- În probele de alergări şi marş se urmăreşte parcurgerea în timp cât mai scurt a unei

distanţe precizate.
- În probele de aruncări se urmăreşte trimiterea unor obiecte cu forme şi dimensiuni
speciale, standardizate (greutatea, discul, suliţa, ciocanul) la o distanţă cât mai mare.

- În probele de sărituri se urmăreşte obţinerea unui zbor cât mai lung (la săritura în
lungime şi la triplusalt) sau a unui zbor cât mai înalt (la săritura în înălţime şi la săritura cu
prăjina).

● Alergarea accelerată – contribuie la formarea deprinderii de a alerga cu viteză

superioară, de a forma simţul accelerării. Obiectivul principal este de a obţine viteză maximă,
printr-o alergare cu viteză crescută treptat şi continuu, în baza frecvenţei sau lungirii pasului de
alergare.
- alergări repetate pe distanţe scurte (20-30 m) cu creşterea gradată a vitezei de deplasare
până la un anumit reper;
- acelaşi exerciţiu cu participanţii în formaţie pe linie; - alergări accelerate în grup;
- accelerări din alergări în linie;
- scurtarea distanţei de accelerare şi creşterea menţinerii acesteia.

● Săritura în lungime (zbor în ghemuit) cu elan.

Această săritură este cea mai simplă şi naturală săritură în lungime cu elan. Face parte din
gama de exerciţii din şcoala săriturii. Săritura în lungime cu elan are ca mecanism de bază
bătaia pe un picior cu desprindere în lungime. Execuţia acestei sărituri impune efectuarea:
- elan (desfăşurat prin alergare accelerată, şi menţinerea vitezei pe ultimii paşii de
alergare);
- bătaie scurtă şi puternică pe piciorul puternic (devenit piciorul de bătaie);
- zbor (gruparea corpului în poziţia ghemuit şi păstrarea poziţiei);
- aterizare în poziţia deja pregătită din zbor.
♦ Aruncarea tip azvârlire are ca scop formarea deprinderii de aplicare a forţelor
executantului, asupra obiectului de aruncat, într-o tracţiune liniară, pe o traiectorie dinapoi-
înainte, pe deasupra umărului sau a capului. Aruncarea tip azvârlire este deprinderea cea mai
naturală de aruncare, în bagajul motric uman.
Obiectul eliberat prin azvârlire în şcoala aruncării este mingea medicinală (cu ambele
braţe şi cu un singur braţ) şi mingea de oină (cu un singur braţ). Exerciţiile pregătesc proba de
aruncarea suliţei.

ALERGAREA DE VITEZĂ

În procesul predării tehnicii alergării de viteză, ca deprindere specifică aletismului, se

urmăreşte corectitudinea şi eficienţa mişcărilor, concomitent cu dezvoltarea calităţilor motrice
necesare susţinerii alergării. Important este ca predarea tehnicii alergării de viteză să fie
precedată de etapa însuşirii exerciţiilor din şcoala alergării. În predarea tehnicii alergării de
viteză se va respecta următoarea succesiune a instruirii:
- pasul alergător accelerat (alergarea accelerată);
- pasul alergător lansat de viteză (alergarea lansată de viteză);
- startul şi a lansarea de la start.

Startul de jos
Ca punct de plecare în explicaţiile privitoare la startul de jos se va face apel la cunoştinţele
pe care elevii le au deja despre startul din picioare, menţionându-se avantajele plecării de jos
pentru creşterea rapidă a vitezei care este esenţială în sprint.
Exerciţii introductive:
♦ plecări rapide, libere şi la comandă, din poziţii iniţiale diferite, precum: stând şi stând
depărtat prin dezechilibrare înainte, ghemuit, fandat, aşezat, culcat facial şi dorsal, cu spatele la
direcţia de alergare etc.
 Exerciţii fundamentale:

♦ aşezare liberă în poziţia “pe locuri” (fără blocuri de plecare), trecere în poziţia “gata”, cu
revenire şi reluare a comenzilor, efectuând în acelaşi timp corectările necesare; acelaşi exerciţiu
cu blocuri de start;
♦ starturi de jos la comandă, în linie dreaptă pe distanţe de 5-10m, apoi cu lansare pe 20-30m
şi atenţia îndreptată asupra lansării de la start;
♦ starturi de jos, la comandă pe turnantă, distanţa de lansare 20-30m;
♦ starturi de jos cu viteză maximă cu alergare liberă la sfârşitul distanţei, ulterior cu
menţinerea vitezei pe 10-20m;

Startul de sus
Comenzi : 1. Pe locuri
2. Gata
3. Start
Pozitia : Trunchiul inclinat spre inainte , bratul opus piciorului de start in fata , cotul in fata,
varful piciorului orientat spre inainte , piciorul de bataie la linia de start