Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra Ştiinţe Fizice şi Inginereşti

RAPORT
LA PRACTICA TEHNOLOGICĂ DE CERCETARE SI
DOCUMENTARE

A elaborat studentul grupei IM51R

Burlacu Gheorghe_____________
A verificat conducătorul practicii
Conf., Univ. Balanici Alexandru___________
Bălţi,20
20

Mod Coala № document. Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D
Elaborat Burlacu G. Litera Coala Coli
Controlat Balanici A.
Inginer şi management 1
în transport auto 0.116 0.014
Re   1530.631
6
1.06110

 Cuprins
Introducere...................................................................................................................................3
CAPITOLUL I. Datele companiei...............................................................................................4
CAPITOLUL II. Aspecte generale privind procesul de aschiere……………………………...5
2.1.Conditiile necesare realizarii procesului tehnologic de prelucrare prin aschiere..5
2.2. Cinematica aschierii (Miscarii de avans)……………………………………….6
2.3. Procedee de prelucrare prin aschiere……………………………………………7
2.4. Geometria sculelor aschietoare…………………………………………………7
2.5. Elementele regimului de aschier……………………………………………….10
2.6. Fenomene fizice la aschiere……………………………………………………11
CAPITOLUL III. Optimizarea procesului de aschiere…………………………………………12
3.1. Aspecte generale……………………………………………………………12

3.2.Stabilirea elementelor regimului optim de aschiere…………………………13

3.3. Stabilirea capacitatii de aschiere a scului aschietoare……………………….13
Concluzie.....................................................................................................................................16
Bibliografie..................................................................................................................................17

Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 2
 Introducere
Întreprinderea la care am dorit efectuarea practicii a fost S.R.L STROMACOM.
Stromacom are 6 hectare de pamint unde isi are toate depozitele necesare pentru
producţia, fiind unuii din primii luptatori de pe piaţa de prelucrarea şi restaurarea
pieselor.
Scopul cunoştinţelor teoretice, dezvoltarea si aplicarea noilor metode , aplicarea
acestora în specialitatea Inginerie si Management in Transportul Auto. Este
cunoscuta prin producerea barierilor, porti din metal,frile metalice de
protectie ,utilaje si echipamente pentru industria alimentara.
Este o companie bine dezvoltată, bine organizată, cu un personal de calitate inalta ,
care îşi cunosc foarte bine munca ce o efectueaza. Compania data este un ghid
productiv şi foarte bun pentru viitorii ingineri care vor activa în acest domeniu.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 3
 Datele companiei.
S.R.L “Stromacom”
Data înregistrării: 5 aprilie 2001
Cod Fiscal: 1003602001580
Forma judiciară: Societate cu Răspundere Limitată
Statutul: Activ

Adresa:

Municipiu Bălţi str.Ştefan cel Mare, 170

Conducătorii
Conducator: TONCIUC VLADIMIR
Fondator: CEBOTARU V.S

Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 4
 CAPITOLUL II. Aspecte generale privind procesul de aschiere

2.1.Conditiile necesare realizarii procesului tehnologic de prelucrare prin

aschiere

In constructia de masini, de utilaje si de aparate obiectul procesului de fabricatie il

reprezinta realizarea pieselor avand formele geometrice, dimensiunile si calitatea
suprafetelor in concordanta cu prescriptiile impuse de rolul functional si de conditiile
reale de lucru.
In timpul procesului tehnologic de aschiere se obtine modificarea formei si a
dimensiunilor unor corpuri, in general metalice, prin detasarea surplusului de material sub
forma de aschii, in scopul obtinerii unor suprafete cu anumite configuratii, intr-un camp
de toleranta determinat, cu o rugozitate impusa. Corpurile care sufera modificari de forma
poarta denumirea de piese sau semifabricate, iar surplusul de material, denumit si adaos
de prelucrare, se indeparteaza sub forma de aschii cu ajutorul unor scule aschietoare, in
timp ce intre piesa si scula exista o miscare relativa impusa, numita miscare de aschiere.
Prelucrarea prin aschiere are la baza o proprietate tehnologica, foarte importanta
pentru oricare material, numita aschiabilitate (sau prelucrabilitate). Aschiabilitatea
reprezinta capacitatea unui material de a permite modificarea formei sale corespunzator
scopului propus, prin desprinderea de particule sau microparticule materiale sub actiunea
unei forte exterioare.
Rezulta ca la realizarea unui proces tehnologic de aschiere concura patru factori:
piesa, miscarea de aschiere, scula si aschia.
Desfasurarea procesului de aschiere presupune, in mod obligatoriu, existenta
masinilorunelte adecvate procedeului de generare a formelor si a preciziei de prelucrare, a
sculelor aschietoare corespunzatoare cinematicii de aschiere, a semifabricatelor cu forme
si dimensiuni apropiate de acelea ale piesei finite, a dispozitivelor de orientare si de fixare
a semifabricatului, a mijloacelor de masurat si controlat etc.

Orice sistem tehnologic de aschiere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

 sa contina in structura sa un sistem de actionare mecanic, hidraulic sau electric, capabil
sa asigure cinematica corespunzatoare generarii formei geometrice a piesei prelucrate si
sa dezvolte o putere suficient de mare pentru intretinerea procesului de aschiere;
 sa fie prevazut cu dispozitive corespunzatoare, care sa asigure orientarea si stabilitatea
fixarii semifabricatului in raport cu celelalte elemente ale sistemului tehnologic;
 sa posede buna stabilitate dinamica si un grad ridicat de precizie de prelucrare;
 semifabricatele trebuie sa aiba forme geometrice si dimensiuni cat mai apropiate de
cele ale piesei finite;
 sculele aschietoare sa prezinte geometria si proprietatile fizico-mecanice
corespunzatoare tipului de piesa supusa prelucrarii;
 sistemul tehnologic de aschiere trebuie sa fie prevazut cu mijloace adecvate de
masurare si de control, capabile sa permita citirea cat mai exacta a marimilor supuse
masurarii;
 sistemul tehnologic de aschiere trebuie sa fie dotat cu mijloace adecvate de comanda
manuala, automata sau asistata pe calculator, caracterizata prin comoditate in manuire si
siguranta in exploatare;
Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 5
  sistemele de pozitionare si fixare a sculelor aschietoare sa fie caracterizate printr-un
grad ridicat de rigiditate si stabilitate

2.2. Cinematica aschierii (Miscarii de avans)

Dintre toate procesele tehnologice, cel de prelucrare prin aschiere este cel mai
complex. El se imparte in: operatii, asezari, pozitii, faze, treceri, manuiri si miscari.
Operatia tehnologica este partea procesului tehnologic constand din transformarea
directa, cantitativa si/sau calitativa a obiectului muncii intr-un produs finit sau
semifabricat, cu anumite caracteristici masurabile, realizat cu ajutorul unor mijloace
manuale sau cu un anumit utilaj. In cadrul unei operatii (ce se caracterizeaza prin
continuitate) raman neschimbate: piesa sau piesele ce se prelucreaza, utilajul sau locul de
munca, muncitorul sau echipa ce o executa. In functie de specificul procesului tehnolgic,
operatia se imparte in asezari sau pozitii (functie de utilajul folosit).
- Asezarea este o parte a operatiei care se excuta la o singura fixare a piesei sau a
ansamblului in dispozitivul sau pe masina folosita la operatia considerata.
- Pozitia este o parte a operatiei in cursul careia orientarea piesei ramane
neschimbata in raport cu masina-unealta. In cazul prelucrarii pe pozitii in cadrul unei
operatii, piesa se fixeaza o singura data. Prelucrarea pe pozitii are loc la masina-unealta la
care piesele (sau sculele) se fixeaza intr-un dispozitiv rotativ care asigura schimbarea
orientarii pieselor sau sculelor fata de masina in cursul operatiei. Inlocuirea asezarilor cu
pozitii scurteaza timpul de prelucrare si constitue un element de progres in organizarea
proceselor tehnologice de prelucrare mecanica a pieselor. O astfel de structura a operatiei
se aplica la prelucrarea pieselor la masini semiautomate si automate.
-Faza este o parte a operatiei, care se realizeaza in cadrul unei asezari sau pozitii si
se caracterizeaza prin utilizarea acelorasi unelte de munca si aceluiasi regim tehnologic,
obiectul muncii suferind o singura transformare tehnologica. Prelucrarile mecanice pot fi
realizate folosind faze simple, cand se prelucreaza o singura suprafata cu o singura scula,
sau faze compuse, cand se prelucreaza simultan mai multe suprafete.
-Invariabilitatea parametrilor regimului tehnologic la masinile-unelte trebuie
inteleasa in sensul ca muncitorul nu intervine asupra organelor de conducere ale masinii
si nu schimba vitezele si avansurile. Regimul de lucru in cursul unei faze poate fi insa
modificat de un sistem cu actionare automata. Folosirea fazelor compuse scurteaza timpul
de prelucrare al piesei. Ele sunt folosite la strungurile revolver, la masinile semiautomate
si automate.
-Trecerea este o parte a fazei caracterizata prin invariabilitatea pozitiei reciproce a
sculei si suprafetei ce se prelucreaza si a regimului de lucru al masinii; in timpul unei
singure treceri se indeparteza un singur strat de metal. O faza poate fi formata din mai
multe treceri care se succed una dupa alta. Numarul de treceri poate fi redus prin alegerea
corespunzatoare a semifabricatului, prin stabilirea rationala a adaosurilor intre faze etc.
- Manuirea consta dintr-un grup de miscari ale unui executant, determinate de un
scop bine definit.

- Miscarea este cel mai simplu element, masurabil in timp, al activitatii unui
executant. Studiul manuirilor si miscarilor prezinta importanta la analiza proceselor
tehnologice in vederea cresterii productivitatii muncii si la normarea tehnica.

2.3. Procedee de prelucrare prin aschiere

Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 6
 Pentru procedeele de prelucrare prin aschiere, piesa initiala, delimitata in spatiu de
suprafetele initiale care se afla intr-o anumita combinatie, poarta numele de semifabricat.
Semifabricatele destinate prelucrarilor prin aschiere pot fi obtinute prin toate grupele de
procedee tehnologice frecvent folosite: turnare, deformare plastica si sudare. Suprafata
semifabricatului, adica suprafata piesei inainte de prelucrare, poarta denumirea de
suprafata initiala, iar cea obtinuta dupa prelucrare se numeste suprafata finala sau
suprafata prelucrata. Suprafata piesei care se afla in contact cu taisul sculei in timpul
prelucrarii sau urma lasata pe piesa de catre muchia aschietoare a sculei, intr-un ciclu de
prelucrare, poarta denumirea de suprafata de aschiere.
Forma semifabricatului si marimea adaosului de prelucare depind de: natura materialului,
procedeul tehnologic de obtinere, dimensiunile, greutatea si complexitatea formei piesei
finite, precizia dimensionala si a pozitiei relative a suprafetelor, rugozitatea si caracterul
productiei de realizare a piesei finite (individuala, serie mica, mijlocie, de masa).

La toate procedeele clasice de prelucrare prin aschiere, prelucarea se bazeaza pe

existenta unei miscari relative intre scula si semifabricat, numita miscare de aschiere.
Aceasta miscare se executa cu viteza de aschiere ve . Miscarea de aschiere este, in
general, o miscarea rezultanta, care ia nastere prin compunerea unor miscari absolute
rectilinii, de rotatie, sau dupa o curba oarecare, pe care le executa scula si piesa in timpul
aschierii. Miscarile absolute executate de catre scula si piesa in procesul de aschiere se
pot grupa in urmatoarele categorii: miscari principale si miscari de avans (secundare ).
Miscarea principala de aschiere este acea componenta a miscarii de aschiere care
determina desprindrea aschiilor la un ciclu de prelucrare, adica la o rotatie sau la o cursa a
piesei sau a sculei. Miscarea principala de aschiere se executa cu o anumita viteza (viteza
principala de aschiere) , de catre scula sau de catre piesa.

2.4. Geometria sculelor aschietoare

Utilitatea sculelor aschietoare consta in participarea acestora la procesul de generare a
suprafetelor unei piese, prin indepartarea simultana sau succesiva a straturilor de material
ce alcatuiesc adaosul de prelucrare. Marea varietate a procedeelor de prelucrare prin
aschiere presupune existenta unor scule aschietoare de constructii diferite, dar a caror
parte activa contine, principial, aceleasi elemente geometrice .
Cu ajutorul sculei aşchietoare are loc desprinderea stratului de metal de pe suprafaţa unei
piese şi generarea unei suprafeţe de o anumită formă şi dimensiuni. Pentru ca procesul de
aşchiere să poată fi realizat este necesar ca scula să îndeplinească anumite condiţii legate
de forma sa geometrică şi de proprietăţile materialului din care este executată.
În general o sculă aşchietoare are o parte activă , cu care realizează detaşarea aşchiilor, şi
o parte de prindere . Elementul cel mai important este partea activă a sculei aşchietoare.
În funcţie de caracterul mişcărilor principală şi de avans şi de modul cum se execută se
caracterizează operaţia de prelucrare realizată şi maşina pe care se execută.
Prelucrarea metalelor prin aşchiere are loc în condiţiile unui proces de deformare plastică
intens, însoţit de o serie de fenomene specifice.

Fenomene termice. În timpul desfăşurării procesului de aşchiere, o mare parte din

lucrul mecanic de deformare se transformă în căldură, la care se mai adaugă căldura
Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 7
 rezultată din frecarea între sculă şi aşchiere, dintre piesa de prelucrat şi scula aşchietoare
precum şi din frecarea internă între elementele componente ale aşchiei. Căldura astfel
dezvoltată conduce la încălzirea sculei aşchietoare, a piesei de prelucrat, a aşchiilor
detaşate în timpul prelucrării. Cercetările experimentale efectuate au condus la concluzia
că cea mai mare parte din căldura dezvoltată la aşchiere (50—80%) trece în aşchie şi se
elimină împreună cu aceasta, restul trece în scula aşchietoare şi în piesa de prelucrat, iar o
cantitate mică se împrăştie în mediul înconjurător.
Încălzirea sculei aşchietoare este dăunătoare, din cauza reducerii proprietăţilor
tăietoare ale acesteia. Căldura produsă la aşchiere depinde de natura materialului de
prelucrat, de parametri geometrici ai sculei şi de regimul de aşchiere folosit. Astfel, la
metalele mai moi cantitatea de căldură este mai mare însă ea se repartizează în special în
aşchiile detaşate pe cînd la cele mai fragile căldura este transmisă în special sculei
producînd încălzirea puternică a acesteia cu toate că în ansamblu căldura dezvoltată este
mai mică decît în cazul anterior. Încălzirea sculei aşchietoare este influenţată de
construcţia acesteia. Cantitatea de căldură transmisă sculei şi ca urmare temperatura
acesteia creşte cu scăderea unghiului de degajare şi a unghiului de aşezare, cu creşterea
unghiului de atac principal. De asemenea, temperatura părţii active a sculei este
influenţată de regimul de aşchiere şi condiţiile de lucru. Astfel, cu creşterea vitezei de
aşchiere temperatura scade, însă creşte cu creşterea secţiunii aşchiei. In condiţiile
utilizării lichidelor de răcire şi ungere temperatura scade.
Depunerile pe tăiş. La prelucrarea metalelor prin aşchiere, în special a celor cu o bună
plasticitate, pe suprafaţa de degajare, în apropierea vîrfului cuţitului, apare un strat de
metal presat, dur, numit depunere pe tăiş. Această depunere pe tăiş este de 1—3 mm şi
depinde de natura materialului de prelucrat, de geometria sculei aşchietoare, de regimul
de aşchiere şi în special de viteza de aşchiere. Din cauza depunerilor pe tăiş dimensiunile
pieselor prelucrate se modifică. Din cînd în cînd depunerea pe tăiş se rupe împreună cu
porţiuni din tăişul propriu-zis al sculei, ceea ce are ca urmare înrăutăţirea netezimii
suprafeţei prelucrate.
Uzura sculei aşchietoare. În procesul de aşchiere are loc un fenomen de erodare
mecanică, chimică, electrochimică, termică etc. a materialului sculei, care duce la
modificarea configuraţiei iniţiale a părţii active. Acest fenomen se numeşte uzura sculei
aşchietoare.
Uzura se materializează în modificarea părţii active pe feţele de degajare şi de
aşezare. Pe faţa de degajare, din cauza frecării puternice cu aşchiile detaşate, apare o
adîncitură şi o îndepărtare de material de pe faţa de aşezare, ca urmare a frecării cu piesa
de prelucrat. Elementele principale ale uzurii sculei sînt următoarele:
- înălţimea uzurii , pe faţa de degajare;
- adîncimea uzurii pe faţa de aşezare;
-lăţimea a uzurii măsurată pe faţa de degajare;
- adîncimea , a uzurii pe faţa de aşezare.

Din cauza uzurii se modifică geometria sculei aşchietoare şi anume: creşte unghiul de
degajare şi se reduce unghiul de aşezare. În acelaşi timp dimensiunea piesei prelucrate se
măreşte. Când uzura depăşeşte o anumită valoare maximă, ea influenţează negativ
calitatea piesei prelucrate.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 8
 Modul cum evoluează în timp uzura sculei se poate reprezenta într-o diagramă ,pe care
se pot delimita trei domenii distincte:
- uzura iniţială , care corespunde uzurii rapide a asperităţilor tăişului;
- uzura normală , care corespunde uzurii lente, specifice prelucrării, în condiţii normale
de aşchiere;
- uzura catastrofală, care corespunde uzurii rapide şi pierderii proprietăţilor aşchietoare a
tăişului.
Peste această zonă procesul de aşchiere nu se mai poate continua, din cauza distrugerii
muchiilor tăietoare ale sculei.
Aprecierea uzurii limită se face în funcţie de timpul de lucru efectiv precum şi după
aspectul suprafeţei prelucrate. Atunci cînd suprafaţa piesei prelucrate rezultă cu o
netezime necorespunzătoare înseamnă că a apărut uzura catastrofală.
Apariţia acesteia poate să aibă o cauză normală, dacă sa produs după un timp de lucru
normal, sau anormală, dacă sa produs ruperea tăişului sau tocirea prematură a muchiilor
tăietoare din cauza alegerii greşite a sculei sau a regimului de aşchiere.
Perioada de timp care corespunde domeniilor şi se numeşte durabilitatea sculei.
Aceasta reprezintă timpul de utilizare efectivă între două reascuţiri. Dintre factorii care
influenţează puternic asupra durabilităţii sculei se menţionează: materialul sculei şi al
piesei de prelucrat, geometria sculei, regimul de aşchiere etc.
Materialul sculei este elementul de bază în determinarea durabilităţii. Cu cît el este
mai rezistent la solicitări mecanice, termice, de uzură etc. cu atît uzura este mai mică şi
durabilitatea mai mare.
Materialul piesei influenţează asupra durabilităţii prin rezistenţa mecanică pe care o
opune în timpul procesului de aşchiere. Cu cît acesta este mai rezistent cu atît uzura este
mai mare şi deci durabilitatea mai mică.
Regimul de aşchiere influenţează asupra durabilităţii în special prin viteza de aşchiere.
Cu creşterea vitezei de aşchiere creşte şi uzura sculelor. Adîncimea de aşchiere şi avansul
influenţează durabilitatea în mod similar vitezei însă cu o intensitate mai mică.
Procesul de uzură poate fi diminuat foarte mult prin folosirea lichidelor de răcire şi
ungere. Asupra uzurii influenţează şi netezimea suprafeţelor active ale sculei. Cu cît
acestea sînt mai netede, cu atît uzura este mai mică.

2.5. Elementele regimului de aschiere

Regimul de aşchiere reprezintă totalitatea parametrilor ce caracterizează desfăşurarea

Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 9
 procesului de aşchiere. Aceşti parametri sunt:
- viteza de aşchiere;
- avansul;
- adîncimea de aşchiere.
Avansul este spaţiul parcurs de scula aşchietoare în decursul unei rotaţii complete a
piesei şi se măsoară în milimetri pe rotaţie (mm/rot).
Adîncimea de aşchiat este distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa aşchiată,
măsurată în direcţia normală pe suprafaţa prelucrată. Se exprimă în milimetri.
Viteza de aşchiere este spaţiul parcurs de tăişul sculei în raport cu piesa de prelucrat, în
unitatea de timp, şi se măsoară în metri pe minut (m/min).
Stabilirea raţională a acestor parametri ai regimului de aşchiere este de mare importanţă
pentru calitatea pieselor prelucrate, precum şi pentru realizarea lor în condiţii cît mai
avantajoase. Astfel, la prelucrările de degroşare se recomandă ca adîncimea de aşchiere şi
avansul să aibă valori cît mai mari pentru a se înlătura adaosul de prelucrare într-un timp
cît mai scurt. In acest caz, valorile maxime se aleg în funcţie de puterea maşinii pe care se
execută prelucrarea.
La prelucrările de finisare, valorile adîncimii de aşchiere se aleg cît mai mici pentru a
înlătura ultimele neregularităţi rămase pe suprafaţa piesei de la prelucrările anterioare. În
acest caz avansul se stabileşte în funcţie de netezimea cerută pentru suprafaţa ce se
prelucrează.
Mărimea vitezei de aşchiere se alege în funcţie de felul prelucrării, materialul de
prelucrat şi scula aşchietoare din normative .

La definirea traiectoriilor, direcţiilor şi vitezelor procesului de aşchiere se consideră că

piesa este în stare de repaos, iar scula execută toate mişcările necesare generării
suprafeţelor (în aşa fel ca mişcarea relativă între semifabricat şi sculă să rămînă aceeaşi).

În calitate de caracteristică a mişcării principale, serveşte viteza de aşchiere ce reprezintă

drumul parcurs în direcţia mişcării de un punct considerat de pe tăişul principal al sculei
faţă de semifabricat într-o unitate de timp. Viteză de aşchiere se reprezintă prin vectorul
𝒗⃗, tangent la traiectoarea mişcării principale în punctul de contact între piesă şi sculă.
Viteză principală de aşchiere se exprimă în m/s. În practică însă, unitatea de măsură m/s
se foloseşte la operaţia de rectificare şi netezire. Pentru toate celelalte procedee de
prelucrare prin aşchiere, viteza de aşchiere se indică în m/min.

2.6. Fenomene fizice la aschiere

În timpul procesului de aşchiere au loc fenomene fizice foarte complexe, care cuprind
Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 10
 simultan atît fenomene specifice deformaţiilor elastice şi plastice volumetrice, însoţite de
puternice transformări metalografice, cît şi fenomene de frecare interioară şi exterioară.

Procesul de aşchiere constă în desprinderea stratului de material aşchiat de materialul de

bază şi în curgerea plastică a acestuia pe suprafaţa de degajare a sculei. Au loc un şir de
fenomene ce nu se întîlnesc la alte procedee de prelucrare.

Gradul de deformare plastică la care ajunge stratul de material de aşchiat este cu mult mai
mare ca cel al deformării plastice la rece sau ca cel de prelucrare la cald. Viteza de
deformare la aşchiere poate fi de ordinul sutelor de metri pe minut, iar temperatura din
zona de aşchiere este variabilă şi foarte ridicată.

Mărimea şi direcţia deformaţiilor stratului de aşchiat depind de condiţiile concrete în care

se desfăşoară procesul de aşchiere. Frecările exterioare dintre suprafeţele active ale sculei
(suprafeţele de aşezare şi degajare) cu aşchia şi, respectiv, cu suprafaţa prelucrată se
deosebesc de frecările normale a două corpuri aflate în mişcare şi, ca urmare, se produc
conform altor legi.

Energia consumată la aşchiere se transformă aproape în întregime în căldură, căldură ce

modifică proprietăţile fizico-mecanice ale materialului prelucrat, procesele de frecare şi
uzură, procesul de depunere pe tăiş, geometria părţii aşchietoare a sculei etc. şi, ca
urmare, se modifică condiţiile de lucru şi intensitatea solicitărilor. Formarea aşchiei este
rezultatul acţiunii simultane a două sau mai multe tăişuri ale aceluiaşi dinte al sculei şi, ca
urmare, direcţia de curgere a aşchiei nu mai este perpendiculară pe tăiş, ci una specifică.

Prin urmare, procesul de formare a aşchiei constă dintr-un complex de fenomene fizice
simultane de echilibru între forţele de rezistenţă interioare şi cele exterioare, cu forţele de

frecare interioare şi exterioare, de degajare şi acumulare de căldură, de transformări ale

structurii şi stării materialului, fenomene de uzare, de depuneri pe tăiş etc.

Din cele expuse mai sus, rezultă că studiul teoretic al procesului formării aşchiei este
deosebit de dificil, atît datorită condiţiilor extrem de variate în care are loc trecerea
stratului prelucrat în aşchie, condiţii care pot să difere de la un caz de prelucrare la altul,
cît şi datorită numărului mare de factori ce îl influenţează şi care, în parte, variază în
timp.

Datorită complexităţii acestor fenomene şi numărului mare de parametri de care acestea

depind, pînă în prezent nu există o teorie unică şi completă ce ar explica acest proces. În
momentul de faţă, studierea fenomenelor fizice care însoţesc procesul de aşchiere se face
doar pe baza constatărilor făcute în urma cercetărilor experimentale privind procesul de
formare a aşchiilor, a rezistenţelor şi forţelor de aşchiere, a fenomenelor termice ş.a.

La baza procesului de formare a aschiei stau deformatiile elastice si plastice care se

produc in materialul supus actiunii taisului sculei. In final, are loc distrugerea coeziunii
dintre stratul de aschiat si materialul de baza al piesei si separarea aschiei. Viteza de
deformare la aschiere este de ordinul zecilor si sutelor de metri pe minut, temperatura din
zona de aschiere este foarte ridicata si variabila, iar gradul de deformare este mare. In
plus, apar factori legati de scula, de regimul de aschiere si de folosirea lichidelor de
Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 11
 racire-ungere, care influenteaza gradul de deformare plastica. Frecarea interioara si
exterioara dintre aschie, scula si suprafata prelucrata este deosebita de frecarea obisnuita,
complicand si mai mult fenomenele care au loc in timpul aschierii.
Forma aschiei reprezinta un indicator sigur al conditiilor de aschiere, aratand gradul de
deformare plastica suferit de stratul de material detasat. Forma aschiei depinde de: natura
materialului prelucrat, geometria sculei, regimul de aschiere etc.

CAPITOLUL III. Optimizarea procesului de aschiere

3.1. Aspecte generale

Aschierea materialelor, ca procedeu final de obtinere a unei piese, cu calitatile

cerute conform documentatiei de executie, presupune stabilirea urmatoarelor aspecte:

- marca materialului de prelucrat (proprietatile mecanice);

- scula aschietoare, confectionata din materialul adecvat si cu geometria necesara
utilizarii ei in conditii specifice;
- regimul de aschiere cu parametrii sai;
- masina - unealta.
Conditiile in care trebuie sa aiba loc un proces de aschiere trebuie sa tina seama de
realizarea tuturor aspectelor unei economicitati maxime si anume :

 obtinerea unei productivitati corespunzatoare, intelegand prin aceasta un anumit volum

de aschii in unitatea de timp;

 cost minim, incluzand in calcul toate costurile elementelor care participa la procesul de
aschiere (costul sculelor aschietoare, costul energiei electrice, manopera, amortizarea
masinii-unelte etc.);

 calitatea optima a suprafetei, adica rugozitatea, ecruisarea suprafetei, transformari

structurale care modifica functionalitatea suprafetei respective;

 conditii privind protectia operatorului, referitoare la respectarea normelor de tehnica

securitatii muncii si a igienei industriale.

Stabilirea conditiilor optime ale procesului de aschiere impune:

- stabilirea geometriei optime a sculei aschietoare;
-durabilitatea economica;
- stabilirea elementelor regimului optim de aschiere;
- determinarea prelucrabilitatii materialului de prelucrat;
Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 12
 - stabilirea capacitatii de aschiere a sculei aschietoare.

Determinarea valorilor optime ale parametrilor procesului de aschiere reprezinta o

operatie dificila, deoarece in cadrul procesului au loc multiple fenomene (deformatii
plastice, frecare exterioara si interioara, ecruisarea materialului, relaxarea materialului,
fenomene termice, uzura sculelor aschietoare, modificarea mediului de aschiere etc.),
intr-o interdependenta foarte greu de descris prin functii matematice.

3.2.Stabilirea elementelor regimului optim de aschiere

Prin optimizarea regimului de aschiere se intelege determinarea acelor valori ale

parametrilor sai pentru care prescriptiile tehnice restrictive sunt respectate, in conditiile
unor parametrii economici cat mai favorabili. Daca se considera ca optimizarea functiei
obiectiv se face in conditiile realizarii unui cost minim, se parcurg etapele prezentate in
continuare.
a) Stabilirea adancimii de aschiere (ap) si a numarului de treceri (i) se face in functie
de felul operatiei si de marimea adaosului de prelucrare Ap .
La prelucrarile de degrosare se urmareste ca numarul de treceri sa fie cat mai mic si
adancimea de aschiere ap cat mai mare (pentru cresterea productivitatii). In aceste
conditii, adancimea de aschiere este limitata de puterea masinii-unelte si de rezistenta
mecanica a materialului de prelucrat.
La prelucrarile de finisare adancimea de aschiere se alege astfel incat sa se respecte
prescriptiile legate de precizia prelucrarii si de rugozitatea suprafetei.

b) Stabilirea avansului de aschiere(f)

Marimea avansului depinde de rezistenta corpului sculei, de eforturile admise in
mecanismele lantului cinematic de avans, de precizia dimensionala prescrisa si de
rugozitatea suprafetei prelucrate.
La prelucrarile de degrosare se urmareste ca avansul sa fie cat mai mare, cu conditia
respectarii factorilor restrictivi.
La finisare, avansul se alege dupa criteriul asigurarii preciziei si rugozitatii impuse
suprafetei (de obicei, valorile avansului se aleg cat mai mici).
c) Stabilirea vitezei de aschiere
Viteza de aschiere se stabileste in functie de: marca materialului semifabricatului,
materialul partii active a sculei aschietoare, adancimea de aschiere, avansul de lucru,
durabilitatea sculei aschietoare, posibilitatile de prelucrare ale masinii-unelte etc.

3.3. Stabilirea capacitatii de aschiere a scului aschietoare

Desfasurarea procesului de aschiere presupune, in mod obligatoriu, existenta masinilor-
unelte adecvate procedeului de generare a formelor si a preciziei de prelucrare, a sculelor
aschietoare corespunzatoare cinematicii de aschiere, a semifabricatelor cu forme si
Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 13
 dimensiuni apropiate de acelea ale piesei finite, a dispozitivelor de orientare si de fixare a
semifabricatului, a mijloacelor de masurat si controlat etc.

La toate procedeele clasice de prelucrare prin aschiere, prelucarea se bazeaza pe

existenta unei miscari relative intre scula si semifabricat, numita miscare de aschiere.
Aceasta miscare se executa cu viteza de aschiere .
Miscarea de aschiere este, in general, o miscarea rezultanta, care ia nastere prin
compunerea unor miscari absolute rectilinii, de rotatie, sau dupa o curba oarecare, pe care
le executa scula si piesa in timpul aschierii. Miscarile absolute executate de catre scula si
piesa in procesul de aschiere se pot grupa in: miscari principale si de avans (secundare ).
Miscarea principala de aschiere este acea componenta a miscarii de aschiere care
determina desprindrea aschiilor la un ciclu de prelucrare, adica la o rotatie sau la o cursa a
piesei sau a sculei. Miscarea principala de aschiere se executa cu o anumita viteza (viteza
principala de aschiere) vc , de catre scula sau de catre piesa.
Miscarea de avans este acea componenta a miscarii de aschiere prin care se aduc noi
straturi de material in fata taisului sculei. Miscarea de avans se poate efectua continuu si
simultan cu miscarea principala sau intermitent si alternand cu aceasta . Miscarea de
avans se executa cu o viteza de avans .
In functie de felul miscarilor absolute executate de catre scula si piesa, de directiile in
care sunt executate si de tipul sculelor aschietoare utilizate se disting diferite procedee de
prelucrare prin aschiere : strunjire, burghiere, frezare, rabotare, mortezare, rectificare si
brosare.
Una din conditiile necesare realizarii procesului de aschiere consta in existenta unor
scule aschietoare (cutite, burghie, freze, alezoare, discuri abrazive s.a.) caracterizate
printr-o geometrie si proprietati fizico-mecanice corespunzatoare.
In timpul prelucrarii semifabricatului, adaosul de material este detasat de pe
suprafetele piesei sub forma de aschii. Valorile care definesc marimea aschiei sunt
cunoscute sub denumirea de parametrii aschiei:
- parametrii geometrici
- parametrii tehnologici
La baza procesului de formare a aschiei stau deformatiile elastice si plastice care se
produc in materialul supus actiunii taisului sculei. In final, are loc distrugerea coeziunii
dintre stratul de aschiat si materialul de baza al piesei si separarea aschiei. Viteza de
deformare la aschiere este de ordinul zecilor si sutelor de metri pe minut, temperatura din
zona de aschiere este foarte ridicata si variabila, iar gradul de deformare este mare. In
plus, apar factori legati de scula, de regimul de aschiere si de folosirea lichidelor de
racire-ungere, care influenteaza gradul de deformare plastica. Frecarea interioara si
frecarea exterioara dintre aschie, scula si suprafata prelucrata este deosebita de frecarea
obisnuita, complicand si mai mult fenomenele care au loc in timpul aschierii.

Procesul de aschiere este insotit si de fenomene plastice secundare: stratul ecruisat,

stratul franat, stratul de curgere si depunerea pe tais.
Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 14
 Fortele de aschiere apar ca rezultat al deformarii elastice si plastice a aschiei si a
suprafetei prelucrate, pentru ruperea, detasarea, deformatia suplimentara (incovoierea si
spiralarea) a aschiei precum si pentru invingerea fortelor de frecare dintre aschie si fata
de degajare si dintre fata de degajare si suprafata prelucrata.
Componentele fortei de aschiere sunt proiectiile vectorului pe axele unui sistem
rectangular de coordonate OXYZ . Componenta axiala (forta de avans) este paralela cu
directia de avans si solicita mecanismul de avans longitudinal al masinii-unelte.
Componenta radiala solicita mecanismul de avans transversal si dispozitivele de fixare
ale sculei si piesei. Componenta tangentiala, numita si principala, determina puterea
necesara aschierii.
Aparitia caldurii este un fenomen care insoteste in mod constant procesul de aschiere
al metalelor. Sursa de aparitie a caldurii o constituie lucrul mecanic total consumat L in
procesul de aschiere. Acesta se transforma aproape integral in caldura (peste 99,5%) si
numai o mica parte (sub 0,5%) se inmagazineaza sub forma de energie potentiala in
piesa. Caldura dezvoltata in procesul de aschiere se transmite in zonele cu temperatura
mai scazuta, repartizandu-se in aschie , in scula , in sistemul piesa - dispozitiv de prindere
- masina - unealta si in mediul ambiant , in ordinea scaderii ponderii procentuale.

In procesul de aschiere scula se uzeaza ca urmare a interactiunii reciproce cu

semifabricatul: scula aschiaza semifabricatul si acesta, impreuna cu aschia, supun scula
unui proces de uzare. Uzura sculelor aschietoare este rezultatul indepartarii unei cantitati
de material de pe fetele active ale sculei ca urmare a unor mecanisme mecanice, chimice,
electrice ori combinatii ale acestora .
Evolutia uzurii in timp reprezinta curba caracteristica a uzurii , care prezinta trei zone:
perioada uzurii de rodaj, perioada de uzura normala si perioada uzurii de distrugere (sau
catastrofala).

Concluzii
Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 15
 Avind stagiul de practica tehnologica la compania Stromacom SRL am insusit
optimizarea procesului de prelucrare a matrialelor prin aschiere.
A fost interesant sa cunoastem conditiile necesare realizarii procesului tehnologic de
prelucrare prin aschiere, procedeele de prelucrare.
In deosebi mi-a trezit un mare interes optimizarea procesului de aschiere , am vazut si am
participat cum are loc stabilirea geometriei optionale, stabilirea elementelor regimului optim
de aschiere. Am stabilit capacitati de aschiere a sculei aschietoare.
Ar fi mult mai usor daca masinile vechi ar fi inlocuite cu alte masini noi, ar usura procesul
de lucru al muncitorilor.
Mi-a placut mult stagiul de practica la aceasta intreprindere Stromacom SRL ,
colectivul de lucratori este unul primitor, amabil si foarte dornic de a invata tinerii
specialisti , de a acumula cunostinte in acest domeniu.

Bibliografie
Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 16
 1.http://stanki-katalog.ru/sprav_16k20.htm
2.Informatie Stromacom
3.http://www.yellowpages.md/rom/companies/info/10569-stromacom-srl

4. http://v-moldove.ru/stroitelstvo/stromacom-beltsy-shtefan-chel-mare/

5.BELOUS VITALIE Sinteza sculelor aşchietoare Ed. Junimea, laşi 1980

6.EPUREANU A. Tehnologia construcţiei de maşini, Ed. Didactică şi Pedagogică

Coala

Mod Coala № document Semnat Data

USARB ŞFI PrT C D 17