MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI

ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Departamentul Contabilitate, finanțe și informatică

ÎNDRUMĂRI METODICE
PENTRU PRACTICA DE SPECIALITATE

Pentru studenții specialității 0412.1 – Finanţe şi bănci

Chişinău, 2022
 Autori: dr.hab. conf. univ. Natalia Mocanu, asistenți universitar Liliana Mardari, Serghei
Draguța

Recenzent: Svetlana Gangan dr. conf. univ.

Se editează conform hotărârii şedinţei departamentului „Contabilitate, finanțe și

informatică”, procesul verbal Nr. __ din _________ a Comisiei metodice a facultăţii de
Economie, procesul verbal Nr. __ din _________
 CUPRINS

1. Informaţii generale privind practica de specialitate.........................................................4

2. Conţinutul practicii..........................................................................................................8

3. Introducere.....................................................................................................................10

4. Rolul finanţelor în activitatea întreprinderii..................................................................11

5. Situaţia economico-financiară a întreprinderii..............................................................16

6. Sistemul de impozitare...................................................................................................21

7. Politica de investiţii a întreprinderii...............................................................................24

8. Managementul riscului financiar...................................................................................25

9. Politica de credit............................................................................................................27

10. Asigurarea şi reasigurarea întreprinderilor..................................................................31

11. Organizarea şi controlul activităţii financiare..............................................................34

Concluzii şi propuneri........................................................................................................36

Bibliografia........................................................................................................................37

Anexe
 1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PRACTICA DE SPECIALITATE
Practica de specialitate este o parte integrantă obligatorie a procesului educaţional şi se
realizează în scopul aprofundării cunoştinţelor teoretice acumulate de către studenţi pe parcursul
studiilor şi formării competenţelor stabilite prin Cadrul Naţional al Calificărilor pe domenii de
formare profesională.
Studierea relaţiilor financiare, în perioada de tranziţie la economia de piaţă necesită o
activizare a aporturilor financiare ce au loc în unităţile agricole. Analiza modalităţilor de
finanţare a agriculturii, practicate în prezent, scot în evidenţă numeroase distorsiuni, cu efecte
negative, atât la nivelul sistemului agroalimentar cât şi la nivel macroeconomic. Pentru ca
proprietarii terenurilor agricole să poată acţiona prin intermediul pârghiilor financiare asupra
mersului activităţii economice este necesar să cunoască profund particularităţile producţiei
agricole care impun anumite caracteristici modului de organizare a finanţelor. Studierea relaţiilor
financiare în gospodăriile agricole presupune o aprofundare a legilor şi legităţilor pe care le
creează şi foloseşte sistemul general al relaţiilor financiare şi de credit în ramura agriculturii.
Practica de specialitate constituie o etapă importantă în pregătirea specialiştilor în
domeniul finanţelor, o etapă de maturizare a viitorului specialist.
Scopul practicii de specialitate constă în trecerea de la studierea teoretică a finanţelor, în
cadrul facultăţii la studierea practică a procesului de desfăşurare a activităţii economice şi
financiare a întreprinderii concrete şi respectiv la îndeplinirea documentelor financiare.
În scopul consolidării cunoştinţelor teoretice şi obţinerii aptitudinilor practice, planul de
învățământ la ciclu I, specialitatea 0412.1 „Finanţe şi bănci” prevede pentru studenţii anului III
efectuarea practicii de specialitate. Prezenta indicaţie reflectă sarcinile practicii, conţinutul ei,
modul de organizare, forma întocmirii şi modul de susţinere. Durata stagiului de practică este
planificat pentru studenţii ciclului I, specialitatea 0412.1 - „Finanţe şi bănci” şi constituie 240
ore, apreciată cu 8 credite.
Practica de Numărul de
Semestru Săptămâni Ore Perioada
specialitate credite
Practica de Octombrie-
5 4 240 8
specialitate noiembrie

În perioada de petrecere a practicii de specialitate studentul culege şi o bună parte de

informaţie necesară ulterior pentru îndeplinirea tezei de licenţă.
Practica de specialitate are ca scop aprofundarea cunoştinţelor teoretice în activitatea de
producţie/practică, prin studiul şi cunoaşterea modalităţilor de aplicare a acestora şi dezvoltarea
abilităţilor practice, şi se realizează, de regulă, în întreprinderi şi organizaţii avansate din
domeniul respectiv.
 În vederea organizării practicii de specialitate, Universitatea, la propunerea facultăţilor, în
funcţie de domeniile de formare profesională, va selecta unităţile-baze de realizare a practicii de
specialitate din cele identificate în cadrul parteneriatului social, precum şi în baza acordurilor
bilaterale/internaţionale şi proiectelor internaţionale şi va încheia din timp, pe o perioadă
determinată, convenţii-cadru de parteneriat. Forma convenţiei-cadru se anexează (anexa 1).
Relaţiile dintre Universitate, facultate şi unităţile-baze de realizare a practicii de
specialitate se vor stipula în contractele de colaborare cu unităţile respective. Forma contractelor
de colaborare se regăseşte în anexa 2.
Pentru coordonarea practicii, departamentul, va desemna conducători ai practicii de
specialitate din cadrul cadrelor didactice responsabile de practica.
Sarcinile conducătorului pentru organizarea şi petrecerea practicii: înfăptuieşte
(îndeplineşte) conducerea organizatorică şi metodică a practicii de specialitate a studenţilor şi
controlul după definitivarea ei, asigură îndeplinirea lucrului pregătitor şi curent ce ţine de
organizarea şi înfăptuirea practicii, distribuie studenţii la practică conform convențiilor și
contractelor încheiate, pregăteşte şi prezintă decanatului facultăţii locurile de efectuare a
practicii, şi care la rândul său pregăteşte documentaţia necesară privind delegarea studenţilor la
practica, pregăteşte şi înfăptuieşte, împreună cu decanul facultăţii, adunări organizatorice a
studenţilor, înainte de începutul practicii, organizează consultarea studenţilor în perioada
practicii, alcătuieşte orarul consultaţiilor.
La finele practicii, studentul pregăteşte şi prezintă agenda, darea de seamă despre
rezultatele ei.
Unităţile-baze de realizare a practicii de specialitate sunt responsabile de următoarele
activităţi:
- organizarea practicii de specialitate în corespundere cu programele stagiilor de
practică;
- desemnarea coordonatorilor practicii de specialitate din rândul specialiştilor de înaltă
calificare şi cu experienţă în domeniu;
- crearea condiţiilor adecvate pentru desfăşurarea eficace a practicii de specialitate;
- asigurarea accesului stagiarilor la fondul de literatură de specialitate de care dispun,
diverse proiecte de dezvoltare, utilajul şi echipamentele corespunzătoare, alte
materiale în conformitate cu programele practicii;
- efectuarea instructajului stagiarilor în probleme de securitate a muncii;
- respectarea termenelor de efectuare a stagiilor;
- controlul respectării de către studenţii-stagiari a Regulamentului de ordine interioară a
întreprinderii.
 Conducătorul practicii, din partea întreprinderii, eliberează studentului caracteristica
privind activitatea studentului în întreprindere, îndemânările căpătate, disciplina sa, gradul de
executare şi iniţiativă în lucru, participarea studentului în viaţa socială a organizaţiei etc.
Odată cu încheierea practicii, studentul prezintă la departament darea de seamă, în
termenii stabiliţi de „Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în
Universitatea Agrară de Stat din Moldova”.
Structura raportului de practică de licenţă
Raportul privind practica de licenţă cuprinde:
- Foia de titlu (Anexa 1)
- Cuprins (Anexa 2)
- Lista abrevierilor (după caz)
- Introducere
- Conţinutul raportului (Textul pe fiecare temă aparte)
- Concluzii
- Bibliografia.
Introducere. În introducere sunt descrise problemele actuale ale politicii financiar –
monetare, scopul şi obiectivele, actualitatea temelor cercetate la practica de specialitate,
metodele de cercetare şi materialele studiate.
Conţinutul de bază. Raportul cuprinde activităţile practice realizate, conform planului
tematic, documentele cu care a făcut cunoştinţă, precum şi cele îndeplinite personal. Analiza pe
fiecare temă aparte.
Concluzii. În acest compartiment se expun sugestiile studentului-practicant referitor la
cele studiate şi propuneri ce vizează activitatea curentă şi de viitor a Partenerului de practică.
Bibliografie
Anexe.
În raport, dare de seamă este interzisă copierea materialelor din instrucţiuni şi manuale!!!
Condiţii de tehnoredactare a raportului de practică de licenţă
Redactarea raportului practicii de licenţă trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
 se editează computerizat pe hârtie albă, format A4, pe o singură parte a foii.
 se perfectează folosindu-se fontul Times New Roman cu dimensiunea de 12 pt.
Spaţiul între rânduri este de 1,5 intervale. Textul se nivelează după ambele câmpuri
laterale.
 Paginile tezei au următorul câmp: în stânga – 30 mm, sus – 25 mm, în dreapta – 15
mm, jos – 25 mm.
  În mod obligatoriu, se utilizează literele cu diacritice specifice limbii române (ă, â, î,
ş, ţ şi majusculele lor).
 Semnele de punctuaţie (".", ";", ",", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un
spaţiu.
 Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor.
 Toate paginile se numerotează, începând cu pagina de titlu şi terminând cu ultima
pagina, fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor. Pe pagina de titlu nu se indică
numărul paginii. Numărul paginii se indică pe câmpul din dreapta paginii, sus sau jos.
Prelucrarea informaţiei:
Masivele de date trebuie să fie prelucrate şi incluse în tabele, figurile (desene, diagrame
etc.). Tabelul, ca parte integrală a textului urmează a fi analizat expunându-se concluziile
corespunzătoare. Toate tabelele, formulele, figurile (desene, diagrame etc.) se numerotează
separat, în ordine crescătoare.
Denumirea tabelului se amplasează deasupra tabelului, iar a figurii – sub figură. În mod
obligatoriu este necesar de indicat unităţile de măsură şi sursele bibliografice.
Tabelele şi figurile din anexe se numerotează luând în considerare numărul anexei, de
exemplu, Tabelul 1.
 Tabelul ce ocupă mai mult de 2/3 din pagină se plasează la Anexe.
 Dacă tabelul nu poate fi plasat pe o singură pagină, continuarea acesteia va începe cu
indicarea „Continuare tabelul 1”. Denumirea coloanelor în cazul dat nu se repetă,
indicându-se doar numărul acestora.
 Formulele/ecuaţiile vor fi centrate, iar numerotarea acestora se va plasa la sfârşitul
rândului. Explicaţia simbolurilor utilizate se prezintă sub formulă în ordinea în care
ele urmează.
 2. CONŢINUTUL PRACTICII
Sarcinile principale ale practicii de specialitate:
 studierea rolului finanţelor în activitatea întreprinderii, a relaţiilor financiare cu
sistemul financiar;
 analiza indicatorilor economico-financiari în ultimii 3-5 ani;
 îndeplinirea formularelor şi calcularea impozitelor;
 studierea modului de îndeplinire a documentaţiei financiare ;
 de făcut cunoştinţă cu politica de investiţii şi de credit la întreprindere;
 cercetarea managementului şi riscului financiar;
 analiza, organizarea şi controlul activităţii financiare în întreprindere.
Studentul în perioada petrecerii practicii de producţie trebuie să culeagă datele statistice,
să facă extrasele necesare din documentaţia de serviciu a întreprinderii, să se familiarizeze cu
informaţia ce ţine de îndeplinirea programului practicii de producţie şi tezei de licenţă, să
culeagă şi să pregătească materialul grafic.
Practicantului i se recomandă să se familiarizeze cu literatura, în care se elucidează atât
experienţa naţională, cât şi cea internaţională de activitate a agenţilor economici.
Este necesară studierea instrucţiunilor, indicaţiilor metodice, documentelor normative,
hotărârilor în vigoare care reglementează activitatea firmelor, organizaţiilor şi întreprinderilor, în
special a formei organizatorico-juridice în care îşi desfăşoară practica de producţie.
La etapa de încheiere a practicii de producţie, studentul urmează să sistematizeze
materialul cules în perioada practicii, să determine suficienţa şi veridicitatea lui pentru
îndeplinirea tezei de licenţă, să oformeze darea de seamă privind practica de specialitate. Odată
cu încheierea practicii de producţie, studenţii sunt obligaţi să prezinte la departament, unde se
înregistrează darea de seamă pe practică, în termen de 3 zile de la începutul studiilor:
În darea de seamă cu privire la practica de specialitate studentul prezintă la departament
materialele sistematizate, ce ţin de soluţionarea sarcinilor concrete privind perfecţionarea
activităţii subdiviziunilor întreprinderii, locul şi rolul compartimentului de finanţe în sistemul
organizatoric şi de conducere, relaţiile cu sistemul financiar: Bugetul de Stat, Casa Naţională de
Asigurări Sociale, banca, companiile de asigurare.
Susţinerea dării de seamă privind practica de producţie are loc în faţa unei comisii
specializate, în componenţa căreia intră: responsabilul de program (preşedintele comisiei),
conducătorii responsabili de practică. În procesul susţinerii, studentul trebuie să expună succint
rezultatele de bază ale lucrului efectuat, concluziile şi recomandările. Evaluarea finală se
efectuează ţinând cont de referinţa coordonatorului din partea unităţii-baze de desfăşurare a
practicii despre activitatea stagiarului, calitatea susţinerii publice a raportului, rezultatele
realizării sarcinii individuale, aprecierea conducătorului din cadrul departamentului responsabil.
Criteriile de apreciere a stagiului de practică sunt elaborare şi aprobate prin reglementări interne
ale Universităţii. Notele obţinute pentru stagiul de practică se includ în rezultatele sesiunii
respective de examinare şi se iau în considerare la calculul mediei reuşitei academice semestriale
a studentului. În baza rezultatelor, comisia îl apreciază pe student cu notă după sistemul de 10
puncte.
Studenţii la învățământ cu frecvență redusă care activează sau au activat anterior pe
specialitatea aferentă studiilor o perioadă nu mai mică de 1 an pot solicita recunoaşterea
activităţii de muncă ca stagiu de practică. În acest caz se depune o cerere conform modelelor
prezentate în anexele 3, la care se anexează certificat de confirmare a atribuţiilor profesionale,
acestea urmând să fie păstrate în dosarul studentului pe toată perioada studiilor. Evaluarea se
efectuează în baza raportului întocmit în conformitate cu programa practicii de specialitate.
 3. INTRODUCERE
Actual, economia Republicii Moldova înaintează treptat spre relaţiile de piaţă,
întreprinzând multe restructurări de ordin economic, care vor avea loc şi în continuare În
condiţiile trecerii la economia de piaţă, când agenţii economici sunt autonomi, statul nu-şi poate
procura veniturile necesare acoperirii multiplelor nevoi publice prin metode administrative de
comandă, ci numai prin pârghiile financiare. De aceea, un rol important în evoluţia tranzacţiei la
principiile economiei de piaţă revine sistemului financiar. Studierea relaţiilor financiare, în
perioada de tranziţie la economia de piaţă necesită o activizare a aporturilor financiare ce au loc
în unităţile agricole. Analiza modalităţilor de finanţare a agriculturii, practicate în prezent, scot în
evidenţă numeroase distorsiuni, cu efecte negative, atât la nivelul sistemului agroalimentar cât şi
la nivel macroeconomic. Pentru ca proprietarii terenurilor agricole să poată acţiona prin
intermediul pârghiilor financiare asupra mersului activităţii economice este necesar să cunoască
profund particularităţile producţiei agricole care impun anumite caracteristici modului de
organizare a finanţelor. Studierea relaţiilor financiare în gospodăriile agricole presupune o
aprofundare a legilor şi legităţilor pe care le creează şi foloseşte sistemul general al relaţiilor
financiare şi de credit în ramura agriculturii.
În introducere sunt descrise problemele actuale ale politicii financiar –monetare, scopul şi
obiectivele, actualitatea temelor cercetate la practica de specialitate, metodele de cercetare şi
materialele studiate. În „Introducere” se apreciază nivelul de studiere a temelor conform
indicației date și curricula la practica de specialitate, se formulează scopurile şi sarcinile pe care
şi le propune spre realizare autorul în procesul elaborării dării de seamă. Volumul introducerii
trebuie să cuprindă 2-4 pagini.
 4. ROLUL FINANŢELOR ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Scopul: Studierea şi analiza rolului finanţelor în activitatea întreprinderii şi a relaţiilor
întreprinderii cu sistemul financiar
Sarcinile:
- determinarea scopului de activitate a întreprinderii;
- analiza structurii prin familiarizarea cu construcţia organizatorică şi structura de
conducere a întreprinderii;
- determinarea sarcinilor ce stau în faţa secţiei de finanţe;
- evidenţierea rolului finansistului – principal sau contabilului-finansist principal în
activitatea secţiei şi a întreprinderii;
- descrierea furnizorilor şi beneficiarilor;
- cercetarea întreprinderii agricole în sistemul de asigurare socială;
În compartimentul acesta e necesar de examinat care este rolul şi locul finanţelor şi a
secţiei financiare în activitatea întreprinderii.
Scopul întreprinderii se determină în baza documentelor de planificare, ce se întocmesc în
întreprindere pe anul curent şi pe perspectivă (pe 3-5 ani sau de altă durată). De regulă scopul
anului curent reprezintă rezultatul financiar (profit de o sumă anumită şi consecvent un anumit
nivel de rentabilitate ori reducerea pierderilor). Dacă este vorba despre scopuri strategice, ce sunt
prevăzute pentru o perioadă de termen lung aici, drept scop poate să fie majorarea ponderii
întreprinderii în piaţa produsului sau serviciilor în cauză, în baza extinderii suprafeţelor
prelucrate, creşterii efectivului mediu anual de animale, altor capacităţi de producţie.
Structura întreprinderii se studiază în baza elementelor principale ale structurilor
organizatorice de conducere: construcţia organizatorică şi structura de conducere. Este necesar
de prezentat schemele acestora şi în baza lor de a le caracteriza prin numărul treptelor de
conducere, determinarea tipului (liniar, funcţional, combinat, ramural, sectorial, teritorial,
matrice).
De făcut concluzia despre corespunderea acestei structuri condiţiilor şi necesităţilor
întreprinderii.
De studiat în baza listei de cadre existente caracteristica cantitativă şi calitativă a
aparatului de conducere. Caracteristica calitativă prevede o analiza amplă a personalului de
conducere după vârstă, studii etc.
Studentul trebuie pe tot parcursul practicii să facă o ,,fotografiere’’ a activităţii de bază a
finansistului-contabil.
Studentul-practicant împreună cu finansistul trebuie să participe la îndeplinirea
rapoartelor financiare.
 Notă:
Persoanele juridice (cu excepţia celor bugetare şi financiare şi gospodăriilor ţărăneşti)
sunt obligate de a întocmi Situațiile financiare anuale care să conţină:
- Bilanţul;
- Situația de profit şi pierdere;
- Situația modificărilor capitalului propriu;
- Situația fluxurilor de numerar;
- Anexe;
- Notă explicativă.
Studentul este obligat să anexeze la darea de seamă ,,Situațiile financiare” şi să cunoască
indicii din el, calculele intermediare ale profitului (pierderilor) sub aspectul unor feluri distincte
de activităţi ale întreprinderii (operaţională, de investiţii, financiară) şi să urmărească
evenimentele excepţionale.
Tehnica de întocmire a „Situațiilor de profit şi pierderi” constă în completarea fiecărui
rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi cheltuieli. În procesul completării
raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se înregistrează cu cifre
obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) în paranteză.
În realizarea indicatorilor eficienţei economice în întreprindere un rol importat revine
pârghiilor economic-financiare. Relaţiile economice, exprimate valoric, care apar în procesul de
constituire şi repartizare a fondurilor băneşti, în scopul satisfacerii unor nevoi generale formează
relaţiile financiare. Toate fluxurile (circuitele de valori materiale, prestări servicii) dintre
întreprindere şi alte unităţi agricole, precum şi faţă de alte organe superior ierarhic, statul sunt
legate în sens invers de fluxuri băneşti. Evident acesta constituie premiza fluxurilor financiare
(figura 1)

Figura 1. Schema fluxurilor generatoare de relaţii financiare

 Analizând interdependenţa fluxurilor financiare se constată că importanţa finanţelor în
mecanismul economic trebuie privită, nu numai prin prisma contribuţiei lor la asigurarea bunei
desfăşurări a activităţii, ci şi prin rolul acestora ca verigă iniţială a sistemului financiar.
Trecând la noile forme de organizare a agriculturii apar multe aspecte financiare,
specifice legate de mobilizarea resurselor, constituirea fondurilor, repartizarea acestora,
repartizarea rezultatelor financiare, creditul, relaţiile cu banca şi cu organele ierarhic superioare.
Se creează de asemenea relaţii specifice între întreprinderea analizată şi Bugetul Statului.
Aici studentul trebuie să facă o analiză a acumulărilor veniturilor bugetului local, planificarea lor
şi efectuarea cheltuielilor pe articole. De cercetat legăturile bugetului local cu cel republican.
Furnizorii: Studiind furnizorii întreprinderii e necesar de aflat cine sunt acestea, ce
mijloace de producţie sunt livrate de ei, unde sunt amplasaţi, ce avantaje au faţă de alţi furnizori.
E necesar de aflat preţul bunurilor livrate şi de analizat structura preţului.
Informaţia despre furnizori poate fi prezentată în următorul tabel.
Tabelul 1 – Furnizorii de bază al întreprinderii (denumirea întreprinderii)
Distanţa de la
De unde se Volumul livrării,
Marfa livrată Furnizorul punctul de livrare,
livrează tone
km
Motorină
Lubrifianţi
Pesticide
Seminţe
Etc.
De făcut generalizare despre relaţiile ce se formează între întreprindere şi furnizorii
resurselor de bază pe următoarele grupe: materiale, financiare, umane, informaţionale. Pot fi
anexate copiile contractelor de livrare.
Analiza consumatorilor – BENEFICIARII de producţie (servicii) – oferite de către
întreprindere presupune examinarea listei de mărfuri ce se propun pentru comercializare.
Tabelul 2 – Lista mărfurilor (serviciilor) şi preţurilor în vigoare
Marfa Preţul de vânzare Preţul mediu în piaţă
Grâu de toamnă
Mere
Ulei
Etc.
Dacă lista include numeroase mărfuri, informaţia poate fi prezentată în anexe.
Reprezintă interes informaţia despre consumatorii mărfurilor întreprinderii.
Tabelul 3 – Analiza consumatorilor în întreprindere în ultimul an
Marfa vândută Cantitatea Cumpărătorul Punctul de vânzare
 În baza datelor despre volumurile mărfii vândute se poate de făcut o diagramă, ce reflectă
structura vânzărilor (pe cumpărători).
De examinat modul de formare a contractelor, în baza cărora se efectuează operaţiunile
de vânzare; de studiat graficul de vânzări – în caz când întreprinderea are cumpărători stabili. De
anexat modele de contracte pentru vânzarea mărfurilor.
CNAS (Casa Naţională de Asigurări Sociale). Bugetul asigurărilor sociale de Stat
constituie o parte a bugetului public naţional şi este independent de bugetul se Stat şi bugetele
locale.
Bugetul asigurărilor sociale se formează din cotele de asigurare de Stat şi contribuţii
denumite cote de asigurare şi anume:
 Cotele de asigurare obligatorii încasate de la agenţii economici.
 Cotele de asigurări obligatorie vărsate de cetăţeni.
 Mijloacele băneşti transferate în baza contractelor şi acordurilor din alte ţări.
 Contribuţii benevole ale persoanelor juridice şi persoanelor fizice.
 Mijloacele provenite din aplicarea diferitor
La acest compartiment studentul trebuie să îndeplinească următorul tabel:
Tabelul 4 – Calculul şi plata contribuţiilor de asigurare socială a întreprinderii pe anii 20__-
20__
Anul ____ Anul ____ Anul ____
Contribuţii sociale
calculat achitat calculat achitat calculat achitat
1.Contribuţii de
asigurare socială
Cote individuale de
asigurare sociale
Alte plăţi
Total contribuții de
asigurări sociale
Supraplată +
Restanţe -

Se prezintă în formă de tabel, schemă sau diagramă şi cheltuielile efectuate pe anii

analizaţi de întreprinderea analizată de la fondurile CNAS.
Este de dorit ca studentul să participe la calcularea salariului şi să
îndeplinească ,,Borderoul de calcul a salariului ” pe o lună în perioada îndeplinirii practicii.
Se prezintă calculul şi plăţile primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Studentul-practicant îndeplineşte:
 Declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii.
  Raportul privind calcularea şi transferul primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală (forma 2-14/r).
 REV 1 „Ancheta persoanei asigurate”.
 REV 2 „Inscripţie-recipisă”.
 REV 5 „Declaraţia persoanei asigurate”.

Întrebări de control:
1. Care este scopul activităţii economice a acestei întreprinderi?
2. Ce reprezintă structura de conducere a întreprinderii?
3. Care-i ponderea lucrătorilor cu studii superioare în apărutul de conducere?
4. Cum sunt distribuite sarcinile în întreprindere?
5. Ce tehnologii sunt implementate în ramurile de bază ale întreprinderii?
6. Ce probleme frânează implementarea tehnologiilor moderne de producţie?
7. Este asigurată întreprinderea cu resurse umane? Argumentaţi răspunsul.
8. Care este rolul, funcţiile finansistului în structura de conducere a întreprinderii?
9. Ce sunt rapoarte financiare? Daţi definiţia.
10. Care este succesiunea, etapele de îndeplinire a rapoartelor financiare?
11. Ce indici şi cum se clasifică se includ în „Raportul financiar”?
12. După părerea D-voastră care sunt căile de ameliorare a managementului întreprinderii
date?
13. Ce este asigurare socială, asistenţă socială?
 5. SITUAŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
Scopul: expunerea integrală şi analiza condiţiilor naturale, organizatorice, economice,
efectuarea analizei financiare a întreprinderii după indicatorii de bază financiari a întreprinderii
cercetate şi pronosticarea perspectivelor ei
Sarcinile preconizate pentru capitolul respectiv constau în:
- analiza activităţilor, realizate de agentul economic cercetat de autor;
- descrierea şi analiza condiţiilor naturale ale întreprinderii;
- analiză a activităţii economico-financiară a întreprinderii analizate:
- calcularea coeficientului lichidităţii;
- calcularea coeficientului lichidităţii curente;
- calcularea coeficientului lichidităţii absolute;
- calcularea coeficientului de recuperare a creditelor;
- calcularea coeficientului asigurării cu mijloace circulante;
- calcularea coeficientului asigurării cu mijloace proprii;
- calcularea coeficientului de restabilire a solvabilităţii;
- estimarea stării de facto şi a perspectivelor dezvoltării întreprinderii;
- formularea unor concluzii şi raţionamente ce vizează atât situaţia existentă, cât si
direcţiile strategice în activitatea unităţii economice.
În vederea îndeplinirii acestui compartiment al dării de seamă e necesar un studiu amplu
al actelor de constituire a întreprinderii (statutul, contractul de constituire, procesul verbal al
adunării constitutive, regulamentele subdiviziunilor structurale etc.), familiarizarea cu registrele
evidenţei contabile, rapoartele financiare, formularele specializate ce reflectă activitatea anuală a
întreprinderii, consultarea cu specialistul-finansistul s-au contabilul-finansist. Cerinţele
metodologice şi structura compartimentului respectiv sunt corelate cu exigenţele faţă de capitolul
II „Caracteristica condiţiilor şi dezvoltarea economică a întreprinderii” al tezei de licenţă (vezi
indicaţia metodică respectivă) și anexa 3.
Iniţial se efectuează o trecere în revistă a istoriei apariţiei şi evoluţiei întreprinderii: anul
fondării, forma organizatorico-juridică, forma de proprietate, genurile de activitate, obiectivele
strategice, se elucidează amplasamentul întreprinderii şi distanţa de la furnizorii de materiale,
materie primă, utilaje etc., cât şi de la punctele de prelucrare şi comercializare a producţiei.
Astfel, se argumentează specializarea întreprinderii în anumite domenii, cât şi unele decizii
tactice de aprovizionare tehnico-materială, promovare a producţiei ş. A. În acest context sunt
expuse şi condiţiile climaterice şi pedologice ale unităţii economice.
În continuare se analizează starea bazei tehnico-materiale a întreprinderii, evidenţiind
rolul acestea în asigurarea unei eficacităţii şi eficienţe înalte. În acest scop se descrie starea
generală a ei, deficienţele existente, cât şi impactul lor asupra indicatorilor economici ai
întreprinderii.
Analizând tabelele se pun în evidenţă abaterile absolute şi relative ce au intervenit la
fiecare factor în perioada examinată şi se determină pierderile cauzate de ele (prin produsul
abaterii respective şi a mărimii factorului cercetat).
Notă. Pentru cazurile când practica de producţie se realizează la o întreprindere
industrială, de prestare a serviciilor, darea de seamă se va întocmi în conformitate cu specificul
ramurii cercetate. Astfel, în indicaţiile metodice pentru elaborarea capitolului respectiv vor
surveni următoarele remanieri:
- Caracteristica condiţiilor naturale şi climaterice se înlocuieşte cu analiza asigurării
întreprinderii cu resurse materiale (materie primă, materiale, semifabricate etc.) şi energetice
(energie electrică şi termică, apă, combustibil etc.)
- În locul caracteristicii fondului funciar se vă expune caracteristica tehnologico-
productivă a întreprinderii, care va conţine: suprafaţa totală a întreprinderii; suprafaţa de
producţie, inclusiv subdiviziunile structurale; suprafaţa neproductivă, concretizând obiectele.
- În analizele ulterioare se exclud indicatorii sectorului agrar(randamentul unui hectar de
terenuri agricole, efectivul mediu de animale etc.), elucidând acele aspecte, care există în
întreprinderea cercetată şi consultând literatura de specialitate. Astfel, pentru a caracteriza
nivelul intensivităţii producţiei, pot fi utilizaţi indicatorii expuşi în tabelul 4, calculaţi la 100 m 2
suprafaţă de producţie, excluzând indicatorii „Efectivul mediu de animale” şi „Cantitatea
îngrăşămintelor încorporate în sol” şi adăugând „Efectivul mediu de lucrători încadraţi în
activităţile de bază”.
Notă: cu ajutorul analizei financiare se cercetează fenomenele şi procesele economice, se
descoperă structura, se verifică şi se stabileşte: relaţia de cauzalitate, factori care le generează, se
descoperă legile formării şi desfăşurării lor, şi, pe baza acestora s formează decizii privind
activitatea pe viitor. Prin cunoaşterea postfaptică, curentă şi previzională a economiei
întreprinderii, a rezultatelor şi rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, analiza financiară
contribuie la cunoaşterea continuă a eficienţei utilizării resurselor umane, materiale şi financiare.
Pentru cunoaşterea şi caracterizarea relaţiilor economico-financiare la nivel micro şi
macroeconomic se folosesc date puse la dispoziţie de sistemul informaţional economic.
Informaţia care circulă în cadrul sistemului şi este utilizată în procesul analizei economico-
financiare se grupează astfel:
- surse externe, cum ar fi, spre exemplu conjunctura pieţei interne şi internaţionale;
- surse interne respectiv evidenţa operativă, statistică şi contabilă ca principale forme
ale evidenţei economice.
 Indiferent de sursa ce o furnizează, informaţia economică la care apelează analiza
financiară trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- să fie utilă muncii de cunoaştere;
- să fie exacte, în sensul de a corespunde întocmai realităţii;
- să sosească la timp acolo unde se utilizează;
- să fie profundă, în sensul de a scoate la evidenţă raportul dintre cauză şi efect.
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a
agriculturii la finele perioadei de gestiune, ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele
slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de
dezvoltare într-un mediu concurenţial.
Pentru a evalua capacităţile unei întreprinderi (cea analizată) de a-şi menţine echilibrul
financiar şi a activa într-o economie de piaţă, studentul trebuie să efectueze o analiză financiară
detaliate, estimându-se bilanţul întreprinderii şi calcularea următorilor coeficienţi:
- Coeficientul lichidităţii, care caracterizează asigurarea întreprinderii cu mijloace
circulante, necesare pentru desfăşurarea activităţii economice şi achitarea în timp a obligaţiunilor
curente de plată şi a altor angajamente, care ajung la scadenţă.
- Coeficientul lichidităţii curente (Lc), care reprezintă raportul dintre valoarea reală a
mijloacelor circulante disponibile întreprinderii sub formă de stocuri de producţie, producţia
finită, mijloace băneşti, creanţe debitoare şi alte active circulante pe de o parte şi obligaţiunile
scadente sub formă de credite bancare pe termen scurt, împrumuturi pe termen scurt şi diverse
datorii creditoare pe de altă parte. În baza formulei studentul trebuie să calculeze următorii
coeficienţi:
Formula pentru calcularea coeficientului lichidităţii curente:
Active circulante
Lc =
Datorii curente
Acest indicator trebuie să fie mai mare de 1, atunci gospodăria e aptă de a achita creditul
la timp, dar nu mai mare de 2,5, deoarece această înseamnă surplusul mijloacelor circulante.
La calcularea coeficientului lichidităţii curente, valoarea acestuia poate fi determinată ca
valoare finală sau ca valoare medie pentru perioada de raportare. În acest caz, pentru calcularea
fiecărei valori incluse în formulă se ia valoarea medie, dedusă din semisuma valorilor articolelor
din bilanţul contabil la începutul perioadei şi sfârșitul perioadei de gestionare.
- Coeficientul lichidităţii absolute (La), care determină procentul din obligaţiunile de plată
a întreprinderii ce poate fi achitat la data de raportare numai în numerar sau hârtii de valoare ce
pot fi convertite în numerar. Modalitatea determinării coeficientului lichidităţii absolute poate fi
reprezentată cu ajutorul următoarei formule:
 Numerar și documente bănești+Investiții financiare curente
La =
Datorii curente
Acest indicator arată în ce măsură gospodăria poate să stingă datoria în numerar mai
repede (trebuie să fie mai înalt de 0,2-0,25). Prin respectarea sensului optimal (5) întreprinderea
are o posibilitate creditoare înaltă. Pe baza analizei coeficientului dat se poate de determinat nu
numai capacitatea gospodăriei de a achita împrumutul la data stabilită, dar şi determinarea
posibilităţii stingerii datoriei creditoare în perioada analizată.
- Coeficientul de recuperare a creanţelor (Crc). Acest indicator arată numărul mediu de
zile, în perioada cărora se efectuează achitarea datoriei.
Creanțe
Crc =
Realizări medii pe zi
- Coeficientul asigurării cu active circulante proprii (Caacp) arată acoperirea activelor
curente cub capital circulant propriu şi se calculă:
Capitalul circulant propriu
Caacp =
Suma activelor circulante
- Coeficientul de asigurare cu mijloace proprii (Camp), care reprezintă raportul dintre
volumul surselor de mijloace proprii şi valoarea reală a mijloacelor fixe şi a altor active
extracirculante pe de o parte şi valoarea reală a mijloacelor sub formă de stocuri de producţie,
producţia finită, producţie nefinisată, mijloace băneşti, a creanţelor debitoare şi a altor active
circulante pe de altă parte.
- Coeficientul de restabilire a solvabilităţii (Crs), care reprezintă raportul coeficientului
calculat al lichidităţii curente la mărimea stabilită acestuia. Coeficientul calculat al lichidităţii
curente este suma mărimii reale a coeficientului lichidităţii curente la finele perioadei şi a valorii
ce indică modificările acestui coeficient în intervalele dintre finele şi începutul perioadei
gestionare, recalculată pentru perioada stabilită de restabilire (pierdere) a solvabilităţii.
Formula de calculare a coeficientului de restabilire a solvabilităţii:
Lf + ( Lf - Lîn ) *T
Crs =
Lnor
unde:
Crs – coeficientul de restabilire;
Lîn – coeficientul lichidităţii la începutul perioadei;
Lf – coeficientul lichidităţii la sfârşitul perioadei;
Lnor – coeficientul lichidităţii normative;
T – timpul de restabilire.
Coeficientul de restabilire caracterizează tendinţa de modificare a coeficientului de
lichidare, ținându-se cont de cifra de creştere a lui în ultima perioadă gestionară. Pentru perioada
de restabilire, mărimea lichidităţii curente, în dependenţă de cifra modificării, devine mai mare
sau egală, ori mai mică decât coeficientul lichidităţii normative L(n), iar Crs corespunzător mai
mare ori mai mic decât 1.
Mărimea valorilor normative (Ln) şi (Camp) e necesar să fie precizată, ținându-se cont de
starea reală a fermierului.
Structura bilanţului se socoate nesatisfăcător, iar întreprinderea – insolvabilă în
următoarele condiţii:
- atunci când coeficientul (Lc), la sfârșitul perioadei de gestiune este mai mic de 1;
- atunci când coeficientul (Camp), la sfârșitul perioadei de gestiune este mai mic de 0,1.
Analiza dată cu includerea indicatorilor sus-numiţi va permite de a trage concluzia despre
insolvabilitatea întreprinderii. Spre deosebire de alte întreprinderi în întreprinderile agricole la
analiza situaţiei financiare trebui de dus cont de ciclu de producţie sezonier şi dependenţa de
condiţiile climaterice.

Întrebări de control:
1. Ce este gestiune financiară?
2. Care sunt funcţiile gestiunii financiare?
3. Care sunt compartimentele bilanţului contabil?
4. Enumerați indicatorii de bază economico-financiari?
5. Care sunt condiţiile pentru faliment a unei întreprinderi?
6. În ce constă analiza tehnico-economică?
 6. SISTEMUL DE IMPOZITARE
Scopul: Studierea, clasificarea, calcularea impozitelor şi îndeplinirea formularelor tipice
Sarcinile:
 Studierea şi clasificarea impozitelor ce le achită întreprinderea analizată;
 Calcularea impozitelor;
 Îndeplinirea formularelor şi cunoaşterea termenelor de prezentare ;
 Evidenţierea rolului finansistului-principal, colectorului de impozite sau
contabilului în calcularea şi prezentarea formularelor.
Sistemul fiscal reprezintă o strategie unică în sistemul financiar a Republicii Moldova şi
include următoarele elemente:
 Sistemul de impozite;
 Aparatul fiscal;
 Legislaţia fiscală.
Toate aceste verigi sunt strâns legate între ele, deoarece în baza legislaţiei fiscale
activează aparatul fiscal având ca scop utilizarea impozitelor ca surse de venit ale statului.
Eficienţa sistemului fiscal depinde de situaţia reală a fiecărui element al lui. În sistemul de
impozite trebuie să se respecte unele principii, care studentul practicant trebuie să le cerceteze şi
să facă o analiză după cum sunt:
 echitatea;
 simpleţea procedeelor şi metodelor de determinare a tuturor elementelor de
impunere;
 claritatea obligaţiilor şi drepturilor contribuabililor.
Sistemul de impunere trebuie să asigure stabilitatea impozitelor şi taxelor, să propună un
nivel optimal al fiscalităţii care nu ar stopa activitatea economică şi nu ar agrava situaţia
financiară a întreprinderii analizată.
Legislaţia fiscală este chemată să stabilească normele juridice de instituire a impozitelor
şi sancţiunilor pentru nerespectarea disciplinei fiscale. Aparatul fiscal trebuie să dirijeze
activitatea de impunere a contribuabililor în materie de impozit, să coordoneze aşezarea şi
perceperea corectă a impozitelor.
În conformitate cu Codul Fiscal impozitele instituite în Republica Moldova se clasifică
după 2 criterii:
după trăsăturile de fond şi formă:
 directe
 indirecte.
 Impozitele directe – se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice şi juridice în
funcţie de veniturile şi averea acestora şi pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege. Ele se
încasează direct de la contribuabil la anumite termene.
Impozitele indirecte – sunt acele impozite care se stabilesc asupra vânzării bunurilor sau
a prestării unor servicii. Ele nu se stabilesc nominativ asupra contribuabililor.
după instituţiile ce le administrează:
 de stat (republicane);
 locale.
După această clasificare, studentul practicant, trebuie la întreprinderea unde face practica
să facă cunoştinţă cu toate impozitele şi taxele impuse achitării şi să facă o analiză şi o clasificare
a lor. Este de dorit de a evidenţia care impozite, taxe nu au fost achitate pe ultima perioadă.
Studentul trebuie să i-a parte la calcularea impozitelor, taxelor, la prezentarea dărilor de seamă.
La fel sunt necesare îndeplinirea următoarelor documente ce se anexează la darea de
seamă şi cunoaşterea termenului de prezentare, achitare şi baza legislativă de impunere a
impozitelor:
 Darea de seamă cu privire la impozitul pe venit reţinut din plăţile salariale şi achitat în
buget (Forma IALS 18).
 Darea de seamă privind impozitul pe venit din sursele de venit, altele decât plăţile
salariale şi achitat în buget (Forma IPC21, Forma IALS18).
 Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată (Forma TVA12).
 Declaraţia privind accizele (Forma ACZ09).
 Darea de seamă privind taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate
utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto (Forma TGN07).
 Darea de seamă privind taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova (Forma TFD19).
 Darea de seamă a impozitului funciar (Forma BIJ15, BIJ17).
 Calculul impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice (Forma BIJ15,
BIJ17).
 Darea de seamă privind impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice ce
practică activitatea de antreprenoriat (Forma BIJ15, BIJ17).
 Darea de seamă pe taxele pentru resurse naturale (Forma TRN21).
 Şi alte dări de seamă pe plata impozitelor şi taxelor.
Întrebări de control:
1. Care este rolul întreprinderii analizate în formarea fondurilor bugetului public
naţional?
2. Care sunt criteriile de clasificare a impozitelor?
3. Ce constituie povara fiscală a întreprinderii?
4. Ce impozite directe şi indirecte, locale şi republicane achită întreprinderea?
5. Care este ponderea impozitelor în structura veniturilor întreprinderii?
 7. POLITICA DE INVESTIŢII A ÎNTREPRINDERII
Scopul: Analiza politicii de investiţii a întreprinderii, întocmirea documentaţiei şi
calcularea indicatorilor ce determină eficienţa investiţiilor capitale
Sarcinile:
 Analiza politicii de investiţii a întreprinderii;
 Întocmirea documentaţiei tipice;
 Calcularea indicatorilor ce determină eficienţa investiţiilor capitale.
Prin investiţii capitale se înţeleg fondurile destinate reproducţiei mijloacelor fixe în
economia naţională sau totalitatea mijloacelor băneşti necesare pentru procurarea mijloacelor
fixe noi, precum şi reconstruirea , lărgirea sau reutilarea celor existente. Eficienţa investiţiilor
capitale reprezintă o problemă de maximă însemnătate pentru întreprindere. Eficienţa
investiţiilor capitale este reprezentată ca raportul dintre rezultatele obţinute din exploatare şi
mijloacele băneşti investite.
Studentul practicant trebuie să facă o analiză a politicii de investiţii a întreprinderii din
ultimii 3-5 ani. Dacă au fost efectuate investiţii capitale trebuie practicantul să îndeplinească
următoarele documente:
 Documentaţia tehnico-economică;
 Devizul de calcul a costului construcţiei;
 Lista titulară din cadrul construcţiei.
Studentul practicant la fel trebuie să analizeze sursele principale de finanţare a
investiţiilor capitale.

Întrebări de control:
1. Cum se clasifică investiţiile capitale?
2. Care sunt sursele de finanţare a investiţiilor capitale?
3. Care este ponderea surselor financiare proprii în finanţarea investiţiilor capitale
din ultimii ani în întreprinderea analizată?
 8. MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR
Scopul: Cercetarea, analiza managementului şi calcularea indicatorilor ce determină
riscul financiar
Sarcinile:
 Studierea managementului financiar în întreprinderea analizată;
 Calcularea indicatorilor ce apreciază activitatea economică şi riscul financiar;
 Calcularea fondului de rulment în întreprinderea analizată.
Este cunoscut că activitatea economică şi financiară a întreprinderii sunt strâns legate
între ele. Din punct de vedere al conţinutului economic situaţia financiară a întreprinderii este o
noţiune complexă, care se determină printr-un sistem de indicatori speciali, ce exprimă gradul de
asigurare şi utilizare a mijloacelor financiare aflate la dispoziţia unităţii economice.
Analiza situaţiei economice este necesară tuturor unităţilor economice, în primul rând
pentru determinarea propriei strategii financiare.
Măsurarea riscurilor financiare la care se expune întreprinderea face parte din analiza
situaţiei financiare (vezi tema ,,Situaţia economico-financiară a întreprinderii”)
- Riscul de preţ
Influenţa rentabilităţii şi a flexibilităţii asupra rezultatelor întreprinderii se traduce prin
acţiunea a trei factori principali: costul de producţie, cantitatea vândută şi preţul de vânzare.
Fiecare dintre aceşti factori este restricţionat de variaţiile mediului economic.
- Riscul preţului de vânzare
Este legat de costurile de producţie ale întreprinderii. Acestea conduc la obţinerea unui
preţ de vânzare care va fi confruntat cu preţul pieţei, faţă de care poate fi mai mare sau mai mic.
Riscul nu depinde numai de mărimea costului, ci şi de structura acestuia, care poate varia
în funcţie de volumul producţiei şi al vânzărilor. Această constatare a generat analiza pragului de
rentabilitate.
- Riscul preţului pieţei.
Riscul preţului pieţei apare în cazul operaţiunilor de export-import din cauza variaţiei în
timp a valorii tranzacţiei, respectiv între momentul încheierii contractului extern şi momentul
încasării sau al plăţii.
- Riscul valutar .
Riscul valutar reprezintă efectul potenţial pe care ar putea să-l aibă modificarea ratelor de
schimb asupra contului de profit şi pierderi şi asupra bilanţului contabil al unei întreprinderi.
Riscul valutar reprezintă, prin natura sa, o frână în dezvoltarea relaţiilor financiare
internaţionale.
- Riscul contractual
 Căile de diminuare sau evitare a riscurilor potenţiale sunt variate şi constau în principal în
luarea unor măsuri de protecţie, adică a unor garanţii de executare corespunzătoare a obligaţiilor
comerciale.
Astfel, sunt la dispoziţie clauzele contractuale asigurătorii, garanţiile propriu-zise (gajul,
ipoteca) sau constituirea de rezerve compensatorii.
Studentul practicant trebuie să facă o analiză a managementului financiar în
întreprinderea analizată.

Întrebări de control:
1. Care sunt indicatorii ce apreciază activitatea economico-financiară?
2. Ce este management financiar?
3. Care sunt indicatorii riscului financiar?
4. Când întreprinderea poate da faliment?
 9. POLITICA DE CREDIT
Scopul: Analiza, clasificarea, calcularea creditelor şi îndeplinirea formularelor tipice
Sarcinile:
 Analiza creditelor/împrumuturilor întreprinderii analizate;
 Calcularea necesarului de credit şi termenii de rambursare a lui;
 Analiza contractului de credit, inclusiv graficului de rambursare a creditului;
 Îndeplinirea formularelor tipice;
 Îndeplinirea documentelor specifice operaţiunilor de leasing.
În procesul desfășurării activității și realizării obiectivelor la nivel de întreprindere, în
condiţiile şi premisele de dezvoltare a relaţiilor de piaţă, un rol preponderent îl are legătura
întreprinderii agricole cu sistemul bancar, care este unul dintre elementele de bază a
infrastructurii de piaţă.
În vederea unei activităţi eficiente a agricultorilor din Republica Moldova o importanță
semnificativă o au relaţiile lor de creditare şi de decontare cu băncile, care au mai multe scopuri:
să asigure desfășurarea continuă a activității întreprinderii, să simplifice relațiile economice, să
lărgească producţia sau să asigură creștere economică, să rezolve problemele sociale, etc.
Întreprinderile agricole pot să-şi deschidă conturi în moneda națională sau în valută în
orice bancă din Republica Moldova, cu acordul acesteia, indiferent de amplasarea administrativ-
teritorială, respectându-se cadrul legislativ.
Studentul-practicant trebuie să facă cunoştinţă cu documentele necesare pentru
deschiderea contului:
 Actul de constituire a entității;
 Certificatul de înregistrare;
 Certificatul de atribuire a codului fiscal;
 Certificat de înregistrare fiscală;
 Cererea de deschidere a contului/conturilor;
 Fişele cu specimenele semnăturilor şi amprenta ştampilei.
Documentele prezentate la deschiderea contului se păstrează în dosarul privind
deschiderea contului, cu excepţia actului de identitate, care după recepţionarea informaţiei
necesare se restituie titularului de cont şi fişei cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei,
care se păstrează în fişierele specializate a întreprinderii.
Notă: banca este obligată să informeze organele fiscale la locul de înregistrare a
titularului de cont în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare despre deschiderea şi modificarea
conturilor. Forma, conţinutul şi periodicitatea informaţiei expediate organelor fiscale despre
 deschiderea şi modificarea conturilor se stabilesc de Serviciul Fiscal de Stat. Operaţiunile din
conturile bancare se reglementează de legislaţia Republicii Moldova.
În acest context studentul-practicant analizează relația întreprinderii agricole cu banca:
- conturi existente,
- modul de efectuare a operațiilor de eliberare sau încasare a numerarului în/din cont,
- procedura depunerii numerarului la bancă,
- modalitățile de plată specifice întreprinderii,
- documente necesar de completat/prezentat aferente tranzacțiilor de vânzare/cumpărare,
etc.
Studentul trebuie să facă cunoştinţă cu extrase din bancă şi alte documente bancare,
primirea, înregistrarea şi evidenţa lor.
O importanţă deosebită în dezvoltarea activităţilor de antreprenoriat revine procesului de
planificare şi determinare a cheltuielilor. Inițial trebuie de planificat care vor fi rezultatele
așteptate, de analizat obiectiv dacă ceea ce a fost planificat ca activitate este profitabil.
Calcularea venitului din vânzări, cheltuielilor fixe şi variabile și comparația acestora permit
determinarea necesarului de finanțare a activității și identificarea volumului și surselor financiare
necesare pentru desfăşurarea activităţilor planificate.
În cazul în care resursele financiare proprii nu sunt îndeajuns pentru finanţarea
activităţilor, se va apela la credite. Tipul şi suma creditului pot fi determinate prin calcularea și
analiza fluxului mijloacelor bănești pe activități.
Aprobarea sau respingerea cererii de creditare depinde de mai mulți factori: necesitatea
creditului, argumentarea volumului creditului, termen, activitatea întreprinderii, rezultatele
financiare în perioadele precedente, istoria creditară, capacitatea de plată a întreprinderii,
riscurile, etc.
Studentul-practicant trebuie să facă cunoştinţă cu următoarele documente cu care
întreprinderea face dovadă pentru a lua un credit:
Tabelul 5 – Actele necesare întreprinderii agricole (gospodăriei ţărăneşti) de a primi un
credit
Nr. or. Denumirea documentului Sursa de provenienţă
Documentele juridice
1. Certificatul de înregistrare Primăria
2. Decizia de fondare Gospodăria ţărănească
3. Titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, titlu
Primăria
provizoriu
4. Contractele de arendă a terenului agricol Gospodăria ţărănească
5. Contractul de vânzare-cumpărare a trenului Gospodăria ţărănească
Documentele bancare
1. Deschiderea contului bancar Secţia operaţională a băncii
2. Cerere pentru credit Secţia de creditare a băncii
 selectate
3. Asigurarea rambursării creditului Conducătorul gospodăriei
ţărăneşti
4. Calculul marjei brute (venitul brut) pe culturi în parte, sectoare Conducătorul gospodăriei
de activitate şi pe activitatea gospodăriei în întregime ţărăneşti
5. Prognoza fluxului monetar (încasări şi plăţi în numerar) pe Conducătorul gospodăriei
perioade de folosire a creditului suplimentar pentru credite pe ţărăneşti
termen mediu şi lung:
- argumentarea necesităţii procurării tehnicii;
- devizul (planul) de cheltuieli pentru formarea cirezii de bază;
- eficienţa afacerii şi termenele de rambursare a creditului;
- prognoza direcţiilor principale de activitate pe durata creditului
6. Acordul membrilor gospodăriei ţărăneşti privind primirea Conducătorul gospodăriei
creditului şi transmiterea în gaja averii ţărăneşti
7. Evidenţa contabilă a cheltuielilor şi veniturilor Darea de seamă contabilă a
gospodăriei ţărăneşti
8. Calculul privind mărimea creditului necesar pentru Datele prezentate de conducătorul
implementarea proiectului gospodăriei ţărăneşti
9. Informaţie privind datoriile de debitor şi creditor Registrele de evidenţă a
gospodăriei ţărăneşti
10. Declaraţia privind rezultatele financiare şi utilizarea acestora Declaraţia este întocmită şi
prezentată de conducătorul
gospodăriei ţărăneşti

Studentul analizează contractul de credit, ca reflecție juridică a operațiunii de creditare cu

specificarea fiecărui element: debitor/creditor, suma creditului, destinație, termenul creditului,
rata dobânzii, comisioane (dobânda anuală efectivă), modul de rambursare a creditului, etc. Se
analizează graficul de rambursare a creditului.

Tabelul 6 – Analiza creditelor întreprinderii _________________ în anii 2018-2020, mii lei

Abateri (+/-) 2020 față
Anii
Indicatorii de
2018 2019 2020 2018 2019
Credite pe termen scurt
Credite pe termen lung
Total credite

Leasing-ul este o modalitate modernă de finanţare, prin care clientul beneficiază de un

bun, plata făcându-se eşalonat pe perioada contractului de leasing, ratele plătite fiind deductibile
în funcţie de tipul contractului de leasing.
Schema 2. Schema clasică a operaţiunilor de leasing

Principalele documente, care studentul trebuie să le îndeplinească (dacă în întreprinderea

analizată sunt efectuate operaţiuni de leasing):
 Cererea de leasing;
 Documente necesar de anexat la cererea de leasing;
 Contractul de leasing;
 Biletul la ordin.
În cazul în care obiect de practică este o bancă comercială, studentul-practicant
analizează:
- produsele creditare destinate întreprinderilor agricole (conform elementelor creditelor);
- creditele totale acordate de către banca comercială, evidențiind creditele acordate
agriculturii, industriei alimentare;
- creditele băncii după calitatea acestora, inclusiv acordate agriculturii;
- contractul de credit;
- graficul de rambursare a creditului, etc.

Întrebări de control:
1. Specificul creditelor acordate întreprinderii agricole.
2. Ce este credit bancar?
3. Care este rolul și funcțiile creditului?
4. Ce este perioadă de graţie?
5. Cine este finanţator, furnizor şi beneficiar într-o operaţie de leasing?
 10. ASIGURAREA ŞI REASIGURAREA ÎNTREPRINDERILOR
Scopul: Analiza relaţiilor întreprinderii agricole cu compania de asigurare
Sarcinile:
- Analiza unui contract de asigurare;
- Calcularea primelor de asigurare;
- Calcularea despăgubirilor de asigurare.
Multe întreprinderi agricole din țara noastră sesizează şi sunt conştiente de faptul că
pentru condiţiile severe impuse de economia de piaţă, cu toate dificultăţile financiare inerente,
este mai bine să te protejezi prin asigurare pentru a depăşi riscurile imprevizibile.
Republica Moldova constituie o zonă de risc sporit pentru agricultură, ea fiind permanent
supusă calamităţilor naturale, fapt pentru care agricultura mai mult ca altă ramură are nevoie de
protecţie prin asigurare, în stare să garanteze continuitatea activității şi realizarea obligaţiilor
contractuale.
Producătorii agricoli autohtoni pot beneficia, începând cu anul 2005, de suportul financiar
al statului prin mecanismul de subvenţionare adiţională a riscurilor de producţie în agricultură.
Pentru o mai bună eficiență a asigurărilor în agricultură la moment se pune accent și pe aspectul
calitate suplimentar la condiția cantitativă.
Noile condiții privind subvenţionarea asigurării riscurilor de producţie în agricultură sunt
în vigoare începând cu 16 ianuarie 2021. Ca rezultat statul va acoperi 70% din costurile suportate
de fermieri la asigurarea bunurilor agricole. Producătorii agricoli vor achita doar 30% din prima
de asigurare.
Compania de asigurări sistematizează condiţii speciale de asigurare facultativă a roadei
culturilor agricole şi a plantaţiilor multianuale din gospodăriile agricole la preţuri medii.
Producătorii agricoli mai pot asigura tehnica agricolă, utilaje și echipamente, construcții,
etc.
Conform tabelului de mai jos, (dacă întreprinderea agricolă este asigurată) studentul face
o analiză a relaţiilor întreprinderii cu compania de asigurare.
Tabelul 7 – Asigurarea întreprinderii ______________ în perioada 2018-2020
Contracte Prime de asigurare
Sume plătite ca
Suma plătite de
Obiecte asigurate, despăgubire de
Încheiat În asigurată întreprindere
tipul de răspundere compania de asigurare
e vigoare (mii lei) companiei de
întreprinderii analizate
asigurare
1. Culturi agricole,
inclusiv de:
- grindină
- eroziune
- îngheţ
- vijelie
- incendiu
Cereale de toamnă,
inclusiv de:
- grindină
- eroziune
- îngheţ
Tutun, inclusiv de:
- grindină
- eroziune
Cartofi, inclusiv de:
- grindină
Livezi inclusiv de:
- grindină
Vii, inclusiv de:
- grindină
Alte culturi agricole
inclusiv de:
- grindină
2. Animale
Vaci
Oi
Porci
Cai
2.1. Păsări
3. Clădiri şi edificii
4.Transport
Maşini grele
Autovehicule
Maşini agricole
Unelte agricole
Altele
5.Asigurarea
lucrătorilor
Ate obiecte asigurate

Studentul trebuie să:

- analizeze contractul de asigurare (pe unul din obiectele asigurate);
- analizeze poliţa de asigurare;
- reflecte modul de calcul a primelor de asigurare;
- analizeze Actul de survenire a cazului asigurat;
- analizeze Fişa de calcul a despăgubirilor de asigurare.
În cazul în care obiect de practică este o bancă comercială este necesar de evidențiat
serviciile de bancassurance din cadrul acestora. În acest caz banca comercială, în parteneriat cu
companiile de asigurare, oferă clienţilor săi posibilitatea de a încheia asigurările ataşate
produselor bancare, precum şi alte asigurări direct la orice sucursală a băncii, asigurând acces
rapid la produse de asigurare de calitate, menite să răspundă solicitărilor consumatorilor.
 Este necesar de analizat tipurile de asigurări efectuate de bancă, cât și condițiile concrete
(suma, prime, riscuri, despăgubiri, etc.)

Întrebări pentru control:

1. Care sunt obiectele şi tipurile asigurării întreprinderilor agricole?
2. Ce este asigurarea subvenționată a riscurilor în agricultură?
3. Ce este rată, primă de asigurare?
4. Ce este cazul asigurat și despăgubirea de asigurare?
 11. ORGANIZAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII FINANCIARE
Scopul: Organizarea şi controlul activităţii financiare a întreprinderii agricole
Sarcinile:
- Participarea la efectuarea unui control financiar intern petrecut la întreprindere
sau analiza acestuia;
- Întocmirea documentelor necesare la efectuarea inventarierii mijloacelor băneşti
în casa întreprinderii ;
- Participarea la planificarea financiară, întocmirea business-planului;
- Calcularea rentabilităţii întreprinderii.
Printre factorii care contribuie la perfecţionarea conducerii şi planificării activității în
agricultură, cât şi la creşterea eficienţii economice a activităţii de producţie, un rol important îl
ocupă controlul financiar, a cărui menire principală constă în responsabilizarea funcțiilor, în
eficientizarea activității şi respectarea legislației financiare.
Cunoașterea situației patrimoniului, a capacității acestuia de a genera profit, a solvenței
comerciale ori de faliment în care se pot afla întreprinderile, la un moment dat, este asigurată cu
ajutorul controlului financiar, organizat și exercitat în mod exigent și competent.
Prin control, conducerea își asigură informarea dinamică, reală, preventivă, care ridică
valoarea concluziilor și calitatea deciziilor. Controlul pătrunde în esența fenomenelor și
contribuie efectiv la conducerea științifică și eficientă, sesizează efectele negative în momentul
în care acestea se manifestă ca tendință și intervine operativ pentru prevenirea și lichidarea
cauzelor.
Controlul nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor, nu este numai
concomitent și ulterior, ci, în primul rând este bazat pe previziunea desfășurării activității, a
posibilităților apariției deficiențelor și abaterilor. Pentru obținerea profitului maxim, pe lângă
evaluarea rezultatelor în raport cu obiectivele stabilite, controlul contribuie și la prevenirea
tendințelor și fenomenelor care necesită decizii de corecție.
Controlul financiar este variat şi cuprinde atât intervenţia directă a organelor/instituțiilor
financiare (banca, serviciul fiscal, etc.), cât şi un control preventiv exercitat de către contabilul
şef sau alte persoane numite de către conducerea unităţii privind buna gospodărire a bunurilor şi
respectarea întocmai a legislaţiei financiare în vigoare. Studentul practicant trebuie să participe la
efectuarea controlului financiar şi să îndeplinească documentele respective.
Printre instrumentele de bază cu ajutorul cărora se realizează obiectivele economice ale
întreprinderilor agricole numără şi business-planul şi bugetul de venituri şi cheltuieli. Studentul
practicant trebuie să participe la întocmirea business-planul şi la planificarea bugetului local.
 Pentru baza de practică bancă comercială se analizează sistemul de control și audit intern
bancar, obiective și mod de realizare, reieșind din volumul capitalului băncii, sursele acestuia,
activitățile în care este utilizat, etc.

Întrebări pentru control:

1. Care sunt compartimentele de bază a business-planului?
2. Cine efectuează controlul financiar intern?
3. Ce este gestiune financiară?
4. Ce documente se întocmesc la efectuarea controlului financiar?
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În baza celor reflectate în darea de seamă pe practica de specialitate autorul trebuie să
efectueze o generalizare a principalelor idei referitoare la aspectele analizate, să evidențieze
momente-cheie în activitatea bazei de practică şi să propună soluţie de
îmbunătăţire/perfecționare a activităţii economice şi financiare a întreprinderii.

Notă: Modelele documentelor le prezentaţi în anexe.

BIBLIOGRAFIA

1. BERGHE, Nadejda, BULGAC, Corina, DANDARA, Marina et al. Metode şi tehnici

fiscale şi fiscalitate: Practicum la disciplinele universitare. Chişinău: ASEM, 2017.
158 p. ISBN 978-9975-75-864-2.
2. Dumitrașcu, Roxana Arabela. Gestiunea financiară a întreprinderii: repere
conceptuale. București: Editura Universitară, 2016. 337 p. ISBN 978-606-28-0494-7.
3. Dumitrașcu, Roxana Arabela. Asigurări și reasigurări moderne: Aspecte teoretico-
metodologice și aplicative. București: Editura Universitară, 2018. 226 p. ISBN 978-
606-28-0810-5.
4. GRIGOROI, Lilia, LAZARI, Liliana, BÎRCĂ, Aliona et al. Contabilitatea
întreprinderii : Manual. Ed. a 2-a, rev. şi compl. Chişinău: Cartier, 2017. 631 p. ISBN
978-9975-86-139-7.
5. Ionescu, Roxana. Asigurări și reasigurări. București: Editura Universitară, 2016. 144
p. ISBN 978-606-28-0404-6.
6. Manta, Otilia Elena. Stabilitatea financiară și strategii financiare. Snagov: Letras,
2018. 319 p. ISBN 978-60608935-21-8.
7. Mărgineanu M. Fundamentarea deciziei de finanțare a activității unei IMM, Iași,
2018. https://mpra.ub.uni-muenchen.de/91738/1/MPRA_paper_91738.pdf
8. STRATULAT, O., CÎRLAN, Ana Ghid la unitatea de curs Monedă şi Credit.
Chişinău: ASEM, 2016. 383 p. ISBN 978-9975-75-790-4.
9. Ungureanu, Mihai Aristotel. Finanțe. București: Editura Universitară, 2018. 353 p.
10. Ghidul resurselor financiare pentru IMM-uri și Start-up-uri. ОDIMM. Chișinău. 2020
11. НЕДЕРИЦА, А., ГРАБАРОВСКИ, Людмила, ПОПОВИЧ, Анжела. Финансовый
учет. (Часть 1): Учебное пособие. Кишинэу, 2017. 258 p. ISBN 978-9975-75-850-
5.
Anexe
 Anexa 1
Oformarea foii de titlu

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al

Republicii Moldova

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Departamentul Contabilitate, finanțe și informatică

DAREA DE SEAMĂ
pe practica de specialitate petrecută în __________

Studentul(a) anului _ ______________

al(a) facultăţii de economie (numele)

specialitatea __________ _____________

(prenumele)

Conducător de practică
__________________________

A controlat __________________________

Chişinău, 2021
 Anexa 2
Planul dării de seamă

Introducere…………………………………………………………………………….
Tema 1. Rolul finanţelor în activitatea (întreprinderii, entității) …………………….
Tema 2. Situaţia economico-financiară a (întreprinderii, entității) ………………….
Tema 3. Sistemul de impozitare în cadrul (întreprinderii, entității) …………………
Tema 4. Politica de investiţii în cadrul (întreprinderii, entității) …………………….
Tema 5. Managementul riscului în cadrul (întreprinderii, entității) …………………
Tema 6. Politica de credit în cadrul (întreprinderii, entității) ………………………..
Tema 7. Asigurarea şi reasigurarea (întreprinderii, entității) ………………………...
Tema 8. Organizarea şi controlul activităţii financiare în (întreprinderii, entității) …
Concluzii şi propuneri…………………………………………………………………
Bibliografia…………………………………………………………………………….
Anexe
 Anexa 3
Tabele recomandate pentru analiza economico-financiară

I. În cazul băncilor comerciale:

Tabelul 1 – Dinamica şi structura activelor ale ____________________ în anii 2018-2020
2018 2019 2020
Indicatorii
Mln lei % Mln lei % Mln lei %
Numerar, solduri de numerar la bănci
centrale și alte depozite la vedere
Imobilizări corporale
Imobilizări necorporale
Creanțe privind impozitele
Alte active
Active imobilizate și grupuri destinate
cedării
TOTAL ACTIVE
Sursa: Bilanțul contabil al ________________ pentru anii 2018-2020

Tabelul 2 – Dinamica şi structura pasivelor băncii ____________ în anii 2018-2020

2018 2019 2020
Indicatorii
Mii lei % Mii lei % Mii lei %
Datorii financiare evaluate la
cost amortizat
Provizioane
Datorii privind impozitele
Alte datorii
Total datorii
Capital social
Prime de emisiune
Total capital
Total datorii şi capital
Sursa: Bilanțul contabil al ___________ pentru anii 2018-2020
Tabelul 3 – Portofoliul de credite al ____________________ în anii 2018-2020
Soldul la sfârșitul anului, mii lei
Tipuri de credite 2018 2019 2020
În lei În valută În lei În valută În lei În valută
Credite acordate agriculturii
Credite acordate industriei
alimentare
Credite acordate în domeniul
construcțiilor
Credite acordate de consum
Credite acordate industriei
energetice
Credite acordate unităților
administrativ-teritoriale
Credite acordate industriei
productive
Credite acordate comerțului
Credite acordate mediului
financiar nebancar
Credite acordate pentru
procurarea/construirea
imobilului
Credite acordate persoanelor
fizice care practică alte
activități
Credite acordate în domeniul
transportului,
telecomunicațiilor și
dezvoltării rețelei
Credite acordate în domeniul
prestării serviciilor
Alte credite
Sursa: Informația privind creditele a ____________________ pe anii 2018-2020
Tabelul 4 – Rata dobânzii la creditele acordate de __________________ în anii 2018-2020
Rata medie anuală a creditelor,%
2018 2019 2020
Tipuri de credite
În În În
În lei În lei În lei
valută valută valută
Credite acordate agriculturii
Credite acordate industriei alimentare
Credite acordate în domeniul
construcțiilor
Credite de consum
Credite acordate industriei energetice
Credite acordate unităților
administrativ-teritoriale
Credite acordate industriei productive
Credite acordate comerțului
Credite acordate mediului financiar
nebancar
Credite acordate pentru
procurarea/construirea imobilului
Credite acordate persoanelor fizice care
practică alte activități
Credite acordate în domeniul
transportului, telecomunicațiilor și
dezvoltării rețelei
Credite acordate în domeniul prestării
serviciilor
Alte credite
Sursa: Informația privind creditele a BC „Eximbank” SA pe anii 2018-2020

Tabelul 5 – Evaluarea rezultatului financiar al _____________ în anii 2018-2020, lei

Anii Anul 2020 (+/-) față de:
Indicatorii
2018 2019 2020 2018 2019
Venituri din dobânzi
Cheltuieli cu dobânzile
Venituri din dividende
Venituri din taxe şi
comisioane
Cheltuieli cu taxe şi
comisioane
Diferenţe de curs de
schimb
Alte venituri operaţionale
Alte cheltuieli
operaţionale
Cheltuieli administrative
Profit sau pierderi din
operațiuni continue înainte
de impozitare
Profit sau pierderi din
operațiuni continue după
de impozitare
Total profit sau pierdere
aferent /exerciţiului
 Sursa: Contul de profit sau pierdere al BC „Eximbank” SA pe anii 2018-2020
Tabelul 6 – Analiza activităţii financiare a _______________________ în anii 2018-2020
Anul 2020 (+/-) față
Anii
Indicatorii de:
2018 2019 2020 2018 2019
Fonduri proprii totale
Rata fondurilor proprii totale (≥ 10%)
Principiul I – Lichiditatea pe termen
lung (≤ 1)
Principiul II – Lichiditatea curentă (≥
20%)
Rentabilitatea activelor (ROA)
Rentabilitatea capitalului (ROE)
Marja netă a dobânzii (MJDnet)
Indicele eficienţei (Ief)
Sursa: Informația privind activitatea financiară a _______________ pentru anii 2018-2020

II. În cazul întreprinderilor agricole:

Tabelul 1 – Analiza structurii surselor de finanţare în ____________ în perioada anilor
2018-2020
Sfârşitul anului
Devierea cotei, %
2018 2019 2020
Surse de finanțare
Suma, Cota, Suma, Cota, Suma, Cota, 2018 2019
mii lei % mii lei % mii lei % 2017 2018
Capital social şi
neînregistrat
Rezerve
Profit net
Datorii pe termen lung
Datorii curente
Total
Sursa: Situațiile financiare ale ______________ pentru anii 2018-2020

Tabelul 2 – Coeficienţii de autonomie şi stabilitate financiară în __________ în perioada

anilor 2018-2020
Anul
Indicatori
2018 2019 2020
1. Capital propriu, lei
2. Datorii pe termen lung şi datorii curente, lei
3. Capital permanent, lei
4. Total pasiv, lei
5. Coeficientul de autonomie, 1:3
6. Coeficientul de atragere a surselor împrumutate, 1:4
7. Gradul stabilităţii financiare, 3:4
Sursa: Situațiile financiare ale ________________ pentru anii 2018-2020
 Tabelul 3 – Analiza mărimii şi evoluţiei capitalului propriu în ________________ în
perioada anilor 2018-2020
La finele anului, lei Ritmul creşterii, %
Indicatori
2018 2019 2020 2020/2018 2020/2019
Capital propriu, lei
Total datorii, lei
Total pasive, lei
Sursa: Situațiile financiare ale ____________________ pentru anii 2018-2020

Tabelul 4 – Analiza structurii capitalului propriu în _________________ în perioada anilor

2018-2020
2018 2019 2020
Elemente componente Suma, Suma, Suma,
Cota, % Cota, % Cota, %
lei lei lei
1. Capital social şi neînregistrat
2. Rezerve
3. Profit net
Total capital propriu
Sursa: Situațiile financiare ale _______________ pentru anii 2018-2020

Tabelul 5 – Analiza structurii datoriilor _________________ în perioada anilor 2018-2020

2018 2019 2020 Devierea cotei
Grupe de datorii Suma, Cota, Suma, Cota, Suma, Cota, 2020 2020
lei % lei % lei % 2018 2019
1. Datorii financiare pe termen
lung
2. Împrumuturi pe termen scurt
3. Datorii comerciale
4. Datorii faţă de părţile
afiliate
4. Datorii faţă de personal
6. Datorii privind asigurările
sociale şi medicale
7. Datorii faţă de buget
8. Datorii faţă de proprietari
9. Alte datorii curente
Total datorii
Sursa: Situațiile financiare ale ________________ pentru anii 2018-2020
 Tabelul 6 – Analiza dinamicii veniturilor şi cheltuielilor a _____________ în perioada
anilor 2018-2020
Abaterea 2020
Anii
Indicatorii (+/-) faţă de:
2018 2019 2020 2018 2019
Venituri din vânzări
Alte venituri din activitatea operațională
Venituri financiare
Venituri cu active imobilizate și excepționale
Total venituri
Costul vânzărilor
Cheltuieli de distribuire
Cheltuieli administrative
Alte cheltuieli din activitatea operațională
Cheltuieli financiare
Cheltuieli cu active imobilizate și excepționale
Total cheltuieli
Profit (pierdere) până la impozitare
Cheltuieli privind impozitul pe venit
Profit net (pierdere netă) al perioadei de
gestiune
Sursa: Situațiile financiare ale ___________________ pentru anii 2018-2020

Tabelul 7 – Aprecierea rezultatelor financiare în _____________ în perioada anilor 2018-

2020
Anii Abaterea absolută
Indicatorii 2020 2020
2018 2019 2020
2018 2019
1. Venitul din vânzări, mii lei
2. Profit (pierdere) până la impozitare, mii lei
3. Profit net (pierdere netă), mii lei
4. Valoarea medie a capitalului propriu, mii
lei
5. Valoarea medie a activelor, mii lei
6. Rentabilitatea vânzărilor (rd. 2 : rd. 1*100)
%
7. Rentabilitatea economică (rd. 2 : rd.
5*100)%
8. Rentabilitatea financiară, calculată în baza:
- profitului net (rd.3 : rd.4*100), %
- profitului până la impozitare
(rd.2:rd.4*100%)
Sursa: Situațiile financiare ale _______________________ pentru anii 2018-2020
 Tabelul 8 – Calculul coeficienţilor lichidităţii în ________________ în perioada anilor 2018-
2020
La finele anului Abaterea
Indicatorii 2020 2020
2018 2019 2020
2018 2019
1. Active circulante, mii lei
2. Numerar și documente bănești, mii lei
3. Investiţii financiare curente, mii lei
4. Creanţe curente, mii lei
5. Datorii curente, mii lei
Coeficientul lichidităţii absolute
Coeficientul lichidităţii intermediare
Coeficientul lichidităţii curente
Sursa: Situațiile financiare ale ________________ pentru anii 2018-2020

Tabelul 9 – Analiza structurii patrimoniului ______________ în perioada anilor 2018-2020

Sfârşitul anului:
Devierea cotei, %
2018 2019 2020
Grupa activelor
Suma, Cota, Suma, Cota, Suma, Cota, 2020 2020
mii lei % mii lei % mii lei % 2018 2019
1. Mijloace fixe
2. Stocuri
3. Creanţe curente
4. Numerar și
documente bănești
Total active
Sursa: Situațiile financiare ale ____________________ pentru anii 2018-2020

Tabelul 10 – Rata solvabilităţii generale în ______________ în perioada anilor 2018-2020

Abaterea 2020
Anul
Indicatori faţă de:
2018 2019 2020 2018 2019
Total active
Datorii totale
Rata solvabilităţii generale
Sursa: Situațiile financiare ale ______________________ pentru anii 2018-2020