Lucrare de laborator Nr.

Tema: Scule pentru prelucrarea materialelor nemetalice

Scopul lucrării:

I. Instrumente pentru prelucrarea lemnului

Instrumente de tăiere (ferestrău). Lemnul poate fi tăiat prin 2 metode:
manual şi mecanic. La tăiere lemnul se desface formînd tăietură şi rumeguş.
Tăietura este mărginită de 3 feţe, cea de jos se numeşte bază (fund), iar celelalte 2
- suprafeţe laterale.
Ferestrăul manual reprezintă o fîşie de oţel pe o margine a căreia sînt tăiaţi
dinţi. Fiecare dinte are margini ascuţite, în dependenţă de numărul de feţe a
tăieturii: cea din faţă scurtă tăietoare şi două laterale (fig. 1).

Fig. 1. Elementele şi unghiurile dinţilor de ferestrău:

1 – pentru tăierea longitudinală; 2 – pentru tăierea transversală;
3 – pentru tăierea combinată.

În dependenţă de direcţia de tăiere dinţii ferestrăului au formă diferită.

Pentru tăierea longitudinală dintele are forma unui triunghi oblic.
Tăietoarea este muchia scurtă din faţă, cele laterale îndepărtează rumeguşul.
Muchiile din faţă sînt ascuţite sub un unghi drept la suprafaţa ferestrăului. Ele
lucrează doar atunci cînd ferestrăui se mişcă înainte (în direcţia înclinării dinţilor).
Unghiul de ascuţire a acestor ferestraie pentru tăierea lemnului de esenţă moale

1
este de 40- 50° şi pînă la 70° pentru tăierea lemnului de esenţă moale. Unghiul de
tăiere δ=60-80°.
Pentru tăierea transversală dintele are forma unui unghi echilateral sau
isoscel. La aşa dinţi, tăietoare sînt muchiile laterale. Dinţii sîne ascuţiţi sub un
unghi ascuţit faţă de suprafeţele laterale ale ferestrăului. Vîrfui dintelui reprezintă
un cuţit triungniular. Ascuţirea sub un unghi ascuţit se face peste un dinte (fig.
2.a). Unghiul de ascuţire β=60−70 °, unghiul din spate α =55−60 °, unghiul de
tăiere δ>90°. Deasemenea se utilizează dinţi asimetrici, aceştea sînt ascuţiţi sub un
unghi obtuz (ascuţire obtuză), (fig. 2.b). Ferestraile pentru tăiere transversală
lucrează la mişcarea în ambele direcţii.

Fig. 2. Profilul dinţilor pentru tăierea transversală: a – simetric; b -

nesimetric

Pentru tăierea combinată (după profilul curbiliniu) dintele ferestrăului are

forma unui triunghi dreptunghic (fig. 1). Ascuţirea dinţilor se face sub un unghi
drept faţă de suprafeţele laterale ale ferestrăului cu o înclinaţie de 75-80°.
Ferestrăul lucrează doar la mişcarea înainte. Unghiul de ascuţire a dinţilor ( δ =50-
60°., unghiul de tăiere δ=90°. Pînza lucrătoare a ferestrăului se atinge de feţele
laterale a tăieturii. În rezultatul frecării creşte puterea de tăiere şi temperatura
pînzei. Pentru a înlătura aceasta, se creează un joc între pînză şi pereţii tăieturii.
Modalitatea cea mai des utilizată este desfacerea dinţilor, la care partea de sus a
dinţilor ferestrăului sînt îndoite consecutiv în părţile dreapta şi stînga.
Desfacerea dinţilor depinde de felul şi umiditatea lemnului şi de
dimensiunile pînzei dimensiunii ferestrăului. Ea constituie 0,15-0.80 mm pe de o

2
parte (fig. 3 şi 4.a). Desfacerea este cu atît mai mare cu cît este mai moale şi mai
umed lemnul. Cea mai mare desfacere este egală cu grosimea dublă a ferestrăului.

Fig. 3. Ciaprăzuirea dinţilor de ferestrău

Toţi dinţii sînt desfăcuţi cu aceeaşi mărime. Aceasta determină însărcinarea
uniformă a fiecărui dinte. Sînt folosite şi ferestraie cu dinţi turtiţi (fig. 4.b).
Lărgirea (lăţirea) dinţilor laterali trebuie să fie nu mai mică de cît 0,6 mm pentru
fişii de grosimea 1,2-2 mm şi nu mai puţin de 1,3 pentru fişiile de grosime de 2
mm.
Alte modalităţi de îngroşare a dinţilor - îngroşarea dintelui în direcţia
coroanei dinţate (fig. 4.c), şi desfacerea cu ascuţire laterală (fig. 4.d).

Fig. 4 Metodele e lărgire a lemnului: a - desfacerea, b - turtirea dinţilor,

c - îngroparea dinţilor, d - desfacerea cu ascuţire latrerală.

Ferestraiie manuale (fig, 5) după construcţie se împart în întinse (arc de

ferestrău) şi neîntinse (ferestrău mic de mînă, ferestrău coadă de vulpe).

3
 Fig. 5. Ferestrae manuale
Pînzele arcurilor de ferestrău şi ferestrăilor de mînă sînt făcute din oţel
85XФ aliat şi călit, sub formă de fîşie de grosimea 0,4-1 mm. Pînza se întinde cu
arcul (strungul). Arcurile de ferestrău efectuiază o tăietură mai subţire şi mai uşor
taie. Grosimea pînzei ferestraelor atinge 1,5 mm. Canalele şi şanţurile înguste sînt
tăiate cu ferestrău de nutuit. Forma dinţilor ferestrailor indicate mai sus depind de
modalităţile de lucrc cu ele:
Ferestraie mecanice. Pe strunguri se prelucrează cu ferestraie de ramă,
pînză, rotunde şi de traforaj. Cel mai des pe strunguri sînt utilizate ferestraie cu
tăietură dorsală, cu capete ascuţite şi cu spate circular. Profilul dintelui se alege în
dependenţă de modalitatea de tăiere, materialul prelucrat şi destinaţia ferestrailor
analogic ferestrailor manuale. Elementele dintelui şi mărimile tipurilor ferestrailor
sînt standardizate.
Ferestraie de ramă sînt făcute din 2 profiluri după STAS 5524-54 din oţel
85XФ laminat la rece. La primul profil (fig. 6) dintele este mai rezistent. El se
foloseşte la o sarcină mai mare. Ferestraii cu dinţii primului profil cu pasul 15-18
mm şi toate ferestraile cu dinţii profilului 2 se desfac la 1/3 din lungimea dinţilor
(luînd de la baza lor). Se admite utilizarea ferestrailor cu dinţi turtiţi.

4
 Fig.6 profilul dinţilor de ferestrău Fig. 7 Profilul dinţilor de ferstrău de
pentru piloramă tip lentă
Ferestraie pînză (STAS 6532-53) se împarte în: de tîmplărie pentru tăiere
rectilinie (longitudinală, transversală, curbilinie) şi de divizare pentru tăiere
transversală rectilinie. Ferestraile pînză (fig. 7) au forma unei fîşii neîntrerupte,
dimensiunile căreia depind de gabaritul strungului, capetele pînzei sînt lipite.
Lăţimea pînzei – 40 – 50 mm. Desfacerea dinţilor - jumătatea din grosimea
ferestrăului.
Ferestraie circulare reprezintă discuri de oţel de diametru 200-1000 mm cu
periferiile secţionate în dinţi. Cu ferestraile circulare se taie în direcţiile
longitudinale şi transversale. Dimensiunile se aleg după STAS 980-53. Forma
dintelui: - cu spatele secţionat vîrf ascuţit şi cu spate rotungit. Dinţii ferestrăului
trebuie să fie desfăcuţi sau turtiţi.
Ferestrăul de traforaj - pînză îngustă de înălţimea 1,5-5 mm, de grosimea
0,3-0,7 mm şi lungimea 130-140 mm. Dinţii au profilul triunghiurilor
dreptunghiulare cu unghiul de tăiere de 90°.
Instrument de rindeluire. În calitatea de aşa instrument se folosesc cuţitele
care se pot introduce în capuri speciale. Cuţitele de grosimea 8-12 mm sînt
montate pe arbori pătraţi şi se folosesc pentru lucrările de degroşare: cuţitele de

5
grosimea 2,5-5 mm sînt montate pe arbori rotunzi şi sînt folosite pentru rindeluire
de finisare. Tipurile capurilor pentru cuţite sînt indicate în fig. 8. Pe arborele
rotund (fig 8.b) sînt tăieturi pentru montarea cuţitelor. În unele locuri dea lungul
acestor tăieturi sînt alese adîncituri în care sînt plasate plăci de sprijin 1 şi buloane
regulatoare 2. Cuţitele 3 se regulează după înălţime cu buloanele 2. Cuţitul apasă
placa 4 cu bulon distanţier 5 la peretele tăieturi. Cuţitele se confecţionează după
STAS 6567-53.%.

Fig. 8 Construcţia frezelor pătrate şi rotunde Fig.9 Cuţitul plat, pentru freză
pentru maşinile-unelte

Elementele cuţitului sînt arătate în fig. 9. Lungimea cuţitului L depinde de

tipul strungului şi constituie 100-1800 mm, grosimea C=3-5 mm. Cuţitele se
confecţionează din oţel de marca XBГ sau 9XC şi se prelucrează termic. Faţa
tăietoare a dintelui trebuie să aibă duritatea HRC=55-60.
Scule de frezat. Cel mai des sînt folosite frezele: cilindrice şi circulare de
montare, circulare fasonate, de asamblare şi canelare. În fig. 10 sînt arătate cîteva
construcţii tipice de freze: cilindrice cu dinţi înclinaţi (fig. 10.a) pentru prelucrarea
suprafeţelor plane; circulare în trepte (fig. 10.b) pentru formarea canelurilor;
circulare pentru caneluri (fig. 10.c); circulare fasonate (fig. 10.d); de şlefuit cu
dinţi schimbători (fig. 10.e) şi de finisare a canelurilor cu 1, 2 sau 3 cuţite (fig.
10.f).

6
 Fig. 10. Tipurile de freze pentru prelucrarea lemnului

Geometria frezelor circulare şi cilindrice este reprezentată în fig. 11.

Frezele sînt confecţionate din oţel pentru scule У8А, У10А, ХВГ, 9ХС, Х.

Fig. 11 Geometria dintelui frezei

Un exemplu tipic a construcţiei frezelor de finisare sînt frezele de finisare

cu un cuţit (fig. 12) folosite la strungurile şablon pentru frezat.

7
 Fig. 12 freză de finisare cu un cuţit
Burghie. Lemnul se prelucrează cu diferite burghie (fig. 13) deosebindu-se
prin diferite tipuri de cozi şi construcţii a elementelor pentru înlăturarea
rumeguşului. După partea tăietoare burghiele se împart în: de pană, de centrare,
cu filet şi elicoidale, reglabile universal, necentrate.
Burghiile de pană (fig. 13.a) în partea tăietoare au o canelură cu muchia
tăietoare amplasată paralel axei de rotaţie a burghiului. Pentru îndepărtarea
rumeguşului burghiul se scoate din gaură. Burghiele de pană se confecţionează cu
diametru de 3-16 mm şi se folosesc pentru burghierea dea lungul fibrelor şi
perpendicular pe ele atît la adîncimi mici cît şi mari. Găurile se obţin neprecise şi
neîndeajuns curate.
Burghie de centrare. Partea tăietoare constă dintr-un vîrf central de
direcţionare 1, pista 2, care taie lemnul. Diametrul burghielor este de 12-50 mm.
Cu aceste burghie se efectuiază găuri nu prea adînci perpendicular pe fibre, în
rezultat se obţin găuri drepte şi netede. La burghierea dea lungul fibrelor burghiul
se abate.
Burghie cu filet au tijă cu filet cu 2 intrări, la căpătul căreia este efectuat
filet cu pas mic. Burghiele sînt confecţionate cu diametru de 6-38 mm, cu ele se
efectuiază găuri de adîncimi mari. Rumeguşul se evacuează prin canelură, gaura se
obţine foarte netedă.
Burghie elicoidale sînt analoge burghiilor pentru prelucrat metal. Se

8
confecţionează cu diametru de 0.25- 65 mm. Cu ele se găureşte pe strunguri
perpendicular pe fibre găuri de adîncimi mici. De obicei se folosesc burghie
elicoidale de dreapta, scurte, cu coadă cilindrică (STAS 887-43).
Burghiul reglabil universal permite efectuarea găurilor cu diametru de 15-
75 mm dea lungul şi perpendicular fibrelor. În partea inferioară 1, cu ajutorul
plăcii 2 şi şurubului 3 se fixează partea flexibilă 5, care are 2 muchii tăietoare:
pistă pentru forfecarea fibrelor şi muchia 6 pentru înlăturarea rumeguşului. La
începutul burghierii şurubul central 7 pătrunde în lemn, după care pista înlătură
rumeguşul care este tăiat de muchia tăietoare.
Burghie necentrate (fig. 13.b). Cu ele se efectuiază găuri oarbe cu partea
inferioară netedă şi curată, găuresc cuiburi pentru capul bulcanelor, şaibelor.
Burghiele se confecţionează cu diametru de 6- 30 mm din oţel-carbon de marca
У10А, У12А, 9ХС şi oţel rapid R18, R9.
Lărgitoare (fig. 13.f). Cu ele se înlătură teşiturile de pe pereţii găurii. Pe
partea conică lucrătoare a capului sînt tăiaţi dinţi ascuţiţi.

Fig. 13.Elementele burghiului: a – centrat; b – necentrat.

Elementele tăietoare a burghiiîor centrate şi necentrate sînt arătate în fig. 13.
Scule de strungit. Sculele pentru strungii se împart în: de degroşare, de
finisare şi speciale. În fig. 14 este arătată vederea generală a sculei de strungit.
Elementele tăietoare a acestei scule nu sînt standardizate.

9
 Dalta cu muchia tăietoare semirotundă (fig. 14.a) este o sculă de
strungit. Ea are forma unei plăci canelate cu teşitura, cu partea convexă formînd o
muchie tăietoare semirotundă. Pentru lucrările de bază lăţimea dălţii este de 20-25
mm.
Daltă cu muchia tăietoare dreptliniară (fig. 14,b) serveşte pentru
prelucrarea de finisare a suprafeţelor drepte sau convexe. Muchia tăietoare este
înclinată sub un unghi de 15-30°, ceea ce permite mijlocului dălţii să strungească
suprafeţe drepte şi convexe. Unghiul ascuţit retează capetele şi taie piesa, iar cu
cel alungit se îndeplinesc rotungiri. Se folosesc seturi de dălţi cu lăţimea 5, 10, 15,
20, 25, şi 50 mm.
Cîrlige (fig.14.c) - cuţite plane încovoiate cu una sau două muchii tăietoare.
Cu ele se prelucrează suprafeţele interioare.
Cuţite speciale - cuţite netede sau fasonate. Se folosesc pentru efectuarea
diferitor operaţii. Scula de aşchiere se fabrică din oţel pentru scule У8А, У10А, şi
se călesc.

Fig. 14 Scule pentru strungit lemn

10
 II Scule pentru prelucrarea maselor plastice
Scule pentru tăiere. Masele plastice se taie cu ferestraie, cu freze şi discuri
abrazive. Alegerea sculei aşchietoare se face conform proprietăţilor maselor
plastice.
Ghetinaxul şi delta-lemnuî se prelucrează cu ferestraie rotunde dotate cu
plăcuţe de aliaje dure. Diametrul ferestrăului variază între 100 - 400 mm, numărul
dinţilor între 20 - 74.
Textolitul sticlos se taie cu ferestraie şi pînze de tăiai metal, iar sticla
organică şi viniplastul cu scule de tăiat lemn. Textolitul se taie cu freze circulare,
ferestaie panglică a căror muchii frontale sînt ascuţite sub unghi de 5 - 8°.
Textolitul sticlos, texloitul, textolitui azbestos pot fi tăiate cu discuri
abrazive pe bază de carbură de siliciu, cu diametru de 300 - 350 mm şi grosimea
de 3 - 6 mm, cu viteze de tăiere de 3000 - 3600 m/min şi avansul materialului 0.01
- 0.6 m/s.
Scule de burghiat. În dependenţă de proprietăţile maselor plastice ele se
găuresc cu burghie cu pene, burghie elicoidale din oţel rapid, sau cu plăcuţe din
aliaj dur şi cu burghie speciale.
Mase plastice în straturi (textolit, ghetenax, plastic lemnos în straturi) se
prelucrează cu burghie cu muchii tăietoare ascuţite la pereferii. După datele prof,
A. I. Isaeva găurile cu diametru de pînă la 25 mm se recomandă de a se efectua cu
burghie din oţel rapid (fig. 15). Burghiele sînt tăiate în colţurile principalelor
muchii tăietoare după o rază R, micşorînd vîrful burghiului cu mărimea h. Muchia
transversală din partea suprafeţelor frontale se ascute sub un unghi de 10° pînă la
lungimea a a acestor muchii. Lăţimea panglicilor de direcţionare se micşorează
ascuţindu-le sub un unghi de 6° (cu mărimea b) pînă la lăţimea f 1, la lungimea l1,
mai mult de cît gaura de efectuat cu 5-10 mm. Unghiurile din spate se iau de 15°.
Semifabricatele burghiate se prind rigid. Cînd se găuresc foi de mase plastice cu
grosimi de pînă la 5 mm, sub foi se pun garnituri din lemn de esenţă moale.
Regimurile de aşchiere recomandate: viteza 40-50 m/s, avansul 0,1-0,3 mm/rot.

11
 Găurile cu diametru mai mare de 8 mm se recomandă de a se efectua cu
burghie cu pene din plăcuţe din aliaj dur, avînd unghiul 2φ=80-90°.

Fig. 15 Burghiu pentru prlucrarea maselor plastice

Sticla organică se prelucrează cu burghie din oţel rapid cu ascuţire dublă

(fig. 16), 2φ=70°, 2φ=130-140°, unghiul de înclinare a canelurii 10-15°. Muchia
transversală se ascute micşorînd lungimea ei de 2-2,5 ori. Regimurile de aşchiere
pentru găuri cu diametru de 2-12 mm sînt: viteza de rotaţie a burghiului 1400-2800
rot/min, avansul 0.06-0.012 mm/rot.

Fig. 16 Burghiu pentru prelucrarea sticlei organice

Scule pentru alezare. Masele plastice sînt alezate rar, deoarece se tinde să se
obţină găuri gata prin presare sau turnare. Găurile se alezează cu alezoare speciale.
Ca exemplu poate servi alezorul pentru prelucrarea găurii mici în pinionui

12
transmisiei la maşina de cusut (fig. 18). Alezorul este fabricat din oţel-carbon
У10А ceea ce permite de a obţine o muchie tăietoare mai ascuţită în comparaţie cu
alezorul din oţel rapid. Canelura elicoidală din stînga (la rotirea de dreapta a
mandrinei) împiedică pătrunderea de sinestătătoare în gaură şi asigură o înaltă
calitatea de prelucrare.
Diametrul găurii se face mai mic decît diametru alezorului. Se alezează pe
uscat cu viteze de aşchiere 16,2 m/min şi avans manual, adaosul de prelucrare la
alezare constituie 0,08-0,2 mm.

Fig. 17. Lărgitor pentru prelucrarea găurilor din piesele confecţionate din capralon

Scule de frezat. Frezele trebuie să fie speciale, deoarece prelucrarea cu freze

obişnuite nu este raţională din cauza stabilităţii lor mici. Textolitul se frezează cu
freze cilindrice cu dinţi elicoidali avînd unghiul ω=45°. Se folosesc deasemenea
freze de retezat sau capuri cu unghiul frontal γ=5-8°, unghiul din spate α=20-25°.
Numărul de dinţi la freze se ia cu 15-20% mai mare decît la prelucrarea metalelor.
Getinaxul este frezat cu freze de retezat din oţel rapid cu unghiurile α=20°,
γ=8°, iar sticla organică cu freze cilindrice avînd dinţii drepţi sau elicoidali şi
unghiurile α=8-16°, γ=10-35°.
Scule pentru strungii. Se strungeşte cu cuţite dotate cu plăcuţe din oţel rapid

13
sau aliaje dure. Textolitul şi ghetinaxul se prelucrează cu cuţite din aliaj dur BK3
şi BK8, avînd unghiurile α=8-15°, γ=5-15°, raza la vîrf r=2-4 mm. Pentru cuţitele
din oţel rapid r=0,5-2 mm, unghiurile α şi γ fiind aceleaşi. Sticla organică se
prelucrează cu cuţite din oţel rapid, avînd unghiurile α= 15-20°, γ=15-20° şi r=0,5-
2 mm. Poliustirolul se strungeşte cu cuţite din oţel rapid avînd unghiurile α=15-
18°, γ=25-30°, r=0,5-l mm.

Întrebări de control
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Bibliografie
1.
2.
3.

14