Asamblari elastice
Definire,
• Arcurile sunt organe de maşini care realizează o legătură elastică între anumite piese sau
subansamble ale unei maşini.
• Prin forma lor şi prin caracteristicile mecanice deosebite ale materialelor din care se
confecţionează, arcurile au capacitatea de a se deforma sub acţiunea unei forţe exterioare,
preluând lucrul mecanic al acesteia şi înmagazinându-l sub formă de energie de deformaţie.
• La dispariţia sarcinii exterioare, energia înmagazinată este restituită sistemului mecanic din
care face parte arcul.
Clasificarea
• După forma constructivă, se deosebesc:
– arcuri elicoidale,
– arcuri bară de torsiune,
– arcuri spirale plane,
– arcuri în foi,
– arcuri inelare,
– arcuri disc şi
– arcuri bloc.
• După modul de acţionare a sarcinii exterioare, :
– arcuri de compresiune,
– arcuri de tracţiune,
– arcuri de torsiune şi
– arcuri de încovoiere.
• După solicitarea principală a materialului, se deosebesc arcuri solicitate
– la torsiune,
– la încovoiere şi
– la tracţiune-compresiune.
Domenii de utilizare
• amortizarea şocurilor şi vibraţiilor (la suspensiile autovehiculelor, cuplaje elastice, fundaţia
utilajelor etc.);
• acumularea de energie (la ceasuri cu arc, arcurile supapelor etc.), care apoi poate fi restituită
treptat sau brusc;
• exercitarea unei forţe permanente, elastice (la cuplajele de siguranţă prin fricţiune, ambreiaje
prin fricţiune etc.);
• reglarea sau limitarea forţelor (la prese, robinete de reglare etc.);
• măsurarea forţelor şi momentelor, prin utilizarea dependenţei dintre sarcina exterioară şi
deformaţia arcului (la cântare, chei dinamometrice, standuri de încercare etc.);
• modificarea frecvenţei proprii a unor sisteme mecanice.
Materialele
Condiţii generale,
• rezistenţă ridicată la rupere,
• limită ridicată de elasticitate,
• rezistenţă mare la oboseală
• rezistenţă la temperaturi înalte,
• rezistenţă la coroziune,
• lipsa proprietăţilor magnetice,
• dilataţie termică redusă,
• comportare elastică independentă de temperatură etc.
Tipuri de materiale
Materialele feroase dedicate construcţiei arcurilor sunt oţelurile.
• oţeluri carbon de calitate (OLC 55A, OLC 65A, OLC 75A, OLC 85A) sau
• oţeluri aliate (cu Si, pentru rezistenţă şi tenacitate; cu Mn sau Cr, pentru călibilitate şi
rezistenţă la rupere; cu V, pentru rezistenţă la oboseală; cu Ni, pentru termorezistenţă).
• Oţelurilor pentru arcuri li se aplică un tratament termic de calire şi revenire medie,
obţinându-se în acest mod o elasticitate mărită în toată masa materialului.
• Mărcile de oţeluri pentru arcuri sunt standardizate.
Materialele neferoase se folosesc, de regulă, la arcuri care lucrează în câmpuri electrostatice,
pentru care se doreşte lipsa proprietăţilor magnetice.
• alama şi
• bronzul, dar şi
• anumite aliaje speciale (Monel, Inconel etc.).
Materialele nemetalice utilizate la arcuri sunt
• cauciucul,
• pluta etc.
Tipuri de arcuri
ARCURI ELICOIDALE
ARCURI SPIRALE PLANE
Este întâlnit, cu precădere, la mecanisme de ceas şi aparate de măsură.
ARCURI ÎN FOI
ARCURILE INELARE
se utilizează ca arcuri tampon, la preluarea unor sarcini foarte mari (la arcurile tampon de la
materialul rulant).
ARCURI DISC
se utilizează ca arcuri tampon la instalaţiile de matriţat sau ştanţat, la fundaţia maşinilor grele, la
tampoanele unor vehicule etc., acolo unde trebuiesc preluate şocuri rare şi mari sau sarcini statice
foarte mari, cu deformaţii relativ mici.
Laborator
• Reprezentati urmatoarele tipuri de arcuri: