,
- reacție afectivă în exces fizic scopul și natura anxiolitic neliniștit, începuse să
senzorial - pacientul să fie intervențiilor aibă percepții greșite
- anxietate, neliniște ferit de pericole - familiarizez bolnavul cu cu privire la boala sa
- comunicare ineficientă la interne sau externe mediul ambiant - după ce a primit
nivel afectiv - asigur un mediu liniștit medicamentul,
- fobie - supraveghez în pacientul s-a liniștit
- nozofobie permanență bolnavul
- învăț pacientul tehnici de
comunicare, de relaxare
- pun în evidență
capacitățile bolnavului
- notez schimbările apărute
5. Nevoia de a - imobilitatea - pacientul să fie - pregătesc psihic bolnavul - administrez medicația - pacientul prezintă la
se mișca și a - dezechilibru echilibrat fizic și în vederea oricărei tehnici recomandată de medic, sfârșitul zilei a treia o
avea o bună - durere psihic de îngrijire Algocalmin 2 fiole/zi, ameliorare a durerii
postură - pacientul să-și - îl ajut să găsească o poziție Scobutil compus 1 fiolă/8 dar numai sub
mențină satisfăcute comodă ore influența efectului
celelalte nevoi - suplinesc bolnavul în medicamentelor.
fundamentale satisfacerea nevoilor sale
- pacientul să își - asigur un climat de mediu
mențină ambiant, lenjerie curată de
integritatea pat și de corp și ajut
tegumentelor și a pacientul să își facă baie
activității articulare dacă nu poate singur
- diminuarea - servesc la pat pacientul cu
durerii tot ceea ce are nevoie
- monitorizez și notez
funcțiile vitale și vegetative
35
36
4.2. Cazul 2

I. CULEGEREA DE DATE
1. DATE GENERALE DESPRE PACIENT
Inițiale pacient: O.L.
Vârsta: 35
Sexul: F
Starea civilă: necăsătorită
Religia: ortodox
Profesia: registrator medical
Domiciliu: Călărași
2. STIL DE VIAȚĂ
Obiceiuri:
- Alimentare: nu are mese regulate, mănâncă foarte puțin pe zi pentru a slăbi, bea 1
l de apă cu lămâie în decursul fiecărei zile
- De muncă: lucrează ture suplimentare, stă peste program dacă este nevoie
- De a se odihni și a dormi: în cursul săptămânii doarme 6-7 ore pe noapte, în
weekend are nopți când nu doarme
- De a practica exerciții fizice/mișcare: petrece zilnic 2-3 ore la sala de fitness
- De a petrece timpul liber: iese in club în fiecare sâmbătă, plimbări în parc cu
prietenii
- Nefumătoare
3. ANTECEDENTE PATOLOGICE
- Afecțiuni endocrine: hipotiroidie
- Afecțiuni locomotorii: cifoză cervicală
- Afecțiuni cardiace: hipotensiune
- Operații, intervenții, anul: în 1999 amigdalectomie
- Alte afecțiuni: supraponderabilă
4. ISTORIC MENSTRUAL
- Menarha: 11 ani
- Ritm: 30-35 zile
- Durata sângerării: 7 zile
- Cantitate/flux: abundent, 50-100ml/lună
- Simptome înainte și în timpul perioadei: sensibilitate a sânilor cu 1 săptămână
înainte, acnee, dismenoree, migrenă
37
 5. ISTORIC OBSTETRICAL
- Metoda contraceptivă folosită: prezervativ
- Număr sarcini: 3
- Număr avorturi, cauza: 3, nedorite
- Patologie obstetricală: nu
6. MOTIVUL INTERNĂRII/ PREZENTĂRII LA MEDIC/ DATA
În data de 7 ianuarie 2017, ora 15:00, doamna O.L se prezintă la camera de gardă a
Spitalului de Urgență Călărași, acuzând dureri în hipocondrul drept și zona lombară, febră
39oC, cefalee și constipație. Pacientul este internat pe secția de Medicală, diagnosticată cu
colecistită acută.
7. PARAMETRII ACTUALI AI STĂRII DE SĂNĂTATE
G: 85kg
Î: 160cm
T: 38,7oC
P: 103 bătăi/minut
TA: 92/60 mmHg
R: 14 respirații/minut
Diureza: poliurie
Aspectul tegumentelor și mucoaselor: tegumente transpirate,umede, eritem facial
Investigații paraclinice/ analize de laborator:
- Grup sanguin: A(II)
- Hematii: 4,5mil/mm3
- Leucocite: 9500/mm3
- Hemoglobina: 15%
- Hematocrit: 40%
- VSH: 17mm/2 ore
- Trombocite: 354000/mm3
- TGO: 11 U.I.
- TGP: 13 U.I.
- Bilirubina totală: 1,8mg%
- Bilirubina directă: 0,60mg%
- Bilirubina indirectă: 1,26mg%
- Glicemie: 76mg%
- Creatinină: 0,80mg%
- Uree 20mg%
38
 - Urocultură: 1500 UFC 1mL, infecție cu E-coli
La ecografia abdominală s-a observat un colecist cudat, inflamat. La examenul clinic
se remarcă hipersensibilitate la palparea peretelui abdominal și meteorism.
Tratament recomandat de medic: Gutron 2,5mg de 2 ori/zi, Papaverină 8g/24 ore,
Scobutil compus 1 fiola/8 ore, Ciprofloxacină 200mg de 2 ori/zi 10 zile, Algocalmin 4
fiole/zi, perfuzie endovenoasă cu glucoză 5% și ser fiziologic 1000ml/zi, laxativ la nevoie.
II. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR CULESE
Nevoia de a respira și a avea o bună circulație este afectată de circulația inadecvată.
Nevoia de a bea și a mânca este afectată de alimentația și hidratarea inadecvată prin
deficit.
Nevoia de a elimina este afectată de constipație și eliminarea urinară inadecvată
cantitativ și calitativ.
Nevoia de a dormi și a se odihni este afectată de disconfort.
Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale este afectată de
hipertermie.

Diagnosticul de nursing:
1. Circulația inadecvată este cauzată de tahicardie și hipotensiune.
2. Alimentația și hidratarea inadecvată prin deficit este cauzată de deprinderile
alimentare prin orar nesatisfăcător al meselor, și de durerea abdominală.
3. Constipația este cauzată de scăderea fluxului bilei și alimentația
necorespunzătoare.
4. Eliminarea urinară inadecvată cantitativ și calitativ este cauzată de poliurie și
disurie.
5. Disconfortul este provocat de durerea abdominală.
6. Hipertermia este provocată de procesul infecțios.

39
III. PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI O.L. CU COLECISTITĂ ACUTĂ ALITIAZICĂ ÎNCEPÂND CU DATA DE
07.01.2022
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
fundamental (PES)
ă
1. Nevoia de a P: circulația inadecvată - pacientul să - învăț pacientul să consume - administrez la După administrarea
respira și a E: hipotiroidism, prezinte alimente ce conțin sare, să bea indicația medicului medicamentului,
avea o bună procesul inflamator al circulație minim 8 pahare de lichide pe zi, să Gutron 2,5mg de pacientul a început să
circulație colecistului adecvată facă exerciții fizice, să stea pe 2ori/zi, administrez aibă o stare mai
S: tahicardie 103 - pacientul să fie marginea patului câteva minute perfuzabil endovenos favorabilă, TA
bătăi/min, hipotensiune echilibrat psihic înainte să se ridice din pat, să se ser fiziologic 500 ml ajungând la 110/72
92/60mmHg odihnească suficient - recoltez sânge mmHg. Pulsul a
- informez pacientul cu privire la pentru analizele de scăzut la 80
afecțiunea sa și asupra importanței laborator recomandate bătăi/minut.
informațiilor spuse de mine de medic
- monitorizez funcțiile vitale
- urmăresc efectul medicamentelor
2. Nevoia de a P: alimentația și - pacientul să fie - conștientizez pacientul asupra - alimentez pacientul - pacientul a acceptat
bea și a mânca hidratarea inadecvată echilibrat importanței regimului alimentar în parenteral cu perfuzie regimul alimentar
prin deficit hidroelectrolitic menținerea sănătății cu glucoză 5% 500ml impus și a început să
E: deprinderi și nutrițional - informez pacientul cu privire la la indicația medicului se alimenteze și să se

40
 alimentare, durere - pacientul să fie alimentele permise și interzise hidrateze cum trebuie
abdominală echilibrat psihic - servesc pacientul cu alimente la o - pacientul este
S: deshidratare, orar temperatură moderată, la ore hidratat corespunzător
nesatisfăcător al regulate
meselor - fac bilanțul lichidelor ingerate și
eliminate și notez în foaia de
temperatură
- asigur un climat cald, confortabil
- încurajez pacientul și îi explic
scopul intervențiilor
3. Nevoia de a P: constipație - pacientul să - liniștesc și încurajez pacientul să - recoltez urină pentru - din a doua zi de la
elimina E: scăderea fluxului aibă tranzit își exprime emoțiile și examene chimice și administrarea
bilei, alimentație intestinal în sentimentele în legătură cu starea bacteriologice la antibioticului
incorectă limite sa indicația medicului pacientul a început să
S: scaun la 3-4 zile, fiziologice - asigur o atmosferă caldă, răspund - recoltez sânge se simtă mai bine, nu
pierderea orarului - pacientul să fie prompt la chemarea sa pentru hemocultură și mai prezintă usturime
obișnuit a evacuării, echilibrat - asigur igienă corporală scaun pentru la urinat iar cantitatea
balonare hidroelectrolitic corespunzătoare, schimb lenjeria coprocultură la de urină eliminată în
P: eliminare urinară - pacientul să nu de pat și corp de câte ori este indicația medicului 24 de ore variază între
inadecvată cantitativ și prezinte nevoie - hidratez pacientul pe 1800-2000ml
calitativ complicații - servesc la pat pacientul cu urinar cale orală și prin - în a doua zi de

41
 E: infecție urinară cu E- - pacientul să fie și bazinet perfuzii cu ser dimineață pacientul a
coli echilibrat psihic - cântăresc zilnic pacientul fiziologic sau glucoză avut scaun
S: poliurie, disurie - fac bilanțul hidric la indicația medicului
- determin pacientul să se hidrateze - administrez
cum trebuie antibiotic
- monitorizez funcțiile vitale și le Ciprofloxacină 200mg
notez în foaia de observație de 2 ori/zi recomandat
de medic
- administrez laxativ
la nevoie la indicația
medicului sau fac
clismă evacuatoare
4. Nevoia de a P: disconfort - pacientul să - discut cu pacientul pentru a îi - administrez pentru - după prima
dormi și a se E: durerea abdominală beneficieze de înlătura teama diminuarea durerii administrare a
odihni S: stare neplăcută de confort psihic și - creez senzație de bine prin Scobutil 1 fiolă/8 ore medicației, pacientul a
incomoditate fizic discuțiile purtate și Papaverină 8g/24 avut o mică
- favorizez odihna pacientului prin ore. ameliorare a
suprimarea surselor care îi pot simptomelor, durerea
determina disconfortul s-a diminuat cât să
- asigur un climat ambiant poată să adoarmă
corespunzător - după a doua

42
 - asigur lenjerie de pat curată și administrare a
uscată medicației, pacientul a
- stabilesc un orar de somn și remarcat o diminuare
odihnă cu pacientul considerabilă a durerii
și s-a liniștit psihic
5. Nevoia de a P: hipertermie - pacientul să-și - aerisesc încăperea - administrez - după 3 ore de la
menține E: procesul infecțios mențină - asigur lenjerie de pat și de corp Algocalmin 4 fiole/zi administrarea
temperatura S: febră moderată temperatura curată la recomandarea medicamentelor,
corpului în 38,7oC, piele roșie, corpului în - aplic comprese cu apă rece pe medicului temperatura
limite normale transpirată limite fruntea pacientului - administrez pacientului a scăzut la
fiziologice - servesc pacientul cu cantități mari antibioticul la 36,8oC, pacientul
- pacientul să fie de lichide pentru a se hidrata indicația medicului afirmă că se simte mai
echilibrat - calculez bilanțul hidric - recoltez sânge și bine, tegumentele sunt
hidroelectrolitic - monitorizez funcțiile vitale și urină pentru examene normal colorate și nu
- pacientul să vegetative de laborator la mai prezintă
beneficieze de o - discut cu pacientul pentru a îl indicația medicului transpirație
stare de bine liniști și îi servesc la pat ceea ce - hidratez pacientul
psihic și fizic are nevoie perfuzabil cu ser
- explic pacientului necesitatea fiziologic și glucoză
tehnicilor la recomandarea
medicului

43
44
4.3. Cazul 3

I. CULEGEREA DE DATE
1. DATE GENERALE DESPRE PACIENT
Inițiale pacient: A.I.
Vârsta: 67
Sex: M
Stare civilă: căsătorit
Religia: ortodox
Profesia: vânzător, pensionar în prezent
Domiciliul: Călărași
2. STIL DE VIAȚĂ
Obiceiuri:
- Alimentare: orar de mese regulat, alimentație echilibrată, consumă ocazional
alcool și cafea
- De muncă: este pensionar, grădinărește în propria grădină
- De a se odihni și dormi: are un program regulat de somn, 6-8 ore/noapte
- De a practica exerciții fizice/mișcare: merge cu bicicleta zilnic 2-3 km
- De a petrece timpul liber: grădinărește, joacă șah cu vecinii
- Nefumător
3. ANTECEDENTE PATOLOGICE
- Afecțiuni respiratorii: astm alergic
- Afecțiuni locomotorii: scolioză
- Afecțiuni senzoriale: vertij
- Afecțiuni cardiovasculare: HTA
- Alergii cunoscute la : pisică, căpșuni
- Operații, intervenții, anul: deviație de sept în anul 1980, apendictocemie în anul
2001
- Alte afecțiuni: adenom de prostată
4. MOTIVUL INTERNĂRII/ PREZENTĂRII LA MEDIC/ DATA:
În data de 16.04.2022, ora 13:20, pacientul A.I. este internat la Spitalul de Urgență
Călărași, în secția de Chirurgie Generală, după ce i s-a pus diagnosticul de colecistită acută, și
urmează să fie operat peste două zile. Pacientul A.I. acuză durere în hipocondrul drept și zona
lombară și o descrie ca fiind o crampă și o presiune foarte puternică. Pacientul are o stare

45
generală alterată, frisoane, febră moderată și transpirații abundente. Este agitat și anxios din
cauza durerii. Ritmul respirator este modificat.
5. PARAMETRII ACTUALI AI STĂRII DE SĂNĂTATE
G: 75 kg
Î: 178 cm
P: 100 bătăi/minut
T: 38,8oC
TA: 152/85 mmHg
R: 24 respirații/minut
Diureza: micțiuni normale
Aspectul tegumentelor și mucoaselor: tegumente închise la culoare, transpirate
Diagnostic medical: colecistită acută
Investigații paraclinice/ analize de laborator:
- Grup sanguin : 0(I)
- Hematii: 4,3 mil/mm3
- Leucocite: 9,600/mm3
- Trombocite: 352000/mm3
- Hemoglobina: 40%
- VSH: 13mm/1 oră
- Glicemie: 94 mg%
- TGO: 13 U.I.
- TGP: 17 U.I.
- Bilirubina totală: 2,1 mg%
- Bilirubina directă: 0,75 mg%
- Bilirubina indirectă: 1,47 mg%
La ecografia abdominală s-au observat 2 calculi cu dimensiuni de 1,5 cm respectiv 3,6
cm.
Tratament recomandat de medic: Miofilin 1 fiolă/zi, No-Spa 2 ml de 3 ori/zi,
Algocalmin 2 ml de 3 ori/zi, Nitrazepam 2,5 mg seara la culcare.
II. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR CULESE
Nevoia de a respira și a avea o bună circulație este perturbată de dispnee.
Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale este afectată de hipertermie.
Nevoia de a elimina este afectată de transpirația în cantitate abundentă.
Nevoia de a comunica este perturbată de comunicarea insuficientă la nivel senzorial.

46
 Diagnostic de nursing:
Dispneea este manifestată prin tahipnee, pacientul având 24 de respirații/minut.
Hipertermia este cauzată de procesul infecțios, pacientul având temperatura 38,8oC.
Transpirația în cantitate abundentă este provocată de hipertermie.
Comunicarea ineficientă la nivel senzorial este cauzată de lipsa de cunoștințe,
pacientul fiind anxios și având o stare de neliniște.

47
III. PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI A.I. CU COLECISTITĂ ACUTĂ LITIAZICĂ ÎNCEPÂND CU DATA DE 17.04.2022
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
fundamental nursing (PES)
ă
1. Nevoia de a P: dispnee - pacientul să fie - umezesc aerul din încăpere - administrez tratamentul - a doua zi, dimineața,
respira și a E: anxietate, durere echilibrat psihic și - ajut pacientul să aibă o prescris de medic, Miofilin 1 pacientul a prezentat
avea o bună S: tahipnee 24 pregătit fizic pentru poziție antalgică fiolă/zi 20 respirații/minut, iar
circulație respirații/minut tehnicile de - învăț pacientul să facă - administrez No-Spa 2 ml la prânz respirația s-a
îngrijire exerciții respiratorii de 3 ori/zi pentru calmarea îmbunătățit ajungând
- pacientul să - explic pacientului tehnicile durerii la valoarea normală
prezinte o bună de îngrijire și importanța lor - pacientul s-a mai
respirație - monitorizez și notez liniștit de când a
funcțiile vitale și vegetative simțit îmbunătățirea
respirației
2. Nevoia de a P: hipertermie - pacientul să aibă - pregătesc psihic pacientul - administrez medicația - în prima zi, la 3 ore
menține E: procesul infecțios o stare de bine fizic înainte de orice tehnică de prescrisă de medic de la administrarea
temperatura S: febră moderată, și psihic îngrijire și examinări Algocalmin 2 ml de 3 ori/zi medicamentului,
corpului în 40oC, frisoane - pacientul să aibă - aerisesc încăperea pacientul a prezentat
limite normale temperatura - schimb des lenjeria de pat o îmbunătățire a
corpului în limite și corp temperaturii, aceasta
fiziologice - mențin igiena tegumentelor ajungând la 37,2oC.

48
 - pacientul să fie - aplic comprese reci după a doua
echilibrat - încălzesc pacientul când are administrare a soluției
hidroelectrolitic frison medicamentoase,
- servesc pacientul cu pacientul a prezentat
cantități mari de lichide temperatura 36,8oC.
- monitorizez și notez - pacientul este
funcțiile vitale și vegetative hidratat corespunzător
3. Nevoia de a P: transpirația în - pacientul să aibă - mențin tegumentele - Tegumentele
elimina cantitate abundentă o stare de psihic pacientului curate și uscate pacientului sunt
E: hipertermia bună și de confort - spăl tegumentele de câte ori îngrijite
S: tegumente umede, fizic este nevoie corespunzător, sunt
transpirate - pacientul să aibă - schimb lenjeria de pat și de curate și nu prezintă
tegumentele curate, corp iritații
uscate - asigur îmbrăcăminte ușoară - după primele de ore
și comodă de la internare
- solicit pacientului cu tact și pacientul prezintă o
blândețe să se spele singur stare de bine
când poate - transpirația a încetat
- încurajez pacientul să-și de o dată cu
exprime sentimentele în hipertermia
legătură cu problema de

49
 dependență
4. Nevoia de a P: comunicare - pacientul să fie - liniștesc pacientul cu - administrez medicamentul - în prima noapte
comunica ineficientă la nivel echilibrat psihic și privire la boala sa, îi explic prescris de medic, pacientul a adormit
senzorial pregătit fizic scopul și natura intervențiilor Nitrazapem 2,5 mg înainte liniștit și ziua
E: lipsa de - pacientul să fie - asigur un mediu de de culcare următoare a avut o
cunoștințe informat cu privire securitate, liniștit stare mai bună
S: anxietate, la boala sa și cum - învăț pacientul tehnici de - pacientul a înțeles în
neliniște va decurge relaxare ce constă intervenția
intervenția - supraveghez pacientul chirurgicală și
chirurgicală - notez schimbările în foia de intervențiile ce vor
observație urma, cât și scopul lor
- pregătesc pacientul pentru
intervenția chirurgical, îi
explic scopul și importanța
acesteia și îl învăț cum se va
îngriji postoperator

50
 Concluzii

In cursul stagiilor efectuate in sectia de chirurgie de-a lungul celor trei ani de
studiu, am constatat ca frecventa cazurilor de colecistita acuta plazeaza aceasta boala pe
locul trei, intr-o clasificare bazata pe numarul de cazuri, fiind depasita doar de
apendicita acuta si ulcerul gastro-duodenal.
Pentru intocmirea acestei lucrari practice de diploma am luat in studiu teoretic si
practic trei bolnavi cu aceeasi afectiune, dar cu evolutie si stare diferita.La elaborarea
planurilor de ingrijire am urmarit trei pacienti diferiti in ceea ce priveste sexul, ocupatia,
mediul din care provin, iar in cadrul efectuarii planurilor de ingrijire s-a nascut o relatie
intre bolnav si cel care il ingrijeste, relatia bazata pe comunicare terapeutica, pedagogica
si functionala.
Inainte de a realiza scopul ingrijirilor (adica mobilizarea fortelor vii ale
pacientului pentru compensarea capacitatilor alterate de boala),tinand cont de limitele
impuse de boala, s-a decis tipul de actiune, o actiune de sustinere si ajutor oferind
pacientului ingrijirile pe care le necesita.
Colecistita acuta ramane o afectiune destul de grava, cu complicatii multiple si
in ciuda tehnicilor de investigatie si tratament, cu mortalitate de 3-6% in urma
complicatiilor survenite.
In etiopatogenie se incrimineaza factori metabolici, greseli alimentare, factori
genetici. Diagnosticul se pune pe investigatii clinice si paraclinice, in ultimul timp
castiga teren ecografia, care este examenul rapid, util, inofensiv.Tratamentul este
medico-chirurgical in majoritatea cazurilor. Alegerea momentului operator difera de la
caz la caz, in raport cu varsta, starea generala a bolnavului, modificarile locale si
generale si alti factori. In cazurile in care nu sunt prezentate semne de evolutie
progresiva catre complicatii, se aplica tratamentul medical conservator sub o stricta
supraveghere medico-ghirurgicala.Ingrijirile postoperatorii sunt de mare importanta in
evolutia postoperatorie.
Asistenta medicala este persoana care poate acorda ingrijiri calificate, cu
devotament, posedand cunostinte tehnice necesare si avand un simt al responsabilitatii
foarte dezvoltat.Functiile ei se concretizeaza in acordarea acestor ingrijiri competente
persoanelor a caror stare o necesita, tinand cont de nevoile afective, spirituale si fizice si
in observarea si comunicarea catre ceilalti membri ai echipei de ingrijire a conditiilor ce
exercita un efect asupra sanatatii pacientului.

Rolurile asistentei medicale constau in :

 rol de ingrijire
 promovarea igienei spitalicesti
 organizarea si gestionarea ingrijirilor
 educarea sanitara a pacientilor avand ca scop promovarea sanatatii, prevenirea si
recuperarea bolilor.

51
 Pe timpul spitalizarii, cei trei bolnavi au fost cooperanti cu cadrele medicale, au fost
tratati cu atentie si le-au fost acordate toate ingrijirile necesare, pacientii declarandu-se
multumiti la final.
 Cei trei se externeaza la terminarea tratamentului cu urmatoarele
recomandari:Respectarea unui regim alimentar si de viata adecvat bolii.
 Control periodic.

52
 Bibliografie

 URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE de Lucreția Titircă, Editura Medicală

2020
 CHIRURGIE sub redacţia Al. Priscu, Editura Didactică și Pedagogică Bucureşti
1995
 MEDICINA INTERNA sub redacţia C. BORUNDEL, Editura ALL 2009
 TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI de dr. C. MOZES, L. CRÂINIC,
Editura Si Pedagogică Bucureşti 2018
 ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI, Cezar Th. Niculescu, Radu
Carmaciu, Bogdan Voiculescu, Carmen Salavastru, Cristian Nita, Catalina
Ciornei,Editura Corint–2014
 TRATA DE GASTROENTEROLOGIE CLINICĂ M. Grigorescu , O. Pascu
Editura tehnică vol II 2001

53