Sunteți pe pagina 1din 5

ROIA MONTAN Localitatea Roia Montan, situat in nord-vestul rii, la 128 km de Cluj-Napoca, n judeul Alba, la 100 km de Turda, la 81 km de Alba-Iulia,

la 50 km de Brad, la 15 km de Cmpeni si respectiv 10 km de Abrud, adpostete cel mai mare zcmnt de aur din Europa (estimat la 300 milioane tone). Roia Montan sau Alburnus Maior cum i se spunea in trecut, este situat ntr-un bazin i este strbtut de Valea Roiei, ale crei ape sunt de o culoare roie-glbuie, datorit oxizilor de fier coninui n apele de min colectate pe parcurs. n mijlocul unui peisaj pitoresc, Roia Montan se afl n apropierea unor locuri cu rezonan n mediul turistic autohton si mondial. Putem aminti astfel: masivele Crnic si Cetate, vrful Rotunda - situate chiar n localitate, Detunatele , vrfurile Geamna si Corabia, Poiana Narciselor, Negrileasa, formaiunea calcaroas Vulcan-Buce, Valea Arieului, Petera Scrioara, Cetile Ponorului, Muntele Gina cu renumitul Trg de Fete si localitatea Brad cu vestitul su Muzeu al Aurului. Zcmntul epitermal de aur i argint de tip low-sulfidation de la Roia Montan este rezultatul punerii n loc a dacitului de Cetate (Mrza et al., 1997; Tma & Bailly, 1999). Exploatarea actual, localizat n masivul Cetate, se afl la contactul dintre formaiunile magmatice i cele badeniene, fiind reprezentat printr-o brecie de explozie de form oval (125 x 90 m), alctuit din dacite, gresii i argile prinse ntr-o matrice argiloas de culoare neagr. Fragmentele de argile negre prinse n dacite i transformate n corneene sunt denumite de mineri ching, n timp ce breciile argiloase negre cu fragmente de dacite sunt denumite glam. Ambele roci sunt mineralizate. Istoria Roiei Montane Roia Montan, Alburunus Maior sau ara Moilor cum mai este numit aceast localitate, este una dintre cele mai vechi localiti. Tbliele cerate din 185 .Hr., descoperite atest documentar localitatea nc de pe vremea stpnirii romane, Din tblia cerata nr.XVlll, datata 6 februarie 131, se cunoate pentru prima oara numele localitii de ALBURNUS MAIOR. Arhitectura celor 37 de case de patrimoniu reamintesc de epoca de nflorire a Imperiului Habsburgic. Iar turile cu ap lin vorbesc de bunvoina mprtesei Maria Teresa. Roia Montana pstreaz o bogat diversitate cultural. Cele apte culte practicate, precum si obiceiurile tradiionale (Pucturile de Pate) arat ataamentul roienilor la valorile comunitii. Pentru zcmntul de la Roia Montana se ntocmesc planuri de deschidere in adncimea masivelor muntoase a corpurilor minerale. Astfel n anul 1746 ncep lucrri de spare a galeriei Sf. Treime-Vercheul de Jos (Razna, +798m), iar in anul 1769 galeria Vercheul de Sus (+852m) ambele in masivul Crnic. In anul 1783 ncepe sparea galeriei Sf. Cruce din Orlea sau galeria aurifera (+714m), o lucrare magistrala ce a creat accesul la mineralizaiile aurifere din Carpeni, Orlea, arina, Foie, Cetate si Crnic. Prin execuia acestor lucrri producia de aur a crescut, crendu-se condiii mai bune de lucru in subteran prin aerisirea locurilor de munca si evacuarea apelor din mina. Statul a mai intenionat in 1776 sa sape o galerie sub masivul Igre care ulterior a fost executata de Asociaia Miniera Laureniu. Camera imperiala in 1789 hotrte ca aceste lucrri sa fie executate de stat iar exploatarea aurului sa se fac de asociaiile particulare. Acestea erau interesate mai mult de extracia aurului si mai puin de securizarea zcmntului. Lucrrile miniere la nivelul galeriei Sf. Cruce din Orlea se degradeaz in timp. Forurile miniere ale statului prin controalele fcute constata aceasta degradarea si ia unele masuri. Consilierul Weisner propune la 1 martie 1845 un contract intre asociaiile particulare si stat prin care toate exploatrile de la nivelul galeriei Sf. Cruce din Orlea sa treac in proprietatea statului. Acesta este nsuit de Camera Aulica la 17 iunie 1846. prima edina de construire a asociaiei sau a ntreprinderii de stat are loc la 1 iulie 1846. De la aceasta data ia fiin in paralel mineritul particular de stat. Mina statului se

organizeaz in jurul acestei galerii in adncime pana la orizontul - 60m, iar deasupra pana la +33m denumit orizont demarcator fata de minele particulare care se extindeau spre suprafa pe o nlime de 300m. In data de 5 iulie 1850 statul cumpr de la fraii Rakosi, mina Rakosi Augustin cu toate dependinele (loc de teampuri, cderi de apa de la Tul arinei, s.a.), unde construiete o instalaie de teampuri cu toate anexele. Mina se afla in incinta muzeului si a sediului exploatrii miniere. Gura minei a fost amenajata cu lemn sa poat fi vizitata. Prin aceasta galerie se exploatau filoanele de aur din masivul Orlea. In 2 iulie 1851 mai cumpr prile miniere din galeria Sf. Treime din muntele Cetate. ncepnd cu anul 1850 statul construiete de la gura galeriei Sf. Cruce din Orlea la Aprabus, o linie ferata lunga de 3165 m. Mineritul din Roia Montana a fost prezent in 1899 la Expoziia Mondial de la Paris cu 12 plane ilustrnd mina statului i o colecie de flori de min cu aur ce a fcut vlv printre organizatori i vizitatori. Dup 1 decembrie 1918, odat cu furirea Statului Naional Unitar Roman, exploatarea galeriei Sf. Cruce din Orlea se reorganizeaz n anul 1933 n baza legii minelor din 1924 sub numele Minele Statului din Roia Montan. Extracia minereului n paralel de ctre asociaiile particulare i stat continu pana in anul 1948 cnd zcmntul trece numai n proprietatea statului, nfiinndu-se "ntreprinderea Miniera Roia Montana". In perioada 1948-1990, producia de minereu de aur a nregistrat creteri importante. Pe baza planurilor anuale si cincinale s-au executat volume deosebite de mari de lucrri de cercetare, deschidere, pregtire, transport, prelucrarea minereului, etc. Vechile tehnologi de extracie si prelucrarea minereului au fost nlocuite in totalitate cu altele moderne. Mult aur de la Roia Montana si de la celelalte mine din M-ii Apuseni a luat drumul unor mari capitale ale Europei (Roma, Budapesta, Viena). Localnicii au beneficiat prea puin de pe urma lui. Proiectul RMGC Roia Montan este prima aezare din Romnia creia i tim sfritul. Deoarece carierele i haldele de steril ocup o suprafa foarte mare, Roia Montan va fi ras de pe faa pmntului, iar 2150 de localnici vor trebui strmutai involuntar pentru a face loc proiectului minei de aur de suprafa de la Roia Montan a companiei RMGC (Roia Montan Gold Corporation, companie canadian care este o asociere ntre Gabriel Resources(80%) si Minvest S.A Deva (19,3%). Proiectul se extinde pe o suprafa de 1600 ha, care include vile Roia Montan i Corna. Dat fiind faptul c ambele vi sunt locuite, 2150 de oameni din 740 de ferme i 138 apartamente vor trebui s plece, 10 biserici, 5 cimitire, 41 case de patrimoniu, galerii romane i vestigii arheologice unice vor trebui distruse. Durata de via a minei este n medie de 14 ani. n cursul anilor, proiectul va necesita o for de munca de 248 angajai, inclusiv experi strini. n 1999 zona respectiv a fost declarat zon defavorizat. Prin Planul Urbanistic Zonal i General ale Roiei Montane, aprobate n 2002, aceast localitate este transformat n zon industrial, rezervat exclusiv activitii miniere a RMGC. Localitate reprezint un enorm potenial de dezvoltare pe termen lung, prin protejarea i valorificarea patrimoniului cultural i natural, dezvoltarea turismului cultural i ecologic, revigorarea meteugurilor tradiionale. Pentru a-i realiza proiectul , RMGC trebuie s cumpere toate proprietile din zona afectat, lucru pe care deja au nceput s-l fac. La ora actual mai mult de jumtate din locuitorii Roiei Montane i-au vndut proprietile, iar cei care au rmas sunt btrni. Experiene anterioare arat c dup producerea strmutrilor, crete mortalitatea n special n rndul btrnilor, se distruge coeziunea comunitii ducnd n acelai timp la instabilitate economic. RMGC va folosi tehnica mineritului de suprafa prin cianuraie. 4 masive muntoase vor fi transformate n cratere i se vor produce n total 250 milioane de tone de steril, coninnd cianur i metale grele, depuse ntr-un iaz de decantare de 800 ha. Accidente cu cianuri i metale grele au avut loc n Romnia n ultimii ani. Cel mai cunoscut caz este accidentul de la Baia Mare, care a nsemnat deversarea a 100 mii tone de steril n rul Tisa i ulterior n Dunre anihilnd toat viaa acvatic pe o distan de 300 km.

Pentru comparaie, producia Societii Aurul S.A. din Baia Mare era de 2 milioane tone minereu/an, n timp ce producia RMGC va fi de 13 milioane de tone minereu/an. Riscurile transportului de cianuri sunt mari astfel nct n cazul unui accident pagubele ar fi foarte mari. Cianura folosit ar putea omor 800 miliarde oameni. Astfel societatea Greenpeace mpreun cu alte societi au deschis o campanie numit Salvai Roia Montan, de asemenea i alte ri cum ar fi Ungaria, Germania, Italia etc i-au spus punctul de vedere i nu sunt de acord cu exploatarea acestei zone. Vineri, 18 Februarie 2011 Directorul general al companiei Roia Montan Gold Corporation (RMGC), Drago Tnase, a anunat astzi, la Alba Iulia, c sper c n urmtoarele luni compania va obine toate avizele necesare demarrii investiiei. El a precizat c aceasta este principala preocupare n acest moment. "Principala noastr preocupare este obinerea avizelor pentru nceperea construciei. n momentul de fa noi avem n procedur de evaluare la Ministerul Mediului, sperm s finalizm aceast procedur de evaluare i s obinem acordul de mediu, avem cteva avize pe care ncercm s le obinem n urmtoarele luni. Dup obinerea avizelor principale pentru proiect vom demara din nou achiziia de proprieti. Dup cum tii am cumprat 80% din terenurile necesare proiectului, trebuie s demarm achiziia pentru restul de 20% din proprieti. Sperm s demarm aceste achiziii, la fel, undeva n urmtoarele luni, dup ce vom obine avizele principale", a declarat Drago Tnase. El a spus n prezent, Comitetul de Analiz Tehnic format din experi desemnai de mai multe ministere, evalueaz Studiul de impact asupra mediului. "Urmeaz ca acest comitet de analiz tehnic s emit recomandarea final pentru acordul de mediu. Dup emiterea recomandrii, aceast recomandare final merge ctre Guvern, unde este aprobat n edin de guvern i se emite acea hotrre de guvern pentru emiterea acordului de mediu", a explicat procedura directorul general al RMGC. El a precizat c sper ca n urmtoarele luni s se ntmple toate aceste lucruri. Dealtfel, un semn c RMGC se bazeaz pe obinerea avizelor este c, pe lng reluarea achiziiei de proprieti, compania va rencepe programului de cercetri arheologice, stopat n ultimii ani. Ce as putea spune pentru a incheia totul? Ca trebuie sa salvam Rosia Montana, pentru noi, pentru urmasii nostri, pentru cei care stiu ca nu totul e de vanzare Sa ne punem o simpla intrebare: ce vrem sa mirosim in viitor: mirosul verzisorilor lipsiti de suflet sau mirosul curat al muntilor? (2007) "Este de ajuns un singur gram de cianura ca sa omori un om" 45 de tone de cianura vor fi folosite la Rosia Montana in fiecare zi - daca se aproba acest sinistru. Cianura ameninta viata noastra, a tuturor, pentru ca asa doresc unii care nu inteleg si, consideram noi, nu vor sa inteleaga marele pericol care ne paste pe fiecare in parte. Este de ajuns un singur gram de cianura ca sa omori un om. Faceti singuri socoteala, ce drama ni se pregateste, ambalata in promisiuni desarte, mincinoase, de natura sa ne umileasca. Lumea este speriata, oamenii sunt infricosati si revoltati. Uniunea Europeana ne avertize aza si ne recomanda sa nu indraznim sa folosim aceasta cianura. Un ministru, pe care l-am numi "falsuit", umbla cu o sticluta plina de apa cu cianura pe care, zice domnia sa, o bea in fiecare zi si nu are nimic. Nu a luat-o de acolo, ne minte, sa-i trimitem noi una veritabila. Cianura nu dispare niciodata. Ea patrunde in pamant, nu poate fi oprita, se evapora in aer, intra in toate combinatiile chimice posibile, pasarile cerului mor, pestii si animalele care beau o singura picatura mor. Totul in jur este moarte si distrugere. E ceva infricosator si de nedescris. E dureros, iresponsabil, o marsavie fara margini. Nu poate fi interpretat decat mincinos acest indemn din partea unor sfatuitori lupi deghizati, care, bineinteles ca nu vor mai trai

cand urmasii ii vor blestema pentru "binefacerile" care le sunt oferite. Opriti genocidul, goniti lupii care vor sa sfasie inima acestui pamant! Apelul nostru, al treilea pana acum, se alatura celor care lupta pentru salvarea Rosiei Montane. Cianura, dublata de toate nenorocirile pe care le poate aduce, trebuie oprita, desfiintata si alungata. Aurul si celelalte minereuri de la Rosia Montana nu sunt de vanzare. ........ Prof. dr. Ioan Piso - Arheolog, Directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei din ClujNapoca "Rog Ministerul Culturii sa-si reia rolul de protector al monumentelor nationale!" "Gold Corporation, sprijinita de vechea conducere a Ministerului Culturii, isi inchipuie ca daca a investit cateva milioane in sapaturile arheologice, conform legii, compania a cumparat situl Rosia Montana. Eroare! Compania ar fi trebuit sa investeasca intr-un program de cercetare pe termen lung, nu intr-unul de salvare, facut in pripa. Cer noii conduceri a Ministerului Culturii sa revoce toate descarcarile de sarcina arheologica de pana acum si sa-i pedepseasca pe cei vinovati. Rog Ministerul Culturii sa-si reia rolul de protector al monumentelor culturale, cu ajutorul oamenilor de cultura si nu impotriva lor!".

Ilie Serbanescu - Analist economic "Din proiectul din Apuseni, statul nu se alege cu nimic" "Nu cred ca baietii de la Rosia Montana sunt mai draguti si ne vor lasa mai multi bani decat cei de la OMV, care au cumparat Petromul. Noi stim de pe acum ca si la Rosia se va intampla ca in cazurile Petrom si Ape Minerale. Din proiectul din Apuseni, statul nu se alege cu nimic. Sa fie clar! Nu pentru ca cei de la Rosia Montana sunt rai, iar altii ar fi mai buni. Nu. Asta-i statutul unei astfel de companii. Daca a existat precedentul Petrom si precedentul Sterling in Marea Neagra, unde guvernul a vandut si ce nu avea, de ce sa ne miram ca avem un proiect Rosia Montana?"

FACULTATEA ECONOMIA TURISMULUI INTERN SI INTERNATIONAL

DEZVOLTARE DURABILA

Rosia Montana

BOCAI CRINA ANUL III, FR, GR.537