Sunteți pe pagina 1din 26

Legislatie

1. Art.3, al.2. Prevederile prezentei legi Lg. 319/2006) se aplică:


 angajatorilor;
 lucrătorilor;
 reprezentanţilor lucrătorilor.

2. Jurisprudență.
Art. 5, lit.c. Alţiparticipanţi la procesul de muncă:
 persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada
de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării;
 persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de
voluntariat;
 someri pe durata participării la o formă de pregătire profesională;
 persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în forma scrisă şi pentru care
se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt
mijloc de proba.

Art.5 lit.d. Reprezentant al lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul


securităţiişisănătăţii lucrătorilor:
 persoana aleasă, selectata sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile
legale, sa îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la
protecţiasecurităţiişisănătăţii lucrătorilor în munca

Art.5 lit.g. Accident de muncă:


 vătămarea violenta a organismului, precum şiintoxicatia acuta profesională, care au loc în
timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces

Art.5 lit.h. Boala profesională:


 afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de
agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă

1
3. Art.6, al.2. În cazul în care un angajator apelează la servicii externe:
 acesta nu este exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu

4. Art.7, al.3. Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la


alin. (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor
acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şiinfluenţa factorilor din mediul de muncă
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de
protecţie individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

5. art.14 Alimentaţia de protecţie:


- se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în
condiţii de muncă ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de muncă
şi/sau contractul individual de muncă.

6. art.18, al.6 si al.8


 Art. 6. Angajatorul trebuie să acorde reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în
domeniul securităţiişisănătăţii lucrătorilor un timp adecvat, fără diminuarea drepturilor
salariale, şi să le furnizeze mijloacele necesare pentru a-şi putea exercita drepturile
şiatribuţiile care decurg din prezenta lege
 Art.8. Reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţiişisănătăţii
lucrătorilor trebuie să li se acorde posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile inspectorilor de
muncă şi inspectorilor sanitari, în timpul vizitelor de control.

2
7. art. 29, al.1. Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după
cum urmează:
a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de
muncă;
b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în
cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la
angajatorii persoane fizice, precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute;
c) de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente
deosebite, precum avariile sau exploziile.

HG 1425/2006
8. art. 15. al.1 Activitățile de prevenire și protecție desfășurate prin modalitățile
prevăzute la art. 14 în cadrul întreprinderii și/sau al unității sunt
următoarele(sunt in numar de 33):
1.identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de
muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/ echipamente de
muncă și mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;
2.elaborarea, îndeplinirea, monitorizarea și actualizarea planului de prevenire și protecție;
3.elaborarea de instrucțiuni proprii pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de
securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale
unității/întreprinderii, precum și ale locurilor de muncă/posturilor de lucru, și difuzarea
acestora în întreprindere și/sau unitate numai după ce au fost aprobate de către
angajator;
4.propunerea atribuțiilor și răspunderilor în domeniul securității și sănătății în muncă, ce
revin lucrătorilor, corespunzător funcțiilor exercitate, care se consemnează în fișa postului,
cu aprobarea angajatorului;
5.verificarea însușirii și aplicării de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de
prevenire și protecție, a instrucțiunilor proprii, precum și a atribuțiilor și responsabilităților
ce le revin în domeniul securității și sănătății în muncă stabilite prin fișa postului;
6.întocmirea unui necesar de documentații cu caracter tehnic de informare și instruire a
lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă;
7.elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea, în scris, a periodicității
instruirii adecvate pentru fiecare loc de muncă în instrucțiunile proprii, asigurarea

3
informării și instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă și verificarea
însușirii și aplicării de către lucrători a informațiilor primite;
8.elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii și/sau unității;
9.asigurarea întocmirii planului de acțiune în caz de pericol grav și iminent, conform
prevederilor art. 101-107, și asigurarea ca toți lucrătorii să fie instruiți pentru aplicarea lui;
10.evidența zonelor cu risc ridicat și specific prevăzute la art. 101-107;
11.stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate și sănătate în muncă, stabilirea
tipului de semnalizare necesar și amplasarea conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la
locul de muncă;
12.evidența meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifică, pentru care este
necesară autorizarea exercitării lor;
13.evidența posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;
14.evidența posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesită
testarea aptitudinilor și/sau control psihologic periodic;
15.monitorizarea funcționării sistemelor și dispozitivelor de protecție, a aparaturii de măsură
și control, precum și a instalațiilor de ventilare sau a altor instalații pentru controlul noxelor
în mediul de muncă;
16.verificarea stării de funcționare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de
urgență, precum și a sistemelor de siguranță;
17.efectuarea controalelor interne la locurile de muncă, cu informarea, în scris, a
angajatorului asupra deficiențelor constatate și asupra măsurilor propuse pentru
remedierea acestora;
18.întocmirea rapoartelor și/sau a listelor prevăzute de hotărârile Guvernului emise în
temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibrații, zgomot și
șantiere temporare și mobile;
19.evidența echipamentelor de muncă și urmărirea ca verificările periodice și, dacă este
cazul, încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane
competente, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind
cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă;
20.identificarea echipamentelor individuale de protecție necesare pentru posturile de lucru
din întreprindere și întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament
individual de protecție, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind

4
cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;
21.urmărirea întreținerii, manipulării și depozitării adecvate a echipamentelor individuale de
protecție și a înlocuirii lor la termenele stabilite, precum și în celelalte situații prevăzute de
Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006;
22.participarea la cercetarea evenimentelor conform competențelor prevăzute la art. 108-
177;
23.întocmirea evidențelor conform competențelor prevăzute la art. 108-177;
24.elaborarea rapoartelor privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii din întreprindere
și/sau unitate, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
25.urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă, cu prilejul vizitelor de
control și al cercetării evenimentelor;
26.colaborarea cu lucrătorii și/sau reprezentanții lucrătorilor, serviciile externe de prevenire și
protecție, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire și
protecție;
27.colaborarea cu lucrătorii desemnați/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor
angajatori, în situația în care mai mulți angajatori își desfășoară activitatea în același loc
de muncă;
28.urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecție și prevenire și a
planului de evacuare;
29.propunerea de sancțiuni și stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii obligațiilor și
atribuțiilor în domeniul securității și sănătății în muncă;
30.propunerea de clauze privind securitatea și sănătatea în muncă la încheierea
contractelor de prestări de servicii cu alți angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori
străini;
31.întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfășurarea acestor activități.
32.evidența echipamentelor, zonarea corespunzătoare, asigurarea/urmărirea ca verificările
și/sau încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate la timp și de
către persoane competente ori alte activități necesare, potrivit prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și
protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor
explozive;
33.alte activități necesare/specifice asigurării securității și sănătății lucrătorilor la locul de
muncă.

5
9. art. 19, al.1 Angajatorul trebuie să organizeze unul sau mai multe servicii
interne de prevenire și protecție:
 În cazul întreprinderilor și/sau unităților care au peste 250 de lucrători

10. art.22, al. 1 Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnați în funcție


de:
 mărimea întreprinderii și/sau unității și/sau riscurile la care sunt expuși lucrătorii;
 in functie de de distribuția acestora în cadrul întreprinderii și/sau unității.

11. art. 24, al. 2 Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire și protecție
trebuie să desfășoare numai activități de prevenire și protecție și cel mult
activități complementare cum ar fi:
 prevenirea și stingerea incendiilor și protecția mediului.

12. art. 26 al. 1 Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire și


protecție în funcție de:
 mărimea întreprinderii și/sau unității și/sau riscurile la care sunt expuși lucrătorii;
 in functie de de distribuția acestora în cadrul întreprinderii și/sau unității.

13. art. 33 al. 1 Contractul încheiat între angajator și serviciul extern de


prevenire și protecție trebuie să cuprindă și următoarele:
 activitățile de prevenire și protecție care vor fi desfășurate de către fiecare serviciu extern
de prevenire și protecție;
 modul de colaborare cu lucrătorii desemnați/serviciile interne și/sau cu alte servicii externe
de prevenire și protecție;
 clauze privind soluționarea litigiilor apărute între părți.

14. art. 42 al. 1 Reînnoirea certificatului de abilitare se face cand:


la modificarea uneia/unora dintre condițiile în baza cărora a fost emis, dupa cum urmeaza:
 schimbarea formei juridice de organizare a serviciului extern de prevenire și protecție
abilitat, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările
și completările ulterioare;
 schimbarea denumirii/numelui serviciului extern de prevenire și protecție abilitat;
 schimbarea sediului social;

6
 schimbarea conducătorului serviciului extern de prevenire și protecție abilitat.

15. art. 50 al. 1 Cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății


în muncă corespunzătoare nivelului superior, care trebuie îndeplinite în mod
cumulativ, sunt următoarele:Toate 3
 absolvirea, în domeniile fundamentale: științe inginerești, științe agricole și silvice, cu
diplomă de licență sau echivalentă, a ciclului I de studii universitare, studii universitare de
licență, ori a studiilor universitare de lungă durată sau absolvirea cu diplomă de absolvire a
studiilor universitare de scurtă durată;
 curs în domeniul securității și sănătății în muncă, cu conținut minim conform celui prevăzut
în anexa nr. 6 lit. B, cu o durată de cel puțin 80 de ore;
 absolvirea cu diplomă sau certificat de absolvire, după caz, a unui program de învățământ
postuniversitar în domeniul securității și sănătății în muncă, cu o durată de cel puțin 180
de ore.

16. art. 57 al 1 Organizarea comitetului de securitate și sănătate în muncă:


 comitetul de securitate și sănătate în muncă se constituie în unitățile care au un număr de
cel puțin 50 de lucrători, inclusiv cu capital străin, care desfășoară activități pe teritoriul
României.

17. art. 58 al. 1 Comitetul de securitate și sănătate în muncă este constituit din
următorii membri:
 angajator sau reprezentantul său legal;
 reprezentanți ai angajatorului cu atribuții de securitate și sănătate în muncă;
 reprezentanți ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății
lucrătorilor;
 medicul de medicină a muncii.

18. art. 80^1 Durata instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în


muncă, pentru fiecare dintre cele 3 faze prevăzute la art. 77 şi pentru instruirea
periodică efectuată suplimentar celei programate prevăzută la art. 98:
 nu va fi mai mică de 1 oră şi se stabileşte prin programul de instruire-testare elaborat la
nivelul întreprinderii şi/sau unităţii potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) pct. 8, datat şi
aprobat de către angajator.

7
19. art. 86 Instruirea introductiv-generală se face:
 individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.

20. art. 96. al. 1, 21 si 3


- al.1 Instruirea periodică se efectuează de către: conducătorul locului de muncă.
- al. 21Intervalul dintre două instruiri periodice: nu va fi mai mare de 6 luni.
- al. 3 Pentru personalul tehnico-administrativ (TESA) intervalul dintre două instruiri
periodice: va fi de cel mult 12 luni.

„MĂSURI DE PREVENIRE ŞIPROTECŢIE PRIVIND RISCURILE PROFESIONALE”

1. Agenţii biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un


pericol serios pentru lucrători, care pot prezenta un risc de propagare în
colectivitate, dar pentru care există în general o profilaxie sau un tratament
eficace se încadrează în:
a. Grupa 2;
b. Grupa 3;
c. Grupa 4.

2. Lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4 trebuie


păstrată timp de cel puţin:
a. 10 ani de la terminarea expunerii;
b. 5 ani de la terminarea expunerii;
c. 5 ani de la terminarea expunerii.

3. În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii trebuie să asigure


lucrătorilor următoarele cantităţi de apă minerală:
a. 2 - 4 litri/persoană/schimb;
b. 1 litru/persoană/schimb;
c. 1 - 2 litri/persoană/schimb.

8
4. Valoarea limită de expunere la zgomot a lucrătorilor, la presiunea acustică de
vârf Pvârf = 200 Pa, este de:
a. Lex,8h = 80 dB(A);
b. Lex,8h = 87 dB(A);
c. Lex,8h = 85 dB(A).

5. Valoarea de expunere superioară de la care se declanşează acţiunea


angajatorului, la presiunea acustică de vârf Pvârf = 140 Pa este de:
a. Lex,8h = 80 dB(A);
b. Lex,8h = 87 dB(A);
c. Lex,8h = 85 dB(A).

6. Pentru a preveni afecţiunile produse de expunerea la vibraţiile produse


întregului corp valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată la o
perioadă de referinţă de 8 ore nu va depăşi:
a. 0,5 m/s2;
b. 1,15 m/s2;
c. 5 m/s2.

7. Panourile de formă rotundă, formate din pictogramă albă pe fond albastru


reprezintă:
a. Panouri de obligativitate;
b. Panouri de interdicţie;
c. Panouri de avertizare.

8. Echipamentul individual de protecţie împotriva căderilor de la înălţime este


inclus în categoria EIP:
a. de concepţie complexă;
b. de concepţie simplă.

9. Ce tip de uşitrebuiesă fie transparentesausăaibă un panoutransparent :


a. Uşile glisante;
b. Uşile batante;

9
c. Uşile turnante.

10. Când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi
de lucru trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia:
d. să fie protejaţiîmpotrivaintemperiilor;
e. să fie protejaţi împotriva condiţiilor rmeteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar,
împotriva căderii obiectelor;
f. să fie dotaţi cu sursă de căldură

11. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie să fie:
1. posibilă deschiderea lor în orice moment, fără ajutor special;
2. posibilă deschiderea uşilor atunci când locurile de muncă sunt libere;
3. marcate corespunzător.

12. Se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când:


A nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători;
B nu are nici un mijloc de comunicare audio;
C când este blocat sau când se află într-o situaţie critică.

13. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă depind de:


a. dimensiune;
b. suprafaţaspaţiului;
c. numărul maxim de persoane care pot fi prezente.

14. La locurile de muncă în spaţii închise, ventilația trebuie să îndeplinească


următoarele condiții:
a. să asigure suficient aer proaspăt;
b. orice depozitare sau blocare trebuie eliminată fără întârziere;
c. să fie conform cu directivele europene.

15. Agentul cancerigen reprezintă:


a. un preparat care conţineagenţicancerigeni;
b. un prepara tcompus din una sau mai multe substanţe din categoria 1 sau 2 de agenţi
cancerigeni;
10
c. o substanţă, un preparatsau un procedeu, prevăzutînnormeleeuropene.

16. În toate cazurile în care se utilizează un agent cancerigen sau mutagen,


conformH.G. 1093/2006 angajatorul esteobligatsăiaurmătoarelemăsuri:
a. Limitarea cantităţilor de agent cancerige nsau mutagen la locul demuncă;
b. aplicarealegislaţiei de muncă adecvate;
c. personalulexpus va fi numaidinrândul celui aptpsihologic.

17. În cazul producerii unor evenimente imprevizibile sau a accidentelor


datorate utilizării agenților cancerigeni sau mutageni, până la normalizarea
situaţiei şi eliminarea cauzelor expunerii anormale, angajatorul trebuie să ia
următoarele măsuri:
a. sădispună ca în zona afectatăsălucrezenumaiechipele de intervenţie ale
InspectoratuluipentruSituaţii deUrgenţă;
b. sădotezetoţilucrătoriicuechipament individual de protecţie conform normativului în vigoare;
c. să doteze lucrătorii implicaţi cu echipament individual de protecţie, inclusiv cu
echipamentpentruprotecţia respiratorie.

18. Ce reprezinta agentul cancerigen?...un preparat compus din una sau mai multe
substante din categoria 1 sau 2 de agenti cancerigeni.

19. Ce reprezinta expresia lucrator expus?...orice lucrator aflat partial sau integral intr-o
zona periculoasa.

11
Metode de evaluare

1. Din ce decurge obligativitatea angajatorului sa realizeze si sa fie in posesia unei


evaluari de risc?...art. 12, alin. 1 legea 319.

2. Obligaţia angajatorului „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea


lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă”, decurge din:
- 0,5 puncte
a. prevederile art. 12, alin. 1, lit. a, din Legea securităţiişisănătăţii în muncă nr. 319/2006;
b. prevederile art. 15, alin. 1, pct. 1, din H.G. nr. 1425/2006;
c.prevederile art. 7, alin. 4, lit. a din Legea securităţiişisănătăţii în muncă nr. 319/2006.

3. Criteriile de evaluare a nivelului de securitate/risc într-un sistem, în cazul în care


evaluarea este de tip preaccident/boală profesională („a priori”), sunt
următoarele: - 0,5 puncte

12
a. indicatorii statistici de tipul coeficienţilor de frecvenţăşi de gravitate;
b. nivelurile de risc;
c. numărul de angajaţişiproducţia realizată.

4. Planul de prevenire şiprotecţie este bazat pe: - 0,5 puncte


a. reducerea riscurilor;
b. identificarea, evaluarea şi ierarhizarea pericolelor;
c. managementul riscurilor;
d. evaluarea riscurilor.

5. Planul de prevenire şiprotecţie este compus din măsuri de natură: - 0,5 puncte
a. tehnică;
b. preventivă;
c. tehnologică;
d. de altă natură;
e. protectivă;
f. organizatorică;
g. administrativă;
h. igienico-sanitară.

6. Planul de prevenire şi protecţie va fi revizuit: - 0,5 puncte


a. la utilizarea postului de lucru de către un lucrător aparţinând grupurilor sensibile la riscuri
specifice;
b. ori de câte ori intervin modificări ale condiţiilor de muncă;
c. la solicitarea inspectorului de muncă;
d. la apariţia unor riscuri noi;
e. la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariţia unor riscuri noi;
f. ori de câte ori este necesar, dar cel puţin anual.
g. în urma producerii unui eveniment.

7. În conformitate cu prevederile SR EN ISO 12100: 2011, riscul referitor la


pericolul considerat este în funcţie de: - 0,5 puncte
a. gravitatea daunei posibile care poate rezulta din pericolul considerat;

13
b. probabilitareaapariţiei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
c. probabilitatea apariţiei acelei daune.

8. Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă la nivelul


întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri
specifice, trebuie revizuită, cel puţin, în următoarele situaţii: - 0,5 puncte
a. ori de câte ori intervin schimbări sau modificări în ceea ce priveşte tehnologia,
echipamentele de muncă, substanţele ori preparatele chimice utilizate şi amenajarea
locurilor de muncă/posturilor de muncă;
b. ori de câte ori intervin modificări ale condiţiilor de muncă;
c. după producerea unui eveniment;
d.la apariţia unor riscuri noi;
e. la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariţia unor riscuri noi;
f. la utilizarea postului de lucru de către un lucrător aparţinând grupurilor sensibile la riscuri
specifice;
g. la solicitarea inspectorului de muncă;
h. la executarea unor lucrări speciale;
i. ori de câte ori este necesar, dar cel puţin anual.

9. Etapele metodei I.N.C.D.P.M. Bucureşti de evaluare a riscurilor de accidentare şi


îmbolnăvire profesională sunt: - 0,5 puncte
a. propunerea măsurilor de prevenire;
b.formularea şi documentarea constatărilor şi concluziilor evaluării.
c.pregătirea listelor de verificare;
d.culegerea informaţiilorşi completarea listelor de verificare;
e. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
f. identificarea factorilor de risc din sistem;
g.culegerea informaţiilorşi completarea listelor de verificare;
h. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
i. definirea sistemului de analizat (loc de muncă).

10. La alegerea echipamentelor de muncă pentru asigurarea securităţii şi


sănătăţii lucrătorilor, angajatorul este obligat conform H.G. 1146/2006 să
acorde o atenţie deosebită:- 0,5 puncte
14
a. tuturor condiţiilor de muncă, caracteristicilor specifice acestora, precum şi riscurilor
existente, în special la locurile de muncă din cadrul întreprinderii şi/sauunităţii;
b. condiţiilorclimaterice;
c. condiţiilorimpuse de MinisterulMuncii, SolidarităţiiSocialeşiFamiliei,
dupăconsultareapartenerilorsocialişiluândînconsiderarelegislaţiaşi/saupracticilenaţionale.

11. Desfăşurarea unei activităţi în spaţiul cosmic este un factor de risc propriu: - 0,5
puncte
a.executantului:
b.mijloacelor de producţie/echipamentelor de muncă;
c.sarcinii de muncă;
d. mediului de muncă.

12. În cazul în care se constată prezenţa agenţilor chimici periculoşi la locul de


muncă, angajatorul trebuie: - 0,5 puncte

a. să evalueze riscurile care apar la utilizarea agenţilor chimici;


b. să evalueze orice risc referitor la securitatea şi sănătatea lucrătorilor, care decurge din
prezenţa acesto ragenţi chimici;
c. să proiecteze echipamente de muncă potrivite.

13. Ritm de muncă mare este un factor de risc propriu: - 0,5 puncte
a.executantului:
b.mijloacelor de producţie/echipamentelor de muncă;
c. sarcinii de muncă;
d.mediului de muncă.

14. Câini vagabonzi sau câini din curţilepopulaţiei constituie pentru un poştaş un
factor de risc propriu:- 0,5 puncte
a.executantului:
b.mijloacelor de producţie/echipamentelor de muncă;
c.sarcinii de muncă;
15
d. mediului de muncă.

15.Rozatoarele prezente la subsolul unui bloc constituie pentru instalator un


factor de risc propriu...mediului de munca.

16. Neutilizarea antifoanelor de catre un lucrator care deserveste o statie de


compresoare este un factor de risc... executant.

Managementul riscurilor

1. De ce tip este o investitie realizata in scopul fabricarii unui produs nou?...


- Speculativ
- Real
- Organizational

2. La ce conduc masurile de prevenire?...


- Reducerea probabilitatii de producere

16
- Reducerea gravitatii

3. Evenimentul întâmplător şi neprevăzut, întotdeauna nedorit, survenit în timpul


funcţionării normale sau anormale a sistemului tehnic, care cauzează o
defectare sau avariere a acestuia, se numeşte:
a. Accident de muncă;
b.Accident major;
c. Accident tehnic.

4. Avariile tehnice şi accidentele majore sunt caracterizate prin:


a. Frecvență şi gravitate redusă;
b.Frecvenţăşi gravitate mare;
c. Frecvenţă redusă şi gravitate mare.

5.Ierarhizați, în ordinea descrescătoare a costurilor asociate, următoarele patru


modalităţi de management al riscului: acceptarea; transferul; reducerea riscului;
evitarea.

a. 1.Acceptarea; 2.Evitarea; 3.Transferul; 4.Reducerea;


b. 1.Acceptarea; 2.Transferul; 3.Reducerea riscului; 4.Evitarea;
c. 1.Reducerea; 2.Transferul; 3.Evitarea; 4.Acceptarea;

6 .Etapa în care se realizează o judecată de valoare asupra nivelului de risc


estimat, pentru a se stabili dacă riscul este tolerabil sau nu, se numeşte:
a.Analiza riscurilor;
b.Aprecierea riscurilor;
c. Evaluarea riscurilor.
7 .Pe lângă etapa de identificare a pericolelor, etapa de analiză a riscurilor mai
include faza de:
a.Apreciere a riscurilor;
b. Estimare a riscurilor;
c.Evaluare a riscurilor.

8 .Mărimea complementară a SECURITĂŢII TEHNICE se numeşte:

17
a.Avarie tehnică;
b. Risc tehnic;
c.Mentenabilitate.

9 .Cultura, procesele şi structura consacrate gestiunii oportunităţilor potenţiale şi


efectelor adverse constituie elemente ale procesului de:
a.Apreciere a riscului;
b.Stabilirea contextului strategic şiorganizaţional;
c. Management al riscului.

10. Dublarea unor sisteme de securitate se numeşte:


a.Mentenanţă;
b.Disponibilitate;
c. Redundanţă.

11. Planificarea pentru situaţii neprevăzute şi de urgenţă este o componentă a


procesului continuu de:
a.Comunicare-consultare;
b.Monitorizare şi revizuire;
c. Stabilire a contextului de management.

12. Obiectivul de bază al procesului de apreciere a riscurilor constă în:


a.Calculul nivelului de risc;
b. Ierarhizarea riscurilor;
c.Evaluarea nivelului de securitate asociat unui sistem de muncă.

13. Definirea politicilor de comunicare şi consultare trebuie realizată în etapa de:


a.Apreciere a riscului;
b.Comunicare-consultare;
c. Stabilire a contextului.

14. Primul factor, ca importanţă, care determină calitatea managementului


riscurilor într-o întreprindere este:
a.Disponibilitatea resurselor financiare;

18
b. Cultura organizaţională de securitate;
c.Conformarea strictă cu cerinţelelegislaţiei în domeniul securităţiişisănătăţii în muncă.

15. Măsurile de protecţie conduc la:


a. Reducerea probabilităţii de producere;
b. Reducerea gravităţii consecinţelor;
c. Reducerea probabilităţii de producere şi a gravităţiiconsecinţelor.

16. Standardul de referinţă în domeniul managementului riscurilor este:


a.SR ISO 45001: 2018;
b. SR ISO 31000: 2018;
c.SR OHSAS 18001: 2008.

17 Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarei propoziţii: termenii „aprecierea


riscurilor” şi „evaluarea riscurilor” nu sunt echivalenţi.
 Adevărat;
 Fals.

18.Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarei propoziţii: termenii „pericol” şi „risc”


sunt echivalenţi.
 Adevărat;
 Fals.

Management SSM

19
1. In România pentru certificarea unui sistem de management SSM poate fi
utilizat... OHSAS 18001/2008, sau ISO 45001/2018

2. Care sunt principalele dezavantaje ale implementarii unui sistem de


management SSM pentru componenta instruire?...
- Presupune costuri
- Obliga la scoaterea din productie pentru anumite perioade pentru instruire
- Poate sa conduca la remanieri de personal

3. Prevederile directivelor UE pun accentul pe responsabilizarea conducerii in timp


ce referentiile privind sistemele de management SSM impun... angajamentul
declarat al conducerii.

4. Care sunt clauzele standardului ISO 45001/2018?...


- Planificare
- Imbunatatire
- Leadership si participarea lucratorilor
- Suport
- Evaluarea performantei
- Operarea

5. Cite cerinte contine ghidul ILO OSH?...16.

6. Cite nivele are structura managementului SSM 3

7. In conformitate cu prevederile SR OHS 18001: 2008 organizatia trebuie sa


stabileasca, sa implementeze si sa mentina o procedura (proceduri) pentru
urmatoarele cerinte:
- (9)
- Cerinte generale nu sunt o procedura
- Politica nu este o procedura

20
- IDENTIFICARE PERICOL, EVALUARE RISC ŞI STABILIRE CONTROALE – este procedura
- CERINŢE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE – este procedura
- OBIECTIVE ŞI PROGRAM (PROGRAME) – nu este procedura
- RESURSE, FUNCŢII, RESPONSABILITATE, RĂSPUNDERE ŞI AUTORITATE – nu este
- COMPETENŢĂ, INSTRUIRE ŞICONŞTIENTIZARE – este procedura
- COMUNICARE – este procedura
- PARTICIPARE ŞI CONSULTARE – este procedura
- DOCUMENTAŢIE – nu este procedura
- CONTROLUL DOCUMENTELOR – este procedura
- CONTROL OPERAŢIONAL – nu este procedura
- PREGĂTIRE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂŞI CAPACITATE DE RĂSPUNS – este
procedura
- MĂSURAREA ŞI MONITORIZAREA PERFORMANŢELOR - este procedura
- EVALUAREA CONFORMĂRII – este procedura
- INVESTIGAREA INCIDENTELOR – este procedura
- NECONFORMITǍŢI, ACŢIUNI CORECTIVE ŞI PREVENTIVE – este procedura
- CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR – este procedura
- AUDIT INTERN – este procedura
- ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT – nu este procedura

8. Cerintele continute in 45001 au un caracter obligatoriu pentru toate statele


membre UE
Adevarat sau fals

9. Ghidul Organizatiei internationale a muncii recomanda consultarea asupra


selecţiei auditorilor. Dimpotrivă, documentele OHSAS cer ca personalul care
efectuează auditul să fie imparţialşi obiectiv. Adevărat sau fals

10. Seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (OHSAS: „Occupational


Healthand Safety Assessment Series”) este compusă din următoarele
documente: OHSAS 18001: 2007 si OHSAS 18002: 2009. Adevarat sau fals

11. In raport cu OHSAS 18001 1999, OHSAS 18001 2007 acorda o importanta mai
mare componentei securitate. Adevarat sau fals

21
12. ISO 45001: 2018 se bazează pe OHSAS 18001: 2007, dar este un standard nou şi distinct,
nu este o revizuire sau o actualizare Adevarat sau fals şi urmează să fie aplicat treptat de
organizaţii în următorii 3 ani. Ca urmare, organizaţiile vor trebui să-şi revizuiască gândirea
şi practicile actuale pentru a menţine conformitatea cu acest nou standard.

13. Conform rezoluţieiIAF 2016-15 (adoptată la International Accreditation Forum


General Assembly, New Delhi, India, 4 noiembrie 2016) perioada de migrare la
ISO 45001: 2018 este de 3 ani de la data publicarii acestuia (12.03.2018).
Adevarat sau fals

14. ISO 45001 se bazează pe proceduri - OHSAS 18001 se bazează pe abordare


procesuala. Adevarat sau fals.

15. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei propozitii OHSAS 18001 ia in


considerare atit riscurile si oportunitatile referitoare la sanatate si securitate in
munca cit si riscurile si oportunitatile referitoare la managementul sanatatii si
securitatii in munca. ISO 45001 se ocupa exclusiv de riscul referitor la sanatate
si securitate in munca. Adevarat sau fals

16. Scopul şi rezultatele intenţionate ale sistemului de management SSM sunt de a


preveni rănirea şi îmbolnăvirea determinate de muncă ale lucrătorilor şi de a
asigura locuri de muncă sigure şi sănătoase;Adevarat sau fals.

17. ISO 45001 are la baza Anexa SL. Aceste cerinţe includ o structură cadru
(structură de nivel înalt = HighLevelStructure - HLS), un text de bază identic şi
termeni comuni pentru definiţiile de bază, concepute în beneficiul utilizatorilor
care implementează mai multe standarde ISO de sisteme de management.
Adevarat sau fals

22
Auditul de conformitate

1. ISO 19011/2011 este un proces?...sistematic, independent si documentat.

2. Ce tipuri de audit exista in functie de scopul pentru care este realizat


- auditintern (de prima parte)
- audit extern
- auditul de secundă parte
- auditul de terţă parte

3. De catre cine este condus auditul de terta parte?... organizatii de auditare externe,
independente

4. Care sunt tipurile de echipamente tehnice pentru care au fost elaborate fise in
cadrul metodei de evaluare?...
- Mecanice
- Electrice
- Hidraulice
- Pneumatice
- Sisteme de comanda

5. Unde este prevazutaobligatiaevaluariiconformarii cu cerintele legale si alte


cerinte la care organizatia subscrie?...Legii securităţiişisănătăţii în muncă nr.
319/2006, cât şi din cele ale standardelor SR OHSAS 18001: 2008 şi SR ISO 45001: 2018

6. Care sunt actele normative care contin cerintele legale prin care se evalueaza
conformarea:
- Legea securităţiişisănătăţii în muncă nr. 319/2006;
23
- H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţiişisănătăţii în muncă nr. 319/2006 (modificată şi
completată prin: H.G. nr. 955/2010, H.G. nr. 1242/2011 şi H.G. nr. 767/2016);
- hotărâri de Guvern în domeniul securităţiişisănătăţii în muncă, inclusiv cele care
transpun directive ale Uniunii Europene;
- ordine de ministru, ordonanţe de Urgenţă;
- instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate
şi sănătate în muncă

7. Prin ce se stabilesteimportanta indicatorilor din cadrul metodei de evaluare a


conformării?... Prin coeficienti de pondere cu valoarea 1,2 sau 3

8. Care sunt etapele procesului de evaluare a conformarii?...


- Formarea echipei de evaluare
- Definirea sistemului de munca
- Pregatirea listelor de verificare
- Culegerea informatiilor
- Formularea si documentarea constatarilor si concluziilor

9. In conformitate cu standardul ISO 45001 care sunt alte cerinte ce pot fi


incluse?...
- Cerințele organizatiei
- Acorduri cu parti interesate
- Conditii contractuale
- Contracte de munca
- Principii voluntare si coduri de bune practici
- Acorduri cu autoritatile sanitare
- Angajamente publice ale organizatiei
- Standarde voluntare

10. Care sunt fisele independente utilizate in cadrul metodei de evaluare a


conformarii?...A,B, C, D.

24
11. Ce pot include cerintele legale:
- legislaţie (naţională, regională sau internaţională), inclusiv legi şi reglementări;
- decrete şi directive;
- ordine emise de organele de reglementare;
- permise, licenţe sau alte forme de autorizare;
- hotărâri ale instanţelor sau contencioaselor administrative;
- tratate, convenţii, protocoale;
- convenţii colective.

12. Ce alte cerinţe la care organizaţia subscrie exista (putem avea?)


- standarde interne;
- protocoale privind securitatea şi sănătatea în muncă, încheiate cu beneficiarii sau furnizorii
(de exemplu, în cadrul unui contract între antreprenor şi subcontractor).

13. Care sunt modalitatile de culegere a informatiilor utilizate in procesul de


evaluare a conformarii si de auditare a sistemelor de management:
- analiza documentelor relevante (D);
- interviuri cu lucrătorii de la toate nivelurile care au responsabilităţi relevante pentru
aspectele evaluate (I);
- observarea directă de către membrii echipei a activităţilor desfăşurate la locul de muncă
evaluat (O).

14. Care sunt categoriile de informatiiobtinute prin aplicarea metodei de


evaluare a conformarii cu cerințele legale si alte cerinte la nivelul
managementului organizatiei:
- Neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care nu sunt îndeplinite
în totalitate;
- nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit.

15. Care sunt categoriile de informati obtinute prin aplicarea metodei de


evaluare a conformarii cu cerintele legale la nivelul compartimentelor, locurilor
de munca si al activitatilor:

25
- Neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care nu sunt îndeplinite
în totalitate;
- nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit;
- nivelul de securitate general al obiectivului evaluat;
- nivelul de risc al obiectivului evaluat, apreciat pe baza nivelului de securitate general.

26

S-ar putea să vă placă și