1

Exerciții pentru dezvoltarea motricității

Este foarte important să lucraţi zilnic sau aproape zilnic câte 15 - 20 minute cu
copilul dumneavoastra şi să corectaţi din când în când pronunţia şi pe parcursul zilei,
când vă aduceţi aminte. Ar fi bine să faceţi exerciţiile în faţa oglinzii, astfel încât el să se
poată corecta pe baza exemplului dumneavoastra.
Exerciţiile de mai jos vor fi destul de numeroase. E bine să le alternaţi dacă nu
aveţi timp. De asemenea, ele pot fi făcute şi în contexte mai puţin formale, când se iveşte
ocazia. Important este însă ca ele să fie făcute la începutul fiecarei activitaţi de exersare
şi corecţie a pronunţiei şi să faceţi câteva din fiecare categorie.
Sunt necesare exerciţii de gimnastică a organelor care participă la realizarea
pronunţiei, exerciţii de gimnastică respiratorie pentru dezvoltarea capacităţii pulmonare,
a echilibrului dintre inspiraţie şi expiraţie şi a unei bune sincronizări între respiraţie şi
vorbire, exerciţii care să ajute la identificarea şi deosebirea sunetelor limbii.

A. Gimnastica şi miogimnastica corpului şi a organelor care participă la realizarea

pronunţiei.
• exerciţii de motricitate generală:
- identificarea ochilor, urechilor, gurii;
- mişcări ale capului;
- mişcări ale degetelor;
- strângerea pumnilor;
- mişcări alternative ale mâinilor către piciorul opus;
- exerciţii de lateralitate stânga-dreapta.
• exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii faringiene:
- rotirea capului;
- întoarcerea capului de la stânga la dreapta;
- înclinarea capului în faţă şi pe spate.
• exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii aparatului fonoarticulator:
- exerciţii de mobilitate a feţei:
- umflarea simultană a obrajilor;
- umflarea obrajilor cu dezumflarea prin lovire;
- clipirea ochilor concomitent şi apoi alternativ;
- închiderea şi deschiderea ochilor, concomitent cu ridicarea şi coborârea ritmică
a sprâncenelor;
- rictusul;
- imitarea râsului şi a surâsului;
- încreţirea şi descreţirea frunţii;
- umflarea alternativă a obrajilor;
- suptul obrajilor.
 - exerciţii de mobilitate a maxilarelor:

2
- închiderea şi deschiderea gurii;
- împingerea înainte şi apoi retragerea maxilarului inferior;
- mişcarea maxilarului inferior de la stânga la dreapta şi invers;
- ridicarea şi coborârea maxilarului;
- muşcătura.
• exerciţii de mobilitate a limbii:
- pisicuţa bea lapte;
- limba şterge dinţii;
- limba şterge buzele;
- scoaterea ritmică şi rapidă a limbii şi retragerea ei în cavitatea bucală;
- mişcări la dreapta şi la stânga ale limbii, astfel încât limba să atingă colţurile
buzelor;
- mişcări în sus şi jos ale limbii;
- scoaterea limbii în formă de lopată;
- scoaterea limbii în formă de săgeată;
- scoaterea limbii în formă de jgheab.
- exerciţii pentru buze şi obraji:
- acoperirea alternativă a unei buze prin cealaltă;
- formarea unei pâlnii (limba ca un jgheab);
- strângerea buzelor şi suflarea aerului cu putere, ca la pronunţarea sunetelor “b”
şi “p”;
- umflarea buzelor prin reţinerea aerului în cavitatea bucală;
- mişcări de sugere-umflare a obrajilor;
- mişcări de ţuguiere-întindere a buzelor (surâs).
- exerciţii pentru vălul palatin:
- imitarea căscatului;
- imitarea înghiţitului;
- imitarea tusei.

B. Educarea respiraţiei şi a echilibrului dintre inspir şi expir.

• exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor toracelui şi a capacităţii pulmonare:
- inspiraţie pe gură- expiraţie pe nas şi invers;
- inspiraţie şi expiraţie numai pe nas şi apoi numai pe gură;
- inspiraţie scurtă şi expiraţie lungă şi invers;
- stingerea unei lumânări;
- exerciţii de inspir pe nas şi expir pe gură, respectiv inspir pe gură şi expir pe
nas;
- învârtirea moriştei prin suflu;
- suflarea de balonaşe;
- suflarea cu paiul într-un pahar cu apă;
- stingerea lumânărilor de pe tort (creioanele sunt imaginate a fi lumânări);
- suflarea pufului unei păpădii (creionul galben sau cel alb e ales să fie păpădie);
- mirosirea unei flori (un creion colorat).
3
 4
2. Schema şi materialul verbal pentru consolidarea sunetului „r”

I Silabe şi logatomi
1. Exerciţii cu prelungirea sunetului: rrri, rrre, rrrâ, rrrră, rrra, rrro, rrru;
2. Exerciţii cu silabe directe: ri, re, rî, ră, ra, ro, ru;
3. Ex. în poziţie intervocalică: ara, ere, iri, oror, uru, ără, îrâ;
- cu vocale diferite: are, ari, aro, aru;
era, eri, ero, eru;
ira, ire, iro, iru;
ora, ore, ori, oru;
ura, ure, uro, uri;
4. Exerciţii cu silabe indirecte - prelungit - irrr, errr, îrrr, ărrr, arrr, orrr, urrr;
- neprelungit - ir, er, îr, ăr, ar, or, ur;
5. Ex. cu silabe directe repetate: riri, rere, rârâ, rără, rara, roro, ruru;
6. Ex. în silabe închise cu alte consoane: rar, rer, rir, ror;
rap, rit, ref, res;
gar, ter, far, mur;
7. Ex în logatomi (cu consoane -loc apropiat de articulare) lera, lere, leri, lero;
nera, nere, neri, nero;
dera, dere, deri, dero;
tera, tere, teri, teru;
8. Ex. cu grupări consonantice: pra, pre, pri, pro, pru, pră;
bra, bre, bri, bro, bru, bră, brâ;
fra, fre, fri, fro, fru, fră, frâ;
vra, vre, vri, vro, vru, vră, vrâ;
tra, tre, tri, tro, tru, tră, trâ;
dra, dre, dri, dro, dru, dră, drâ;
 - asocieri mai dificile: sra, sre, sri, sro, sru, sră, srâ;

5
zra, zre, zri, zro, zru, zră, zrâ;
şra, şre, şri, şro, şru, şră;
jra, jre, jri, jro, jru, jră, jrâ;
ţra, ţre, ţri, ţro, ţru, ţră, ţrâ;
-pentru evitarea pericolului de contaminare la „r” uvular sau velar se vor prelungi
consoanele c, g, h - cra, cre, cri, cro, cru, cră, crâ;
gra, gre, gri, gro, gru, gră, grâ;
hra, hre, hri, hro, hru, hră, hrâ;
-grupări consonantice în final, ce se rostesc mai greu datorită deficitului de aer:
abr, ebr, ibr, obr, ubr, ăbr, îbr;
avr, evr, ivr, ovr, uvr, ăvr, îvr;
adr, edr, idr, odr, udr, ădr;
9. Ex. de diferenţiere- de sunetul „l”
la - ra al - ar ala - ara lal - rar lar - ral
le -re el - er ele - ere lel - rer ler - rel
li - ri il - ir ili - iri lil - rir lir - ril
lo - ro ol - or olo- oro lol - ror lor - rol
lu - ru ul - ur ulu - uru lul - rur lur - rul
II Cuvinte
Cuvinte cu „r” iniţial
- monosilabice: rid, rit, ren, rest, râd, rât, râu, răni, rac, rad, rai, ras, rait, rod, rom,
ros, roi, roz, rug, rus, rup,;
- bisilabice: ridic, rimă, rece, rele,rade, ramă, raţă, radio, rază, rapid, român, rouă,
roabă, rumen, ruptă, rufe, rumen;
- polisilabice: ridiche, ridică, repară, revistă, râvnit, rânduri, rădăcină, răsadniţă
,raniţă, radio, rotundă, robinet, româneşte, ruşine, ruşinos;

Cuvinte cu „r” median

-monosilabice: circ, frig, verzi, cerc, cârn,cârd, arc, parc, porc, orb, cort,curg;
-bisilabice: arid, pere, cere, mere, cărunt, ară, cară, horă, vara, nara, bara, gara, mare,
tare, poros, acru;
-polisilabice: carioca, tremură, revedere, răcoare, cărare respiraţie, caravană, patruped;
-cu grupări consonantice: carte, cartofi, hartă, barbă, zarzavat, castraveţi, barză, ardei,
şarpe, varză, trâmbiţă;
Cuvinte cu „r” final

6
-monosilabice: şir, fir, cer, ger, zer, ser, măr, car, dar, far, par, iar, jar, rar, sar, cor,
nor, dor, por, lor, fur, jur, dur, tur;
-bisilabice: zefir, chefir, secer, paner, umăr, penar, canar, cântar, amar, pahar,
zidar, popor, Azor, cocor, bucur, mătur, satur,ciucur;
- polisilabice: colindător, aviator, Petrişor, calendar, felinar, gogoşar;

III Propoziţii
-simple
Radu râde. Azor latră. Camera e mare.
Cerul e albastru. Rică are carie. Rochiţa e murdară.
Cer un pahar. Rana e dureroasă.
Afară e ger. Are sare?
-dezvoltate
Respiri prea repede! E tare frig afară.
Cioara croncăne: cra! cra! cra!
Vaporul a ancorat în port.
Corina sare cu coarda.
Zidarul e foarte harnic.
Marina a prins o buburuză.
Drapelul are trei culori.
Aurel vrea un măr roşu.
Grigore lucrează în grădină.
Mircea poartă o servietă maro.
Traian scrie o scrisoare.
Vara e foarte călduroasă.
Adriana stropeşte castraveţii din grădină.
V Cuvinte paronime
cremă - clemă crapă - clapă
rasă - lasă ruptă - luptă
aramă - alamă sare - sale
rupă - lupă gras - glas
moare - moale var - val