METODOLOGIA CERCETĂRII

ÎN PSIHOLOGIE

Abordarea științifică în psihologie

Structura cursului

Cum cunoaștem lucruri?

Cunoașterea științifică – descriptori ai cunoașterii

științifice

Pseudoștiința
 Aplicație

Gândiți-vă, pentru câteva momente la un lucru pe care îl

considerați adevărat (poate fi o convingere simplă –
blondele nu sunt pricepute la volan, sau o convingere
profundă – Dumnezeu există).

Cum ați ajuns la această convingere?

Cum cunoaștem lucruri (adevăruri)?

Apelul la autoritate

Acceptarea validității unei informații pentru că vine de la

o sursă pe care o considerăm expertă sau influentă
(părinții, profesorii, cărți, doctori, prezentatori meteo,
etc.)
Cum cunoaștem lucruri (adevăruri)?

Folosirea raționamentelor

Formularea de concluzii pe baza logicii și a

raționamentelor; concluzia este corectă, însă valoarea ei
se bazează pe adevărul premiselor

Cunoașterea/ convingerea este rezultatul

raționamentului logic, înainte ca persoana să aibă contact
direct cu fenomenul psihologic = cunoaștere a-priori

Exemplu:
1. Primatele sunt capabile să folosească limbajul.
2. Cimpanzeul Bozo face parte din ordinul primatelor.
Concluzia: Bozo este capabil să folosească limbajul.
Cum cunoaștem lucruri (adevăruri)?

Cunoașterea prin experiență

Învățarea/ cunoașterea lucrurilor prin observare sau

experiență directă cu acestea și reflecția asupra acestei
experiențe

Experiențele noastre sunt limitate, iar interpretarea

acestora poate fi influențată de o serie de biasări (erori)
cognitive (Tversky & Kahneman, 1972)

Exemplu:
confirmation bias – tendința de a căuta și de a acorda atenție
specială informațiilor care susțin convingerile noastre,
ignorându-le pe cele care contrazic aceste convingeri
Cum cunoaștem lucruri (adevăruri)?

Apelul la știință

Permite cunoașterea lucrurilor independent de opiniile

noastre despre ele – cunoaștere obiectivă: bazată pe
analiza faptelor observabile și măsurabile, evită biasările
și preconcepțiile

Opusă cunoașterii subiective: bazată pe opinia și

interpretarea personală, pe judecăți sau emoții
 Aplicație

Analizați comparativ cele patru surse ale cunoașterii.

Pentru fiecare sursă în parte, evidențiați avantajele
(valoarea) utilizării sursei în cunoaștere și dezavantajele
(riscurile sau dificultățile).

Avantaje Dezavantaje
Cunoașterea științifică: descriptori

Cunoașterea care se bazează pe un demers științific este

caracterizată de următorii indicatori:
Determinismul
Empirism sistematic
Cunoștințe verificabile public
Concluzii bazate pe date
Scepticism
Studiul problemelor rezolvabile
Falsificabilitatea
Descriptori ai cunoașterii științifice

Determinismul

Fenomenele psihologice au cauze (sunt determinate de

cauze), iar aceste cauze pot fi descoperite

Comportamentul uman este determinat (are cauze

specifice) și acest lucru ne permite să facem predicții cu o
probabilitate mai mare decât șansa

Cunoașterea în psihologie este științifică atunci când

cauzele unui comportament sunt identificate și, astfel,
putem face predicții

determinismul ≠ predestinare, predeterminare, liber arbitru

Descriptori ai cunoașterii științifice

Determinismul

Exemplu de comportament: accesul de furie al unui copil

în magazinul de jucării

Care sunt posibilele cauze ale acestui comportament?

Putem prezice comportamentele viitoare ale copilului
în magazinele de jucării?
Pe ce informații ne bazăm atunci când facem
predicția?
Descriptori ai cunoașterii științifice

Empirism sistematic

Cunoașterea științifică se bazează pe colectarea de date

din realitate (= empirism), colectarea este sistematică
(controlată, structurată)

Cunoașterea științifică se bazează pe date empirice

(direct observabile sau măsurabile)

Scopul cunoașterii bazate pe empirism sistematic este

testarea unei teorii

Empirism = cunoașterea provine, în principal, din experiențele senzoriale

(cunoaștere prin simțuri)
Descriptori ai cunoașterii științifice

Empirismul sistematic

Presupune un demers complex ce cuprinde:

observarea realității prin prisma unei teorii

(presupuneri, predicții)
generarea unei ipoteze cu scopul de a verifica
realitatea observată
testarea ipotezei printr-un demers investigativ
obținerea unui răspuns care sprijină sau nu teoria
formulată
Descriptori ai cunoașterii științifice

Empirism sistematic
Exemplu:
observarea realității prin prisma unei teorii: Am observat o creștere în
greutate. În aceiași perioadă, am renunțat să mai practic activități
fizice intense. Este posibil ca surplusul de calorii neconsumate să fie
cauza creșterii în greutate
generarea unei ipoteze cu scopul de a verifica realitatea observată:
Demararea unui program de activități fizice va reduce tendința de
creștere în greutate (comparând lunile în care nu am făcut sport cu
lunile în care am făcut sport)
testarea ipotezei printr-un demers investigativ: colectez lunar datele
legate de greutate și fac comparațiile între lunile in care practic sport
și cele în care nu practic (mențin același regim alimentar pentru a
controla inputul de calorii)
obținerea unui răspuns care sprijină sau nu teoria formulată: în lunile
cu activitate fizică, greutatea scade. Astfel, activitatea fizică este una
din modalitățile de echilibrare calorică.
Descriptori ai cunoașterii științifice

Producerea de cunoștințe verificabile public

În știință, termenii sunt definiți clar iar procedurile sunt

suficient de precise și detaliate pentru ca oricine care ar
repeta sistematic studiul să obțină aceleași rezultate

Dacă rezultatele sunt replicate, încrederea în cunoștințele

produse crește

Atunci când rezultatele nu pot fi replicate, apar întrebări

legate de corectitudinea studiului sau a prezentării
rezultatelor

Contra-exemplu: Studiul lui J. Watson - Micul Albert

Descriptori ai cunoașterii științifice

Concluzii bazate pe date

Concluziile despre comportamentul uman se bazează pe

informațiile obiective colectate în mod sistematic din
realitate

Exemplu: Studenții din această promoție sunt mai

bine pregătiți decât studenții din promoțiile
anterioare.
Ce date sunt necesare pentru a susține această
afirmație?
Descriptori ai cunoașterii științifice

Scepticism (căutarea explicațiilor alternative)

Concluziile obținute prin cunoaștere științifică nu

reprezintă adevărul absolut, ele trebuie privite cu
scepticism, pot fi supuse revizuirilor în lumina altor
cercetări

Știința este un demers auto-corectiv

Atitudinea față de cercetare: deschidere față de date și

idei noi, disponibilitatea de ne schimba perspectiva în
fața evidenței

Exemplu: preferința pentru Coca-Cola vs. Pepsi

Descriptori ai cunoașterii științifice

Studiul problemelor rezolvabile

Cunoașterea științifică formulează/răspunde la întrebări

empirice – a căror răspuns poate fi dat pe baza
observațiilor sistematice și care sunt suficient de precise
pentru a permite efectuarea de predicții

Ideea de bază: oricât de abstract ar fi, aparent, un

concept, dacă identificăm un indicator observabil al
acestuia, atunci poate fi abordat în cercetarea științifică

Exemplu: diminuarea simptomelor depresive prin

intermediul realității virtuale
Descriptori ai cunoașterii științifice

Dezvoltă teorii care pot fi demonstrate ca fiind false

Teoriile sunt presupuneri pentru care datele culese ne

oferă suport fie în direcția anticipată, fie în direcția opusă
= falsificabilitate

Contra-exemplu: Teoria psihanalitică – mecanismele

inconștiente de apărare ale eului (regresia) nu pot fi probate/
testate în direcția existenței lor dar nici în direcția inexistenței lor
Teoria psihanalitică încalcă principiul falsicabilității deoarece
operează cu concepte abstracte (inconștient) pentru care nu au
fost găsiți indicatori direct observabili sau măsurabili
Exemplu: psihologia cognitivă a validat conceptul de inconștient
cognitiv deoarece a găsit modalități valide de măsurare a
proceselor inconștiente de procesare informațională
Pseudoștiința

orice domeniu de cunoaștere care aparent folosește

metoda științifică și face tot posibilul pentru a da această
impresie, dar, în realitate, se bazează pe metode
inadecvate, neștiințifice, făcând afirmații care sunt false

Exemplu: mesajele subliminale menite să

îmbunătățească învățarea unei limbi străine în timpul
somnului

Explicația: Amorsare - prezența unui stimul anterior

influențează reacția la un stimul prezent
Pseudoștiința

Cum recunoaștem pseudoștiința?

Asocierea cu știința – fie originile pseudoștiinței se

regăsesc în cunoașterea științifică, fie pseudoștiința
folosește concepte ale cunoașterii științifice

Accentul pe opinii și/sau cazuri particulare – folosirea

testimonialelor pentru a demonstra valoarea cunoașterii

Absența procesului de falsificabilitate – instrumente care

să permită investigația științifică, lipsa specificității

Supra-simplificarea conceptelor complexe